Novăceștii (film): Diferență între versiuni

| scenarist = [[Mihai Opriș (scenarist)|Mihai Opriș]]<br>[[Constantin Păun]]

| rolurile_principale = [[Ion Colan (actor)|Ion Colan]]<br>[[Magda Cernat]]<br>[[Radu Stoenescu]]<br>[[Vasile Muraru]]

'''''Novăceștii''''' este un [[film de animație]] românesc din 1988, regizat de [[Constantin Păun]]<ref name=Ichim1988>Florica Ichim, „Festivalul național «Cîntarea României»: Întîlnire cu o artă de mare popularitate”, în ''România liberă'', anul XLVI, nr. 13.611, miercuri 10 august 1988, p. 2.</ref><ref name=Stănculescu198809>Călin Stănculescu, „Film: «Novăceștii»”, în ''Luceafărul'', anul XXXI, nr. 38 (1375), sâmbătă 17 septembrie 1988, p. 5.</ref><ref name=Cernat1988>Manuela Cernat, „«Novăceștii»: inovație și izbîndă”, în ''România literară'', anul XXL, nr. 39, joi 22 septembrie 1988, p. 17.</ref><ref name="Patlanjoglu">{{Citation | url=http://aarc.ro/articol/animatia.-in-acord-cu-atmosfera-estivala| title=Animația. În acord cu atmosfera estivală | author=Ludmila Patlanjoglu| newspaper=Cinema| number=9 (307)| page=8| date=septembrie 1988 | accessdate=2023-8-30| archive-date=2023-09-29| archive-url=https://web.archive.org/web/20230929101945/http://aarc.ro/articol/animatia.-in-acord-cu-atmosfera-estivala| dead-url=yes}}</ref><ref name=Căliman335>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897–2000)'', Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 335.</ref> pe baza celor 15 episoade din [[serial de animație|serialul de animație]] omonim, care a fost realizat în perioada 1985–1988.<ref name=Cernat1988/> Scenariul acestui film a fost scris de [[Mihai Opriș (scenarist)|Mihai Opriș]] și Constantin Păun.<ref name=Stănculescu198809/><ref name=Radu>Tania Radu, „Animația pe afiș”, în revista ''Flacăra'', anul XXXVII, nr. 43 (1740), 28 octombrie 1988, p. 15.</ref><ref name=Ioan1985>B. Ioan, „Actualitatea culturală bucureșteană. Noi pelicule pentru toate vîrstele”, în revista ''Informația Bucureștiului'', anul XXXIII, nr. 9911, sâmbătă 31 august 1985, p. 5.</ref>

Acțiunea filmului este inspirată în mod liber din [[Balada populară|baladele populare]] românești din ciclul Novăceștilor<ref name=Cernat1988/><ref name=Radu/><ref name=DR1988>***, „Filme pentru copii cu pronunțat mesaj instructiv-educativ”, în ''Drapelul roșu'', Timișoara, anul XLV, nr. 13.392, miercuri 2 martie 1988, p. 2.</ref><ref name="Perneș">{{Citation | url=http://aarc.ro/articol/novacestii| title=În premieră. Novăceștii | author=Ileana Perneș-Dănălache| newspaper=Cinema| number=9 (307)| page=8| date=septembrie 1988 | accessdate=2023-8-30| archive-date=2024-02-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20240223211545/http://aarc.ro/articol/novacestii| dead-url=yes}}</ref><ref name=Georgescu>Niki Georgescu, „Bucuria copiilor, dar nu numai a lor”, în revista ''Femeia'', anul XLI, nr. 6, iunie 1988, p. 24.</ref><ref name=Căliman378>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897–2000)'', Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 378.</ref> și prezintă destinul romanțat al lui [[Baba Novac]], căpitan de oaste în armata lui [[Mihai Viteazul]], în contextul luptei antiotomane a Țărilor Române de la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]].<ref name="Patlanjoglu"/><ref name=NoiserialeST11836>***, „Noi seriale pentru copii”, în ''Scînteia tineretului'', seria II, anul XLIII, nr. 11.836, marți 23 iunie 1987, p. 3.</ref><ref name=Constantinescu>G. [Geo] Constantinescu, „În premieră: Novăceștii”, în revista ''Informația Harghitei'', anul XXII, nr. 5950, sâmbătă 21 ianuarie 1989, p. 3.</ref> Sunt evocate faptele de vitejie atât ale eroului Baba Novac, cât și ale urmașilor săi, îndeosebi cele ale fiului său, [[Gruia Novac|Gruia]].,<ref name=Radu/><ref name="Perneș"/> care au luptat împotriva [[turci|turcilor]] [[Imperiul Otoman|otomani]] pentru apărarea gliei străbune, intrând în [[legendă]].<ref name=Constantinescu/>

