punctuație

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French ponctuation.

Noun

[edit]

punctuație f (plural punctuații)

  1. punctuation

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative punctuație punctuația punctuații punctuațiile
genitive-dative punctuații punctuației punctuații punctuațiilor
vocative punctuație, punctuațio punctuațiilor