Reconditionarile AGP Total Amov.

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

Recondi ionrile protezelor totale : 1. Reparaiile protezelor fracturate (baz,margini sau dini ). 2.Cptuirea marginal sau total a protezei.

1. Cauzele fracturrii protezelor totale corect confecionate sunt : - cderea pe suprafee dure mai ales la pacienii foarte n vrt, - existena unui torus palatin foarte proeminent (n urma atrofiei crestelor, torusul rmne ca un ax de balans ). -fracturarea protezei inferioare n dreptul torusului mandibular, atunci cnd aceasta a fost subiat la acest nivel n urma unor retuuri repetate. - montarea dinilor frontali superiori ce diastem interincisiv (acest solicitare fizionomic duce la slbirea rezistenei protezei ). - masticaia viguroas dezvoltat de o musculatur deosebit de puternic - existena parafunciilor (bruxism). - existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe - cnd arcada antagonist ce prezint i o protez parial ,capt un plan de ocluzie denivelat-n urma nfundrii acestei proteze. - atrofia inegal a cmpului protetic face ca nepotrivirea dintre suprafee (cmp protetic-protez ) s duc la bascularea protezei,solicitarea asimetric i fracturarea ei. Refacerea protezei efectuat dup tehnici simple n laborator este indicat numai cnd fragmentele protezei se potrivesc perfect. 2.Cptuirea protezelor totale-capt n literatura de specialitate mai multe denumiri. Astfel ,exist doi termeni : relining-pentru cptiirea obinuit a protezei,marginal (par ial ) sau total prin adugarea unui nou material acrilic peste cel al bazei protezei. rebasing-pentru refacerea total a bazei protezei,meninnd de la protez doar arcada dentar artificial. n literatura romn,termenii cptuire i rebazare se confund la un moment dat. Adevrata semnificaie a rebazrii : - refacerea complet a bazei pstrnd dinii de la vechea protez ; este foarte rar ndeplinit deoarece dinii artificiali se deterioreaz tot att de repede i uneori chiar mai repede dect baza i nu merit a fi remontai pe o baz complet nou. Cptuirea protezei totale efectuat n mod curent poate fi :
1

parial (marginal ) ce reface succiunea prin adugare de material la zonele de nchidere marginal deficitare (zona AH,zonele vestibulare )

- total,interesnd ntreaga fa intern a protezei,inclusiv marginile. Obiectivele cptuirii pariale - mbuntirea meninerii prin refacerea nchiderii marginale pierdute prin prelucrare neatent sau suprasolicitare - ameliorarea meninerii prin prelungirea pn la limite normale,la o protez subextins. Obiectivele cptuirii totale - Optimizarea meninerii unei proteze corect confecionate,la care cmpul protetic a suferit n timp o atrofie ce a dus la dispariia adeziunii i succiunii - Condiionarea esuturilor incapabile s suporte presiunile i solicitrile protetice, cu ajutorul unor materiale cu vscozitate lent progresiv - mbuntirea meninerii i stabilitii unor proteze vechi reparate. Contraindicaiile cptuirii - D.V.supraevaluat - Existena dinilor laterali montai n afara crestei - Ocluzie dezechilibrat imposibil de corectat - Proteze cu multiple reparaii, cu baza deteriorat i impregnat - Instabilitatea protezelor pe ambele maxilare - Pe cmpurile protetice cu stomatopatii (cel puin pn la vindecarea lor ). Modaliti de cptuire I.Cptuiri cu caracter rigid II. Cptuiri reziliente (temporare i definitive) I. Ca materiale utilizate la cptuirile rigide se folosesc acrilatele autopolimerizabile (Duracryl ,Ortocryl, Paladur ). a) Cptuirea direct presupune acoperirea bazei i marginilor cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil.Acesta ader la corpul protezei dup realizarea unei legturi chimice obinut n urma ndeprtrii prealabile a stratului superficial acrilic de pe faa mucozal a protezei,care de regul este impregnat cu celule epiteliale ,grsimi,depozite tartrice.ndeprtarea lui se face prin frezaj ,cu freze de acrilat ntr-o grosime uniform de peste 1mm. Feele laterale ale dinilor i faa extern a protezei se acoper cu fii de leucoplast pentru a mpiedica lipirea acrilatului roz de aceste zone.
2

Acrilatul autopolimerizabil se prepar ntr-un godeu de sticl sau porelan n care se ntroduce pulberea(polimerul ) peste care se picur lichidul (monomerul ). b) Cptuirea indirect n acest caz proteza devine o portamprent n care se ntroduce un material foarte precis de amprentare care dup ntrire va fi nlocuit n laborator cu acrilat autopolimerizabil.Pe faa mucozal a protezei se aplic materialul de amprent ,se intoduce apoi proteza n cavitatea oral procedndu-se la modelarea funcional cu ajutorul testelor Herbst. Ulterior este trimis n laborator unde va fi cptuit cu acrilat autopolimerizabil. II. Cptuiri reziliente (temporare i definitive) a) Cea temporar este de obicei efectuat cnd se urmrete condiionarea cmpului protetic cu ajutorul materialelor cu vscozitate lent progresiv.Cu ajutorul acestor materiale se realizeaz o relaxare a esuturilor,o tergere a reflexelor dobndite care se opun acomodrii cu proteza i n acelai timp o amprentare foarte funcional. b) Cptuirea definitiv cu materiale reziliente. Este indicat la pacienii a cror mucoas nu tolereaz n nici un fel contactul cu o suprafa protetic dur (mucoas balant,hiperemiat,creste n lam de cuit , torus mandibular proeminent i sensibil,proteze totale unimaxilare care au ca antagoniti arcade naturale integre ).

S-ar putea să vă placă și