''Novăceștii'' este considerat primul lungmetraj de desen animat cu temă istorică realizat de [[Animafilm|studioul „Animafilm”]].<ref name="Perneș"/> și aparține epopeii naționale a [[Cinematografia românească|cinematografiei românești]].<ref name=Stănculescu198809/> Criticii specializați ai epocii, care au analizat filmul, l-au descris ca „o baladă cinematografică de certă valoare poetică” și au evidențiat combinația inspirată a [[Istoria românilor|istoriei]] cu [[Folclorul românesc|folclorul]] și folosirea [[metaforă|metaforelor]].<ref name=Duma198801>Dana Duma, „Istoria, o temă dragă filmului nostru”, în revista ''Cinema'', anul XXVI, nr. 1 (299), ianuarie 1988, p. 17.</ref><ref name=Ciucă1988>Valentin Ciucă, „Valențele patriotice ale filmului pentru copii”, în ''Scînteia'', anul LVIII, nr. 14.366, joi 27 octombrie 1988, p. 4.</ref>

* [[Ion Colan (actor)|Ion Colan]] — tânărul Novac

Regizorul [[Constantin Păun]] (n. 1947), creatorul acestui film, a fost angajat inițial ca animator la [[studioul „Animafilm”]], unde a lucrat ca ucenic al artistului [[Ion Truică]], și a absolvit apoi cursurile [[Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică|Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică]] (IATC) în 1976.<ref name=Cernat1988/> A debutat în lumea filmului de animație la începutul [[Anii 1980|anilor 1980]] cu câteva episoade din serialul științifico-fantastic ''[[Misiunea spațială Delta (serial)|Misiunea spațială Delta]]'' (1980–1983).<ref name=Căliman378/> După acest debut, s-a orientat către filmele de ficțiune cu actori și a realizat comedia muzicală ''[[Melodii la Costinești]]'' (1983),<ref name=Cernat1988/><ref name=Căliman335336>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897–2000)'', Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, pp. 335–336.</ref> după scenariul lui [[Mihai Opriș (scenarist)|Mihai Opriș]], și scurtmetrajul ''Clipele dinaintea singurătății'', după scenariul lui [[Aristide Butunoiu]], care a fost inclus în filmul de scheciuri ''[[De patru ori start!]]'' (1984).<ref name=Căliman335336/> Cele două filme au fost primite cu anumite rezerve de criticii vremii, care, deși le-au recunoscut inteligența și bun-gustul, i-au reproșat regizorului că nu a ținut seama de „rigorile genului”.<ref name=Căliman335/> Regizorul, care dovedise că putea „mânui limbajul cinematografic modern”,<ref name=Căliman335336/> nu a mai revenit la filmele cu actori, ci s-a întors la filmele de animație<ref name=Căliman335/> și a realizat, printre altele, scurtmetrajul experimental ''Timpul''.<ref name=Cernat1988/>

Studioul [[Animafilm]] a început să se orienteze la jumătatea [[Anii 1980|anilor 1980]] către filmele de animație cu subiect istoric, încercând să popularizeze istoria în rândurile micilor spectatori.<ref name=Nicula5152>Dinu-Ioan Nicula, ''Călătorie în lumea animației românești'', Editura Meridiane, București, 1997, pp. 51–52. {{ISBN|973-33-0365-8}}</ref><ref name=Mocanu>Virgil Mocanu, „Filmul de animație — gen de largă popularitate. Ce mesaje educative propune spectatorilor?”, în ''Scînteia'', anul LVII, nr. 14.289, joi 28 iulie 1988, p. 4.</ref> Fuseseră realizate și până atunci filme de animație cu caracter istoric, dar continua să existe [[prejudecată|prejudecata]] că animația trebuie să aibă un scop de [[divertisment]] și că nu s-ar potrivi solemnității evenimentelor istorice.<ref name=Duma198801/> Unii cineaști au căutat să combată această prejudecată prin realizarea unor filme-parabolă pe teme istorice, în care încercau forme cinematografice originale de abordare a acestui subiect și foloseau adesea [[Metaforă|metafore]], vrând să transmită astfel anumite mesaje către publicul contemporan.<ref name=Duma198801/> FilmeleInteresul româneștiînalt al publicului spectator a determinat adoptarea rapidă a temei istorice de animațiecătre cucinematografia caracterromânească istoricde animație, care se caracterizau,caracteriza înla general,acea vreme printr-o atmosferă poetică și printr-un ritm solemn, și dobândirea în scurt timp a unei poziții solide în rândul filmelor de animație ale studioului Animafilm.<ref name=Duma198801/>

