Pescuitul la guvizi

Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30 ani de cind mi a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunc!ii c!arleston timp de " 10 min. dupa ce il vad pe dinsul in #uvelnic). $otusi... %atisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la &baboiasi&, in special in lunile februarie martie cand platicutele, bibanii si rosioarele sunt deosebit de !raparete. 'e multe ori nici nu mai ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coa#a de rima. 'ar, mai e(ista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 1" )artie 01 )ai devine deosebit de activ si care poate oferi satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. *duc in discutie guvidele din )area +eagra. Este o placere sa l pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in pro!ibitie la apele de ses si colinare). Este perioada in care poti pescui de regula 3kg,!, daca marea nu este agitata. -uvidele mai are un mic secret pentru care merita sa l pescuiesti, secret pe care nu il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. *re niste icre colosale, de marimea celor de stiuca, galben aurii si foarte, foarte gustoase. %e pot consuma pra#ite (dar este pacat), salata de icre (numai de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau sarate, pe piine cu unt. *m convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le au gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru iarna ce vine. 'urerea este ca iti trebuiesc cam . / kg de femele pentru 1kg de icre si iti cam piere c!eful cand iei pestele la curatat. Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre !abitatul si obiceiurile lor. 'e regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot sau guvizi tineri), culege resturi de scoici aduse de curenti si unde ulterior se refugiaza. 0n perioada de depunere a icrelor, apro(imativ 10 aprilie 0" )ai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra alba (fara alga). *ceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea desc!isa a apei. 'upa depunerea icrelor, apa incalzindu se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe la inceputul lunii octombrie, cind apa se mai raceste la mal. 'aca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face placere sa va descriu te!nica mea, pentru a prinde cit mai mult peste. Oricum, guvidul este atit de activ in perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in cat timp).

2olosesc o lanseta de 30 30g, mulineta de marime "0 sau 30 cu recuperare cit mai rapida, fir de 0,3"mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte rapida la acest pescuit). Pescuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare). Pluta poate tine o greutate de 30g de plumb, avand in vedere ca uneori este necesara o lansare la o distanta de 10 30m de dig sau ca se pescuieste uneori la o adincime de 4 10 m.

)ontura este pe un fir de 0,3"mm, doua cirlige nr.5 (de preferat mustad argintate), cu o greutate de 30g intre cirlige. *dincimea apei se regleaza prin deplasarea nodului culisant in lungul cimpului. 'easupra oc!iului de care se prinde montura, pe cimp, se face un nod pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa nu se piarda pluta. )omeala6 midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica), rama rosie de gradina (cat mai mare, groasa si suculenta), rama neagra (f.f. buna), sprot proaspat sau sarat. 7a utilizarea midiei si a sprotului e(ista dezavanta#ul ca trebuie inlocuita momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli ( se castiga timp pretios). 0nainte de a incepe pescuitul, observati apa. *legeti locul unde apa este mai desc!isa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati astfel de zone). 0n acest caz se c!eama ca momeala a a#uns la &cap de piatra& si se afla in zona in care locuieste, de regula, guvidul . 0ntai lansati mai la distanta, potriviti apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand o cate 1 1," m. 8rmariti daca e(ista locuri unde aceasta se indreapta. 9autati in acest mod zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. *colo se afla dinsul adunat. :epetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti. 'upa ce v ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a

momelii pe fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa numai atat cat sa se indrepte pluta. ;eti pierde cu toate aceste proceduri apro(imativ 10 min., daca nu cunoasteti locul dinainte, dar merita. 'aca sc!mbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul marii fiind, in general, foarte variat ca adincime. 'aca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in ma(im 1 3 min, ceva este in neregula. Ori momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca o data apa la pluta, ori locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele nu maninca (lucru pe care il veti observa uitindu va la ceilalti pescari) si atunci &aveti putintica rabdare&, sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt. 'aca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indreapta pluta), nu ezitati a sc!imba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca din acel loc ati prins mai mult de 3 5 kg. 'aca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari), pescuiti la &cap de piatra & sau pe &placa de piatra& (zona cu apa mai inc!isa la culoare). 'aca doriti sa prindeti femele (mai mici ca dimensiune, dar cu icre), pescuiti in zone in care apa este mai desc!isa la culoare. 9um deosebiti masculii de femele< )asculul este in general mai inc!is la culoare, este mai mare, are capul mai masiv si gura mare. 2emelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura mica si sunt albicioase pe burta. Pentru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa i sfatuiesc ca legarea carligelor sa fie scurta, la 5 " cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa cada pe plumb, iar al doilea cirlig sa fie prins cit mai #os posibil, atat cat sa nu se incurce cu primul. *duc aceasta precizare deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau sa prinda guvizi cu monturi pe care le foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra plumbului la 10 1"cm si al doilea cu inca pe atata mai sus. +u prea se oboseau guvizii sa urce pana la momeala. Pentru cei ce vor dori sa si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca cele din comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate cu mai mult de 30g de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde 3 " plute (sau niciuna), voi descrie modul in care le confectionez eu (vezi figura urmatoare).

)aterial 6 pluta sintetica (greu de gasit), lemn de balsa (si mai greu de gasit), talpa de la papucii turcesti (din cei colorati aflati in bazar= alegeti model cu talpa cit mai tare). Pentru a confectiona corpul plutei, se taie o bucata de material, cu latura de apro(imativ 1," cm. 9orpul se formeaza, foarte usor, cu putina indeminare, la un polizor, rotind bucata de material in #urul a(ei sale. *ntena se confectioneaza din betisoare sau tubulete de plastic (se gasesc la librarii). $ubuletul se incalzeste usor la un cap si prin rasucire intre degete, se obtine forma ascutita. %e practica un orificiu in capatul corpului plutei, cu o sula sau o sirma ascutita, pe care o tinem in mina stinga, iar cu corpul plutei in mina dreapta, se impinge usor acesta catre sirma ascutita, rasucindu l totodata in #ururl a(ei sale, in ideea de a obtine un orificiu coa(ial cu corpul plutei. 0n orificiul astfel obtinut se introduce tubuletul de plastic. %imilar, se introduce in capatul liber al tubuletului, o bucata de material, pe care ulterior o modelam la polizor, pentru a obtine forma de la capatul antenei. 9ele doua inele se confectioneaza din sirma de cupru de 0,3 0,4mm. %irma se roteste, de e(emplu, in #urul unui ac de cusut mai gros, se modeleaza ca in figura, se introduc in corpul plutei si ulterior se matiseaza. 0nelul de #os se va fi(a cit mai apropiat de

baza, iar cel de sus cam in locul in care iese pluta din apa (loc ce se poate afla prin lestarea plutei cu greutatea dorita si probare intr un vas cu apa). Pentru frumusete, mai introducem o bucata de tubulet in partea inferioara a corpului plutei (asta ca sa se mire colegii de pescuit cum am reusit sa gaurim pluta pe toata lungimea). %e vopseste dupa gust, reviste, cat de buna avem vederea, sau nu se vopseste deloc daca am ales papucii viu colorati.