Comuna Tâmna, Mehedinți
Tâmna este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Adunații Teiului, Boceni, Colareț, Cremenea, Fața Cremenii, Izvorălu, Manu, Pavăț, Plopi, Tâmna (reședința) și Valea Ursului.
| Tâmna | |
| — comună — | |
 Biserica „Sfântul Nicolae” | |
 Tâmna (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°35′06″N 23°01′17″E / 44.585088°N 23.021425°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mehedinți |
| SIRUTA | 113732 |
| Reședință | Tâmna |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Tâmna[*] | Daniel Ciocîrlan[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 92,05 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.881 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 227470 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Tâmna
Români (76,29%)
Romi (7,78%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (15,93%)
Componența confesională a comunei Tâmna
Ortodocși (81,46%)
Baptiști (1,91%)
Alte religii (0,62%)
Necunoscută (16%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tâmna se ridică la 2.881 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.260 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,29%), cu o minoritate de romi (7,78%), iar pentru 15,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,46%), cu o minoritate de baptiști (1,91%), iar pentru 16% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareComuna Tâmna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Daniel Ciocîrlan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 5 | |||||||||
Educație
modificareComuna are patru școli elementare locate la Izvorălu (I-VIII), Pavăț (I-IV), Plopi (I-IV) și Valea Ursului (I-VIII). După completarea ciclului gimnazial, elevii locali continua studiile la licee din Severin, Strehaia sau Craiova.
Puncte de interes
modificareBiserica, monument istoric, cu hramul „Sfântul Nicolae”, din centrul de comună; construită între anii 1801-1808 de boierul Gheorghe Isvoranul și soția sa Bălașa[6], pe o movilă ovală, pe locul unei biserici vechi din lemn. Cealaltă biserică monument istoric se află în satul Valea Ursului, datează din secolul XVIII, are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și nu mai este folosită pentru serviciul liturgic[7]. Înconjurată de pădurea Foaienfirului, frumusețea locului este îmbogățită de târgul comunal care are loc în fiecare vineri între orele 8 și 11. În ultima săptămâna din luna octombrie are loc bâlciul anual al comunei, în care localnicii se pot bucura de dansuri și muzică, jocuri și produse alimentare specifice.
Vezi și
modificareGalerie de imagini
modificare |
 |
 |
 |
 |
| Biserica din lemn din satul Valea Ursului | Râul Hușnița | Primăria | Școala Valea Ursului | Ferma Șerban |
 | ||||
| Târgul
|
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ transcriere pisanie
- ^ Locuri de legenda si credinta, GAZETA de SUD, 0001-11-30 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor)