DEFINITIE

-
DEFINITIE
=
Gazonul (sln. peluze, covor vegetal) constltule
un element de baza ln amenalarea spallllor verzl Sl
reprezlnti o suprafatA inlerbati, mal mult sau mal putln
intlnsa, compusi dln una sau mal multe specll de gramlnee
(uneorl legumlnoase) care prezlnte anumlte partlcularltetl
botanlce
9l care suporta tunderea, astfel incat suprafetele
gazonate pot fl mentlnute la o anumlta inaltlme prln lucrirl
de coslre (tundere).
Prln culoarea sa verde tl
prln suprafata intlnsS, gazonul
scoate in evldenti atat cledlrlle, cat gi toate celelalte
elemente profllde sau plantate pe peluze.
Pe Enga rolul estetlc, gazonul prevlne erorlunea solulul 9l
imbogalegte solul in subatanla organlci, fllnd totodati 9l
un muloc lmportant de protectle impotrlva prafulul.
- peluzele din
parcurile
,,ublice sau alte spatii verzi lntinse ca
suprafal; unde gazonul eBte reprezentat de pajisti naturale,
compuse din graminee cu frunz5 lata care, uneori pot fi
combinate cu bulboase cu lnflolile de primtrvare (narcise,
branduSe etc.)
- aceste peluze se cosesc de 2 ori pe an, iar ln cazul
amestecului cu bulboase, prima cosire se face dupd
lnflorirea deplina a acestora pentru a nu deteriora
decorul realizat de flori
GAZON
_
TIPURI DE GAZON
0
{-}
h
{'i
I
\o S
I
a
.'1.
CRITERII DE ALEGERE A SPECIILOR UTILIZATE LA
REALIZAREA PELUZELOR
peluzele sunt realizate din una sau mai multe specii
apa4inend familiei Poaceae, Fabaceae sau din alte familii
folosirea unei singure specii pentru realizarea covorului de
iarbe este foarte rar lntelnitA deoarece nici una din speciile
cunoscute nu respunde satisfacetor la toate exigenlele
legate de calitatea gazonului sau relatia plantelor cu factorii
de mediu
alegerea speciilor celor mai pofivite pentru fiecare tip de
gazon se faae ln funclle de
- cerinlele speciilor fali de sol
5i
clime
- posibilitttile de fngrijire a gazonului
- utilizare
q
0,
CLASIFICAREA GAZONULUI
Criterii: 1. destinatia gazonului,
2. compozitia gazonului,
3. cerintele plantelor fafi de sol
1. Dupl desfinafr"e.' - peluzele din parcurile publice
- peluzele din gredinile publice
de oe tercnurile
- peluzele din srilinile
publicq
de cartier, private, botanice,
scuaruri, figii plantate sau din spatiile verzi aferente
institu|iilor sunt constituite din graminee decorative prin
desimea lor, care necesi tundere frecven;
- peluzele de pe
try!!!951gg@,g,acoperite
cu gazon de
compozitie diferiti, dar rezistenti la cilcare gi tasare, care
necesiti tunderi ftecvente pentru pisfarea inillimii
specifice, impuse de diferitele sporturi practicate:
- tenis (0,5 cm)
- golf (2 cm)
- fotbal (3,5 cm)
- rugbi (6,5 cm)
Alte tipuri de gazon:
Gazonul mauritan sau inflord
- destul de pretentios, fapt pentru care se utilizeazi mult
mai rar, doar in locuri expuse vizitatorilor, dar firi acces
direct, pentru a se evita tasarea sau cilcarea acestuia
- este constituit din diferite specii floricole anuale, perene,
bulboase
- infiinlarea sa este costisitoare iar intre(inerea este
dificili, fiind intAlnit destul de rar in arnenajirile
peisagistice
2.Dupe compozitie:
-
!L!Et9!!JE!!9,
sau de agrement, compus din planb de ralie inafte
cu sistlm radicular adanc, frunzig lat 9i capacitate slabi de
listirire
{Eromus
inemis, Dacttdis glomercta etc.l
