Marea Baltică
Marea Baltică | |
Caracteristici | |
---|---|
Suprafață | 377.000 km² |
Salinitate | 10 Promilăi |
Măsuri | |
Adâncime maximă | 459 m |
Localizare | Atlanticul de Nord[*] Oceanul planetar[1] |
Țări riverane | Suedia Finlanda Rusia Estonia Letonia Lituania Polonia Germania Danemarca |
Modifică date / text |
Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin Marea Nordului. Ea se întinde pe o suprafață de 432.800 km2. Prezintă două golfuri mari, Golful Botnic în nord și Golful Finic în est.
Țările care au ieșire la Marea Baltică sunt:
- Suedia în nord-vest;
- Danemarca în vest;
- Germania și Polonia în sud;
- Finlanda, Rusia și cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) în est.
Aceasta comunică la sud-vest cu Marea Nordului prin strâmtorile Kattegat și Skagerrak.
Orașe de coastă
modificareCele mai importante 20 orașe de pe coasta Mării Baltice (2011):
- Sankt-Petersburg (Rusia) 4.879.566
- Stockholm (Suedia) 861.010
- Riga (Letonia) 706.413
- Helsinki (Finlanda) 588.941
- Copenhaga (Danemarca) 548.443
- Gdańsk (Polonia) 456.967
- Kaliningrad (Rusia) 431.491
- Tallinn (Estonia) 416.144
- Szczecin (Polonia) 405.606
- Malmö (Suedia) 300.515
- Espoo (Finlanda) 248.355
- Gdynia (Polonia) 247.324
- Kiel (Germania) 239.526
- Lübeck (Germania) 210.232
- Rostock (Germania) 202.735
- Turku (Finlanda) 177.430
- Klaipėda (Lituania) 161.326
- Oulu (Finlanda) 141.742
- Norrköping (Suedia) 87.247
- Liepāja (Letonia) 83.415
Insule
modificareArticol principal: Listă de insule din Marea Baltică
Râuri
modificareCele mai importante fluvii care se varsă în Marea Baltică sunt (în sensul acelor de ceasornic de la Öresund):
|
|
Ecologie
modificareÎn urma acordului de la Conferința de la Potsdam, din Germania, ce a avut loc după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, Uniunea Sovietică și Marea Britanie au deversat (în anii 1947 și 1948) aproximativ 65.000 de tone de arme chimice germane în adâncurile Mării Baltice.[2] În anul 2014 unii oameni de știință susțineau că acestea arme sunt ca niște „bombe cu ceas”, în cazul în care armele se vor degrada, iar conținutul lor se va vărsa în mare.[2]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ https://www.marineregions.org/gazetteer.php?p=details&id=2401 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b „Bomba cu ceas” de pe fundul Mării Baltice: pericolul care amenință omenirea, 23 noiembrie 2013, Descoperă, accesat la 22 octombrie 2014