Curs 01
Curs 01
Curs 01
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................ - 2 - I. Strategia sintezei compusilor aromatici ...................................................................... - 10 - I.1. Exemple de SEarom .................................................................................................... - 10 - I.2. Interconversia grupelor functionale (IGF) ................................................................ - 11 - I.3. Mecanismul SEarom ................................................................................................... - 13 - I.4. Orientarea SEarom ...................................................................................................... - 14 - I.4.1. Orientarea in cazul celei de a doua substitutii ................................................... - 14 - I.4.2 Orientarea in cazul celei de a treia substitutii ..................................................... - 15 - I.5. Substitutia nucleofila (SN) aromatica....................................................................... - 16 -
-1-
Curs 01
Introducere
Chimia organica este o disciplina orientata spre aplicatii practice in cotidian si in industrie. In ultimii ani s-au sintetizat in laboratoare compusi naturali cu structuri extrem de complicate, multi dintre ei cu activitate biologica. Cateva exemple sunt prezentate mai jos:
Rezultatele chimistilor organicieni au fost recompensate cu premii Nobel atribuite de Academia suedeza. Dintre acestea citam:
E. Fischer, 1902 A. Von Baeyer, 1905 V. Grignard, 1912 P. Sabatier, 1912 R. Willstatter, 1915 H. Fischer, 1930 A.F.J. Butenandt, 1939 L. Ruzicka, 1939 O. Diels si K. Alder, 1950 H. Staudinger, 1953 A. Todd, 1957 F. Sanger, 1958 R.B. Woodward, 1965 D.H.R. Barton si O. Hassel, 1969 J.W. Cornforth, 1975 V. Prelog, 1975 H.C. Brown, 1979 G. Wittig, 1979 R.B. Merrifield, 1984 E.J. Corey, 1990 G.A. Olah, 1994 Lucrari din chimia zaharurilor si a purinelor Cercetari din domeniul colorantilor si compusilor aromatici Descoperirea compusilor organo-magnezieni Realizarea tehnicii de hidrogenare catalitica Cercetarea pigmentilor din plante Sinteza heminei (colorantul din sange) Lucrari in domeniul hormonilor sexuali Lucrari in domeniul terpenilor Descoperierea sintezei dien Descoperiri in domeniul compusilor macromoleculari Studiul nucleotidelor si a coenzimelor Stablirea structurii insulinei Sinteze originale de compusi organici Introducerea conceptului de conformatie Stereochimia reactiilor catalizate de enzime Studii stereochimice Descoperiri in chimia borului Descoperiri in chimia fosforului Sinteze in matrice solide Descoperirea teoriei si metodologiei sintezei organice Contributii la chimia cationilor
-2-
Curs 01
In acest timp, in multe din laboratoarele de sinteza organica, eforturile cercetatorilor sunt indreptate spre a obtine molecule complexe precum: hormoni, compusi antitumorali, pesticide, medicamente, detergenti, auxiliari alimentari compusii noi dupa testari riguroase, urmeaza a fi obtinuti la scara industriala, inlocuind astfel unii compusi naturali folosii in prezent. Pentru abordarea unei sinteze organice trebuie cunoscute foarte bine: Reactiile fundamentale din chimia organica; Mecanismele acestor reactii; Stereochimia intermediarilor; Metodele spectroscopice de analiza; Tehnicile moderne de sinteza; Reactivi specifici de sinteza. Chimia organica are ca subiect studiul structurii si reactiilor compusilor carbonului. Reactiile se clasifica in functie de substratul organic in trei grupe: substitutii, aditii si eliminari. Capitolele cursului de chimie organica se refera la caracterizarea fizico-chimica a hidrocarburilor si a claselor de compusi cu diferite grupe functionale: derivati halogenati, compusi hidroxilici, compusi carbonilici, acizi carboxilici, compusi organici cu azot etc. Reactiile chimice urmaresc etapele care se parcurg de la reactanti la produsi. Produsul pe care dorim sa-l obtinem a fost numit molecula tinta (MT). Incepand cu 1960 E.J. Corey (Harvard University) a initiat o metoda sistematica care porneste in sens invers de la produs (MT) spre reactanti. Metoda a fost numita retrosinteza, se simbolizeaza cu si se poate reprezenta schematic astfel: Produs (MT) Reactanti (materii prime) In analiza retrosintetica se parcurg anumite etape, in fiecare dintre ele molecula tinta (MT) provenind dintr-un precursor (P), care in etapa urmatoare a analizei devine molecula tinta, rezultata la randul ei dintr-un nou precursor si asa mai departe, pana se ajunge la o materie prima accesibila. MT Pn; MTn(Pn) Pn-1; MTn-1(Pn-1) Pn-2; MTn-2(Pn-2);........MT(P2) P1 (materie prima)
n = numarul de etape al sintezei.
Fiecare etapa care se parcurge in analiza retrosintetica se numeste transformare (eng.: transform) si se traduce prin: molecula tinta MT se poate obine din precursorul P:
-3-
Curs 01
Exemple:
CH3 Sinteza: nitrare NO2 CH3 Retrosinteza: NO2 CH3 nitrare CH3
Pentru o anumita molecula tinta se pot face mai multe analize retrosintetice, stabilindu-se astfel mai multe cai posibile de sinteza. Calea care urmeaza sa fie experimentata in laborator se alege in functie de o serie de factori, dintre care amintim: Materii prime accesibile; Secventa de etape univoce; Conversii si randamente mari; Selectivitatea etapelor. O sinteza in mai multe etape poate fi liniara sau convergenta. Ilustram acest lucru pentru sinteza unei tetrapeptide, fiecare etapa decurgand cu randament de 90%, iar A, B, C si D fiind aminoacizii care urmeaza a forma tetrapeptida:
Sinteza liniara: A +B
+ +
AB
B D
+C
ABC
AB
+D
ABCD
=0.933 100=73%
Sinteza convergenta:
A C
ABCD CD
=0.932 100=81%
Se observa cu usurinta ca este de preferat o sinteza convergenta uneia liniare. In ceea ce priveste selectivitatea unei reactii chimice distingem urmatoarele cazuri: 1. chemoselectivitate: care grupa functionala reactioneaza? 2. regioselectivitate: ce izomer de pozitie se formeaza? 3. stereoselectivitate: ce stereoizomer rezulta?
-4-
Curs 01 Exemple:
OH + NH2
H3C C CH2 COOEt O NaBH4
H3C CH CH3 Cl
N(CH3)2
NO
C6H5
5% Z-alchena
Dintre etapele analizei retrosintetice (numite anterior transformari), amintim: transformari care urmaresc simplificarea structurii, de esemplu disconexii ale scheletului moleculei: disconexia catenelor aciclice; disconexia inelelor. transformari care se refera la grupe functionale: disconexia grupelor functionale; interconversia grupelor functionale (IGF); aditia unei grupari functionale (AGF); eliminarea unei grupari functionale. transformari care se refera la stereocentri. Disconexia (simbolizata prin semnul ) este o operatie de rupere imaginara a moleculei in fragmente. Cele doua fragmente care se obtin se numesc sintoni si au polaritate diferita: pozitiva (+), respectiv negativa (-). Sintonii servesc pentru alegera reactivilor necesari unei sinteze. -5-
Curs 01
Disconexia prezentata este heterolitica, mergand pe ideea ca intr-o catena atomii de carbon au polaritate alternanta:
C C C3 C C 4 5 1 2 O atomul C3 are polaritate pozitiva fiind legat de oxigen, element mai electronegativ
Exemple de disconexii:
Pentru ca disconexia aleasa sa fie rationala (logica) trebuie respectate regulile urmatoare: 1. Disconexia trebuie sa corespunda unor reactii sigure, cunoscute; 2. Disconexia compusilor formati din doua fragmente unite printr-un heteroatom se face langa heteroatom (vezi mai sus esteri, eteri, amide, amine);
-6-
Curs 01
3. In cazul in care sunt mai multe alternative se alege calea care evita problemele de chemoselectivitate. Grupa cea mai reactiva se indeparteaza prima (este implicata in prima disconexie si in ultima etapa de sinteza); 4. Disconexia C-C se aplica foarte bine compusilor organici cu oxigen (alcooli, compusi carbonilici, acizi si derivati functionali). Acesti compusi, in special compusii carbonilici, se pot sintetiza prin numeroase metode versatile. 5. Disconexia compusilor organici cu doua grupe functionale tine seama de natura si pozitia acestora. Pentru ilustrarea reguluii 3 se exemplifica retrosinteza medicamentului A folosit la tratarea obezitatii: Analiza retrosintetica 1 (AR 1):
Sinteza decurge astfel: hidrochinona se eterifica in mediu bazic cu 1,2-dibromoetan (reactie Williamson), apoi se obtine amina secundara (tratare cu benzilamina), iar in ultima etapa se introduce restul benzil la oxigen. In aceasta etapa finala poate avea loc si alchilarea atomului de azot nucleofil:
-7-
Curs 01
Grupa amino cea mai reactiva din molecula A se indeparteaza prima (prima disconexie, ultima etapa a sintezei). Sinteza decurge astfel: hidrochinona se eterifica succesiv in mediu bazic cu clorura de benzil si cu 1,2-dibromoetan, iar in final prin tratare cu benzilamina se obtine amina secundara. Exemplul care ilustreaza regula 4 formulata anterior:
C6H5 CH CH2 CH3 NH2 IGF C6H5 C CH2 CH3 NH IGF C6H5 C CH2 CH3 O C C C6H6 + Cl C CH2 CH3 NH
Sintonii, fragmentele care rezulta in urma disconexiilor heterolitice, se clasifica in doua grupe: Sintoni pozitivi sau sintoni acceptori (notati cu a); Sintoni negativi sau sintoni donori (notati cu d). Cifrele atasate acestor litere (a1, a2, d3, ..) indica pozitia sarcinii sintonului fata de grupa functionala. O alta clasificare a sintonilor este cea care tine seama de polaritatea lor. Astfel, sintonii pot fi: Sintoni cu polaritate naturala; Sintoni cu polaritate nenaturala (inversata). Inversia polaritatii unui sinton se denumeste in literatura de specialitate umpolung (termen din limba germana). In Tabelul 1 se prezinta o lista cu sintoni precum si echivalentul lor chimic. Tabel cu exemple de sintoni:
Sintonul C+ Polaritate naturala Nume Echivalent chimic R-Hlg alchil R-OTs Polaritate nenaturala (umpolung) Sintonul Nume Echivalent chimic R-Met Calchil R-MgBr
-8-
Curs 01
hidroxialchil
R-CH=O R2C=O R-COOH si derivati functionali compusi carbonilici, esteri-cetonici, dicetone, ester malonic, reactiv Reformatski acetilene R-CH2-NO2 R-CHO (ca ditian) CH2=CH-OCH3 -clorocetone, cloroacizi, nitroderivati nesaturati (vinilici):
acil
acil
enolata)
CO2
hidroxicarbonil
NCcianuri
-9-
Curs 01
I.
Termenul aromatic este folosit pentru a desemna o clasa de compusi inruditi structural cu benzenul. Structura aromatica se intalneste la unele clase de compusi naturali, iar multe substante sintetice folosite ca medicamente contin elemente structurale aromatice. Reactia caracteristica acestor compusi este substitutia electrofila aromatica (SEarom), motiv pentru care ne propunem o trecere in revista a acestei reactii, evidentiind conditii de realizare, mecanism, orientarea substitutiei si transformari chimice pe care le pot suferi diferite grupe legate de inelul aromatic.
Migrarea grupei acil de la grupa functionala la nucleu este cunoscuta sub numele de transpozitie Fries. Compusii aromatici cu substituenti de ordinul I se acileaza in pozitia para. Reactia nu are loc la compusi aromatici cu substituenti de ordinul II. CO + HCl, H-C+=O Formilare Cat. AlCl3 + CuCl Gattermann-Koch: Reactioneaza benzenul si alchilbenzenii H-C+=NH Formilare Gattermann Zn(CN)2 + HCl Se aplica la fenoli, eteri fenolici, compusi heterociclici; nu se aplica la aminele aromatice :CCl2 Formilare Reimer- CHCl3 / NaOH Tiemann: Reactioneaza fenolii, pirolii si indolii. Cl-HC+-NMe2 Formilare Vilsmeier- DMF / POCl3
- 10 -
Curs 01
Haack: Se aplica substraturilor aromatice reactive: fenoli, amine, furan, pirol, indol. + NO2 HNO3 Nitrare: HNO3 / H2SO4 HNO3 / (CH3CO)2O Fenolii se nitreaza cu acid azotic diluat; anilina (aminele) se nitreaza dupa protejarea gruparii amino. H2SO4 H3SO+4 , SO3 Sulfonare: H2SO4.SO3 ClSO3H Cl-SO+2 ClSO3H (exces) Sulfoclorurare: Anilina se sulfoclorureaza dupa protejare ca acetanilida. + CH2-OH CH2O + HNR2 / ZnCl2 Clorometilare Blanc: Reactioneaza benzenul, alchilbenzenii, halogenobenzenii, anisolul; reactia este impiedicata de substituenti de ordinul II si nu se aplica la fenoli si amine aromatice. + CH2-NR2 CH2O + HNR2 / H+ Aminometilare Mannich Reactia se aplica la fenoli, dimetilanilina, piroli, indoli. CH2=+N(CH3)2I- iodura de dimetilmetilenamoniu se numeste sare Eschenmoser. Ar-N2+ Diazocuplare (cuplare Ar-NH2 / NaNO2 / HCl azoica): Reactioneaza numai substraturile reactive: fenoli, amine. Substitutia are loc regioselectiv in pozitia para. NO+ NaNO2 / HCl Nitrozarea: Reactioneaza fenolii si dimetilanilina regioselectiv in pozitia para. CO2 Carbonatarea Kolbe- CO2 Schmitt: Reactioneaza fenoxizii la presiune si temperatura; in loc de CO2 se poate folosi CCl4 in conditiile reactiei Reimer-Tiemann.