Primele filme românești de animație cu caracter istoric au început să fie realizate încă din [[anii 1970]].<ref name=Nicula3637>Dinu-Ioan Nicula, ''Călătorie în lumea animației românești'', Editura Meridiane, București, 1997, pp. 36–37. {{ISBN|973-33-0365-8}}</ref> Artistul și regizorul [[Ion Truică]] a fost primul care a abordat tematica [[Istoria românilor|istoriei naționale]],<ref name=Mocanu/><ref name=Nicula3637>Dinu-Ioan Nicula, ''Călătorie în lumea animației românești'', Editura Meridiane, București, 1997, pp. 36–37. {{ISBN|973-33-0365-8}}</ref> evocândîn evenimente istorice semnificative sau prezentând legende vechi înscurtmetraje scurtmetrajeleca ''[[Marea zidire]]'' (1974), ''Furtuna'' (1977), ''Posada'' (1983), ''Rovine'' (1983), ''Balada lui Tudor'' (1984), ''Pîrjolul'' (1984) și ''Ziua însîngerată'' (1985),<ref name=Duma198801/><ref name=Nicula3637/>în care sea caracterizeazăevocat prinevenimente experimentareaistorice unorsemnificative ritmuri diferite ale exprimării cinematograficesau a unorprezentat viziunilegende convenționale, prin mitizarea evenimentelor și figurilor istoricevechi.<ref name=Nicula3637Duma198801/> și prin folosirea adeseori a unei grafici stilizate.<ref name=Duma198801Nicula3637/> Astfel, ''Marea zidire'' interpretează într-un mod original [[Monastirea Argeșului|balada despre meșterul Manole și ctitorirea mănăstirii de la Curtea de Argeș]], ''Furtuna'' evocă în imagini plastice evenimentele dramatice din timpulale [[Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan|Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan]], ''Posada'', ''Rovine'' și ''Balada lui Tudor'' prezintă unele momente cruciale ale luptei poporului român pentru independență ([[Bătălia de la Posada]], [[Bătălia de la Rovine]] și [[Revoluția de la 1821]]), încercând să creeze o atmosferă de epocă veridică și să esențializeze semnificația evenimentelor, în timp ce ''Pîrjolul'' și ''Ziua însîngerată'' evocă unele conflicte sociale de la începutul secolului al XX-lea ([[Răscoala Țărănească din 1907|Răscoala din 1907]] și [[Greva tipografilor din București|grevaGreva tipografilor]] din 13 decembrie 1918).<ref name=Duma198801/> Filmele realizate de Truică ies în evidență prin mitizarea evenimentelor și figurilor istorice, prin experimentarea unor ritmuri diferite ale exprimării cinematografice a unor viziuni convenționale<ref name=Nicula3637/> și prin folosirea adeseori a unei grafici stilizate.<ref name=Duma198801/>

Alți cineaști autohtoni care au abordat tematica istorică sunt [[Adrian Petringenaru]] în ''[[Traian și Decebal|Traian și Decebal]]'' (1977) și ''Legendă'' (1978), care fac o incursiune în trecutul îndepărtat al poporului român, prezentând într-un mod mitic [[Cucerirea Daciei|cucerirea Daciei de către romani]],<ref name=Duma198801/> și [[Mihai Șurubaru]] în scurtmetrajul ''[[Stejarul din Borzești (film)|Stejarul din Borzești]]'' (1985),<ref name=Nicula5152/><ref name=Mănoiu1986>Alice Mănoiu, „Valențele educative ale filmului”, în ''Scînteia'', anul LVI, nr. 13.728, sâmbătă 11 octombrie 1986, p. 4.</ref> care a reprezentat o reușită, potrivit jurnalistei [[Alice Mănoiu]],<ref name=Mănoiu1986/> un film de calitate, în opinia cineastului [[Virgil Mocanu]],<ref name=Mocanu/> sau un eșec artistic, potrivit criticului Dinu-Ioan Nicula.<ref name=Nicula5152/>

În acest context istorico-cultural a fost realizat [[serial de animație|serialul de animație]] cu subiect istoric ''Novăceștii'' în 15 episoade, care au fost difuzate în perioada 1985–1988.<ref name=Cernat1988/> Serialul ''Novăceștii'' avea un scop instructiv-educativ<ref name=DR1988/> și urmărea să prezinte tinerilor spectatori (preșcolari și școlari) lupta poporului român pentru libertate și independență și să inoculeze ideea dragosteidragostea de țară.<ref name=Ioan1985/><ref name=DR1988/> Sursa de inspirație a scenariului a fost ciclul folcloric epic al Novăceștilor,<ref name="Perneș"/><ref name=Duma198801/> format din peste nouăzeci de balade și circa cincizeci de variante, pornind de la ideea susținută de scriitorul [[Bogdan Petriceicu Hasdeu]] că „eroul baladelor de vitejie consacrate ciclului Novăceștilor este un personaj istoric, una din căpeteniile lui [[Mihai Viteazul]], chiar cu numele [[Baba Novac]]”.<ref name="Perneș"/> Personajul istoric Baba Novac și fiul său, [[Gruia Novac|Gruia]], erau eroii mai multor [[baladă|balade]] populare și deveniseră simboluri ale luptei antiotomane.<ref name=Radu/><ref name=Duma198801/> Scenariul prezintă aspecte ficțional-mitice ale războiului româno-otoman de la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]], avându-i ca protagoniști pe membrii neamului viteaz al Novăceștilor.<ref name=Duma198801/>

Scenariștii [[Mihai Opriș (scenarist)|Mihai Opriș]] și Constantin Păun,<ref care colaboraseră anterior la scenariul filmului ''[[Bătălia din umbră]]'' (1986) al lui [[Andrei Blaier]],name=Cernat1988/><ref name=Cernat1988Ioan1985/><ref name=Căliman356>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897-2000)'', Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 356.</ref> care colaboraseră anterior la scenariul filmului ''[[Bătălia din umbră]]'' (1986) al lui [[Andrei Blaier]],<ref name=Cernat1988/><ref name=Căliman356/> au ales o formulă narativă ingenioasă: combinarea istoriei cu [[Baladă|balada]] și [[basm|basmul]] și transformarea evenimentului istoric în [[mit]],<ref name=Cernat1988/><ref name=Duma198801/> introducând uneori interludii lirice sau umoristice pentru a mai dilua [[suspans|suspansul]].<ref name=Duma198801/> Filmul de animație împletește planul real cu un plan fabulos, de inspirație folclorică,<ref creând războinicilor medievali o imagine legendară.name=Stănculescu198809/><ref name=Cernat1988/><ref name="Patlanjoglu"/><ref name=Duma198801Radu/><ref name=RaduDuma198801/>Tania Radu,prezentând „Animațiaîn pe[[antiteză]] viața afiș”pașnică, îngenerozitatea revistași ''Flacăra'',vitejia anulpoporului XXXVII,român nr.(descrise 43de (1740autorii anonimi ai creațiilor literare populare), 28și octombriespiritul 1988războinic, p.lăcomia 15și cruzimea cotropitorilor otomani<ref name=Stănculescu198809/> și creând războinicilor medievali români o imagine legendară.<ref name=Cernat1988/><ref name="Patlanjoglu"/><ref name=Radu/><ref name=Duma198801/> Spre deosebire, însă, de balade, în care Baba Novac și fiii lui apar descriși ca „voinici închivărați,/ oameni de stat înalt”, Novăceștii din filmul lui Constantin Păun sunt reprezentați ca oameni obișnuiți în port tradițional, care iau lucrează la câmp, cutreieră pădurea, culeg [[vie|viile]] sau iau parte la ceremoniile vieții satului: [[naștere|nașterea]], [[nuntă|nunta]] și [[moarte|moartea]].<ref name=Cernat1988/><ref name="Perneș"/> Creatorii filmului prezintă astfel momente-cheie din viața țăranului român,<ref name=Cernat1988/> dar inserează, de asemenea, unele elemente fantastice cu rol simbolic care fac legătura cu lumea basmului: corbul alb, corbul negru, [[vrăjitoare|vrăjitoarea]] cu puteri supranaturale, [[ursitoare|ursitoarele]], [[Apă vie|apa vie]], [[paloș|paloșul]] care are puteri fermecate atâta timp cât purtătorul lui (asemenea lui [[Anteu]]) îl folosește pentru a-și apăra glia străbună etc.<ref name="Perneș"Stănculescu198809/><ref name=Radu/><ref name="Perneș"/> Natura se implică în evenimente, la fel ca în cazul basmelor, ceea ce subliniază legătura puternică a războinicilor cu pămîntulpământul natal.,<ref name=Duma198801/> iar forțele supranaturale intervin de o parte sau de alta pentru a ajuta personajele filmului să facă față mai ușor încercărilor cu care se confruntă.<ref name=Stănculescu198809/>

