Oleg Garaz

Gheorghe Dima Music Academy Cluj, Romania, CMD, Faculty Member

Followers

743

Following

225

Public Views

Oleg Garaz, associate prof., dr. hab. in musicology. Books (13): (1) Emil Cioran și muzica elementelor primordiale, București: Eikon, 2023, (2) Uneltele muzicologiei, București: Eikon, 2022; (3) Tratat de citire partituri corale și orchestrale, Cluj-Napoca: MediaMusica, 2022; (4) De la Tannhäuser la Aida, Cluj-Napoca: MediaMusica, 2021, (5) Ființă și tempo: despre muzică și alți demoni, București: Nemira, 2019; (6) Territoria, București: Nemira, 2018; (7) Genurile muzicii: ideea unei antropologii arhetipale, Cluj-Napoca: Eikon, 2016; (8) Canonul muzicii europene: idei, ipoteze, imagini, București: Eikon, 2015; (9) Exerciții de muzicologie, Cluj-Napoca: MediaMusica, 2014; (10) Muzica și sensul sincretic al nostalgiei, Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2011; (11) Muziconautice, Cluj-Napoca: Tribuna, 2007; (12) Poetica muzicală în convorbiri, Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2003; (13) Contraideologii muzicale, Cluj-Napoca: Limes, 2003.

less

Lisa Colton

University of Liverpool

Muqtedar Khan

University of Delaware

Katherine Butler Schofield

King's College London

Benjamin Isakhan

Deakin University

Alejandra B Osorio

Wellesley College

micaela latini

University of Ferrara

Ruben López-Cano

Escola Superior de Música de Catalunya

David Seamon

Kansas State University

Mariusz Kozak

Columbia University

Anne C. Shreffler

Harvard University

InterestsView All (31)

Uploads

Papers by Oleg Garaz

Genurile muzicii şi "regresia" înspre organicul primordial: de la sociologic la antropologic, de la taxinomic la arhetipal (I) (text publicat în revista Muzica, nr. 3/2014)

VIAŢA DE DUPĂ MOARTE A CANONULUI MUZICAL

Gândirea muzicală în postmodernitate. Ideea de sonoristică/sonorism ca dominantă conceptuală (lucrare susţinută la Congresul Internaţional de Muzicologie, ediţia a II-a, Timişoara, 26-28 septembrie 2014)

15 teze despre imaginea muzicală (text publicat în volumul Contraideologii muzicale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003)

Despre cele două începuturi ale culturii muzicale europene (în: Lucrări de muzicologie, vol. XXIX, 1/2014, Academia de Muzică "Gheorghe Dima", Cluj-Napoca

Genurile muzicii şi "regresia" înspre organicul primordial: de la sociologic la antropologic, de la taxinomic la arhetipal (II) (text publicat în revista Muzica, nr. 1/2015)

Muzicologia ca sistem evolutiv al categoriilor gândirii muzicale (propunere de abordare metodologică-hermeneutică) (textul va fi publicat în Lucrări de Muzicologie, vol. XXX, Cluj-Napoca, Academia de Muzică "Gheorghe Dima")

Musicology as an Evolutionary System of the Musical Thinking Categories (Proposal for a Methodological Hermeneutical Approach) (text will be published in Lucrări de Muzicologie, vol. XXX, Cluj-Napoca, Academia de Muzică "Gheorghe Dima")

Inventarea postmodernismului după dispersia modernităţii (publicat în revista Muzica, nr. 3/2012)

Jazzul ca subcultură universală

Formele muzicii: exerciţii de combinatorică arhetipală (III-A)

Emil Cioran şi muzica elementelor naturale

Hărţile, labirinturile şi grădinile muzicologiei

Sensul arhetipal al relaţiei tematice din modelul compoziţional de Allegro de sonată (Lucrare prezentată la Simpozionul „Muzică şi filosofie”, Ediţia a VII-a, 10-11 mai 2013, Cluj-Napoca)

The European Musical Canon Between Hypothesis and Concept

Renaşterea muzicală şi canonul Palestrina: schiţa unei ipoteze de lucru

Clasicismul muzical vienez şi canonul Beethoven: marele proiect ficţional al romantismului (publicat în: Muzica, nr. 1/2016)

Johann Sebastian Bach şi sfârşitul Barocului

VIAŢA DE DUPĂ MOARTE A CANONULUI MUZICAL

Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (I) (text publicat în revista Muzica, nr. 2/2013)

Genurile muzicii şi "regresia" înspre organicul primordial: de la sociologic la antropologic, de la taxinomic la arhetipal (I) (text publicat în revista Muzica, nr. 3/2014)

VIAŢA DE DUPĂ MOARTE A CANONULUI MUZICAL

15 teze despre imaginea muzicală (text publicat în volumul Contraideologii muzicale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003)

Despre cele două începuturi ale culturii muzicale europene (în: Lucrări de muzicologie, vol. XXIX, 1/2014, Academia de Muzică "Gheorghe Dima", Cluj-Napoca

Genurile muzicii şi "regresia" înspre organicul primordial: de la sociologic la antropologic, de la taxinomic la arhetipal (II) (text publicat în revista Muzica, nr. 1/2015)

Inventarea postmodernismului după dispersia modernităţii (publicat în revista Muzica, nr. 3/2012)

Jazzul ca subcultură universală

Formele muzicii: exerciţii de combinatorică arhetipală (III-A)

Emil Cioran şi muzica elementelor naturale

Hărţile, labirinturile şi grădinile muzicologiei

Sensul arhetipal al relaţiei tematice din modelul compoziţional de Allegro de sonată (Lucrare prezentată la Simpozionul „Muzică şi filosofie”, Ediţia a VII-a, 10-11 mai 2013, Cluj-Napoca)

The European Musical Canon Between Hypothesis and Concept

Renaşterea muzicală şi canonul Palestrina: schiţa unei ipoteze de lucru

Clasicismul muzical vienez şi canonul Beethoven: marele proiect ficţional al romantismului (publicat în: Muzica, nr. 1/2016)

Johann Sebastian Bach şi sfârşitul Barocului

VIAŢA DE DUPĂ MOARTE A CANONULUI MUZICAL

Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (I) (text publicat în revista Muzica, nr. 2/2013)

Uneltele muzicologiei: descriere analitică şi ficţiune recuperativă (III)

6. Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică ... more 6. Evul Mediu faţă în faţă cu Renaşterea: muzicologia practică învinsă de muzicologia filologică 6.1. În linii generale, gândirea muzicală teoretică a Evului Mediu ar trebui considerată drept perioadă de formulare normativă a bazelor gândirii şi practicii muzicale moderne diferite de cea antică: inventarea notaţiei (teoria înălţimilor) -Guido d'Arezzo (991/992-1033) cu al său Micrologus (1026), precum şi inventarea duratelor şi a modurilor ritmice -Johannes de Garlandia (1190-1252) cu De Mensurabili Musica (1240), Johannes de Muris (aprox. 1290-aprox. 1355) cu Notitia artis musicae (1319-'21) sau Ars contrapuncti secundum (după 1340), Franco din Cologne (activ în deceniul '50-'60 al secolului al XIV-lea) cu Ars cantus mensurabilis (aprox. 1260) sau Philippe de Vitry (1291-1361) cu al său Ars Nova (aprox. 1320) 1 .

Download

Uneltele muzicologiei: descriere analitică şi ficţiune recuperativă (II)

5. Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului ... more 5. Jocul cu istoria: exerciţii de inventare a trecutului ca practică de legitimare a prezentului 5.1. Muzicologia este o disciplină academică şi o ştiinţă care se naşte cu o istorie deja gata scrisă şi care nu are nevoie de timp evolutiv pentru a şi-o acumula. În această situaţie ar exista două interpretări: 5.1.1. Muzicologia apare ca expresie a unui cuantum suficient de experienţă istorică şi conceptuală pentru a putea fi formulată ca domeniu al cunoaşterii cu o metodă proprie, legitimată prin însăşi consistenţa acumulărilor deja realizate până la momentul Adler-1885.

Download

Uneltele muzicologiei: descriere analitică şi ficţiune recuperativă (I)

Muzicologia ca loc de împăcare a ontologiilor (aparent) antagoniste În spaţiul culturii europene ... more Muzicologia ca loc de împăcare a ontologiilor (aparent) antagoniste În spaţiul culturii europene muzicologia se prezintă ca ştiinţă şi poate fi considerată drept procedură de cunoaştere şi asimilare a artei muzicale în ambele ei accepţii-compoziţie şi interpretare. Pentru prima, compoziţia, muzicologia deţine o listă curriculară cu discipline precum armonia, contrapunctul, analiza scheme compoziţionale, cunoscută ca sub titulatura incorectă analiza forme muzicale, şi orchestraţia, dar şi istoria gândirii muzicale ca istorie a compozitorilor sau a tipologiilor istorice (stilistice) de practici componistice, disciplină formulată într-o sintagmă eufemistică, în egală măsură incompletă şi eronată, ca istoria muzicii. Pentru a doua, interpretarea, există, de asemenea, două tipuri de abordare muzicologică-istoria artei interpretative sau tipologii stilistice ale interpretării muzicale şi, bineînţeles, o disciplină muzicologică orientată pe evaluarea valorică a interpretării vocale şi instrumentale precum critica muzicală. Şi aceasta din urmă deţine o naraţiune cronologică-evolutivăistoria criticii muzicale. După Adler, ar mai exista un al treilea compartimentnaraţiunea comparativă-cunoscută în prezent drept etnomuzicologie. Compoziţia, interpretarea şi comparatistica muzicală sunt, în fapt, cele trei balene, ţestoase sau elefanţi care se constituie ca piloni ai gândirii şi practicii muzicologice. Deja aici este amorsat un prim "conflict" metodologic deoarece este vorba despre două căi divergente ca substanţă sau domenii eterogene ca metodă ale gândirii-artisticul prin definiţie intuitiv, imaginativ şi astfel intens generativ şi ştiinţificul prin definiţie raţional, analitic şi astfel deconstructiv. Ca disciplină didactică, spre exemplu, compoziţia poate fi învăţată prin emulare (sau, mai rar, practicată prin revelaţie, ca în cazul abatesei Hildegard von Bingen), urmând procedura didactică, fără a exista, evident, vreo posibilitate de a învăţa prin instrucţie tainele elanului şi energiei imaginative, ceea ce ţine exclusiv de creativartistic sau vocaţional.

Download

Visează androizii oi electrice? sau despre sensul nostalgiei culturale

Amândouă substantivele -cultură şi artă -deţin identitate feminină. Poate fi adăugată şi civiliza... more Amândouă substantivele -cultură şi artă -deţin identitate feminină. Poate fi adăugată şi civilizaţie, precum şi religie, mitologie, muzică, ştiinţă, filosofie, literatură, sculptură, poezie, pictură, coregrafie, istorie, dar şi participante mai recente precum muzicologie şi filologie, psihologie şi psihanaliză, fotografie şi cinematografie, culturologie şi antropologie, toate parcă imitând hora muzelor antice, însă una formulată în termenii dansului barbar din baletul Primăvara sacră a lui Igor Stravinski. Această identitate gramatical-feminină se confirmă şi prin funcţia maternală a culturii şi artei, în braţele cărora ne naştem şi creştem, pentru ca doar ulterior să devină evident că atât cultura, cât şi arta europeană sunt opere (aproape) exclusiv produse de către bărbaţi. Cu toţii europeni, cu toţii creştini, urbani şi cu toţii... morţi, însă cu toţii transformaţi în imagini ale normei şi legii în egală măsură culturale, artistice, religioase, ştiinţifice şi multe altele.

Download

De la van Beethoven la van Buuren 5: teoria lui Darwin şi presupusa veriga lipsă

Download

TRATAT DE CITIRE PARTITURI VOCALE ȘI INSTRUMENTALE

Download

Oleg Garaz

Uploads

Papers by Oleg Garaz

Log In