Radu Vasile

prim-ministru al României (1998-1999)
Pentru alte persoane cu numele Radu Vasile, vedeți Radu Vasile (dezambiguizare).
Radu Vasile
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer de colon) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMăriuca Vasile
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
istoric
cadru didactic universitar[*]
poet
economist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaArgeș[*]
Legislaturălegislatura 2000–2004[*]
În funcție
 – 
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 1996–2000[*]
În funcție
 – 
CircumscripțiaBacău[*]
Legislaturălegislatura 1992–1996[*]
Al 57-lea prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVictor Ciorbea
Succedat deMugur Isărescu
Reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]

PremiiOrdinul național „Steaua României”
Partid politicPDL ()
PD-FSN ()
PNȚCD (până la ) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București

Radu Vasile (n. , Sibiu, România – d. , București, România) a fost un om politic și istoric român, cel de-al 57-lea prim ministru al României între 1998 și 1999, propus de PNȚCD.

Biografie

modificare

Tatăl său, avocat, a fost deținut politic. A decedat în 1986.

Studiile gimnaziale și liceale le-a urmat la Drăgășani și Orăștie. Din motive de dosar, în plină epocă stalinistă, nu s-a putut înscrie la facultate, urmând mai întâi cursurile Școlii Tehnice Sanitare, pe care le-a absolvit în 1962. După relativul dezgheț din anii 1960 a devenit student al Facultății de Istorie a Universității București, pe care a absolvit-o cu rezultate excelente (al treilea din promoție) în anul 1967. A fost repartizat la Muzeul Satului, de unde a plecat, prin concurs, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, ca cercetător stagiar. Tot prin concurs a ajuns în învățământul universitar, mai întâi asistent și apoi lector la catedra de istorie economică de la ASE. În 1977 și-a susținut teza de doctorat în istorie, dar, nefiind membru al PCR, nu a avansat în ierarhia universitară, fiind promovat conferențiar abia după Revoluție, în 1990, când este ales prodecan la Facultatea de Comerț. În 1993, deci „la termen”, fără să ardă etapele, a devenit profesor universitar.

Începând din 2010 starea sa de sănătate s-a înrăutățit, iar astfel a renunțat la aparițiile sale de pe scena politică. A fost diagnosticat cu cancer de colon, urmând să suporte intervenții chirurgicale în România, dar și în Israel.[3] A decedat pe 3 iulie 2013 din cauza unor complicații ale cancerului de colon de care suferea. A fost înmormântat în data de 5 iulie 2013 în Cimitirul Bellu Catolic din București. Slujba de înmormântare a fost oficiată de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu.[4]

Activitatea politică

modificare

Din ianuarie 1990 este membru PNȚ-CD. Pe linie de partid Radu Vasile a avansat gradual: șef de departament (Departamentul de studii), membru supleant al BCCC după congresul PNȚ-CD din septembrie 1991, purtător de cuvânt din 1991, senator de Bacău din 1992, secretar general după Congresul din 1996. Între anii 1993-1994 a fost director al ziarului „Dreptatea”.

Din 1993 a fost vicepreședinte al Senatului României și vicepreședinte al Comisei Senatoriale de Buget-Finanțe (comisia pentru buget, finanțe, activitatea bancară și piața de capital). În legislatura 1996-2000, Radu Vasile a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Federația Rusă și Statul Israel. În legislatura 2000-2004, Radu Vasile a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu UNESCO și Republica Libaneză. Radu Vasile a inițiat 2 propuneri legislative din care 1 a fost promulgată lege.

În planul politicii externe, Radu Vasile a avut de asemenea o activitate importantă, fiind membru fondator al Forumului Central European, alături de Raymond Barre (fost prim-ministru al Franței), Helmut Schmidt (fost cancelar al Germaniei) și alții.

A conferențiat pe teme de istorie românească la „Ecole Doctorale” de la Sorbona și a susținut peste 50 de comunicări științifice la sesiuni academice din țară și străinătate.

Radu Vasile a fost senator în legislaturile 1992-1996, 1996-2000 și 2000-2004 din partea Partidului Democrat; a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Libanul și UNESCO. În funcția de prim-ministru a fost confruntat cu Mineriada din ianuarie 1999, soluționată prin așa-numita Pace de la Cozia. A publicat și poezie, sub pseudonimul Radu Mischiu.

  • Economia mondială: căile și fazele modernizării Editura Albatros (1987)
  • Valută și economie (1994)
  • Monedă și politică fiscală Editura Uranus (1994)
  • De la secolul de fier la cel de-al doilea război mondial Editura Silex (1998)
  • Între echilibru și recesiune: teorie și practici de macrostabilizare (1998)
  • Se închide cercul? Editura Nemira (1999)
  • Fabricius Editura Polirom (1999)
  • Echilibru în toate - poezie Editura Cartea Româneasca (1999)
  • Pacientul român - pamflete politice Editura Nemira (2000)
  • Cursa pe contrasens - Amintirile unui Prim-Ministru Editura Humanitas (2002)
  • Buricul președintelui Editura Galaxia Gutenberg (2009)
  • Tunica Ruptă Editura Galaxia Gutenberg (2009)

Traduceri

modificare
  • Martor al Speranței - Biografia Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), George Weigel Editura Galaxia Gutenberg (2007)
  • Moarte și viață veșnică, Joseph Ratzinger Benedict al XVI-lea Editura ARCB (2012)

Bibliografie

modificare
  • Nicolescu, Nicolae C. (), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 334–343 
  • Vasile, Radu (), Cursă pe contrasens. Amintirile unui prim-ministru, București: Editura Humanitas 
  • George Scarlat (), „La revedere dom'profesor! Radu Vasile, un mare nedreptățit”, Ziuaveche.ro, accesat în  

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

Interviuri


Predecesor:
Victor Ciorbea
Prim-ministru al României
17 aprilie 199813 decembrie 1999
Succesor:
Mugur Isărescu