Preocuparea regizorului Constantin Păun pentru modernizarea mijloacelor plastice<ref name=Cernat1988/><ref name=Căliman1999>Călin Căliman, „Animafilm 35”, în ''Contemporanul – ideea europeană'', serie nouă, anul IX, nr. 30–33 (462–465), august 1999, p. 18.</ref> se observă în preluarea elementelor de decupaj și de limbaj specifice filmului cu actori și folosirea lor pentru prima oară în animația românească, reușind astfel, după cum a observat [[Manuela Cernat]], să confere filmului „ritm palpitant, suspens și o extraordinară diversitate” și să evite repetarea cadrelor animate.<ref name=Cernat1988/> Regizorul a colaborat în acea perioadă cu numeroși desenatori ([[Iuliu Sîn-Petru]], [[Bob Nicolescu]], [[Livia Martin]])<ref name=Stănculescu198809/><ref name=Anunț1988>Anunț publicat de Româniafilm în ziarul ''România liberă'', anul XLVI, nr. 13.634, miercuri 7 septembrie 1988, p. 4.</ref> și animatori ([[Iuliu Sîn-Petru]], [[Bob Nicolescu]], [[Valentin Baciu]], [[Mihai Șurubaru]], [[Mihai Raț]], [[Cecilia Cristian]], [[Monica Moldoveanu]], [[Laura Jianu]], Mihai Sîmpetru, Mihaela Mihăiasa)<ref name=Anunț1988/> și cu scenografii Dana Dămăceanu și Radu Dămăceanu.<ref name=Anunț1988Stănculescu198809/>Anunț publicat de Româniafilm în ziarul<ref ''România liberă'', anul XLVI, nr. 13.634, miercuri 7 septembrie 1988, p. 4.<name=Anunț1988/ref> Episoadele din ''Novăceștii'' au o alură plastică rafinată și valorifică expresivitatea unor tehnici combinate. Un rol important l-a avut muzica lui [[Călin Ioachimescu]], care susține imaginea<ref name=Cernat1988/> și a obținut, împreună cu compoziția aceluiași autor din scurtmetrajul de animație ''A fi'', o mențiune specială a juriului la ediția din 1988 a concursului „Cupa de cristal”.<ref name=Duma198803>Dana Duma, „Pentru spectatorii de toate vîrstele”, în revista ''Contemporanul'', anul XXI, nr. 11 (2156), 11 martie 1988, p. 8.</ref><ref>***, „Cupa de cristal: Palmares”, în revista ''Cinema'', anul XXVI, nr. 1 (299), ianuarie 1988, p. 14.</ref>

Serialul era anunțat pentru prima dată în presă în august 1985<ref name=Ioan1985/> și a început să fie realizat în anulacelași 1985an,<ref name=Cernat1988/> iar două episoade au fost difuzate pe ecrane în iulie 1986, la început de vacanță școlară,<ref>F.I. [Florica Ichim], „Pe ecrane, în luna iulie”, în ''România liberă'', anul XLIV, nr. 12.958, vineri 4 iulie 1986, p. 2.</ref> alte episoade fiind în curs de filmare în octombrie 1986.<ref>Agerpres, „Seriale cu caracter instructiv-educativ”, în ''România liberă'', anul XLIV, nr. 13.040, miercuri 8 octombrie 1986, p. 2.</ref><ref>***, „Filme cu caracter instructiv-educativ”, în ''Scînteia tineretului'', seria II, anul XLII, nr. 11.618, miercuri 8 octombrie 1986, p. 2.</ref> Realizarea serialului era aproape încheiată în septembrie 1987, potrivit unui anunț publicat de studioul Animafilm în ziarul ''[[Informația Bucureștiului]]'',<ref>***, „Agenda culturală”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXV, nr. 10.548, vineri 25 septembrie 1987, p. 2.</ref> și a fost finalizată în martie 1988.<ref name=DR1988/> Ultimele patru episoade ale serialului (10, 11, 12 și 13) au fost difuzate în premieră în septembrie 1988.<ref>E.C., „Panoramic”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.832, sâmbătă 27 august 1988, p. 5.</ref><ref>B. Ioan, „Agendă culturală”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.834, marți 30 august 1988, p. 2.</ref>