- ge!g!!g!.-E! sau
9!!!g!!g!t4!,
constituit din plante de talie mijlocie,
cu capacitate buni da listirire, inridicinare supeficiali $i
frunzig fin
lFestuca
pratensis, Lolium perenne elc.l
- ouonul foade fin sau enqlezesc, compus din plante de talie
scundi, cu inddicinare superficiali, capacitate mare de
listirirc, frunzig foartc fin lFestrca rubn, P@
Natensis,
Agrostis tenuis, AgrNtis stolonifeta g.a.l
3. Dupa prcfefintele ftfi de so/ gaonul poatc se fic pentru soluri
mijlocii, soluri grele, soluri uloare, tcrenuri umbrite
Plante inlocuitoare de gazon (gazonante)
- peluze amplasate ln zone inaccesibile sau umbrite, pe
taluzuri sau pante abrupte
- necesiti o lntrelinere specifice, ln funclie de speciile
utilizate
Si
caracteristicile acestora
- plante de talie micl, cu cre5tere mai mult sau mai putin
repente, formand fufe foarte dense
Si
compac{e,
acoperind foarte bine suprafata solului
- specil: Potentirra neumanniana, Sagina subula6, Ajuga
reptans, Acmr? buchananii, Armsia maitima,
Lysima c hi a mt mul aia
t,a,
Particularitef b principalolor gramin@ utilizate pentru peluz6
Alegerea speciilor se face in funclie de particularitetile
acestora:
-asp*tul planfei: daci formeazi tufe sau se intinde pe
sol, dace are cregtere inalti sau
joasi,
frunza lati sau
ingusti, culoare verde deschis sau verde inchis etc.;
- ritnul de crqtere: lent sau rapid, mai ales dupi tundere;
- cerinlele faldt de sol
Si
climd;
la cositfrecvent si la cdlcat.
43
/t
t{
/il
ty
CARACTERISTICILE MORFOLOGIC E ALE SPECIILOR
UTILIZATE PENTRU GAZON
- capacitde loarte mare de lnmutire, nemaintllnile h alb specii, dabrafi
fenomenului de infredre al6lstarilor - Estari noi din muguri aflali la
subsuoara frunzelor buale, astfel incat, o singure plantii este capabile
sa formeze, lnt-un timp mai lung sau mai scurt, un numer fioarte mare de
hstari, numili fref, acoperind permanent solul.
- importan{a pmctici a fenomenului de lnfrfiire constl In acoperirea
integrale a solului d citre lestarii noi care se formeaza permanent de la
baza Estarilor vechi
- tulpina cilinddce, fistuloase, de obicei goaH, numitl pgl compuse din
mai multe noduri li internodud
- internodurile suntfoarb scurte ln primele faze de veget4ie, dar cresc
foarle rapid, fenomen cunoscut sub numele de
tlgi&lg
- semintele de graminee sunt imbricate solitar intr-o
membrani duri numit5 pericarp, din care se formeazi
fructul denumil cartopse
- datoriti acestei alcituirii, in practici, notiunea de fruct la
graminee se substituie celei de siminti
- mirimea semintelor este variabili in funclie de specie
- semin{ele gramineelor de interes ornamental igi mentin
facultatea germinativi maxim 4 ani
Dupe sensibilitatea fati de cildure
Si
rezistenta la temperaturi
scizute, gramineele pentru gazon pot fi:
- specii
pentru
zone temperate sau reci: recomandate pentru
zonele in care temperaturile medii din timpul perioadei de
vegetatie sunt cuprinse intre 15-24"C (Agrostis sp., Festuca
sp., Lolium sp., Poa sp,, Phleum sp.li
- specii
pentru
zone calde: specifice zonelor in care
temperaturile medii din perioada de vegetalie sunt cuprinse
intre 27-32oC (Cynodon dactylodon, Stenotaphrum
secun d aru m, Erem och loa oph iu roid es, Zoysia j apon ical.
Lolium multiflorum
lsin.
