Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)
Parte din operațiile militare desfășurate după sfârșitul Primului Război Mondial

Trupe române în Budapesta, 1919
Informații generale
Perioadă27 octombrie/9 noiembrie 191820 martie 1920
LocTransilvania, Basarabia, Bucovina, Ungaria
RezultatApărarea frontierelor României, stabilite prin tratatele de pace de la sfârșitul primului război mondial
Beligeranți
România
Misiunea franceză
Ungaria sovietică
Uniunea Sovietică
Ucraina Republica Populară Ucraineană
Conducători
Constantin Prezan
Gheorghe Mărdărescu
Traian Moșoiu
Henri Berthelot
Gyula Károlyi
Bela Kun
Efective
~ 197.000~
Pierderi
~13.000 morți, răniți sau dispăruți

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Contextul premergător reintrării României în război

modificare

Situația și efectivele Armatei Române după semnarea Tratatului de la București

modificare

Conjunctura strategică în ansamblul teatrelor de operații

modificare

Eliminarea forțelor inamice de pe teritoriul Vechiului Regat

modificare

La 27 octombrie/9 noiembrie 1918, România declară din nou război Puterilor Centrale decretând cea de-a doua mobilizare. Generalul Constantin Prezan este numit din nou șef al Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forțelor și mijloacelor și de constituirea dispozitivului strategic.

Apărarea frontierei de est și nord-est

modificare

Contextul politic și militar

modificare

Incidente militare notabile

modificare

Acțiuni de sprijin

modificare

Luptele cu armata Ungariei Sovietice

modificare

Contextul politic și militar

modificare

Demobilizarea armatei

modificare

La 20 martie 1920 în conformitate cu Înaltul Decret nr. 1162 din 18 martie 1920, Marele Cartier General este desființat, structurile sale fiind fie contopite cu structurile Marelui Stat Major, fie desființate. La aceeași dată, Generalul Constantin Prezan își prezintă demisia din armată, fiind pensionat a doua oară.[1]

Operațiuni de suport pentru susținerea armatei din teatrele de operații

modificare
  1. ^ Arhiva Ministerului Apărării Naționale, Fondul Marele Cartier General, dosar 2261, filele 32-33, apud. Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996, p. 104

Bibliografie

modificare
  • xxx, Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

   Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.