măturătură

Romanian

Etymology

From mătura +‎ -ătură.

Noun

măturătură f (plural măturături)

1. brooming

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	măturătură	măturătura		măturături	măturăturile
genitive-dative	măturături	măturăturii		măturături	măturăturilor
vocative	măturătură, măturăturo			măturăturilor