Wikipedia

Rezervația naturală „Parcul Natural Cindrel”

(Redirecționat de la Parcul Natural Cindrel)
Rezervația Naturală „Parcul Natural Cindrel”
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Rezervația naturală la Rășinari
Rezervația naturală la Rășinari
Harta locului unde se află Rezervația Naturală „Parcul Natural Cindrel”
Harta locului unde se află Rezervația Naturală „Parcul Natural Cindrel”
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Sibiu
 România
Cel mai apropiat orașSibiu
Coordonate45°33′21″N 23°46′56″E () / 45.55583°N 23.78222°E[1]
Suprafață9.873 ha
Înființare2000
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rezervația naturală „Parcul Natural Cindrel” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gura Râului, Jina, Rășinari și Tilișca.

Localizare

modificare

Rezervația naturală se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Alba, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m)[2].

Descriere

modificare

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha.

Aria naturală suprapusă sitului Natura 2000 - Frumoasa (sit de importanță comunitară)[4], reprezintă o zonă montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, văi, izvoare, doline și culmi drepte.

Rezervația naturală dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifică Meridionalilor.

Biodiversitate

modificare

Flora parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite etajat, funcție de structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite[5].

Floră

modificare

Flora este reprezentată de specii arboricole de zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (Juniperus communis), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides),

 
Șopârliță (Veronica bellidioides)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneață cu specii de: bujor de munte (Rhododendron kotschyi), usturoi siberian (Allium sibirium L.), ghințură (Gentiana punctata), veronică (Veronica baumgartenii), căldărușă (Aquilegia vulgaris), angelică (Angelica archangelica), clopoței de munte (Campanula alpina), bulbuc de munte (Trollius europaeus), chimionul țapului (Laserpitium krapfii), volovatic (Swertia punctata), capul-călugărului (Leontondon croceus), șopârliță (Veronica bellidioides), cupă (Gentiana kochiana), arnică (Arnica montana), stupitu-cucului (Cardamine amara), ruginare (Andromeda polifolia), garoafă (Dianthus glacialis ssp. gelidus), gălbenuș (Crepis conyzifolia), sau rogozuri (cu specii de: Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa)[6].

Faună

modificare

Fauna rezervației este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări[7].

Mamifere: ursul brun (Ursus arctos)[8], capră neagră (Rupicapra rupicapra)[9], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[10], mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx)[11], vidră de râu (Lutra lutra)[12], veveriță (Sciurus carolinensis);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima]), șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul comun transilvănen (Triturus vulgaris), tritonul de munte (Triturus alpestris);

Păsări protejate: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), minuniță (Aegolius funereus), ploier-de-munte (Eudromias morinellus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), presură de iarnă (Plectrophenax nivalis)[14], ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis) sau ciocârlie urechiată balcanică (Eremophila alpestris balcanica)[15]; toate enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[16].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea rezervaței se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului

Note

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Cindrel (general information); accesat la 7 februarie 2013
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Parcul Natural Cindrel - delimitarea ariei protejate, accesat la 11 februarie 2012
  3. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 7 februarie 2013
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Situl de importanță comunitară - Frumoasa Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 ianuarie 2014
  5. ^ Apmsb.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu - Arii protejate de interes național Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 17 ianuarie 2014
  6. ^ Eunis.eea.europa.eu - Flora sitului Frumoasa[nefuncțională]; accesat la 17 ianuarie 2014
  7. ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 4 ianuarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 17 ianuarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rupicapra rupicapra; accesat la 17 ianuarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 17 ianuarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 17 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 17 ianuarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 17 ianuarie 2014
  14. ^ Pasărea din specia Plectrophenax nivalis mai este cunoscută și sub denumirea populară de pasărea omătului
  15. ^ Frumoasa - Arie de protecție specială avifaunistică[nefuncțională]; accesat la 17 ianuarie 2014
  16. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 17 ianuarie 2014

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rezervația_naturală_„Parcul_Natural_Cindrel”&oldid=15745900