Cezar Petrescu
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Cezar Petrescu | |||
Romancierul Cezar Petrescu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 1 decembrie 1892 Cotnari, Iași, România | ||
Decedat | 9 martie 1961 (68 de ani) București, Republica Populară Română | ||
Înmormântat | Cimitirul Bellu | ||
Părinți | Dimitrie Petrescu Mirabela Petrescu | ||
Cetățenie | România | ||
Religie | Biserica Ortodoxă | ||
Ocupație | romancier, nuvelist, traducător, gazetar, redactor | ||
Limbi vorbite | limba română[1] | ||
Activitate | |||
Educație | Facultatea de Drept a Universității din Iași | ||
Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași | ||
Lucrări remarcabile | Întunecare | ||
| |||
Modifică date / text |
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași – d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Membru titular al Academiei Române (din 1955).
Date biografice
modificareS-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu. Acesta era profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman (aflată în arealul actual al comunei Horia), unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903 (perioadă în care instituția se transformase în Școală Inferioară de Agricultură). A urmat liceul la Roman și apoi, la Iași, unde a susținut bacalaureatul în anul 1911. A obținut licența în drept în anul 1915.
Cezar Petrescu, scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.
Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul (1924) și Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938 - suprimate în 1940. Se afirmă ca romancier cu romanul Întunecare (1927-1928).
Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului - în colaborare cu Mihail Novicov. În 1955 este ales membru titular al Academiei Române.
Opera
modificareOpera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 de volume publicate: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.
Cronica românească a veacului XX
modificare- Rodul pământului
- Scrisorile unui răzeș, 1922
- Târgurile unde se moare
- Drumul cu plopi, 1924
- Fantasticul interior
- Omul din vis („povestiri cu morți”), 1925
- Omul care și-a găsit umbra, 1928 – conține patru nuvele: „Omul care și-a găsit umbra”, „Palace”, „Dezertarea lui Toader Mânzu” și „Somnul”
- Aranca, știma lacurilor, 1929 – conține trei nuvele: „Adevărata moarte a lui Guynemer”, „Fereastra” și „Aranca, știma lacurilor”
- Simfonia fantastică, 1929
- Baletul mecanic (2 vol.), 1931
- Război și pace
- Întunecare, 2 vol., 1927–1928
- Plecat fără adresă.1900, 1932
- Sosit fără adresă, 1932
- Ochii strigoiului, 1942
- Capitala care ucide (temă semănătoristă)
- Calea Victoriei, 1930
- Greta Garbo, 1932
- Oraș patriarhal (2 vol.), 1932
- Duminica orbului, 1935
- Carlton, 1944
- Satyricon
- La paradis general, 1930
- Ciclul 1907
- Mane, Tekkel, Fares, 1937
- Noi vrem pământ, 1938
- Pământ … mormânt, 1943
- Carnet de vară, 1927
- Cain și Abel, 1930
- Flori de gheațǎ, 1931
- Kremlin, 1931
- Pǎmânt și cer (ciclul petrolului)
- Comoara regelui Dromichet, 1931
- Aurul negru, 1934
- Miss România
- Nepoata hatmanului Toma, 1933
- Floarea de agave, 1933
- Apostol, 1933 și 1944 – Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol.
- Cheia visurilor, 1935
- Cei trei regi, 1936
- Adǎpostul Sobolia, 1945
- Războiul lui Ion Săracu, 1945
Rădăcini din celălalt veac
modificare- Trilogia Romanul lui Eminescu, 1935–1936
- Luceafărul, 1935
- Nirvana, 1935
- Carmen Saeculare, 1936
- Ajun de revoluție 1848, 1954
Alte romane
modificare- Baletul mecanic -- Romanul baletul mecanic în format pdf
Literatură pentru copii
modificare- Pif – Paf – Puf, 1930
- Fram, ursul polar, 1932
- Iliuță copil, 1938
- Omul de zăpadă, 1945
- Cocârț și bomba atomică, 1946
- Neghiniță, 1949
Imagini
modificareNote
modificare- ^ Autoritatea BnF, accesat în
Bibliografie
modificare- O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 219-222, ISBN 978-973-876-251-0
- Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014, ISBN 978-606-8450-22-3
Legături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
- Muzeul memorial Cezar Petrescu din Bușteni, județul Prahova
Articole biografice
- LA FRONTIERA ISTORIEI/ Tristetea unui prozator pe Calea Victoriei, 9 dec 2009, Adrian Majuru, Ziarul financiar
- Când „Calea Victoriei” e lipsită de glorie…, 23 noiembrie 2009, Clara Margineanu, Jurnalul Național
- Cezar Petrescu, la Busteni Arhivat în , la Wayback Machine., 26 iunie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă