Alcatuirea corpului uman

Topografia organelor si a sistemelor de organe:

a)Segmentele corpului uman
1.Cap
- partea craniala (neurocraniu cu encefal)
- partea faciala (viscerocraniu)
2.Gat (regiunea cervicala)
- posterioara (dorsala ceafa, muchii,articulatii,oase)
- anterioara ( muchi, articulatii, oase, si organe viscerale trahee,tiroida,laringe)
3.Trunchi - torace cavitate toracica
- abdomen cav abdominala(viscere)
- pelvis cavitate pelvina(viscere)/ reg fesiera
4.Membre - centura - scapulara (s)
- pelvina (i)
- membrul propriu zis
- seg proximal - brat (s)
- coapsa(i)
- seg intermediar - antebrat(s)
- gamba(i)
- seg.distal - mana (s)
- picior(i)
- regiune palmara(volara)
- regiune plantara(talpa)
- deget mare(police)(mana)/halux(haluce) picior
b)Planuri si axe anatomice
- permit stabilirea pozitiei organelor, a sistemelor de organe, fiind elemente de localizare
- corpul uman este tridimensional, cu simetrie bilaterala, fiind strabatut de trei planuri si trei axe;
axe axul longitudinal (polul superior-cranial polul inferior/caudal)
- axul sagital (antero-posterior) -> ventral si dorsal;
- axul transversal ->stang drept
planuri - frontal paralel cu fruntea
- sagital stanga/dreapta
- transversal superioara (craniana)
- inferioara (caudala)
c)Regiunile corpului
- cefalica - neurocraniu(craniana)
- viscerocraniu
- cervicala
- reg trunchiului - toracica
- abdominala
- pelvina
- reg.membrelor

Niveluri de organizare in corpul uman

1.Nivel nuclear
- biomolecule-acizi nucleici si proteine;
2.Nivel subcelular
- organite celulare ;
3.Nivelul celular
- celula un sistem deschis biologic (transf factorii de mediu in factori proprii)
- proprietatile celulei:
- excitabilitate ;
- metabolism
- crestere si diferentiere
- autoconservare
- autoreproducere
- componente :
- membrana
- citoplasma
- nucleu
4.Nivelul tisular( histologia studiaza tesuturile)
- histogeneza : celula ou diviziuni mitotice--> embrion(t.embrionar) specializare--> organism
- tesuturi - slab specializate :epitelial, conjuctiv ;
- puternic specializate : muscular, nervos ;
5.Nivelul organelor
- sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut): sistem nervos, sist.osos, sist. Muscular
- aparate (din mai multe tipuri de tesuturi): stomacul, intestinul
6.Organismul

Functiile fundamentale ale organismului uman

A.Functiile de relatie
Sistemul nervos
- dupa structura si functie:
1) S.N.Somatic ( de relatie ) (SNC, SNP)
2) S.N.Vegetativ
1)SNC maduva spinarii;
encefal trunchi cerebral
cerebel
diencefal
emisf, cerebrale
2

SNP

nervi spinali 31 perechi (micsti)

cranieni 12 perechi (motori, senzitivi, micsti)
ganglioni nervosi

2)S.N.V.

simpatic (actioneaza in conditii neobisnuite, stress)

parasimpatic (intervine in conditii obisnuite)
-ambele componente au:
- portiune centrala (centrii nervosi, SNC)
- portiune periferica (exista in SNP) repr de nervi vegetativi,
fibre vegetative si de ganglioni vegetativi latero-vertebrali;
pre-viscerali
intra-murali
Neuronul conducere centripeta (dendrite)
conducere centrifuga (axon)

Functia reflexa a SN Somatic

Actul reflex = procesul fiziologic de raspuns, dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui camp
receptor;
Arcul reflex = baza anatomica a actului reflex;
Stimul Receptor (cai senzitive/aferente) Centru nervos (cai motorii/eferente) Efector
Raspuns;
Receptorii = receptioneaza informatii din mediul int si ext si le transf in impulsuri nervoase;
- pot fi: celule senzoriale, corpusculi senzitivi, dendritele neuronilor senzitivi, organe specializate
(retina, organ cortic)
- exteroceptori(piele)
- proprioceptori(in muschi, art. schimb pozitiei)
- interoceptori (org interne)
Calea aferenta dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni;
Centrii nervosi primesc inf, le analizeaza, le prelucreaza si elaboreaza comenzi coresp:
distribuiti pe 3 niveluri:
-medular (mad. Spinarii)
-subcortical(trunchi cerebral, cerebel,diencefal)
-cortical (scoarta cerebrala);
Calea eferenta -axonii neuronilor motori din maduva spinarii sau trunchiul cerebral;
- controlul cortical este realizat de neuronii motori din scoarta cerebrala;
Efectorii muschii striati;
a)Functia reflexa a maduvei spinarii
R.somatice - monosinaptice (1)
- polisinaptice (2)
3

(1) - miotatice sau osteotendinoase sau de extensie

- arc reflex cu 2 neuroni 1 senzitiv si 1 motor( din coarnele anterioare)
- caract: - sunt strict limitate
- nu iradiaza
- timp de latenta scurt
- ex: bicipital, rotulian, ahilian;
(2) - de flexie sau nociceptive;
- reactia de aparare
- arc reflex cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar)
- ref de indepartare a mainii la o intepatura;
b)Functia reflexa a trunchiului cerebral
Centrii nervosi ai refl. somatice din trunchiul cerebral sunt localizati in nucleii motori, din bulb, punte,
mezencefal.
-bulb: stranut, voma, tuse,deglutitie;
-punte: supt, clipire, masticatie;
-mezencefal: - statice si stato-kinetice(pt pozitie)
- nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular;
- coliculii cvadrigemeni sup. ref de orientare a capului spre o sursa
luminoasa;
- coliculii cvadrigemeni inf. ref de orientare a capului spre o sursa sonora;
c)Functia reflexa a cerebelului
-dpdv functional si filogenetic:
- arhicerebel 1)
- paleocerebel 2)
- neocerebel 3)
1) - reglarea echilibrului;
- inf de la ap. vestibular si de la sensibilit. Proprioceptiva;
2) reglarea tonusului muscular;
3) reglarea miscarilor fine;
d)Functia reflexa a emisferelor cerebrale
- reflexe neconditionate
- reflexe conditionate

Functia de conducere a S.N.Somatic

Asig de: - subst alba/prelungirile neuronilor, care contine fascicole conducatoare;
- nervi perifierici spinali si cranieni;

Functia de conducere a maduvei spinarii

- asig de substanta alba si nervii spinali;
- subst alba 3 p. de cordoane
- in cordoane exista cai de conducere:
-scurte (de asociatie/intersegmentale)
-lungi (de proiectie) - ascendente ;
4

- descendente;

a)Caile ascendente
- cai senzitive (ale sensibilitatii)
- conduc impulsul nervos de la R la centrii nervosi;
- specifice(sens exteroceptive si proprioceptive)
- nespecifice(sens. Interoceptive)
Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila, termica, dureroasa)
-formate din 3 neuroni;
1.calea sensibilitatii exteroceptive tactilo-grosiera (protopatica) a sensibilitatii termice si dureroase
- primul neuron localizat in ganglionul spinal (de pe rad. post. a nerv. spinal)
- dendrite culeg informatii de la receptor le transf in impuls nervos;
- axonul primului neuron (deutoneuron) (cornul posterior)
- fie patrunde in cord. ant. de pe partea opusa, formand fascicolul spino-talamic
anterior informatii tactile
- fie patrunde in cordonul lateral de pe partea opusa, formand fascicolul spino talamic lateral inf
termice si dureroase;
- fascicolele fac sinapsa cu III neuron (tritoneuron), din talamus; axonul lui va proiecta in cortex, in aria
somestezica primara (termica si dureroasa) sau aria somestezica secundara;
2.calea sensibilitatii tactile fine(epicritica)
- I neuron este localizat in gangl. spinal;
- dendritele aduc informatii de la Receptor;
- axonul patrunde in maduva, in cordonul posterior, formand fascicole spino bulbare (Goll si Burdah);
- fac sinapsa cu II neuron, din bulb
- axonul lui III neuron(din talamus)
- se proiecteaza in cortex, in aria somestezica primara;
Caile sensibilitatii proprioceptive
1.calea sensibilitatii proprioceptive constiente (kinestezice)
- simtul pozitiei si al miscarii (constiente)
- identica cu calea sensibilitatii tactile fine
2.calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente
- are 2 neuroni:
- protoneuron (in ganglionul spinal)
- dendrite inf de la proprioceptori
- axonul al II-lea neuron (din cornul post. medular)
- axonul celui de-al II-lea neuron:
- patrunde in cord lat. De pe aceeasi parte fasc. spino-cerebelos direct
- patrunde in cord lat de pe partea opusa fasc spino-cerebelos indirect(incrucisat)
- proiecteaza in paleocerebel
Caile ascendente nespecifice

- fac parte din subst reticulata medulara, primesc colaterale de pe caile specifice si transmit inf.
nespecifice intr-o zona imprecisa a scoartei cerebrale ( pe ariile somestezice) determinand o stare de
hiperexcitabilitate a scoartei cerebrale;

b)Caile descendente - cai ale miscarii

- pleaca de la encefal maduva muschi, organe (efectori)
I.cai piramidale
- transmit comenzi care coordoneaza miscarile voluntare, rapide, precise;
1) cortico-spinale;
2) cortico-bulbare;
1)cai cortico-spinale;
- controleaza motilitatea voluntara, de la nivelul trunchiului, membrelor si o parte din regiunea gatului;
- au 2 neuroni:
I.neuron neocortexul motor (in aria motorie primara)
II. neuron cornul anterior medular
- axonul I neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni bazali), avand traseu descendent prin trunchiul
cerebral, ajungand la piramidele anterioare ale bulbului, unde 75%-80% din fibre se incruciseaza( in
decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral, ajungand la al II-lea neuron; restul de 2025%(fibre) au traseu descendent prin maduva spinarii, patrund in maduva prin cordonul anterior, dupa
care trec(se incruciseaza) in cornul anterior opus;in primul caz fascicol piramidal incrucisat; in al
doilea caz fascicol piramidal direct;
- axonul celui de-al doilea neuron ajunge, prin rad anterioara a nervului spinal, la musculatura striata
- ganglioni bazali = 2 reg dense de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale
2)cai cortico-bulbare
- motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului;
- 2 neuroni;
- I neuron neocortex motor, aria primara
- II neuron in nucleii motori ai trunchiului cerebral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni)
- axonul I neuron se incruciseaza la dif. Niveluri alre trunchiului cerebral;
II.cai extra piramidale
- coordoneaza/controleaza miscarile involuntare, lente, automate, stereotipe, asociate cu unele activitati
dobandite(mers, scris, vorbit);
- controleaza alaturi de corpii striati, tonusul muscular, pozitia organismului;
- intervin in declansarea miscarilor det de unele stari emotive
1.cai care pleaca din cortex(2 neuroni)
I. neocortex ;
II. corpii striati;
cai corticostriotectospinale;
2.cai corticostriorubrospinale
I. trunchiul cerebral
II. cornul anterior medular
6

Nervi spinali
Distributia nervilor spinali:
- 31 perechi de nervi spinali micsti:
- 8 perechi cervicali form plexul cervical + p.brahial;
- 12 perechi toracali (dorsali) distr. Metameric intercostal;
- 5 perechi lombari plexul lombar
- 5 perechi sacrali plexul sacrat
- 1 pereche cocigieni plexul coccigian;
- plexul brahial se desprind nervii membrelor superioare
- plexul lombar nervii femurali
- plexul sacrat nervii rusinosi si sciatici
- zonele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali, poarta numele de dermatoame;

Sistemul nervos vegetativ

- coordoneaza activitatea org interne;
- SNV - simpatic;
- parasimpatic;
- majoritatea organelor au dubla inervatie ( simp si parasimp)
- cele 2 componente pot avea actiune antagonica ( asupra inimii
simp: stimuleaza activitatea inimii, determina cardioacceleratia, tahicardic si hipertensiunea
arteriala;
parasimp : inhiba activitatea inimii, determinand scaderea cardioacceleratiei, bradicardie si
hipotensiune)
act similar ( ex: gl salivare)
- pancreas inervatie parasimpatica
Arcul reflex vegetativ
Receptori visceroceptori;
Calea aferenta dendrite + axoni ai neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali;
- Centrii nervosi :
- de comanda in coarnele lat. Medulare (sunt reprezentate de neuronii visceromotori) cervicala,
dorsala si lombara (simpatic) si mad. sacrata(s2-s4) (parasimpatic)
- in nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (apartine SNV)
- n. Accesor al nervului 3 (mezencefal)
- n.lacrimal si salivator superior(in punte, apartine nervului VII)
- n.salivator inferior (in bulb, apartine nervului IX)
- n.dorsal ( in bulb, apartine nervului X)
- de control si integrare vegetativa
-in sc. Cerebrala aria somestezica 1,2, paleocortex. Hipotalamus, subst. Reticulata
Calea eferenta
- are 2 neuroni:
-unul preganglionar din centrii nervosi de comanda;
7

-unul postganglionar simpatic ganglion latero-vertebrali si in plexul celiac, mezentelic

superior si mezentelic inf.
- parasimpatic gangl pre-viscerali si intramurali;
-fibrele preganglionare - mielinice
- scurte pt simp.
- lungi pt parasimpatic
- acetilcolina mediator
- fibre post ganglionare amielinice
- lungi pt simp
- scurte pt parasimpatice
- adrenalina simp.
- acetilcolina parasimpatice;

Analizatorii
- formatiuni morgo functionale, cu rol in receptionare ingormatiilor, transformarea acestora in impuls
nervos, conducerea impulsurilor nervoase, analiza, prelucrarea si elaborarea senzatiilor cerespunzatoare
- 3 segmente - receptor
- de conducere
- central ( de analiza)
Segmentul receptor
- dupa natura stimulului termoreceptori
- mecanoreceptori
- nocivoreceptori
- fotoreceptori
- chemoreceptori
- baroreceptori
- dupa modul de actiune al stimulului
- tonici
- fazici
- dupa locul de actiune
- de contact ( r gustativi, tactili)
- de distanta (fotoreceptori, r.acustici)
Stimulul produce la nivelul receptorului un potential de receptor, cu urm caract:
- este cu atat mai mare cu cat creste intensitatea stimulului;
- depinde de supr pe care act stimulul
- depinde de gradul de diferentiere intre stimuli si de durata lui;
Dupa atingerea potentialului de repaus se transf in potential de actiune(consta in schimbarea
polaritatii membranei)
Pt pot de actiune:
- stimulul indeplineste 2 coordonate:
- are o intensitate min(prag.) se aplica legea tot/nimic
8

- stimulul < prag raspuns vid

- stimulul >= prag acelasi raspuns
- trebuie sa actioneze brusc;
Segmentul de conducere(intermediar)
- reprezentat de caile ascendente specifice si nespecifice
- specif: spino-talamo-corticale (cai rapide si precise)
- nespecif : subst. reticulate, de tip reticulo-corticular (cortico-reticulo-cortical) S.R.A.A.
Segmental central
- repr. De aria din scoarta cerebrala, unde are loc analiza, prelucrarea inf. si elab. senz. corespunzatoare
Analizatorul vizual
- 3 segmente:
a)Receptor
- repr de retina ( cu 10 straturi celulare: stratul celulelor pigmentare rol, metabolic/producerea
pigmentilor /* si rol protector; 2) stratul celulelor fotoreceptoarea
- bastonase si cornuri)
- bastonase 125-130 mil; contin rodopsina; predomina la periferie;grad de excitabilitate scazut;
stimulate de lumina slaba; receptori pt vederea scotopica (intuneric)
- conuri 5-7 milioane; iodopsina; prag de excitabilitate ridicat; vedere diurna, colorata; nr lor
creste de la periferie spre centru
- fovea centralis are numai conuri
- la nivel de retinei, apare fen de convergenta
- membrana limitanta externa
- stratul granular extern
- stratul plexiform extern
- stratul neuronilor bipolari
- stratul plexiform intern
- stratul neuronilor multipolari
- fibre optice
- limitanta interna
- convergenta mai multe cel fotoreceptoare transmit ing spre acelasi neuron bipolar
mai multi neuroni bipolari fac sinapsa cu un neuron multipolar
un neuron multiplar, impreuna cu toti neutonii bipolari care converg spre acesta si cu
toate celulele fotoreceptoare care converg spre neuronii bipolari formeaza o unitate functionala;
fen de conv scade de la periferie spre centrul retinei si dispare in fovea centralis
b)Seg de conducere
- primul neuron neuron bipolar de la niv retinei
- primul neuron primeste inf de la cel fotoreceptoare
- al doilea neuron neuronul multipolar(din retina)
- axonul lui formeaza nervii optici
- fibrele se incruciseaza in chisturi optice si form structuri optice
- ele fac sinapsa cu al III neuron din corpul geniculat lateral din metatalamus
- al III-lea neuron proiecteaza in cortex,in seg central;
- o parte din fibrele tracturilor optice ajung la nucleii nervilor cranieni (III,IV,VI); la coliculii
cvadrigemeni superiori din mezencefal si la maduva si la coarnele lat ale maduvei cervico-dorsale(reflexul
pupilodilatator)
9

