Stabilizatoare de Tensiune in Regim de Comutatie
Stabilizatoare de Tensiune in Regim de Comutatie
Stabilizatoare de Tensiune in Regim de Comutatie
SCHEMA BLOC
Schema principiala a stabilizatorului care lucreaza in comutatie, prezentata in figura contine doua parti de baza: convertorul CC - CC avand posibilitatea de comanda externa si circuitul de comanda si control. Pentru ca tensiunea de la iesire sa fie mentinuta constanta, circuitul de comanda compara tensiunea de iesire cu o tensiune de referinta si, in functie de eroarea rezultata, modifica raportul de conductie al convertorului CC - CC.
Exista mai multe posibilitati de modificare a raportului de conductie in vederea modificarii componentei continue a tensiunii de la iesire. Metoda cea mai utilizata este cea a modulatiei in durata care poate mentine spectrul de armonici ale tensiunii de la iesire intr-o relatie stransa cu celelalte frecvente ale sistemului alimentat de sursa respectiva, permitand si o filtrare mai buna. Schema bloc a unui stabilizator care functioneaza in regim de comutatie este prezentata in figura urmatoare:
Schema bloc a stabilizatorului de tensiune continua in regim de comutatie. BLOCURILE FUNCTIONALE ALE STABILIZATORULUI om prezenta in continuare principalele blocuri functionale ale stabilizatorului de tensiune continua cu functionare in regim de comutatie. a! Convertoare CC - CC folo !te la real!"area #r elor !n $o%#tat!e . Convertoarele folosite pot fi grupate in trei categorii: - convertoare directe" - convertoare cu revenire" - convertoare cu functionare in contratimp. a-#! Convertoare CC - CC &!re$te 'for(ar& $onverter) Convertoarele CC - CC directe sunt constituite din comutatorul electronic conectat in serie si din filtrul de netezire. $n figura urmatoare, a si b sunt prezentate doua tipuri de convertoare directe realizate cu tranzistor, unul cu tranzistor npn si altul cu tranzistor pnp. %ranzistorul %# functioneaza in regim de comutatie, nivelul tensiunii de iesire depinzand de raportul de conductie. Performantele celor doua scheme sunt identice daca alimentarea eta&ului de comanda a tranzistorului %# se face de la o sursa separata.
Convertoare CC - CC directe realizate cu tranzistor 'a,b!. ariatia curentului prin inductanta de filtra& in regim de conductie neintrerupta 'c!, sau intrerupta 'd!.
(ioda ( este o dioda pentru recuperarea energiei inmagazinate in inductanta de filtra& ) pe durata conductiei tranzistorului %#. Cand %# se blocheaza datorita tensiunii de autoinductie care apare pe inductanta ), dioda ( se deschide, inductanta ) fiind conectata pe condensatorul C *. ariatia in timp a curentului prin inductanta de acumulare este prezentata in fig. +.*,. c. si d. (iagrama din fig. c corespunde regimului de conductie neintrerupta, iar diagrama din fig. . d corespunde regimului de conductie intrerupta. (aca - . %c/% este ra*ort#l &e $on&#$t!e+ in regimul de conductie neintrerupta a curentului i, valoarea medie a tensiunii de iesire a convertorului, negli&and pierderile este:
0
.-
'+.12!
$
unde v$ .
. const.
Convertoarele CC - CC directe sunt mai simple din punct de vedere constructiv fata de alte tipuri, dar prezinta cateva inconveniente. $n primul rand, pe durata conductiei tranzistorului % # energia sursei este debitata direct pe elementul de acumulare si pe sarcina. 0rice modificare pe acest interval a tensiunii de alimentare se va regasi pe sarcina 'vezi +.12.!. $n consecinta este necesara protectia lui % # contra unui eventual scurtcircuit pe sarcina, iar sursa trebuie izolata de retea prin transformator. a-*! Convertoare CC - CC $# reven!re 'fl,-a$. $onvertor) . $n cazul convertoarelor de cc cu revenire 'figura urmatoare! transferul energiei de la sursa catre sarcina are loc in doua etape. $n intervalul in care % # este saturat, energia furnizata de sursa este acumulata de inductanta )#. Sensul infasurarii secundare )* a transformatorului este astfel ales incat dioda (# sa fie blocata, deci sarcina este izolata de sursa. (ioda ( *, care serveste pentru recuperarea energiei inmagazinate in inductanta de filtra& l cand ( # conduce, se deschide, deci sarcina este alimentata de energia condensatorului si a bobinei ). Cand % este blocat energia acumulata in ) # este transferata in )*. %ensiunea din infasurarea )* deschide pe (#, iar energia din )* alimenteaza sarcina si incarca condensatorul de acumulare C.
