apăra

See also: apara, apára, apará, and äpärä

Romanian

Etymology

Inherited from Latin apparāre, present active infinitive of apparō (“to prepare”). Compare Italian apparare (“prepare”), Spanish aparar (“prepare, arrange”). Cf. also Occitan aparar (“protect”), which may be from a different but related root.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

• Audio:

  (file)

Verb

a apăra (third-person singular present apără, past participle apărat) 1st conj.

1. (transitive) to protect, defend, guard
2. (reflexive) to defend oneself

Conjugation

    conjugation of apăra (first conjugation, no infix)

infinitive			a apăra
gerund			apărând
past participle			apărat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	apăr	aperi	apără	apărăm	apărați	apără
	imperfect	apăram	apărai	apăra	apăram	apărați	apărau
	simple perfect	apărai	apărași	apără	apărarăm	apărarăți	apărară
	pluperfect	apărasem	apăraseși	apărase	apăraserăm	apăraserăți	apăraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să apăr	să aperi	să apere	să apărăm	să apărați	să apere
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		apără			apărați
	negative		nu apăra			nu apărați

Synonyms

• proteja, ocroti

Derived terms

• apărare
• neapărat

See also

• apărea