Din compusi organo-magnezieni se obtin acizi organici, alcooli benzilici substituiti sau compusi aromatici deuterati, conform schemei urmatoare:
1) CO2 2) H Ar MgBr 1) R CO R' 2) H2O D2O Ar D R' Ar C OH R Ar COOH
- 11 -
Curs 01
Prin oxidarea grupei alchil se formeaza acid carboxilic aromatic; prin clorurare fotochimica sau termica se obtin derivati reactivi, din care prin substitutie nucleofila se formeaza diverse grupe functionale (hidroxi, eter, mercapto, amino, cian, etc.):
KMnO4 Ar CH3 Ar COOH Nu
Cl2 h
Ar CH2Cl
Ar CH2 Nu
Cetonele cu grupa carbonil situata in pozitie benzilica (fenonele), obtinute prin acilare, pot da urmatoarele transformari:
NaBH4 Ar CH CH3 OH Ar COOH + CHCl3 reducere
Ar C CH3 O
NaOCl
reactia haloforma
RCO3H
Ar O C CH3 O
oxidare Bayer-Villiger
Aldehidele aromatice rezultate prin formilare dau aditii nucleofile obisnuite (NaHSO3, HCN, organo-magnezieni) precum si reactii specifice: condensare benzoinica, reactie Canizzaro, condensare Perkin:
NC Ar CH C Ar OH O Ar CH2OH + HCOOH condensare benzoinica
Ar CH O
Ar CH CH COOH
reactie Perkin
Nitroderivatii aromatici formeaza prin reducere intramoleculara, functie de conditiile de reactie, amine sau derivati ai hidroxilaminei, care pot fi oxidati la nitrozoderivati. Prin reducere intermoleculara, in mediu bazic, rezulta azoderivati sau hidrazoderivati:
Zn / NH4Cl mediu neutru Ar NO2 Fe / HCl Ar NH OH [O] - H2O Ar N O
Ar NH2
Zn / NaOH
Ar N N Ar
Ar NHNH Ar
- 12 -
NH2
Produsul de transpozitie, benzidina, este un intermediar important in fabricarea colorantilor. Acizii sulfonici aromatici, prin topire alcalina (Kekule), formeaza fenoli (fenol, rezorcina, -naftol, -naftol). Procedeul are aplicabilitate industriala. Sulfoclorura acetanilidei (denumita CAS), serveste in industrie pentru sinteza sulfamidelor:
HN Ac HOSO2Cl SO2Cl CAS HN Ac R NH2 HN Ac H2O/HOO2S NH R O2S NH R NH2
p-Toluensulfoclorura (clorura de tosil) este folosita in laboratorul de chimie organica pentru obtinerea tosilatilor, cu care se pot face substitutii nucleofile, exact ca in cazul derivatilor halogenati:
Py R OH + Ts Cl -Py.HCl R OTs NuR OH + Ts O
H3C
SO2 Cl
Ts Cl
Clorurile de benzil, rezultate in reactia de clorometilare, au clorul foarte reactiv. Servesc, prin substitutii, la obtinerea altor grupe functionale, dupa cum s-a arat mai sus. Azoderivatii obtinuti prin cuplare azoica sunt coloranti foarte pretiosi. In laborator, prin reducerea lor, se obtin hidrazoderivati sau amine primare:
Ar N N Ar' 4[H] Zn/HCl sau Na2S2O4 Ar NH2 + Ar' NH2
Reducerea la amine se face in mediu acid cu Zn / HCl sau in mediu bazic cu ditionit de sodiu (hidrosulfit).
Curs 01
Etapa I: reactantul electrofil (E+) se aditioneaza la nucleul aromatic formand un intermediar carbocationic, care a fost numit complex sau ion areniu (Wheland, 1942). In acest intermediar atomul de carbon de care este legat reactantul electofil si-a modificat hibridizarea de la sp2 la sp3, iar starea aromatica este desfiintata:
In benzen toate cele sase pozitii sunt echivalente. Introducerea unui substituent face ca nucleul aromatic sa-si modifice reactivitatea. Substituentii care maresc reactivitatea inelului aromatic si orienteaza cel de-al doilea substituent in pozitiile orto si para sunt substituenti de ordin I. Marirea reactivitatii nucleului aromatic se datoreaza efectelor electronice inductiv si electromer donoare de electroni (efectul electromer se mai numeste efect de rezonanta, de conjugare, de mezomerie). Aceste efecte maresc nucleofilicitatea nucleului aromatic si stabilizeaza intermediarul actionic. Ilustram efectul +E pentru acetanilida:
- 14 -
Curs 01
Tot substituenti de ordin I sunt si halogenii din halogenobenzeni, insa acestia dezactiveaza nucleul aromatic pentru SE. Dezactivarea usoara rezulta din insumarea celor doua efecte electronice, efectul inductiv atragator de electroni (-I) puternic si efectul de conjugare (+E) slab. Substituentii care dezactiveaza nucleul aromatic pentru SE si orienteaza cel de-al doilea substituent in pozitia meta sunt substituenti de ordinul II. Acestia contin elemente electronegative si manifesta efecte electronice atragatoare de electroni (-I si / sau -E). Ilustram aceste efecte in cazul moleculei de benzaldehida:
Se observa faptul ca cele mai dezactivate pentru atacul electrofil sunt pozitiile orto si para. Tabelul urmator cuprinde orientarea SEarom si efectul substituentilor asupra reactivitatii nucleului aromatic.
Tabelul I.1.: Efectul substituentilor asupra reactivitatii nucleului aromatic Orientare Grupa functionala -OH -NH2, -NHCH3, -N(CH3)2 -OCH3, -OCOCH3 -NHCOCH3 -CH3 -C6H5 -Hlg (F, Cl, Br, I) -COR (R= H, CH3, OCH3, NH2) -CN, -SO3H, NO2 -C(Hlg)3, -N+(CH3)3 Efectul asupra reactivitatii nucleuluia activare puternica activare moderata activare slaba dezactivare slaba dezactivare puternica
orto si para
meta
a)
Pentru nucleul aromatic disubstituit in cazul introducerii celui de-al treilea substituent se pot intalni doua situatii:
- 15 -
Curs 01
a) Cei doi substituenti preexistenti au efecte de orientare concordante. Un exemplu este m-xilenul:
Rezulta doi izomeri, dintre care primul este produsul majoritar. Impiedicarea stericaface ca m-xilenul sa se substitue greu in pozitia 2, cantitatea obtinuta de izomer depinzand de volumul substituentilor de pe nucleu si de volumul reactantului electrofil. b) Cand cei doi substituenti preexistenti au efecte de orientare discordante, substituentul care activeaza cel mai puternic nucleul conduce substitutia. Acest fapt este ilustrat mai jos:
Prima etapa este o aditie a nucleofilului la atomul de carbon din pozitia ipso (cel care poarta halogenul). Se formeaza un carbanion (intermediar Meisenheimer, 1902), care in etapa a doua elimina ionul de clorura, refacandu-se starea aromatica. Diagrama de energie este similara cu cea de la SEarom. Grupele atragatoare de electroni stabilizeaza intermediarul Meisenheimer prin efect inductiv si electromer daca sunt orientate in orto si para fata de halogen:
- 16 -
Curs 01
De asemenea, au aplicatii preparative reactiile sarurilor de diazoniu ale aminelor aromatice cu eliminarea atomului de azot:
Reactiile prezentate in schema urmatoare sunt denumite SN1 aromatice, prin similitudine cu reactiile unimoleculare din seria alifatica:
Inlocuire cu: reducere H[BF4] Ar H H
Ar
F (reactie Schiemann)
Ar
X= Cl, Bra)
Ar
Ar OH Ar SH Ar NO2 Ar CN Ar Ar'
b)
Exemplificam reactia de reducere a sarurilor de diazoniu penru sinteza toluenului substituit in pozitia meta:
- 17 -
Curs 01
Se porneste de la p-toluidina, care prin substitutie electrofila in pozitia orto fata de grupa amino (cu efect puternic activator) formeaza anilina disubstituita. In continuare prin diazotare si reducere se formeaza produsul dorit.
- 18 -