c)Seg central
- repr de aria vizuala, localizata in lobul occipital, in jurul santului calcarin si de aria de asociatie,
localizata in jurul ariei vizuale, cu rol in interpretarea imag si in memoria vizuala;

Formarea imaginilor
- selectarea razelor luminoase(in iris-pupila)
- conducerea si refractia razelor luminoase,pana la proiectia lor(retina)
- stimularea celulelor fotoreceptoare(retina)
- marimea irisului: radiari
- inervati de fibre simpatice ale maduvei cervico-dorsale;
- contractia lor det dilatarea pupilei(mitrioza)
Circulari
- inervati de fibrele parasimpatice ale nervului al III(oculomotor)
- prin contractie mioza(micsoreaza pupila)
- 3 refractie fata aut a corneii;
2 fete ale cristalinului;
Tulburarile vederii
- acromatopsia vederea in alb-negru;
- hemerolopia(orbul gainilor) afectata vederea la intuneric, cauzata de lipsa vit A
Mecanismele fotoreceptiei
- razele luminoase det descomp. subst fotosensibile (reodopsina retinen si scitipsina si iodopsina
fotopsina) apare un potential de receptor det un potential de actiune creste permeabilitatea ionului
de Na+.. deplasarea ionilor de K+) conducere aria vizuala;
Acomodarea ochiului
- 6m 15 cm are loc acomodare
- 6m punct remotum
- 15cm punct proximum
- modificarea curburii fetei anterioare a cristalinului:
- muschii ciliali circulari, prin contractie, det relaxarea lig, suspensor si bombarea cristalinului(pt
vederea de aproape) (r.parasimpatic)
- muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplatizarea cristalinului(pt
vederea la distanta)(r.simpatic)
- mioza (micsorarea pupilei)
- corectarea axelor oculare ambii ochi sa priveasca acelasi obiect;
- campul vederii binoculare este suprapunerea campurilor monoculare;
Adaptarea vizuala
- intuneric 30 min
- lumina 3,4 min
Vederea cromatica
- teorie Young si Hehmholtz 3 tipuri de conuri, pt 3 culori fundamentale rosu, albastru, verde;
- diferitele nuante excitarea conurilor diferite
10

- alb stimularea tuturor in prop. Egala

- negru lipsa stimularii
Analizatorul auditiv
- principalul rol: perceperea sunetelor
- stimulul: undele sonore [I(0-140 db); frecv. 20-20000Hz]
- acuitate auditiva maxima: 1000 4000 Hz;
1.Seg receptor
Pagina 11 din 27- localizat in urechea interna
- melcul osos este strabatut de lama spirala, care se continua cu membrana bazilara;
- cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe: vestibulara(rampa superioara) si timpanica(situata
inferior)
- la vf melcului, cele 2 rampe comunica printr-un orificiu helicotrema;
- pe membrana bazilara se gaseste org Corti, format din celule receptoare ciliate (la polul apical), cu
terminatii nervoase senzitive (dendrite ale I neuron)
- exista si celule de sustinere;
- pe organul Corti, se afla membrana reticulara si peste ea, membrana tectoria (aici sunt ancorati cilii
celulelor receptoare medial 1 strat;
lateral 3,4 straturi;
2.Seg de conducere
- I neuron ganglionul spiral Corti;
- axonul I neuron formeaza ramura cohleara a nervului 8;
- axonul I neuron face sinapsa cu al II-lea neuron, loc in nucleii auditivi din Puntea lui Vorolio;
- axonul celui de-al II- neuron face sinapsa cu III neuron, din corpii geniculati mediali, din metatalamus;
- axonul lui proiecteaza in cortex, aria auditiva;
- de la al II-lea neuron pleaca colaterale spre coliculii cvadrigemeni inf din mezencefal (unde se inchid
reflexele acustico-cefalo-gir)
3.Seg. central
- aria auditiva, loc in girusul temporal superior, din lobul temporal;
Mecanismul auzului
- sunetele sunt captate de pavilion cond auditiv extern timpan det de vibrarea lui
- timpanul poate amplifica suntele cu intensitate mica ciocan (diminuarea suntelor prea puternice),
nicovala, scarita(amplificarea sunetelor cu int mica) vibratia ferestrei ovale perilimfa endolimfa
deplasarea m tectoria deplasarea cililor cel. receptor in directia normala, det depolarizarea
membranei cel. receptoare; inversa det hiperpolarizarea membranei diminuarea frecv pot de
actiune seg de conducere aria auditiva;
!Membrana bazilara functioneaza ca un rezonator
Reg de la baza melcului vibreaza la sunetele cu frecventa mare, iar cele de varful melcului la sunetele
cu frecventa mica.
Analizatorul vestibular
1.Seg receptor
- creste ampulare la baza canalelor semicirculare membranoase;
11

