O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei d... more O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei din Craiova, manuscris adus din Constantinopol în Țara Românească, se presupune, de dicheofilaxul Antim Critopol, (după ce în octombrie 1370 este numit de patriarhul Bisericii Mari, Filotei, întâiul stătător al Mitropoliei Severinului), cu o valoare incontestabilă și inestimabilă pentru cultura română, a apărut recent la Editura Mitropoliei Olteniei. Lucrarea-Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)-, deschide perspectiva, cum lasă să se înțeleagă autorii ei: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora, evidențierii și promovării în mediile academice din țară și din străinătate a unui manuscris biblic din secolul al XII-lea, prețios din punct de vedere istoric și teologic, confirmând și atestând astfel impactul produs de influența cultural-ecleziastică bizantină asupra spiritualității românești. Demersul exegetic, aprofundat, al cercetătorilor, axat pe "punerea în lumină" a unor informații de factură aghiografică, codicologică și paleografică, conținute de textele manuscrisului diortosit, prezintă un interes revelațional, cu deosebire de ordin predominant filologic și teologic. Prin urmare, studiul în discuție, având un pronunțat caracter pragmatic, se adaugă interpretărilor apărute, îndeosebi după apariția tiparului, cu privire la importanța, semnificația și înțe-lesului cuvântului Sfintei Scripturi. Fără a fi socotită drept un recurs la textul inițial al Tetraevan-gheliarului grecesc, lucrarea Studii despre
Versurile Aurei Christi din Tragicul visător (Editura Ideea Europeană, 2013), eliberate în interi... more Versurile Aurei Christi din Tragicul visător (Editura Ideea Europeană, 2013), eliberate în interiorul frazării de stereotipul mimesisului arhetipal al generației sale, sunt rezultatul categoric, subtil, al jocurilor de contraste sintactice, excelent întreținute de explorările abisale, metafizice, ale unei retorici inex-pugnabile, de ordin intertextualist: "Cine din mine/ dușmănos îmi poruncește să fiu, să cutremur/ râsul trecerii, cerul neverosimil. Cine/ m-azvârle-n apocalipsă? E bine. Şi tremur./ De mine m-ascund în versuri. E-nceput de moarte?/ Noapte. Învăț să respir. Reintru-n viață, poate" (Sonată în palimpsest), și: "Scriu? Învăț să-mi locuiesc mormântul/ și în acest poem: mai adevărat decât mâinile-mi crude,/ mai adevărat decât cutremurul interior" (Elegia marelui intrus, a doua); sau: "Un alt înger dă buzna în viața mea,/ mă anunță că-i un mare poet, știe totul;/ prin urmare, stă-n drepturile lui să mă învețe/ cum să mă joc. «Cum scrii tu-nu se mai scrie»,/ îmi strigă în față îngerul-poet. Iar eu/ mai văd viața ca pe un joc de-a poezia,/ ca pe un joc cu mărgele cutremurat, de sticlă./ Tac și mă joc de-a «să fiu eu însămi când nu mai pot fi»" (Tratat despre îngeri). Poezicerile despre producerea actului de creație "în luminișurile interioare" (Închide ochii și pleacă) ale ființei justifică deseori, la Aura Christi, in-formalul trăirilor existențiale în care "eu… este altul" (Rimbaud), de parcă cel din urmă nu-și cunoaște geneza: "În aerul nopții limpede, substanțial,/ voi sta ca pe vremi lângă zidul meu cenușiu,/ numărând, așteptând să treacă timpul-vasal/ secret al eului, reintors în pustiu/ Mă voi gândi să-mi schimb planeta, prietenii,/ să schimb regulile jocului superior/ «de-a poezia», în care te constrângi să fii,/ să te reculegi din infernul interi
Rezumat: Nicolae Dabija, promotor asiduu al generației de poeți numită și a ochiului al treilea (... more Rezumat: Nicolae Dabija, promotor asiduu al generației de poeți numită și a ochiului al treilea (critica literară îi atribuie această sintagmă după titlul volumului său de debut-"Ochiul al treilea" (Chișinău, 1975), este considerat un iconograf trăirist și mitic care, ca nimeni altul, în contemporaneitatea noastră imediată a cântat drama pătimirii Basarabiei. El a scris o poezie de factură ,,imnică, elegiacă sau monodică, programatic mesianică", cum observă academicianul Mihai Cimpoi. Poezia sa, datorită valorii ei certe, aflată tot timpul sub semnul identificării sacrificial auctoriale, a fost receptată favorabil, premiată și tradusă într-o mulțime de țări. Poemele lui Nicolae Dabija, inconfundabile și memoriale, nu aparțin numai limbii române din stânga Prutului, ci tuturor celor care sunt dominați de nemărginirea spiritului românesc. Cuvinte-cheie: poezie, modernism, expresionism, sacralitate, timp, artă poetică.