Creatorii filmelor de animație românești au fost contaminați în acei ani, potrivit criticului Dinu-Ioan Nicula, de „patima lucrului pe bandă rulantă”,<ref name=Nicula51/> producând un număr mare de episoade care au fost transformate ulterior în lungmetraje.<ref name=Nicula51/><ref name=Mănoiu1988>Alice Mănoiu, „Universul etic al tinereții. Însemnări despre filmul pentru copii și tineret”, în ''Scînteia'', anul LVIII, nr. 14.405, duminică 11 decembrie 1988, p. 4.</ref> Transformarea serialelor de animație în lungmetraje era o practică obișnuită a studioului Animafilm în cursul anilor 1980 și urmărea distribuirea filmului în sălile de cinema pentru a obține încasări mai mari.<ref name="Duma2024">{{Citation | url=https://www.contemporanul.ro/film-cinematografie/vocatia-innoirii-inovatori-din-trecut-si-prezent.html| title=Vocația înnoirii: inovatori din trecut și prezent| author=Dana Duma| newspaper=Contemporanul| date= 2024-04-02| accessdate=2024-9-9}}</ref> Principala problemă a lungmetrajelor de acest feltip a fost realizarea legăturilor între episoade pentru obținerea coeziunii și a continuității acțiunii, ceea ce aducea în dezbatere necesitatea construirii scenariului încă de la început și nu reconstrucția lui ulterioară prin intermediul unor artificii.<ref name=Mănoiu1988/> În mod similar serialelor de animație din anii 1980, succesul la public al serialului ''Novăceștii'' a stat la baza ideii alcătuirii unui film de lungmetraj.<ref name=Mănoiu1988/>

Cele 15 episoade ale serialului ''Novăceștii'' au fost adunate apoi într-un lungmetraj omonim, care a fost regizat de Păun<ref name=Stănculescu198809/><ref name=Căliman335/><ref name=Radu/> după un scenariu scris de regizor în colaborare cu Mihai Opriș.<ref name=Stănculescu198809/><ref name=Radu/><ref name=Căliman375>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897-2000)'', Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 375.</ref> Muzica filmului a fost compusă de [[Călin Ioachimescu]], unul dintre colaboratorii obișnuiți ai regizorului,<ref name="Patlanjoglu"/><ref name=Radu/><ref name=Căliman375/> iar balada, cu versurile scrise de [[Tudor Opriș]], a fost interpretată de Alexandru Mica. Secvențele au fost filmate de Roxana Mihalcea și Gheorghe Roșu,<ref name=Anunț1988/> iar montajul filmului a fost realizat de Ariana Roșca.<ref name=Stănculescu198809/><ref name="Patlanjoglu"/><ref name=Anunț1988/> Vocile personajelor animate au fost dublate de ac­tori cunoscuți<ref name=Radu/> ca [[Ion Colan (actor)|Ion Colan]], [[Magdalena Cernat]], [[Radu Stoenescu]], [[Vasile Muraru]] și [[Nina Dimitriu-Ulmu]].<ref name=Anunț1988/> Filmul era aproape finalizat în iunie 1988 și urma cât de curând să fie difuzat în cinematografe.<ref name=Georgescu/>

''Novăceștii'' a fost prezentat în premieră absolută „în afara concursului” la ediția a XI-a a Galei filmului pentru tineret de la Costinești, care a avut loc în august 1988,<ref name="Patlanjoglu"/><ref name=Căliman198808>Călin Căliman, „«Gala filmului pentru tineret» Costinești ’88. În prim-plan: Filmul de actualitate”, în ''România liberă'', anul XLVI, nr. 13.613, vineri 12 august 1988, p. 2.</ref> fiind întâmpinat cu căldură de publicul spectator (preșcolari, școlari, [[Organizația Pionierilor|pionieri]]).<ref name="Perneș"/><ref name=Căliman198808/> Premiera de gală a filmului a avut loc la 12 septembrie 1988<ref name=Cernat1988/><ref name=IB1988>***, „Filme”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.845, luni 12 septembrie 1988, p. 7.</ref> (în preajma începerii noului an școlar)<ref>B. Ioan, „Panoramic”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.839, luni 5 septembrie 1988, p. 5.</ref> la cinematograful „Scala” din București, după care a avut loc o distribuție și difuzare în toată țara.<ref name=Cernat1988/><ref name=IB1988/> Patru lungmetraje de animație au avut premiera în România în anul 1988, ceea ce a reprezentat un record absolut: ''[[Uimitoarele aventuri ale muschetarilor]]'', ''[[Temerarii de la scara doi (film)|Temerarii de la scara doi]]'', ''Novăceștii'' și ''[[Fiul stelelor]]''.,<ref name=Ichim1988/><ref name=Stănculescu198809/><ref>Călin Căliman, „Expoziție la Dalles: «Arta filmului de animație»”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.814, joi 4 august 1988, p. 5.</ref><ref>***, „Noi filme de animație”, în ''Scînteia tineretului'', seria II, anul XLIV, nr. 12.191, vineri 12 august 1988, p. 3.</ref><ref name=Căliman198810>Călin Căliman, „Film: «Fiul stelelor»”, în ''Contemporanul'', nr. 44 (2189), 28 octombrie 1988, p. 12.</ref><ref name=Căliman1989>Călin Căliman, „Film: Istorie și prezent”, în ''Contemporanul'', nr. 1 (2198), 1 ianuarie 1989, p. 8.</ref> iar ''Novăceștii'' a fost cel de-al treilea în ordine cronologică, fiind urmat doar de ''Fiul stelelor''.<ref name=Stănculescu198809/> Filmul a fost difuzat în prima săptămână la cinematografele Lumina, Melodia și Gloria din București.<ref name=IB1988/><ref name=IB1988>***, „Filme”, în ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10.846, marți 13 septembrie 1988, p. 4.</ref><ref>***, „Cinematografe”, în ''România liberă'', anul XLVI, nr. 13.639, miercuri 13 septembrie 1988, p. 5.</ref><ref>***, „Cinema”, în ''Scînteia'', anul LVIII, nr. 14.329, miercuri 14 septembrie 1988, p. 4.</ref>

