Comuna Biertan, Sibiu

comună din județul Sibiu, România

Biertan (în dialectul săsesc Birthälm, Bierthalmen, Bierthalm, în germană Birthälm, Birthalmen, în maghiară Berethalom) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Biertan (reședința), Copșa Mare și Richiș.

Biertan
Birthälm
—  comună  —

Biertan se află în România
Biertan
Biertan (România)
Localizarea în România
Coordonate: 46°08′23″N 24°31′25″E ({{PAGENAME}}) / 46.13972°N 24.52361°E

Țară România
Județ Sibiu

SIRUTA144198
Atestare1224

ReședințăBiertan
Sate componenteBiertan, Copșa Mare, Richiș

Guvernare
 - PrimarMircea-Mihai Dragomir[*][2][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total97,26 km²

Populație (2021)
 - Total2.239 locuitori
 - Densitate30,88 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557045
Prefix telefonic+40 x69 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Biertan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Biertan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Biertan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Demografie

modificare


 

Componența etnică a comunei Biertan

     Români (66,19%)

     Romi (19,83%)

     Germani (3,22%)

     Maghiari (2,32%)

     Alte etnii (0,27%)

     Necunoscută (8,17%)


 

Componența confesională a comunei Biertan

     Ortodocși (68,74%)

     Greco-catolici (12,06%)

     Penticostali (4,78%)

     Evanghelici luterani (2,41%)

     Reformați (1,47%)

     Alte religii (2,05%)

     Necunoscută (8,49%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Biertan se ridică la 2.239 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.590 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (66,19%), cu minorități de romi (19,83%), germani (3,22%) și maghiari (2,32%), iar pentru 8,17% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,74%), cu minorități de greco-catolici (12,06%), penticostali (4,78%), evanghelici luterani (2,41%) și reformați (1,47%), iar pentru 8,49% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

modificare

Comuna Biertan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mircea-Mihai Dragomir[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat3      
Alianța pentru Unirea Românilor2      

Personalități

modificare
  • Arthur Martin Phleps (1881- septembrie 1944), general. A fost militar în armata austro-ungară, apoi după 1918 în armata regală română. După începerea războiului impotriva URSS s-a înscris la Waffen SS, comandând o perioadă celebra divizie de vânători de munte "7 Freiwilligen Gebirgsdivision der Waffen SS - Prinz Eugen". A organizat evacuarea sașilor din Transilvania din 5 septembrie 1944.[8]
  • Sara Römischer a locuit îndelungat în Biertan; a trecut la cele veșnice în anul 2006. Deși nu a fost faimoasă în tradiționalul sens al cuvântului, povestea ei este reprezentativă pentru ceea ce au trăit mulți sași și șvabi din Transilvania și Banat, după Al Doilea Război Mondial. Sara a fost deportată în Siberia în 1945, într-o zi insorită de ianuarie. A supraviețuit, și după cinci ani grei s-a întors în satul natal Biertan pentru a-și crește copiii, în continuare cu foarte mari greutăți. Vizitați Siebenbürgische Zeitung pentru o traducere in limba engleza a povestii ei cutremuratoare, sau vizitati pagina in limba germana

Primarii comunei

modificare

Monumente

modificare

Surse bibliografice

modificare
  • ADAC Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e. V. München, 1993.
  • Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Ediția a 5-a Auflage, Sibiu/Hermannstadt, 2002.
  • George Oprescu, (1956), Bisericile-cetăți ale sașilor din Ardeal (Monografie).
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj]

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Tragicul destin al sașilor din județul Bistrița-Năsăud la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și în anii comunismului
  9. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  10. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
  15. ^ În interiorul casei era un singur pat şi un singur set de tacâmuri. Obiceiul era foarte eficient, în 400 de ani doar un cuplu a decis să mai divorţeze după cele 2 săptămâni.