O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei d... more O sinteză științifică asupra Tetraevangheliarului grecesc aflat în inventarul Muzeului Olteniei din Craiova, manuscris adus din Constantinopol în Țara Românească, se presupune, de dicheofilaxul Antim Critopol, (după ce în octombrie 1370 este numit de patriarhul Bisericii Mari, Filotei, întâiul stătător al Mitropoliei Severinului), cu o valoare incontestabilă și inestimabilă pentru cultura română, a apărut recent la Editura Mitropoliei Olteniei. Lucrarea-Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)-, deschide perspectiva, cum lasă să se înțeleagă autorii ei: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora, evidențierii și promovării în mediile academice din țară și din străinătate a unui manuscris biblic din secolul al XII-lea, prețios din punct de vedere istoric și teologic, confirmând și atestând astfel impactul produs de influența cultural-ecleziastică bizantină asupra spiritualității românești. Demersul exegetic, aprofundat, al cercetătorilor, axat pe "punerea în lumină" a unor informații de factură aghiografică, codicologică și paleografică, conținute de textele manuscrisului diortosit, prezintă un interes revelațional, cu deosebire de ordin predominant filologic și teologic. Prin urmare, studiul în discuție, având un pronunțat caracter pragmatic, se adaugă interpretărilor apărute, îndeosebi după apariția tiparului, cu privire la importanța, semnificația și înțe-lesului cuvântului Sfintei Scripturi. Fără a fi socotită drept un recurs la textul inițial al Tetraevan-gheliarului grecesc, lucrarea Studii despre
Versurile Aurei Christi din Tragicul visător (Editura Ideea Europeană, 2013), eliberate în interi... more Versurile Aurei Christi din Tragicul visător (Editura Ideea Europeană, 2013), eliberate în interiorul frazării de stereotipul mimesisului arhetipal al generației sale, sunt rezultatul categoric, subtil, al jocurilor de contraste sintactice, excelent întreținute de explorările abisale, metafizice, ale unei retorici inex-pugnabile, de ordin intertextualist: "Cine din mine/ dușmănos îmi poruncește să fiu, să cutremur/ râsul trecerii, cerul neverosimil. Cine/ m-azvârle-n apocalipsă? E bine. Şi tremur./ De mine m-ascund în versuri. E-nceput de moarte?/ Noapte. Învăț să respir. Reintru-n viață, poate" (Sonată în palimpsest), și: "Scriu? Învăț să-mi locuiesc mormântul/ și în acest poem: mai adevărat decât mâinile-mi crude,/ mai adevărat decât cutremurul interior" (Elegia marelui intrus, a doua); sau: "Un alt înger dă buzna în viața mea,/ mă anunță că-i un mare poet, știe totul;/ prin urmare, stă-n drepturile lui să mă învețe/ cum să mă joc. «Cum scrii tu-nu se mai scrie»,/ îmi strigă în față îngerul-poet. Iar eu/ mai văd viața ca pe un joc de-a poezia,/ ca pe un joc cu mărgele cutremurat, de sticlă./ Tac și mă joc de-a «să fiu eu însămi când nu mai pot fi»" (Tratat despre îngeri). Poezicerile despre producerea actului de creație "în luminișurile interioare" (Închide ochii și pleacă) ale ființei justifică deseori, la Aura Christi, in-formalul trăirilor existențiale în care "eu… este altul" (Rimbaud), de parcă cel din urmă nu-și cunoaște geneza: "În aerul nopții limpede, substanțial,/ voi sta ca pe vremi lângă zidul meu cenușiu,/ numărând, așteptând să treacă timpul-vasal/ secret al eului, reintors în pustiu/ Mă voi gândi să-mi schimb planeta, prietenii,/ să schimb regulile jocului superior/ «de-a poezia», în care te constrângi să fii,/ să te reculegi din infernul interi
Rezumat: Nicolae Dabija, promotor asiduu al generației de poeți numită și a ochiului al treilea (... more Rezumat: Nicolae Dabija, promotor asiduu al generației de poeți numită și a ochiului al treilea (critica literară îi atribuie această sintagmă după titlul volumului său de debut-"Ochiul al treilea" (Chișinău, 1975), este considerat un iconograf trăirist și mitic care, ca nimeni altul, în contemporaneitatea noastră imediată a cântat drama pătimirii Basarabiei. El a scris o poezie de factură ,,imnică, elegiacă sau monodică, programatic mesianică", cum observă academicianul Mihai Cimpoi. Poezia sa, datorită valorii ei certe, aflată tot timpul sub semnul identificării sacrificial auctoriale, a fost receptată favorabil, premiată și tradusă într-o mulțime de țări. Poemele lui Nicolae Dabija, inconfundabile și memoriale, nu aparțin numai limbii române din stânga Prutului, ci tuturor celor care sunt dominați de nemărginirea spiritului românesc. Cuvinte-cheie: poezie, modernism, expresionism, sacralitate, timp, artă poetică.
Uploads
Papers by Copcea Florian