Aventurile Novăceștilor s-au bucurat de mare succes în rândul publicului spectator din cinematografe, de la premiere sau din cadrul unor gale speciale și ecrane de vacanță.<ref name=Mănoiu1988Radu/><ref name=RaduMănoiu1988/><ref>B. Ioan, „Actualitatea culturală. Încă un lungmetraj de animație”, în revista ''Informația Bucureștiului'', anul XXXVI, nr. 10865, miercuri 5 octombrie 1988, p. 3.</ref> ''Novăceștii'' a fost vizionat de 430.395 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de [[Centrul Național al Cinematografiei]].<ref>{{cite web|url=http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf|title=Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014|date=2014-12-31|format=PDF|publisher=Centrul Național al Cinematografiei|accessdate=2016-08-26|archive-date=2016-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20160407203643/http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf|dead-url=yes}}</ref>

Primele recenzii ale acestui film au fost publicate în numărul din septembrie 1988 al revistei ''[[Cinema (revistă)|Cinema]]'', după premiera de la [[Costinești, Constanța|Costinești]]. Cu acel prilej, teatrologul [[Ludmila Patlanjoglu]] evidenția că „structura epică a peliculei, complexă, este construită cu măiestrie profesională de Constantin Păun. Explozia formelor în mișcare impresionează, regizorul împreună cu operatorii Roxana Mihalcea și Gheorghe Roșu folosește mișcări de aparat mai puțin familiare animației, tensionînd desfășurarea evenimentelor. Montajul Arianei Roșca are alertețe, conferind dinamism și omogenitate tramei. Muzica lui Călin Ioachimescu admirabilă, pe rînd evocatoare, duioasă, solemnă, lirică tumultuoasă, este un personaj principal al filmului.” și concluziona că ''Novăceștii'' este „o frumoasă baladă cinematografică”.<ref name="Patlanjoglu"/> Tot atunciîn paginile aceleiași reviste, criticul [[Ileana Perneș-Dănălache]] scria că Gruia Novac este „conturat în linii ferme, care asigură impresia de forță a voinicului în slujbă a dreptății imuabile enunțată de legea nescrisă a pămîntului strămoșesc” și că „ursita lui se identifică astfel cu ursita tuturor românilor sortiți să rămînă liberi atît timp cît își apară pămîntul natal”, constatând în încheierea cronicii sale că „familia Novăceștilor este simbolul emoționant care amintește ideea de neatârnare împletită cu nobilul sentiment patriotic”.<ref name="Perneș"/>

O recenzie elogioasă a fost publicată în revista ''[[România literară]]''Criticul de criticulartă [[ManuelaValentin CernatCiucă]], care a evidențiat calitățile artistice ale operei: concepția artistică novatoare, formula narativă ingenioasă, grafica stilizată expresivă și „depublicat un desăvîrșit bun gust”, mișcările precise de aparat, scenografia profesionistă ce imprimă dramatism secvențelor și muzica „sugestivă, tensionată, prelucrîndarticol în spirit contemporan sonorități de străvechi melos popular” și a concluzionat următoarele: „Născut dintr-o curată și adîncă simțire românească, realizat cu frenetic elan novator, sub semnul unei imense pasiuni pentru arta filmului,ziarul ''Novăceștii'' îmbină cu rară ingeniozitate atracțiozitatea și eleganța stilistică, vrăjindu-și literalmente spectatorii. Cu mîna pe inimă pot spune că este unul din cele mai frumoase lung-metraje de animație pe care le-am văzut vreodată. [...] Departe de orice retorism [[Didacticism|didacticistScînteia]], de idilism și folclorizări vulgare, ''Novăceștii'' seîn impune printr-o dublă dimensiune culturală. A discursului istoric și a demersului stilistic.”.<ref name=Cernat1988/> Criticul de artă [[Valentin Ciucă]] acare evidențiatevidenția [[Metaforă|metafora]] filmului, „copacul-om, copacul-țară” și a susținutsusținea că alternanța periodică între planul narativ al baladei și planul fantastic al basmului a permis „asimilarea imediată a imaginii unui erou exemplar, neînfricat în fața pericolelor și neînduplecat în pedepsirea dușmanilor”,<ref name=Ciucă1988/> în timp ce criticul literar [[Tania Radu]] a descrisdescria filmul în revista ''[[Flacăra]]'' ca fiind „captivant și decorativ în egală măsură, bine ritmat, și agreabil desenat”, fără „exagerări folclorizante”, dar cu un accent un pic prea insistent asupra metaforei, și, în același timp, capabil să genereze emoții în sufletele privitorilor și să inducă un„etică „spiritși spirit justițiar”.<ref name=Radu/> În fine, istoricul de film [[Călin Căliman]] și-a consideratexprimat satisfacția artistică cu privire la acest lungmetraj în mai multe articole publicate în ziarul ''Novăceștii[[Contemporanul]]'' cași fiinda susținut acolo că ''Novăceștii'' este o „legendă poetică [...] adusă pe ecran cu ambiții artistice superioare”,<ref name=Căliman1989/> și caracterizată printr-un ritm antrenant<ref name=Căliman198810/> și printr-o „animație interesantă, vie, dinamică”.<ref name=Căliman198808/>