- org receptor : - celule receptoare cili ;

- terminatii nervoase senzitive;
- celule de sustinere
acoperite de o membrana gelatinoasa;
- aparatul otolitic (macula) loc in utricula si sacula;
- membr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaCO3)
2.Calea de conducere
- I neuron ganglionul spiral Scarpa;
- axonii protoneuronilor formeaza ramura vestibulara a nervului 8 (vestibulo cohlear)
- sinapsa cu II neuron, din nucleii vestibulari din bulb;
- axonul II neuron - face sinapsa cu cel de-al III-lea neuron din talamus
- colaterale spre arhicerebel, maduva spinarii, nucleul rosu din mezencefal, nucleii
nerbilor cranieni;
- axonul celui de-al III-lea neuron cortex;
3.Seg central
- lobul tamporal, in girusul temporal superior
Mecanismul echilibrului
- stimulii: repr de - acc. circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului)
- acc. lineara (inainte inapoi si lat) recep din ap. otolitic;
- deplasarea engolimfei determina deplasarea membranelor gelatinoase (+ otolitic) si determina
deformarea cililor celulelor receptionate rezultand potentialul de receptor si de actiune; transmis prin seg
de conducere, informeaza S.N.C asupra modificarii pozitiei corpului, asigurand comenzi pt redresarea poz
corpului;
Analizatorul cutanat
-are receptorii la nivelul pielii
Straturile pielii
1.Epiderm tesut epitelial de acoperire, pluristratificat si cheretinizat
- strat cernos (superior)
- strat generator bazal (inferior)
2.Derm tesut conjuctiv dens;
- la contactul cu membrana bazala, formeaza cute = papile dermice;
- prin conturarea cutelor (inregistrarea) = amprenta digitala;
3.Hipoderm tesut conjuctiv bogat in celule adipoase(rezerva de grasime a organismului)
Productiunile pielii - cernoase: unghii, par
- glandulare: sudoripare, sebacee
A) Sensibilitatea tactila, presionala si vibratorie
- stimului deformarea tegumentului superficiala (tact)
- profunda (presiune)
- rapid repetata (vibratie)
1.Receptorii
- corpusculii Meisner situati in epiderm si derm
|
- discurile Merkel epiderm si derm ( foloculii pelosi si papile dermice) |

receptori pt tactili
12

- corpusculii Ruffini
- corpusculii Vater- Pocini
- corpusculii Golgi

|
| presiune si vibratii ( in hipoderm) + terminatii nervoase libere
|

2.Segment de conducere
- calea spino-talamica(proiecteaza anterior) pt sensib. tactila grosiera (presiune si vibratie)
- fascicole spinobulbare (Goll si Burdach)
3.Segment central
- ariile somestezice I si II localizate in lobul parietal;
*! Proiectia centrala ( lobul parietal, aria somestezica I) se numeste homunculus senzitiv proiectie
rasturnata, deformata, centralaterala(repr. se face in functie de sensibilitatea zonelor si nu de suprafata
acestora; cel mai larg reprezentate sunt zonele: degete, buze, limba)
B) Sensibilitatea termica
- stimulul variatia temperaturii;
1.Receptorii
- corpusculii Krause pt frig(in derm)
- corpusculii Ruffini pt cald(in hipoderm)
*nr recept. frig > nr recep. cald
2.Segment de conducere
- fascicolul spino-talamic lateral;
3.Segment central
- aria somestezica I homunailus senzitiv
- hipotalamusul rol termoreglator(centrii termolizei si ai termogenezei)
C) Sensibilitatea dureroasa
- durere tegumentara orice excitant(tactil, termic, unda sonora) foarte puternic care produce leziuni
celulare
- viscerala spasmul organelor interne, distensia, inflamarea
1.Receptorii
- terminatii nervoase libere, localizate in tegument si in organele interne
2.Segment de conducere
- fascicolul spino-talamic lateral
- pt durerea viscerala caile spino talamice si formatia reticulata
3.Segmentul central
- zona somestezica (ariile I si II)
- partea viscerala + hipotalamusul
* Localizarea durerii tegumentare este precisa, pe cand cea viscerala iradiaza.
* Tegumentul reactii vegetative si invers.

Glande endocrine
13

- produc hormonii care sunt descarcati in mediul intern

Glande endocrine tipice: tiroida, hipofiza, epifiza, timus, suprarenale, paratiroide;
Glande endocrine temporare: placenta
Glande endocrine mixte: pancreas, genade;
Alte structuri cu rol endocrin: formeaza sistemul paracrin (antru piloric secreta glucogen, mucoasa
duodenala gastrina, pancreozimina, colecistobilina, secretina, rinichieritropoetina(stimuleaza formarea
globulelor rosii, renina)

Hipofiza
- localizare : la baza encefalului, sub diencefal, in saua turceasca a osului sfenoid;
- glanda hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitala, formata din:
sist. port hipotalamo-hipofizar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase:
capilare vena capilare) (intre hipotalamusul mijlociu si hipofiza anterioara)
tractul nervos hipotalamus-hipofizar(form din axonii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc
hormonii in lobul posterior hipofizar)
- structura:
- parenchim(celule dispuse sub forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular)
- stroma(rol structural tesut conjuctiv + vase de sange + fibre nervoase )

