reședință

română

Etimologie

Din franceză résidence.

Pronunție

• AFI: /re.ʃeˈdin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului reședință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reședință	reședințe
Articulat	reședința	reședințele
Genitiv-Dativ	reședinței	reședințelor
Vocativ	'	'

1. sediu al unei autorități sau al unei persoane oficiale; rezidență.
2. clădire sau localitate unde se află acest sediu; rezidență.

Traduceri

Traduceri