Stat național

Statul național este un tip de stat care îmbină entitatea politică a unui stat cu entitatea culturală a unei națiuni, fapt prin care urmărește să își dobândească legitimitatea politică de a guverna și, eventual, statutul de stat suveran în cazul în care se acceptă teoria statalității declarative în detrimentul teoriei statalității constitutive.^[1] Un stat este în mod particular o entitate politică și geopolitică, în vreme ce o națiune este o entitate culturală și etnică. Termenul „stat național” sugerează că cele două coincid, în sensul în care statul a ales să adopte și să susțină un anumit grup cultural cu care să fie asociat. Formarea „statului național” poate avea loc în vremuri diferite și în diferite părți ale lumii.

Conceptul de stat național poate fi comparat și poate fi pus în contrast cu:

stat multinațional, unde nici un grup etnic nu domină (poate fi de asemenea considerat un stat multicultural în funcție de gradul de asimilare culturală a diferitelor grupuri)
oraș-stat, este mai mică decât o națiune în sensul unei țări mari suverane și care poate /nu poate fi dominată de o singură "națiune" în sensul unei etnii comune.^[2]^[3]^[4]
imperiu, format din mai multe țări (posibil state non-suverane) și națiuni conduse de singur monarh sau de un stat guvernamental
confederație, ligă de state suverane, care ar putea să includă și state-națiuni

Distincția principală este dată de identificarea unui popor cu o entitate politică în „statul național”.

Complexitate

Relația dintre o națiune (în sensul etnic) și un stat poate fi complexă. Prezența unui stat poate încuraja etnogeneza, iar un grup cu o identitate etnică preexistentă poate influența trasarea limitelor teritoriale sau poate argumenta legitimitatea politică.

Această definiție a "statului-națiune" nu este universal acceptată. "Toate încercările de a dezvolta consensul terminologic în jurul" națiunii "au dus la eșec", concluzionează academicianul Valeriu Tișkov.^[5]

Walker Connor^[6] discută impresiile legate de personajele "națiunii", "statului suveran", "statului național" și "naționalismului". Connor, care a dat termenul de "etnonaționalism" la nivel mondial, discută, de asemenea, tendința de a confunda națiunea și statul și tratamentul tuturor statelor ca și cum ar fi state naționale. În contextul globalizării și al apartenenței, Sheila L. Crouche discută "Dilema definitivă".

Vezi și

Note

^ O astfel de definiție este funcțională: „Toate tentativele de a dezvolta un consens terminologic în jurul termenului "națiune" s-au terminat printr-un eșec”, concluzionează Tishkov, Valery (2000). „Forget the 'nation': post-nationalist understanding of nationalism”. Ethnic and Racial Studies. 23 (4): 625–650 [p. 627]. doi:10.1080/01419870050033658. . Walker Connor, în [Connor, Walker (1978). „A Nation is a Nation, is a State, is an Ethnic Group, is a..”. Ethnic and Racial Studies. 1 (4): 377–400. doi:10.1080/01419870.1978.9993240. ] discută impresiile din jurul termenilor de „națiune”, „stat suveran”, „stat național” și „naționalism”. Connor, care a popularizat termenul de „etnonaționalism”, discută și tendința de a face confuzie între națiune și stat și faptul de a considera toate statele drept state naționale. In Globalization and Belonging, Sheila L. Crouche discusses "The Definitional Dilemma" (pp. 85ff).
^ Peter Radan (2002). The break-up of Yugoslavia and international law. Psychology Press. p. 14. ISBN 978-0-415-25352-9. Accesat în 25 noiembrie 2010.
^ Alfred Michael Boll (2007). Multiple nationality and international law. Martinus Nijhoff Publishers. p. 67. ISBN 978-90-04-14838-3. Accesat în 25 noiembrie 2010.
^ Daniel Judah Elazar (1998). Covenant and civil society: the constitutional matrix of modern democracy. Transaction Publishers. p. 129. ISBN 978-1-56000-311-3. Accesat în 25 noiembrie 2010.
^ Tishkov, Valery (2000). „Forget the 'nation': post-nationalist understanding of nationalism”. Ethnic and Racial Studies. 23 (4): 625–650 [p. 627]. doi:10.1080/01419870050033658.
^ Connor, Walker (1978). „A Nation is a Nation, is a State, is an Ethnic Group, is a..”. Ethnic and Racial Studies. 1 (4): 377–400. doi:10.1080/01419870.1978.9993240.

Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.

Acest articol despre politică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] O astfel de definiție este funcțională: „Toate tentativele de a dezvolta un consens terminologic în jurul termenului "națiune" s-au terminat printr-un eșec”, concluzionează Tishkov, Valery (2000). „Forget the 'nation': post-nationalist understanding of nationalism”. Ethnic and Racial Studies. 23 (4): 625–650 [p. 627]. doi:10.1080/01419870050033658. . Walker Connor, în [Connor, Walker (1978). „A Nation is a Nation, is a State, is an Ethnic Group, is a..”. Ethnic and Racial Studies. 1 (4): 377–400. doi:10.1080/01419870.1978.9993240. ] discută impresiile din jurul termenilor de „națiune”, „stat suveran”, „stat național” și „naționalism”. Connor, care a popularizat termenul de „etnonaționalism”, discută și tendința de a face confuzie între națiune și stat și faptul de a considera toate statele drept state naționale. In Globalization and Belonging, Sheila L. Crouche discusses "The Definitional Dilemma" (pp. 85ff).

[Radan2002-2] Peter Radan (2002). The break-up of Yugoslavia and international law. Psychology Press. p. 14. ISBN 978-0-415-25352-9. Accesat în 25 noiembrie 2010.

[Boll2007-3] Alfred Michael Boll (2007). Multiple nationality and international law. Martinus Nijhoff Publishers. p. 67. ISBN 978-90-04-14838-3. Accesat în 25 noiembrie 2010.

[Elazar1998-4] Daniel Judah Elazar (1998). Covenant and civil society: the constitutional matrix of modern democracy. Transaction Publishers. p. 129. ISBN 978-1-56000-311-3. Accesat în 25 noiembrie 2010.

[5] Tishkov, Valery (2000). „Forget the 'nation': post-nationalist understanding of nationalism”. Ethnic and Racial Studies. 23 (4): 625–650 [p. 627]. doi:10.1080/01419870050033658.

[6] Connor, Walker (1978). „A Nation is a Nation, is a State, is an Ethnic Group, is a..”. Ethnic and Racial Studies. 1 (4): 377–400. doi:10.1080/01419870.1978.9993240.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]