A) Lobul anterior ( adenohipofiza )

- 75% din masa glandei
1. hormonul de crestere STH somatotrop;
efecte stimuleaza patrunderea aminoacizilor in celule
- intensifica sinteza proteinelor
- cresterea masei musculare, a masei osoase si a masei viscerale cresterea organismului;
- stimuleaza oxidarea lipidelor, eliberand energia, necesara sintezei proteice;
- det. Hiperglicemia;
- retine ionii de Na+, K+, Ca+, Mg+;
-reglarea secretiei este realizata de hipotalamusul mijlociu, prin 2 neurohormoni;
-hipoglicemia stimuleaza secretia de STH
hiposecretia STH - copil: nanism hipofizat(piticism) (dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si
dezvoltare psihica normala)
- adult: cosexia hipofizata (caderea unghiilor,parului, dintilor moarte)
hipersecretia STH - copil: gigantism
- adult: acromegalia(marirea carpienelor, metacarpienelor, falange, tarsiene, a nasului,
a urechilor, .. )
2. hormonii glandulari tropi:
a)corticotropina(ACTH adenocorticotrop)
- stimuleaza cresterea si secretia glandelor corticosuprarenale;
b) pirotropina ( TSH tireotrop)
c) gonadotropine FSH (foliculostimulant)
- cresterea si maturarea foliculilor ovarieni
- stimuleaza productia hormonala de estrogen
- diferentierea tubilor seminiferi si spermatogeneza
L.H. (luteotrop)
14

- stimuleaza secretia corpului galben

- secretia de progesteron
- ovulatia
- secretia de testosteron
3. prolactina secretia lactata;

B) Lobul intermediar
- 2% din masa glandei;
- MSH h.melanocitostimulator;
- det. dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. Epidermice cu melanina), efect
asupra pigmentarii pielii;

C) Lobul posterior (neurohipofiza)

- legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofizar (axonii neuronilor din hipotalamusul
ant.)
- depoziteaza si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior
- hormoni:
1. ADH ( anti-diuretic)
2. Ocitocina (oxitocina)
- diureza = cant de apa eliminata intr-o zi(24 h)
1. stimuleaza reabsobtia apei la nivelul tubilor uriniferi distali si colectori;
determina scaderea volumului urinar si cresterea concetratiei urinei;
in doze mari, se numeste vasopresina ;
determina contractia musculaturii netede din peretii arteriolelor (vasoconstrictie), declansand
cresterea tensiunii arteriale;
stimuleaza peristaltismul intestinal;
hiposecretie: diabet insipid;
hipersecretie: - poliuria ( elim. unei cant. prea mare de urina)
- polidipsia;
2. stimuleaza contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofere, declanseaza
eliminarea laptelui;
stimuleaza contractia musculaturii netede din uterul gravid, declansand nasterea;
Tiroida
localizare
- In partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului tiroidian al laringelui
configuratie externa
- cea mai mare glanda endocrina
- formata din 2 lobi laterali, uniti prin istm tiroidian ( in forma lit. H)
configuratie interna
- stroma (tesut conjuctiv, vase si nervi)
- parenchim glandular (celule glandulare, dispuse in foliculi)
- folicul cavitate care contine un coloid (cu tiroglobulina)
- epiteliu folicular ( cu celule glandulare)
15

 in activitate epiteliu plat

in inactivitate epiteliu inalt;
- prin iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei se obtin hormonii tiroidieni
(triiodotironina si tetraiodotirenina tiroxima)
efectele hormonilor tiroidieni
- asupra metabolismului energetic:
stimuleaza catabolismul (oxidari celulare)
stimuleaza consumul de oxigen
efect calorigen
cresc metabolismul bazal(in tesuturile metabolic active pana la 50-60%, cu exceptia uterului,
creierului si testiculelor)
- asupra metabolismului lipidic:
stimuleaza catabolismul lipidic
scad rezervele adipoase
cant. de colesterol scade
- asupra metabolismului proteic:
stimuleaza catabolismul proteinelor si excretia de azot
- metabolism glucidic
stimuleaza catabolismul glucozei
stimuleaza glicogenoliza (degradarea glicogenului in glucoza) hiperglicemie
*! Hormonii tiroidieni cresc eliminarile apei sub forma de urina.
efecte asupra sistemului nervos
- diferentierea neuronilor
- formarea tecii de mielina
- formarea sinapselor
- iritabilitate si neliniste
- dezvoltarea gonadelor si mentinerea activitatii normale
- actioneaza, alaturi de prolactina, asigurand mentinerea secretiei lactate;
hiposecretia
- in copilarie nanism, tiroidian ( sau cretinism gusogen) dez fizica si psihica redusa,
hipersecretia tiroidiana
- determina intensificarea catabolismului
- hiperfagie, scadere in greutate
- caderea parului
- anemie
- tremuraturi ale mainilor
- nevrozitate
- determina boala Basedaw-Graves(gusa exoftalmica)
reglarea secretiei - in principal prin mecanism nevros (hipotalamus, hipofiza) in functie de nivelul
sangvin al hormonilor tiroidieni
Hipotalamus sistem port Adenohipofiza____Tiroida____hormoni tiroidieni(tiroxina)
T.L.H(+)
T.S.H
16

*! de la hormoni tiroidieni la hipotalamus este feed-back lung

*! de la hormoni tiroidieni la adenohipofiza este feed-back scurt
Pancreasul endocrin
localizare
- retroperitonial
morfologie externa:
- cap
- corp
- coada
structura (glanda mixta)
1) componenta exocrina
- acinii glandulari (gl.tubulo-acinoasa, gl salivara abdominala)
- sucul pancreatic (se varsa in duoden)
2) componenta endocrina
- insulele Langerhans
- celule A(20%)-secreta glucagonul
- celule B(70%)-secreta insulina
- celule D(10%)-secreta somastatina
efecte
Insulina
a) hipoglicemia
metabolism glucidic
- stimuleaza patrunderea glucozei in celulele a caror membrana plasmatica nu permite
patrunderea libera a glucozei si consumul celular (tisular) al acesteia
- stimuleaza glicogenogeneza (in ficat si muschi)
- stimuleaza lipogeneza din glucoza
- inhiba gluconeogeneza
metabolism lipidic
- stimuleaza lipogeneza din glucoza
metabolism proteic
- stimuleaza anabolismul proteic prin cresterea aminoacizilor si sinteza proteica
b)reglarea secretiei
- prin feed-back in functie de concentratia glucozei din sange
c)hiporsecretia insulinei
diabet zaharat
- prin hiperglicemie, glucozurie, poliurie, polifagie
- se pot acumula corpi cetonici si se poate ajunge la coma diabetica si chiar moarte
d)hipersecretia insulinei
- hipoglicemie accentuata coma hipoglicemica (moartea organismului)
Glucagonul
- efecte inverse fata de insulina
- hormon hiperglicemian
17

- stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi si glicogenoliza (in special hepatica dar si musculara)

ADN & ARN

ARN mesager
transcris de ARN polimeraza sub forma de ARN mesager precursor ce contine extroni

(segmente noninformationale),

exoni (segmente informationale)

in urma prelucrarii enzimatice vor fi eliminate segmente noninformationale ARN

mesager matur ce va copia informatia genetica de pe ADN si o transporta la ribozomi unde

dicteaza ordinea de asamblare a aminoacizilor

ARN de transfer
transporta aminoacizi din citoplasma la locul de sinteza(la ribozomi) si se constituie mai

intai ca ARN precursor ce va fi prelucrat enzimatic ARN de transport matur cu o structura

particulara (are si secvente monocatenare cu portiuni bicatenare)
pe o bucla - ANTICODON - = o tripleta de baze azotate complementare cu aminoacidul pe

care il transporta

ARN ribozomal

Intra in sinteza ribozomilor si are rol important in sinteza proteinelor

Se constituie din proteinele ribozomale si ARN de la nivelul nucleului

Gena sau segm pt. ARN ribozomal ce trebuie copiat se gaseste intr-un nr. mare de copii

=ADN repetitiv

18

Functiile materialului genetic

1. Autocatalitica (de replicatie)

2. Heterocatalitica (de biosinteza a proteinelor specifice organismului)

1. Functia autocatalitica
REPLICATIA ADN = capacitatea materialului genetic de autosinteza
-se realizeaza dupa modelul semiconservativ cu ajutorul mai multor enzime dintr-o molecula
de ADN dublu catenara obtinandu-se doua molecule de ADN dublu catenar in care o catena
este veche si una nou sintetizata.

Replicatia se desfasoara in mai multe etape :

1) Ruperea puntilor de H dintre bazele azotate si separarea catenelor moleculei de ADN in 2
monocatene sub actiunea unei enzime numite HELICAZA.
2) A) Refacerea catenelor noi pe matrita (modulul) monocatenara de ADN prin atasarea
nucleotidelor libere din citoplasma pe baza complementarietatii.
-Sinteza se face sub controlul enzimei ADN polimeraza.
ADN polimeraza trebuie sa gaseasca o zona dublu catenara de care sa se lege
-Intervine enzima primaza ce initiaza sinteza unui primer (secventa scurta de ARN
complementara cu monocatena de ADN pe care se constituie)
B) Eliminarea primerului se face cu ajutorul enzimei ribonucleoza la eucariote si cu
ajutorul ADN polimerazei la procariote.

C) Deplasarea ADN polimerazei de-a lungul matrita polimerizand in sensul 5 3

-Catena nou sintetizata este catena conducatoare pentru ca sinteza ei decurge mai
repede ca la cealalta ; sinteza ei decurge continuu
-Daca deplasarea si polimerizarea porneste de pe catena 3 in directia 5 polimerizarea
se realizeaza discontinuu; catena nou sintetizata este fragmentata si se cheama catena
intarziata
-rezultatul replicarii este obtinerea a doua molecule de ADN dublu catenare dintr-o
molecula de ADN dulu catenara.

19

Replicatia asigura transmiterea caracterului ereditar la descendenta.

20

2. Functia heterocatalitica
Organismele heterotrofe preiau din mediu ?principii? nutritive

-vegetale
-animale
-minerale

ce sunt prelucrate de organismele heterotrofe in elemente de biostructura.