L. italicuml - raigms aristat
- tufe lile, cu Estarl mal ere4l Sl mal inalll decfr lalgEsul
pe ren
- este o specle prelen(lsa pretlnde un sol ferill, lutos pana
la luto-nlslpos, bogatin aol, terenurl foarte insorlte 9l
mu[a api
- rzlstenla la ger este mal slaba decat a speclel precednte,
in schlmb supoda relallv blne ar9lla dln tlmpul verll (dar nu
9l seceta)
- valoarea ralgrasulul arlstat pentru gaon esie mal reduse,
dereee degl aF o creslere foarte rapua este foarte
pretenllos
Sl nu rczlste mal mult de l-2 anl
- se rccomande folclrea lulin cazul in care se dorcgte o
inlerbare toarte EpEe sau um plerea lemporara a golurllor
aparute inlr-un gazon mal vechl
Lollum perenne - nlgns peEn, zazanle, larbd de gazon
- od. un. dintr. sp.ciil d. grffiin.c ficcvont dilizd in lara noadri
p.firu gdon, ddoriEtaptului cA aemint.l se oblin ugor, iil plffid.
ri3* rop6d., .coprind Folul cu o l.linitrumo.si d. culodc wrd inchig
- tuf. cu liatdi smi6r6cti sau @lc4i, lungi d. 30-60 cm
- tulpinil. fn. 9i frunzCe ingu*., lucioase, d. culod. vordo inchis
- cregterea plaft6lor estc atimuldl da tundcrca rpetde 9i de cAlcat
- in condilii tavorabile, plad.le rihtu vori tot fful, insi d.g.riin timpul
icmilor a6pr6, mai alos daci nu ast6 acoperit cu zipadA
- prefera i.rni blahde, umedc ai eupodi gr6u acop.rirea cu zipadi timp
mai indolungat
- crgte d6dul de bin chiil 9i
p Boluri cu un
-umit
grd d. sirdturdo
- o rg6n6rtrc buni a plaftclor 6d. .sigurdA num.i po eluri bogat. 9i
f6iilizd6, udd. fiecv.nt in psrioadele de seceti
D.:avdaFl. gaonului d. lo I tu m
- Be rerelie repede
- devins neunifom, cu portiuni in cd. se indalozi buruioni sau
idtuiul elb
- dupi iorni fodo goro.3e
9i lungi, gdonul d. EigEa t.obui.
doafiintd 9i reina-nar$d
lq ,
A
It
-lggnzelgsesile, liniare, mai multsau mai putin alungite,
formeazi la punctul de inser$e pe tulpini o teaci care
invelegte nodul ciruia ii conferi rezistenfi mai mare la
accidentele mecanice
- Teaca poate prezenta anumite dila6ri cunoscute sub numele
de ligule gi auicule, forma, mirimea, culoarea
9i
dispozitia
acestora constituind caractere morfologice de identificare a
diferitelor specii
9i
varietiti
- lnflorescenta gramineelor este un spic, mai dens sau mai
cu lungimi variabile in funclie de specie, varietate
9i
soi
SPECII DE GRAMINEE UTILIZATE PENTRU GAZON
- aproximativ 25 sunt folosite pentru gazon ln diferite regiuni ale
globului, din care numai '10-12 prezinte interes pentru conditiile
din
lara
noastie
- ln funclie de
MULElql4N
pentru care sunt utilizate, speciile
de graminee pot fi lmpe4ite ln doue categorii:
sau de "UI" -frunzis fin, uniform
gi ritm mai lent de cregtere (Agrostis sp., Festuca sp., Cpodonli
speciile
pentru qazon obisnuit (util) - mult mai rezistente,
formeaza o peluza destul de atractive; unele specii nu suporte
calcatul excesiv; sunt utilizate cel mai frecvent sub forme de
amestecuri de specii 9i mai rar se lnfiinteaze un gazon doar cu o
singure specie (Lolium pe'e'tne, Poa sp., Phleum pratensist.a.l,
Poa pratensis - firu(d
- tufe ce se inttnd mutt cu aJutorut unor rtzomt
t--Vl
- tulplnl flne
ll
lrunze inguste de culoare verde inchls
l'u
- insplca devreme, incepand de la $artltul lunll aprllle
I
- bune adaptaE atatin zone mal umede ca gl mal
Y
secetoase, insA prefera solurl nu pEa grele, blne aerile
sl aprovlzlonate cu apa
- sufere pe solurl sarace, aclde, recl tl exceslv de umede
\Y I
y,*
- esle foarte rezlstenti ala la lempemturl scezub cat gl
\. r\\'121.f
le cele rldlcala
+. \
- prefera locurl insorlle, dar supoie
ll o uloara umbrlre
\\
- cu ioate ce nu esle o specle toarte pretenlloase,
j;
cEsterca el esle fayorlzata de o buna fertlllzarc Sl de
lrlgaE
- calll4l: frumusele, durabllltatea, rezlstenta la cabal
- tormeazi o
lellna
unrormi gl deasi, fllnd una dlntre cele mal
yaloroase
specll
penlru gazon
- suprafelele inlerbate cu Foa sunt llmltate de faptul ca semlnlele sunl gru de
procurat, rSsadrea plantelor esle mult intarzlala dace terenul nu a fosl blnc
preg:tlt
9l tasat, planlele tlneE cresc foarte incel, acoprlnd tercnul md tanlu
'0r
\-"
--l
lct
0i
rqfi
0L
;'
tl--{
Poa trivialis - guvarul de munte
- tulpini fine, se intind prin stoloni
?.?
- se dezvoltd bine pe terenuri umedo, pe
soluri grele, fertile
- rezisti la umbrire dar nu
9i
la seceti
w
- specia nu suporti tunsul frecvent
li
nici
ctrlcatul
,
,d
w
W
B
I
-q
E
\
\r.
Festuca arundinacea - paiugul lnalt
- tule lus, lnalte, cu tulplnl rclatlv groasc, lrunze lrte 9i
groaac
- llstIrcgtc loartc rcpcdc dupa coslt, lnsl nu suport! binc
cosltul prea de
ios
- rczistl binc la gcr, l. Bec.t. 9i argila din timpul verll,
prccum
9i
la umbrirea moderatl
- gupodll binc excul dq apl
. pulin prctcnfloasl fall d" 3ol
- rccomandatl pcntru zgnc cu climal aspru 9i
pc tcrcnurlle
undc nu 9c poatc prcgati un pst gaminativ blne miruntit
Festuca tenuifolia
- tulc dcsc. trunze toartc tin, rczistenttr la secctl
- ambele
gpecll Bunl rccomandata pentru combatcrca croziunii pc aoludlc
nlalporsc saq picirersc
- lolosltc In rm.stecuri
Agrostis tenuis - iarba cimpului
- formeaze o
lelini
deasl intinzendu-se prin
rizomi
- este mai putin pretentioase faF d0 sol
ii
fatS de
lumin! decat A. stororritena
- rezisti bine la aciditatoa solului
9i
este mai
sensibilA la temperaturi ridicate
:3:ffi::ffi;'i::l::".,,
""
ry
30.100 cm, cu tulpini rcletiv grorsc
ai
frunzc latc
- sF.ci. idcell pcntru aolurilc argiloasc 9l
lutoagc din zonclc umcdc
- foartc rczistcntl la ger, insl nu rczigt{
la sccctl
- sc utili4azl mri nr 9i dorrin
rmcatgcuri dc araminca
CARACTERISTICI DE RECUNOA$TERE
A GRAMINEELOR PENTRU GAZON
Principalele caractere botanice dupd care se determine speciile de
graminee sunt:
1. prefoliatia - modul de asezare a frunzei tinere in teaci
2. prezenla sau absenta urechiugelor, forma gi mirimea
3. forma ligulei
4. forma tecii
5. tipuri de lestdrire a gramineelor