Serialul ''Novăceștii'' a obținut, alături de scurtmetrajele ''Minunata lume a scrisului'' al lui [[Virgil Mocanu]], ''Mincinosul lecuit'' al lui [[Lucian Profirescu]], și ''La datorie'' al [[Isabela Petrașincu|Isabelei Petrașincu]], premiul Consiliului Național al [[Organizația Pionierilor|Organizației Pionierilor]] pe anul 1985 în domeniul filmelor de animație.<ref name=Mantu>***, „Premiile Consiliului Național al Organizației Pionierilor pe anul 1985 în domeniul literaturii, muzicii, artelor plastice și cinematografiei destinate șoilor patriei, pionierilor și școlarilor”, în ''Cutezătorii'', anul XXI, nr. 10 (1013), joi 12 martie 1987, p. 9.</ref> [[Constantin Păun]] Păun și [[Mihai Opriș (scenarist)|Mihai Opriș]] au fost distinși cu Premiul pentru scenariu pentru serialul ''Novăceștii'' la ediția a III-a a Galei filmului românesc pentru copii de la Piatra Neamț, care a avut loc în octombrie 1986,<ref>***, „Actualitatea culturală bucureșteană”, în revista ''Informația Bucureștiului'', anul XXXIV, nr. 10254, sâmbătă 11 octombrie 1986, p. 5.</ref> animatorul [[Valentin Baciu]] a câștigat Premiul pentru animație al [[Asociația Cineaștilor din România|Asociației Cineaștilor din România]] (ACIN) în 1986, ex-aequo cu [[Olimp Vărășteanu]] pentru ''Dumbrava minunată'',<ref name=Cinema198801>***, „Premiile ACIN pe anul 1986”, în revista ''Cinema'', anul XXVI, nr. 1 (299), ianuarie 1988, pp. 18–19.</ref><ref>Uniunea Cineaștilor din România (ed.), ''Premiile cineaștilor 1970–2000'', Editura și Tipografia Intact, București, 2001, pp. 74–75.</ref> iar compozitorul [[Călin Ioachimescu]] a obținut o mențiune specială a juriului la ediția din 1988 a concursului „Cupa de cristal” pentru muzica din episodul XII al serialului ''Novăceștii'' și din scurtmetrajul ''A fi''.<ref name=Duma198803/><ref name=Cinema198801/>

Lungmetrajul de animație ''Novăceștii'' a câștigat marele premiu al [[Asociația Cineaștilor din România|ACIN]], ex-aequo cu filmul artistic ''[[Cântec în zori|Cîntec în zori]]'' (regia: [[Dinu Tănase]]) și cu filmul documentar ''Sub ramuri de pădure'' (regia: Liviu Nițu), la ediția a IV-a a Galei filmului românesc pentru copii de la Piatra Neamț, care a avut loc în octombrie 1988.<ref name=Ciucă1988/><ref>Eugen Tureschi, „Animația pe afiș”, în revista ''Flacăra'', anul XXXVII, nr. 43 (1740), 28 octombrie 1988, p. 15.</ref> Cele trei filme au emoționat publicul tânăr, potrivit criticului de artă [[Valentin Ciucă]], prin „vibrația profund umană în fața miracolului vieții, a confruntărilor istoriei, a faptelor vitejești”.<ref name=Ciucă1988/>

* {{Titlu IMDbCinemagia|id=12526}} {{rating 10|08.7}}