-sinteza ?proteinelor? specifice se face dupa un cod chimic inscris in macromolecula de ADN
nuclear.
-sinteza se desfasoara in mai multe etape :
1) Transcriptia = copierea informatiei genetice de pe o catena a moleculei de ADN de catre
ARN mesajer in paralel cu formarea ARNului de transport
-ARN matur constituit paraseste nucleul pt a participa la sinteza proteica
-ARN matur nou constituit transporta informatia copiata la ribozomi asociindu-se cu acestia si
cunstituind poliribozomi.
POLIRIBOZOMI=unitatea ce dicteaza ordinea de asamblare aminoacizilor in citoplasma
-in paralel are loc activarea si atasarea aminoacizilor liberi din citoplasma de ARN de transport
sub actiunea unei enzime aminoacid sintetaza dar si energie de la ATP
-se ataseaza pe baza de complement
-catena de ARN are baze azotate

2) Traducerea sau decodificarea (translatia)

-ea incepe mereu de la acelasi codon=codon initiator
-continuitatea traducerii este asigurata de enzime=factori de elongatie
-traducerea continua pana la codonul stop
-dupa asamblare => lanturi polinucleotidice

21

CODUL GENETIC NUCLEAR

Este mecanismul de functionare a organismelor. El constituie legatura dintre
nucletidele molecuei de AND nuclear si modul cum se succed aminoacizii in ribozomi
pentru sinteza proteinelor specifice=alfabetul vietii

Alcatuire
E alcatuit din 64 de codoni care reprezinta 64 de combinatii ale celor 4 baze azotate ale ARN
mesager
-Codonul = unitatea de structura si functie a codului genetic.
-Codul genetic este universal = aceiasi 20 de aminoacizi sunt codificati de aceleasi triplete in
toata lumea vie.
-Din 64 de codoni 61 codifica cei 20 de aminoacizi iar 3 codoni au semnificatia de stop
UAA,UAG,UGA

22

REGLAJUL GENETIC AL ACTIVITATII CELULARE

Sistemul informational = ADN cu informatia genetica
Este ajustarea sintezelor celulare dupa necesitatile momentului
-nucleul = centrul de comanda si control pt toate procesele metabolice asigurand
plasticitatea functionala a celulei
Regaljul genetic la eucariote
Se manifesta la toate nivelurile de organizare:
-molecular(gene,cromozomi,acizi nucleici atat in sinteza ADN cat si in biosinteza proteinelor)
-celular(interactiunea materialului genetic nuclear cu citoplasma)
-individual

La nivel de biosinteza a proteinelor reglarea genelor se manifesta pe parcursul intregului

proces de biosinteza, actionand la 5 niveluri :
-de maturare a ARNului mesager
-de transport al ARN m in citoplasma (riboz)
Cel mai important nivel de reglare la eucariote este nivelul transcriptional prin care se
determina ce gene vor fi transcrise de ARN mesager
Cromozomul eucariot nu e liber ci e asociat cu proteine cromozomiale numite histone sau
monohistone, pt. a forma niste unitati care se repeta numite nucleozomi.

23

Mutatiile
Mutatiile = modificari de structura si functionalitate a materialului genetic
Modificarile constau in :
-erori in succesiunea nucleotidelor
-modificari in relatiile dintre gene
-anomalii in diviziune
-modificari in chimismul si metabolismul celulei
-modificari fenotipice majore (aspect anormal)
Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de mutatii :
-GENICE modificari in structura anumitor gene sau segmente de gene, ce detin anumite
functii metabolice, care duc la maladii metabolice (guta, diabet, hipercolesterol)
-CROMOZOMIALE rearanjarea unor segmente dintr-un cromozom (Crix-du-chat)
-GENOMICE modificarea numarului de cromozomi dintr-o celula (trisomia, sindromul
Down)

Mutatiile genice
Exemple :
Albinismul este o maladie cauzata de mutatia genei ce determina o enzima responsabila de
pigmentii melanici din tegument
Cretinismul sporadic(gusegen) absenta unei enzime responsabila cu transformarea tirozinei in
tiroxina => inapoiere mentala

24

Hemofilia produsa de o gena mutanta plasata pe cromozomul X, responsabila de coagularea

sangelui (femeile sunt purtatoare dar se manifesta la barbati)
Daltonismul mecanism de transmitere ca la hemofilie, doar ca persoana nu poate distinge rosu
de verde.

Mutatiile cromozomiale
Deletie = pierdere de segmente cromozomiale
Aditie = adaugare de segmente cromozomiale
Inversie = inversarea pozitiei
Translocatie = schimb de segmente intre cromozomi diferiti
Fiziune centrica = separarea cromozomilor metacentrici => 2 cromozomi acrocentrici
Fiziune

cromozomiala

cromozomi

acrocentrici

se

unesc

Crix du chat = pierderea bratului scurt al cromoz. 5

Mutatii genomice
-Poliploidiile = multiplicarea nr. de seturi de cromozomi dintr-o celula
Valoroase la plante
Incompatibile cu viata la animale
-Aneuploidiile = mutatii genomice ce constau in aparitia unui cromozom suplimentar sau
absenta lui din garnitura cromozomiala a celulei (Sindromul Down)
Cauza aparitiei aneuploidiilor e nondisjunctia cromozomilor in meioza rezultand gameti
neechilibrati genetic. Acestia pot participa la fecundatie => maladii genetice.

25

Sindromul Down :
craniu mic
profil facial plat
organe genitale slab dezvoltate
musculatura hipotonica
retardare mintala
Identificarea maladiilor cromozomiale se face dupa
dermatoglife
retardare
sterilitate
anomalii congenitale
organe genitale cu aspect ambiguu
viata scurta etc.
Factori cu potential mutagen
-fizici
-radiatii ionizate(X, gamma, beta, alpha)
-radiatii neionizate(UV)
-chimici
-coloranti sintetici
-conservanti alimentari
-aditivi alimentari
-insecticide etc.
-biologici
-virusuri ecogene (Simian, Poliomei)

26

27