Festuca rubra - peiug rosu
- mai mulle forme de p{iug rogu:
- ssp. commubla 3.u var. farrax - fomeazl tute desa
- ssp- ru68 slu var. gonuina - 3einlinde cu ajutorul snor rizomi scu4i
lnlltlmea plantolor 20-70 cm
tulpini flne, frunze inguate, dc culoarc verde lnchis
pufin prctenlioasil f.fa de clim! 9i sol
cregie bin. chiar
9i
pc soluri sance, Ncidc, pc crrc
reigreaul 9i firula nu se dezvolt{ satisflcltor
rczistI foerte binc h g.r
9i
le usclciun., auportl calcatul
9i cositul trccvent
valoro.3l
9i
apreciald pentru gazon, fiind folositl foart
fracveni in amcstacuri cu alta Bpecii
rccomandat pcntru pcluze carc trcbcia sl rczistr
l. umbrirc slabll
Agrostis stolonifera - iarba campului
W
- tomcazl o
telinl
deasl, datorltl stolonilor s{i
carc sclntind mult p. aol I
- tulpini finc, lnaltc de 4O-lOO cm
- pralera zons cu umiditate ridlcatt ln sol
9i
ln .cr
- \f
- suportl scccte dc scuria dur.tl 9i reist{ uine la
$*
tsmpcrsturi cxtrGme, dar prcterl caldur. mod.Etl
'*;
- vegetcazl blna p. soluril. grslc, cu o bun{
44
capacitate dc rctincre a apel 9l bogatc ln azot, atlt
F
l.soarccltgll.umbra
\.t
- s.nsibilt l. pulrcg.iul dc zapedl (Furazum nivalel
\
\
- tomeaza o
telin{
deasl dc culo.rc vcrac acschis,
g\
c.rc poatc ti co3ita de
ios
"27
Dactylis glomeraa - golomet
- talia 50-100 om, tulpini lat-turtit
9i
trunzo late
- prsfer{ soluril6 lutoase, fertile gi bino
aprovizionato cu ape
- rezistentl la secet!
Si
gor, daringhoturil6 tezii
de primlvarl distrug unoori llstarii tinori
- suportl dostul do bine umbra
- mai pulin recomandat pentru peluze, datorit{
faptului ce
Flina
ssto destuli de rari
Bromus inermis - obsige
- telle lnalta (50.100 om), tulplna relatlv groasa, frunza lata
- foartg rozlstenti la ger
9l sgaetl
- ou toate ol tufols ss intind prin rizomi 9i roopcrl blnc
tarcnul, apcoia nu csta agroatl oa plantl dc gazon
deoareoe se refacc loerta incct dupl tticra
- so toloEogtc mal mult pontru lnlerbaroa torcnurilor
crodatc, a pentslor de la marginea gosolelor, a
tcrasamentolor do aalc lorttl 6ta,
Agropyron cristatum - sc ulilizezl doar pentru inliintarse peluzelor
dln aaroporturilo sltuatc in zonc seoctoasc
$&
w
w?
w
w
&
*
1. Tipuri de prefoliafie
a. prefolialio
cutanaa
Lolium perenne
Fesltca rubn
P@ pratuBts
b, prcfoliatle
rlsucit{
Lotim Nlttllorum
Em6inemis
mbum pretoFe
Agctrs ieruts
Agr6us sfotooffea
F6auca prateEis
Festuca aMdltuce
*'mh"*
2. Tipuri de urechiuge
., ftrd urcchiuge
b. uEchiu$6 lungi
in fomtr de qheare
0-
d(J
tiJ
r)t
()(4
I
I
t
{p",
3. Tipuri de ligule
a. perigorl ln loc b. ligult ascufiti c. llgule scurti,
d. ligute ciliat{
de ligule Agrcstk slrctontlen trunchiati
Agraryrcn repda
Cynodan dactylon Phtqm prqteree
Agrcpyrcn cdstatum
P@ trivialla ,g,rcstiE tenuk
Dactylk gtomenb
Poa pfttilsl8
BmBlnmia
Featu@ arundlnacea
Featu@ Pratqtsls
Faht@ rubra
Lottum perenne
Lol,um muhinorufr
ry
b. teace lnchiBA
Brom6 ag.
ka
4. Tipuri de teaci
a. teaca desplcatd
Lolium ap.
