Amplificatoare Clasa A, B, AB, C, D

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

Amplificatoare clasa A, B, AB, C si D

Definitie
Dupa modul de reproducere la iesire a formei de unda de la intrare, amplificatoarele pot fi
impartite pe clase. Aceste clase sunt desemnate cu literele A, B, AB, C si D.
Amplificator clasa A

In cazul amplificatoarelor de clasa A, intreg semnalul de intrare este reprodus la iesire. Acest
mod de operare al tranzistorului poate fi atins doar atunci cand acest functioneaza tot timpul in
zona activa, ne-atingand niciodata punctul de saturatie sau de blocare. Pentru realizarea acestui
lucru, este nevoie de o tensiune de polarizare de curent continuu suficient de mare pentru
functionarea tranzistorului intre zona de blocare si cea de saturatie. In acest fel, semnalul de
intrare in curent alternativ va fi perfect centrat intre limita superioara si cea inferioara a
nivelului de semnal al amplificatorului.
Amplificator clasa B

Amplificatorul de clasa B este ceea ce am obtinut in cazul amplificatorului emitor comun, cu


semnal de intrare in curent alternativ dar fara nicio tensiune de polarizare in curent continuu
conectata la intrare. In acest caz, tranzistorul petrece doar o jumatate de timp in zona activa de
functionare, iar in cealalta jumatate de timp este blocat, datorita faptului ca tensiunea de intrare
este prea mica, sau chiar de polaritate inversa, pentru a putea polariza direct jonctiunea bazaemitor.
Configuratia contratimp

Folosit individual, amplificatorul de clasa B nu este foarte folositor. De cele mai multe ori,
distorsiunile foarte mari introduse in forme de unda, prin eliminarea unei semi-alternante, nu
sunt acceptabile. Totusi, aceasta modalitate de polarizare a amplificatoarelor este folositoare daca
se folosesc doua amplificatoare de clasa B in configuratie contratimp (push-pull), fiecare
amplificator reproducand doar o jumatate a formei de unda.
Avantaje
Un avantaj al amplificatorului de clasa B (contratimp) fata de cel de clasa A, consta intr-o
capacitate mai mare a puterii de iesire. In clasa A, tranzistorul disipa o putere considerabila sub
forma de caldura datorita faptului ca acesta se afla tot timpul in zona activa de functionare. In
clasa B, fiecare tranzistor conduce doar jumatate din timp, iar in cealalta jumatate este blocat, nu
conduce curent electric, si prin urmare, puterea disipata sub forma de caldura este zero. Astfel,
fiecare tranzistor are timp de odihna si de racire, atunci cand celalalt tranzistor se afla in
conductie. Amplificatoarele de clasa A sunt mai simplu de construit, dar sunt limitate doar la
aplicatiile de putere joasa datorita caldurii generate.
Amplificator clasa AB
Amplificatoarele de clasa AB sunt undeva intre clasa A si clasa B; tranzistorul conduce mai mult
de 50% din timp, dar mai putin de 100%.
Amplificator clasa C

Daca semnalul de intrare al amplificatorului este usor negativ (sursa de tensiune in curent
alternativ inversata), semnalul de iesire va fi taiat si mai mult fata de semnalul de iesire al
amplificatorului de clasa B. Tranzistorul va petrece majoritatea timpului in stare blocata.
Introducerea unui circuit rezonant la iesire

Desi aceasta configuratie nu pare practica, daca se conecteaza un circuit rezonant condensatorbobina la iesire, semnalul ocazional produs de amplificator la iesire este suficient pentru punerea
in functionare a oscilatorului.
Observatii
Datorita faptului ca tranzistorul este in mare parte a timpului blocat, puterea la bornele sale poate
fi mult mai mare decat in cazul celorlalte doua configuratii vazute mai sus. Datorita dependentei
de circuitul rezonante de la iesire, acest amplificator poate fi folosit doar pentru semnale de o
anumita frecventa fixa.
Factorul de umplere
Factorul de umplere reprezinta raportul dintre durata in care semnalul este maxim si durata in
care semnalul este zero. Cu alte cuvinte, reprezinta durata de functionare al unui dispozitiv, in
general. Factorul de umplere variaza odata cu amplitudinea instantanee a semnalului de intrare.
Amplificator clasa D
Acest tip de amplificator este total diferit fata de amplificatoarele de clasa A, B, AB sau C.
Acesta nu este obtinut prin aplicarea unei anumite tensiuni de polarizare, precum este cazul
celorlalte clase, ci necesita o modificare a circuitului de amplificare. Nu vom intra pentru
moment in detaliile construirii unui astfel de amplificator, dar vom discuta in schimb principiul
sau de functionare.

Un amplificator clasa D reproduce profilul formei de unda a tensiunii de la intrare prin generarea
unui semnal de iesire dreptunghiular cu o rata de pulsatie mare.
Cu cat amplitudinea instantanee a semnalului de intrare este mai mare, cu atat factorul de
umplere al formei de unda dreptunghiulare este mai mare. Singurul motiv pentru folosirea
amplificatorului de clasa D, este evitarea functionarii tranzistorului in zona activa de functionare;
tranzistorul va fi tot timpul fie blocat fie saturat. Puterea disipata de tranzistor va fi foarte mica in
acest caz.
Dezavantaje
Dezavantajul metodei consta in prezenta armonicilor la iesire. Din fericire, din moment ce
frecventa acestor armonici este mult mai mare decat frecventa semnalului de intrare, acestea pot
fi filtrate relativ usor cu ajutorul unui filtru trece-jos, rezultand un semnal de iesire mult mai
asemanator cu semnalul de intrare original.
Aplicatii
Amplificatoarele de clasa D sunt folosite de obicei in locurile unde este nevoie de puteri mari la
frecvente relativ joase, precum invertoarele industriale (dispozitive ce transforma curentul
continuu in curent alternativ) si amplificatoarele audio de inalta performanta.

S-ar putea să vă placă și