Convertor CC - CC cu revenire
$nfasurarea suplimentara )3, impreuna cu (3, asigura protectia tranzistorului %# la supratensiunea care apare la comutarea saturat-blocat a tranzistorului, datorita prezentei in colector a unei sarcini inductive. )a blocarea lui %# dioda (3 se deschide si infasurarea )3 sunteaza primarul transformatorului, micsorand saltul de tensiune din colectorul tranzistorului. 4ormele de unda ale tensiunilor si curentilor sunt prezentate in figura. $n cazul acestui tip de convertoare sarcina este separata de sursa pe durata transferului de energie, astfel incat, eventualele variatii ale tensiunii sursei de alimentare nu se transmit pe sarcina. (atorita factorului de ondulatie mai redus al tensiunii de iesire, acest tip de convertor este folosit pentru realizarea surselor stabilizate pentru tensiuni mici destinate alimentarii circuitelor integrate %%), amplificatoarelor operationale etc. Puterea poate fi dublata prin folosirea unei configuratii constituite din doua convertoare conectate pe aceeasi inductanta de acumulare ).
a-3! Convertoare CC-CC !n $ontrat!%* '*# /-*#ll $onverter) )a realizarea stabilizatoarelor in comutatie mult mai folosite sunt convertoarele in contratimp 'figura urmatoare!. Sunt construite din doua convertoare directe ce functioneaza in contratimp. Cu toate ca au complexitate mai mare ele prezinta doua avanta&e: randamentul energetic este mai bun si conditiile de filtrare a tensiunii de iesire sunt mai simple datorita frecventei mai mari a tensiunii de ondulatie. Pentru convertorul din fig. +.*3., tranzistoarele sunt comandate pentru a fi alternativ, unul in regim de saturatie si celalalt in blocare. %ensiunea din primarul transformatorului are o forma aproximativ dreptunghiulara, iar cea din secundar este redresata si filtrata.
b! F!ltr#l &e nete"!re Eta&ul de filtrare reprezinta o parte importanta a stabilizatorului in comutatie, deoarece, datorita principiului de functionare, tensiunea de iesire poseda un spectru bogat in armonici superioare. (e modul cum este realizat filtrul depinde randamentul stabilizatorului, performantele dinamice, zgomotul si ondulatia tensiunii de la iesire. Cu toate ca filtrele de tip 5 - C sunt mai economice, ele prezinta dezavanta&ul ca, utilizand o rezistenta de valoare mare pentru a limita curentul maxim prin tranzistorul comutator, creste puterea disipata. (aca se foloseste numai o inductanta apar supratensiuni periculoase pentru tranzistorul comutator la comutarea saturat - blocat. (e asemenea, orice schimbare a valorii sarcinii produce o schimbare similara a tensiunii de iesire, intrucat curentul prin sarcina nu se poate modifica instantaneu. (e asemenea, pentru a mentine relativ constant curentul prin sarcina pe durata blocarii tranzistorului comutator, este necesara o valoare cat mai mare pentru inductanta. Considerentele enumerate conduc la concluzia ca filtrele de tip ) - C satisfac cel mai bine conditiile. 4olosirea acestui tip de filtre ofera avanta&e ma&ore: putere disipata redusa, amplitudinea curentului prin tranzistorul comutator este mentinuta la o valoare acceptabila, iar valorile inductantei si condensatorului sunt relativ mici atunci cand frecventa de lucru a convertorului depaseste #, - *, 67z. c! C!r$#!t#l &e $o%an&a ! $ontrol Circuitul de comanda si control are rolul de a modifica raportul de conductie al convertorului astfel ca valoarea medie a tensiunii de la iesire sa fie mentinuta constanta. Pentru aceasta, cu a&utorul unui comparator sau al unui amplificator diferential, o fractiune din tensiunea de la iesirea stabilizatorului este comparata cu o tensiune de referinta, riguros stabilita. %ensiunea de eroare de la iesire este proportionala cu diferenta celor doua tensiuni. Semnalul de eroare de la iesire este apoi amplificat si aplicat la intrarea unui generator de impulsuri modulate in durata. (urata impulsurilor de comanda a convertorului CC - CC este modificata in sensul anularii semnalului de eroare. Schema principiala a unui generator pentru impulsuri modulate in durata este prezentata in figura urmatoare. %ensiunea de eroare este amplificata si aplicata pe intrarea inversoare a comparatorului, iar pe intrarea neinversoare este aplicata o tensiune liniar variabila, avand frecventa egala cu frecventa de comanda a convertorului CC-CC.
8enerator de impulsuri modulate in durata: a! Schema bloc" b! Principiul de functionare $n figura, semnificatia marimilor este urmatoarea: vr - tensiunea de referinta" v# ! amplificata" - tensiunea de eroare 'v. 9v v0M - tensiunea de iesire din modulator. (upa cum se observa din fig. +.*1. b, daca nivelul tensiunii v# creste 'ca rezultat al cresterii tensiunii de la iesirea stabilizatorului! durata impulsurilor furnizate de comparator scade, ceea ce determina scaderea raportului de conductie al convertorului si deci scaderea tensiunii de la iesire. Sta-!l!"atoare &er!vat!e $n fig.ura. se prezinta schema unui stabilizator derivatie cu reactie fara amplificator de eroare 'in rezistenta serie 5 este inglobata si rezistenta de iesire a redresorului!.
Stabilizator derivatie
$ntreaga tensiune de iesire v0 se compara cu v: direct pe baza tranzistorului %, tensiunea la intrarea acestuia fiind: v;E . v0 - v:. %ensiunea v;E este in faza cu tensiunea de iesire v0 astfel incat, atunci aceasta creste, creste si v ;E ca si curentul iC prin tranzistor. 9cest lucru determina cresterea curentului i $, deci si a caderii de
tensiune pe rezistenta 5, preluand astfel variatia tensiunii de iesire. (eoarece v ;E << v:, iar cum v: este aproximativ constanta v: :, rezulta v0 :.
Pentru obtinerea unei tensiuni la iesire mai mare decat tensiunea urmatoare :
Stabilizator cu v,=v: 0 imbunatatire a parametrilor stabilizatorului paralel se obtine prin marirea amplificarii in curent folosind tranzistoare compuse.