Fluca sp,
P@ Ep.
Agrcstis 3p.
PhleuB pt4lense
Dacryll: iiente,are
%A
nt)
- peduncul scurt, lat.comprimat, ugor ingustat spre baze cu paleea
inferioari nearistatA (Lolium perenne) sau aristati (Lorrum multiflorumli
- psdunculul aproape cilindric seminlele au lungimi de E-l2 mm (Etomus
inemisli
- prezenta la baza seminlelor a perigorilor lanoii (Poa praterrsi9 sau
absenla acestora (Dactylis glome/ata, Fesfirca arundinacea, Festuca
pratersis, Festuca rubra,
- paleea inferioare prezinti o nervurl proeminenti, varful seminlei este
curbat, scurt aristal lDactylis
glomeratal
- paleea inferioari lipsittr de nervura proeminentl, samanF nearistati
(Festuca pratersis, Festuca arundinaceal
- semanle arFtati
lFestuca
rubnl
- ssminte lipsite de peduncul, mici, de culoare albi-argintiE, lucioasi, do
formd ovale (Ptteom praterse) sau de fome lanceolati cu virful
transparent (Agrostis stolonifen, Aglostis terurb)
Pentru aprecierca calitilii seminlelor un rol important ll joacl germinalia
9i
puritatea acestora
Puritatea (%l
=
numirul de seminte autentice, apa4inand speciei sau
soiului analizat, existsnte intr-o probl de 100 grame
- fiecars specio prezintd anumite valori ale purititii seminlelor
- cu cat acest procent este mai apropiat de 100%, sdmanF este de
calitate mai bunl
@!E!!q
(facultatea germinativi)
=
numerul de seminfe
{%),
caPabile
si germineze atunci cand sunt puse in conditii optimE.
Germinatia seminlelor este conditionati de un complex de factoti:
- structura seminlelor,
- stadiul lor de dezvoltare,
- prezenla ln seminfe a diferitelor substanle
ti
ln primul rand al
enzimelor,
- condiliile de plstrare etc.
ni
i4
of
GI
AMESTECURI DE SEMINTE RECOMANDATE PENTRU
GAZON
Alegerea speclllor pentru amestecurile utilizate la intiinlarea gazonulul
trsbuie Bl 8s
linl
seama d6:
- pincipalii factori de mediu (tlpul de sol, umiditalea solulul, panta
terenului, umbrlrea, tempentum, modul de exploataru a gazonulul)
- compatibilitatea spocillor intre alc
in timp ce literatura d speclalltate mai veche recomandi, pentru
lnfllniarea gazonului amcatecurlle dln g,-g_9lh!lqspgg!L ln prezent,
tehnologia modema a gazonulul tolosegte cel mai trecvent amestecutile
de
2-9!s-sel-ms!!l-spss.i!.
5. Tipuri cl.i i,.istia;r :.:
1;:*mirreelor
a.
cu formaEa
unei tufe
Lotlumpw.
Lolium Nllif,wm
FB,u@ pn qCs
F6Ar@ atundlnac@
mtilm pntans.
Dacvtaglwfrb
;
,W.,
ffi
7tr
tu
b.
cu rizomi
F6tuca rubE
Poa
'mtonsis AgGt's 6uts
BMusinmis
A$opyron
c,
cu stoloni
Po.
'fivtd6 Agrclis s,olonilfr
d.
cu ri2omi
9i stoloni
cWodon
dacWn
RECIJNOAgTEREA GRAMII.IEELCR DUPA
CARACTERISTICILE SEMINTELOR
Semintele principalelor graminre peEne utilizate pentru insemantaFa gazonului
dd fu( d.&
@-e
de
_$,$'"
0
6d
Elementele care detinesc autenticitatea seminl6lor sunt:
- forma
- marimea gi aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescentS)