Fileshare 1.drept Civil - Succesiuni Rezolvare

DREPT CIVIL.
SUCCESIUNI _rezolvare
1.
Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

a.
b.
c.
d.
este o transmitere pentru cauza de moarte;

este o transmitere universal;
este o transmitere unitar;
este indivizibil
1.1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

a. este divizibil
b.
este o transmitere pentru cauz de moarte;
c. ambele variante
1.2. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

a.
este o transmitere pentru cauz de moarte;
b.este o transmitere neunitar;

c. ambele variante
2.
Cum se poate transmite patrimoniul succesoral?

a. prin convenia prtilor;
b. numai in temeiul legii;
c. numai prin voina celui care lasa motenirea;
d.
in temeiul legii dar si in temeiul voinei celui care lasa
motenirea.
3.
Care este data deschiderii motenirii?

a.
data morii;
b. data dezbaterii la notariat a motenirii

c. data pronunrii hotrrii judectoreti de declarare a morii;
d. data emiterii certificatului de deces.
4.
Unde se deschide motenirea?

a.
la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b. la locul unde este inregistrat decesul;
c.
la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa
partajabila dac nu se cunoate domiciliul defunctului;
d. la sediul notariatului unde se face cererea de deschidere a
motenirii.
4.1. Unde se deschide motenirea?

a.
la locul ultimului domiciliu al defunctului;
b.
la locul unde se afla cel mai important bun cuprins in masa
partajabila daca nu se cunoaste domiciliul defunctului;
c.
ambele variante
4.2. Unde se deschide motenirea?

a.
la locul ultimului domiciuliu al defunctului
b. la locul unde este inregistrat decesul;

c. ambele variante
5.
Ce influenteaza data deschiderii motenirii?
a.
capacitatea succesibilului de a motenii;
b.
data pana la care retroactiveaza acceptarea motenirii sau
renunarea la aceasta;
c.
legea in vigoare la data deschiderii succesiunii:
d.
compunerea si valoarea masei succesorale;
6.
Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

a.
b.
c.
sa aib vocaie succesoral;

sa aib capacitate succesoral;
in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemna;
d. sa accepte succesiunea in termenul legal.
6.1. Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

a.
in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemn;
b. sa accepte succesiunea in termenul legal.

c. ambele variante

a. sa aiba vocatie succesorala;
b. sa aiba capacitate succesorala;
c.
ambele variante

a. sa aiba vocatie succesorala;
b. in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemn
c.
ambele variante

a. in cazul succesiunii legale sa fie nedemn;
b. sa accepte succesiunea in termenul legal.
c.
nici o varianta
7.
Cand trebuie sa aiba capacitatea succesorala o persoana
pentru a moteni?
a.
b.
la momentul morii;
la momentul deschiderii succesiunii;
c. la momentul dezbaterii succesiunii;

d. la momentul eliberrii certificatului de motenitor.
8.
Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a.
persoanele fizice in viata;
b.
persoanele disprute;
c.
persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii
succesiunii;
d.
persoanele juridice care au personalitate juridica;
8.1. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii;
b. persoanele juridice care au personalitate juridica;
c.
ambele variante
8.2. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice in viata;
b. persoanele disparute;
c.
ambele variante
9.
Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a.
b.
c.
d.
persoanele fizice predecedate;

persoanele juridice dizolvate;
comorientii;
codecedatii;
9.1. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

a. persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice dizolvate;
c.
ambele variante

a. comorientii;
b. codecedatii
c.
ambele variante

a.
persoanele fizice predecedate;
b. persoanele juridice nedizolvate;

c. ambele variante
10.
Cui se pot aplica regulile care guvereneaza motenirea?

a.
numai in cazul morii unei persoane fizice;
b. in cazul incetarii existentei unei persoane juridice;

c. in cazul transmisiunii patrimoniului unei persoane fizice prin acte inter vivos;
d. numai dac la moartea persoanei fizice exista motenitori persoane fizice.
11. Ce fel de mostenitori pot exista in urma deschiderii unei

succesiuni?
a. motenitori rezervatari cu titlu particular;
b. motenitori legali cu titlu particular;
c.
motenitori testamentari cu titlu particular;
d. motenitori sezinari cu titlu particular.
12. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala

anticipata de a dobandi prin motenire legala bunurile din masa
succesorala?
a. de la data dobndirii personalitii juridice;
b. de la data autorizrii nfiinrii;
c. de la data actului de infiintare, in msura in care bunurile succesorale sunt necesare
pentru ca persoana juridica sa ia natere in mod valabil.
d.
de la data actului de dispoziie care le nfiineaz, pentru
persoanele supuse unor astfel de formaliti.
12.1. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala

anticipata de a dobandi prin motenire legala bunurile din masa
succesorala?
a. de la data desfiintarii ca persoana juridica
b.
de la data actului de infiintare, in masura in care bunurile
succesorale sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod
valabil.
c. nu au capacitatea de mostenire
13. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii

succesorale?
a. poate fi invocata numai de comotenitorii chemai la motenire mpreun cu
nedemnul;
b. este o pedeapsa civila strict personala, deci nu produce nici un efect fata de copiii
nedemnului;
c.
opereaz de drept, instana doar constatnd nedemnitatea;
d. produce efecte doar fa de autorul faptei.
13.1. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii

succesorale?
a.
b
c.
d.
14.
se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;

opereaza de drept;
produce efecte doar in privinta autorului faptei; ????
mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant.
Impotriva cui poate fi invocata nedemnitatea succesorala?

a.
nedemnului, cat timp este in viata;
b. numai motenitorilor legali ai nedemnului, dac nedemnul a ncetat din viata;

c. legatarilor universali sau cu titlu universal, indiferent de buna sau reaua lor credina si
impotriva legatarului cu titlu particular al nedemnului, numai dac a fost de rea-credinta;
d .nepoilor nedemnului care ar veni la motenire n nume propriu.
15.
Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

15.
Nedemnitatea succesoral:
a.se aplica in cazul motenirii legale si a celei testamentare;
b.poate fi nlturata prin iertarea nedemnului de ctre cel care lasa motenirea ;
c.
produce efecte, in principiu, fata de motenitorii nedemnului;
d.nu afecteaz cotele cuvenite motenitorilor legali.
15.1. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

a.
in raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa
restituie toate bunurile pe care le-ar detine in calitate de mostenitor
legal al defunctului.
b.
in raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei
juridice a actelor incheiate de nedemn cu privire la bunurile
succesorale in intervalul de timp de la data deschiderii succesiunii
si pana in momentul constatarii nedemnitatii.
c.
in raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la
mostenirea unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai
in nume propriu
15.2. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

a.
efectele nedemnitatii fata de nedemn, de descendentii
nedemnului, de terti
b. efectele nedemnitatii fata de defunct
c. efectele nedemnitatii fata de mostenire
16. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt

efectele acesteia?
16.
In ceea ce privete nedemnitatea succesoral:
a.
mostenitorul nedemn va fi decazut din dreptul de a mosteni;
b. copii nedemnului pot veni la mostenire prin reprezentare;
c.
copii nedemnului pot veni la mostenire in nume propriu
d. copii nedemnului nu pot veni la mostenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.
16.1. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt

efectele acesteia?
a. copiii nedemnului pot veni la motenirea defunctului prin reprezentarea tatlui lor
nedemn;
b. toate actele juridice incheiate de nedemn cu tere persoane referitoare la bunurile
motenirii, sunt desfiinate retroactiv;
c.
nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din
motenire;
d. nu are aplicabilitate teoria motenitorului aparent.
16.2. In ceea ce priveste nedemnitatea succesorala, care sunt

efectele acesteia?
a. nici un efect
b. mostenitorul nedemn va participa la mostenire prin reprezentare
c.
mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si
veniturile mostenirii de la data deschiderii acesteia, iar titlul sau de
succesor este retroactiv desfiintat.
alte efecte : (valabil si pentru 15)
efectele nedemnitatii fata de nedemn

efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului
efectele nedemnitatii fata de terti
efectele nedemnitatii in raporturile dintre nevrednic si mostenitor
efectele nedemnitatii in raporturile cu tertii
efectele nedemnitatii fata de copiii nevrednicului
titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat.
mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile
mostenirii de la data deschiderii acesteia.
nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de constatarea
nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti.
nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii
pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor
necesare si utile facute cu bunurile din mostenire
17. Care sunt carcaterele juridice ale nedemnitatii

succesorale?
a.
b
c.
d.
18.
se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;

opereaz de drept;
produce efecte doar in privina autorului faptei;
motenitorul trebuie sa fi acionat cu discernmnt.
Care sunt cazurile de nedemnitate succesorala?
a.
atentatul la viata celui care lasa motenirea;
b.
acuzaia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa
motenirea;
c.
nedenuntarea omorului a crui victima a czut cel care lasa
motenire;
d. delicte,cruzimi sau injurii grave.
18.1. Care sunt cazurile de nedemnitate succesorala?

a.
atentatul la viata celui care lasa mostenirea
b. delicte,cruzimi sau injurii grave

c. ambele variante
19.
Cine stabileste cazurile de nedemnitate?

a.
legea;
b. instana de judecata;
c. persoana cu vocaie succesoral;

d. de cuiusul:
20.
Ce persoane sunt nedemne de a moteni?

23.
Este nedemn de a moteni:
a.
cel care a svrit o tenativa de omor asupra celui care lasa
motenirea, dac a fost condamnat definitv insa executarea pedepsei s-a
prescris;
b. motenitorul care a omort pe cel care lasa motenirea, chiar dac nu a fost
condamnat penal, intrucat intervenise prescripia aciunii penale;
c. motenitorul care a omort pe cel care lasa motenirea, chiar dac nu a fost
condamnat deoarece a decedat in cursul procesului;
d. motenitorul care a omort pe defunct cu intenie, dar fapta a fost aminstiat
antecondamnatoriu.
20.1. Ce persoane sunt nedemne de a moteni?

a.
cel care a svrsit o tentativ de omor asupra celui care las
mostenirea, dac a fost condamnat definitiv ns executarea pedepsei s-a
prescris
b. mostenitorul care a omort pe cel care las mostenirea, chiar dac nu a fost
condamnat penal ntruct intervenise prescriptia rspunderii penale
c. mostenitorul care a omort pe cel care las mostenirea, chia dac nu a fost
condamnat deoarece a sucombat n cursul procesului
20.2. Ce persoane sunt nedemne de a moteni?

a. a omort din culp pe cel despre a crui mostenire este vorba
b. nu a svrsit infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte,
asupra celui despre a crui mostenire este vorba
c.
dup ce a fost condamnat pentru svrsirea infractiunii de
omor, avnd calitatea de complice, asupra celui despre a crui mostenire
este vorba, a fost amnistiat sau reabilitat
21. Care sunt conditiile pentru ca motenitorul care a atentat la

viata defunctului sa fie inlaturat de la motenire pentru
nedemnitate?
a.
motenitorul sa-l fi omort cu intenie
b.motenitorul sa-l fi omort din culpa,
c.
motenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar
hotrrea penala sa fi rmas definitiva;
d.motenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar dac aplicarea sanciunii s-a
prescris.
22.
Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

27.
Pot invoca nedemnitatea succesoral:
a.
numai comotenitorii chemai la motenire mpreun cu nedemnul;
b.
motenitorii legali subscventi;
c.
creditorii donatarilor sau legatarilor ce primiser liberalitati peste
cotitatea disponibila de la de cujus;
d.
nedemnul insusi.
22.1. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

a.
orice persoana interesata;
b. copii nedemnului;
c.
creditorii persoanelor care ar putea beneficia de inlatuararea
de la mostenire;
d.
nedemnul.
23. Cand poate fi invocata si constatata de instana

nedemnitatea succesorala?
29.
Nedemnitatea succesoral poate fi invocata si constatata de instana:
a.
numai dup deschiderea motenirii;
b. si inainte de deschiderea motenirii;

c. numai dac vocaia succesoral legala a nedemnului este generala;
d. prin hotrre, care produce efecte constitutive.
24. In ce situatii constatarea nedemnitatii nu produce efecte

asupra actelor incheiate de nedemn cu un tert?
30.
Constatarea nedemnitatii nu produce efecte asupra actelor ncheiate de
nedemn cu un tert:
a.
in privina actelor de administrare si de conservare ncheiate
in intervalul dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii;
b. in privina actelor de dispoziie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile,
atunci cnd terul a fost de buna-credinta si probeaz ca s-a aflat intr-o eroarea comuna si
invincibila la data incheierii actului;
c.
in privina actelor de dispoziie a bunurilor mobile corporale.
25.
Care sunt efectele nedemnitatii?

a.
motenitorul nedemn va fi deczut din dreptul de a moteni;
b. copii nedemnului pot veni la motenire prin reprezentare;
c.
copii nedemnului pot veni la motenire in nume propriu
d. copii nedemnului nu pot veni la motenire nici in nume propriu nici prin reprezentare.
alte efecte
Nedemnul este nlaturat att de la mostenirea legala, ct si de la cea
testamentara.
Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata
posesie de rea-credinta.
Actele de conservare, precum si actele de administrare n masura n care
profita mostenitorilor, ncheiate ntre nedemn si terti, sunt valabile
titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat.
mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile
mostenirii de la data deschiderii acesteia.
nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de cconstatarea
nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti.
Nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile
mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la
intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire
*
Efectele opereaza imediat si sunt de fapt decaderea mostenitorului din dreptul
de a mosteni,efecte care se produc din momentul deschiderii mostenirii
25.1. Care sunt efectele nedemnitatii?

a.
efectele nedemnitatii fata de nedemn, de descendentii
nedemnului, de terti
b. efectele nedemnitatii fata de defunct
c. efectele nedemnitatii fata de mostenire
25.2. Care sunt efectele nedemnitatii?

a.
b.
c.
efectele nedemnitatii fata de nedemn

efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului
efectele nedemnitatii fata de terti
26. Potrivit teoriei motenitorului aparent, cand se mentine

actul incheiat de un tert cu motenitorul nedemn?
a. este cu titlu universal;
b.
c.
d.
este cu titlu particular;

este cu titlu oneros;
terul a fost de buna-ceredinta.
26.1. Potrivit teoriei motenitorului aparent, cand se mentine

actul incheiat de un tert cu motenitorul nedemn?
a. este cu titlu universal
b.
este cu titlu particular
c. este cu titlu gratuit
27.
Cine constata nedemnitatea?
a. alti motenitori beneficiari ai nlturrii de la motenire;
b.
instana de judecata;
c. notarul;
d. terele persoane interesate.
28. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

a.
b.
c.
d.
n toate cazurile
la infinit
opereaz de drept i imperativ.
toate variantele
28.1. Cum opereaza reprezentarea succesorala?

37.
Reprezentarea succesoral:
a.
nu poate opera per salto sau omissio medio, ci numai din grad
in grad vacant;
b. este admisa numai in cazul descendenilor copiilor defunctului;
c. opereaz de drept si imperativ, deci reprezentantul este obligat sa accepte
motenirea;
d. efectele ei pot fimodificate prin voina defunctului.

a.
b.
este admis la infinit n toate cazurile

opereaz de drept si imperativ
c. opereaz de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin vointa lui de cuius

a.
opereaz mostenirii n favoarea unor rude mai ndeprtate de grad crora le
permite s urce n locul, gradul si drepturile lui de cuius
b.
produce efecte la mprtirea mostenirii pe tulpini
c.
produce efecte la mprtirea mostenirii pe capete

37.
Reprezentarea succesoral:
a. opereaz la infinit pentru orice fel de descendeni;
b.
profita reprezentantului, chiar dac este nedemn fata de
reprezentat;
c. se aplica si atunci cnd reprezentantul nu are vocaie succesoral generala proprie la
motenirea lsata de defunct;
d. face aplicabil principiul proximitii gradului de rudenie.
29.
Cand nu este admisa reprezenatarea succesorala?

39.
Reprezentarea succesoral nu este admisa in privina:
a. descendenilor din frai si surori ai defunctului;
b.
descendenilor privilegiai ai defunctului;
c. ascendenilor defunctului;
d. copiilor adoptai.
*
Reprezenatarea succesorala nu este admisa cand cel reprezentat este in viata la data deschiderii
mostenirii,sau, locul celui reprezentat sa nu fie util,sau cand nu indeplinesc conditiile de a culege
mostenirea(lipsa capacitate succesorala,lipsa vocatie succesorala).
29.1. Cand nu este admisa reprezenatarea succesorala?

a. cand cel reprezentat este decedat
b.
cand cel reprezentat este in viata la data deschiderii mostenirii
c.
cand cel reprezentat nu indeplineste conditiile de a culege
mostenirea(lipsa capacitate succesorala,lipsa vocatie succesorala).
30.
Care sunt efectele reprezentarii succesorale?
40.
Reprezentarea:
a. opereaz transmiterea motenirii in favoarea unor rude mai indepartate in grad crora
le permite sa urce in locul, gradul si drepturile lui de ciijus;
b.
are ca efect mprirea motenirii pe tulpini;
c. are ca efect mprirea motenirii pe capete;

d. are ca efect mprirea motenirii pe linii.
30.1. Care sunt efectele reprezentarii succesorale?

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;
b.
reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;
c.
reprezentarea opereaza de drept si imperativ, independent de
vointa descendentilor;
d. nu pot fi inlaturate de vointa defunctului
31.
Cum opereaza reprezentarea succesorala?

41.
Reprezentarea:
a. este admisa la infinit in toate cazurile;
b.
opereaz de drept si imperativ;
c. opereaz de drept, dar efectele ei pot fi modificate prin voina lui de cujus.
d. nltur voina defunctului exprimat prin testament.
Dac condiiile sunt ndeplinite, reprezentarea este admis : n toate cazurile, la

infinit, opereaz de drept i imperativ.

a.
b.
n toate cazurile, la infinit

de drept i imperativ.
c. prin intelegerea dintre ei
32. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

pentru a culege o motenire prin reprezentare?
42.
Constituie condiii pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentantul
pentru a culege o motenire prin reprezentare:
a.
s aib vocaie succesoral proprie la motenirea acelui
defunct;
b.
s aib capacitate succesoral;
c. s nu fie nedemn sau renuntor fa de defunct, chiar dac este exheredat de acesta;
d. s fie predecedat.
32.1. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;
b.
c.
sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

sa aiba vocatie proprie la mostenirea defunctului.
d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta.
32.2. Ce conditii pe care trebuie sa indeplineasca reprezentantul

a.
cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii si
sa aiba un loc util
b. reprezentantul sa fie nedemn
c.
reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare
pentru a culege motenirea lsat de defunct
33.
Care sunt regulile reprezentarii succesorale:

43.
Regulile reprezentrii succesorale:
a.
nu pot fi modificate prin voina defunctului;
b. pot fi modificate, dar cu acordul motenitorilor;

c. sunt supletive;
d. sunt permisive.
Legea admite reprezentarea succesorala numai pentru doua categorii de mostenitori:

descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori (adica nepotii din copii si nepotii
de frate/sora).
33.1. Care sunt regulile reprezentarii succesorale:

a.
reprezentarea succesorala poate fi numai pentru descendentii
copiilor defunctului si descendentii din frati si surori (adica nepotii din
copii si nepotii de frate/sora).
b. reprezentarea succesorala poate fi numai pentru ascendentii defunctului
c. reprezentarea succesorala poate fi si pentru ascendenti si pentru descendenti
34. Ce conditi trebuie sa indeplineasca cel care dobandeste

motenirea prin reprezentare?
44.
Cel care dobndete motenirea prin reprezentare:
a.
dobndete numai drepturi, nu si obligaii;
b.este obligat sa accepte motenirea;

c.are calitatea de motenitor legal;
d.poate accepta doar o parte din motenire.
Cel care dobandeste motenirea prin reprezentare trebuie sa aiba capacitate succesorala si
vocatie succesorala generala
34.1. Ce conditi trebuie sa indeplineasca cel care dobandeste

motenirea prin reprezentare?
a.
capacitate succesorala si vocatie succesorala
b. sa se prezinte la deschiderea mostenirii

c. sa nu fie nedemn
35.
Cand se admite reprezentarea?

46.
Reprezentarea se admite:
a. cnd predecesul celui reprezentat a intervenit in termen de 6 luni;
b.
cnd reprezentatul este comorient;
c. in cazul motenirii prin retransmitere;

d n cazul descendenilor din frai i surori la infinit.
35.1. Cand se admite reprezentarea?

a.
b.
in privinta descententilor copiilor defunctului;

in privinta descentendilor din frati si surori ai defunctului;
c. in privinta sotului supravetuitor;

d. in privinta descendentilor unchilor si matusilor defunctului.
35.2. Cand se admite reprezentarea?

a.
b.
c.
n toate cazurile
la infinit
opereaz de drept i imperativ
36. Care sunt obligatiile reprezentantul care a acceptat

motenirea lui de cujus?
47.
Reprezentantul care a acceptat motenirea lui de cujus:
a. nu poate rspunde pentru pasivul motenirii;
b.
rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis, dac
a acceptat-o pur si simplu;
c. rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis;
d. se prezum ca a acceptat motenirea sub beneficiu de inventar.
37.
Cine beneficiaza de reprezentare?

a.
descendenii in linie dreapta nelimitat;
b. ascendenii privilegiai;
c. soul supravieuitor;
d.
colateralii privilegiai.
38. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea

opera reprezentarea?
a.
cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii motenirii;
b.
locul celui reprezentat sa fie un loc util;
c.
reprezentantul sa aib capacitate succesoral;
d.
reprezentantul sa aib vocaia succesoral generala proprie
la motenirea lsata de defunct.
39.
Care sunt efectele reprezentarii?
a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat;

b.
reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat;
c.
reprezentarea opereaz de drept si imperativ, independent de
voina descendenilor;
d. nu pot fi nlturate de voina defunctului
40. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel

care reprezinta, in cazul reprezentarii succesorale?
a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat;
b.
c.
sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat;

sa aib vocaie proprie la motenirea defunctului.
d. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezint.
41. In cazul in care imparteala succesorala se face pe tulpini

cum se formeaza loturile?
a.
dup numrul tulpinilor:
b.dup numrul ramurilor;

c.dup numrul capetelor.
d.dup numrul liniilor.
42.
Cand sunt incidente regulile motenirii legale?

53.
Sunt incidente regulile motenirii legale:
a.numai dac defunctul nu a ntocmit un testament;
b.chiar dac s-a ntocmit un testament care prevede doar dezmotenirea

unor motenitori legali;
??????????
c.
cnd de cujus a ntocmit un testament care nu cuprinde
legate;
d.chiar dac exist motenitori rezervatari.
42.1. Cand sunt incidente regulile motenirii legale?

a. numai daca defunctul nu a intocmit un testament;
b.
chiar daca s-a intocmit un testament care prevede doar
dezmostenirea unor mostenitori legali;
c. ambele variante
43. Cand pot coexista regulile motenirii legle cu regulile

motenirii testamentare?
54.
Regulile motenirii legle pot coexista cu regulile motenirii testamentare in
cazul:
a.cnd de cujus a lsat un testament prin care a recunoscut un copil;
b.cnd de cujus a dispus prin testament doar de jumtate din averea sa;
c.
cnd de cujus a ntocmit un testament prin care a dispus de
ntreaga masa succesoral, chiar dac de cujus avea motenitori legali;
d.dac testaotul a fcut numai legate cu titlu universal.
Pot coexista regulile motenirii legle cu regulile motenirii testamentare atunci

cand defunctul a dispus prin testament numai de o parte din bunuri,sau atunci cand
exista mostenitori rezervatari
43.1. Cand pot coexista regulile motenirii legale cu regulile

motenirii testamentare?
a. niciodata
b.
atunci cand defunctul a dispus prin testament numai de o
parte din bunuri,sau atunci cand exista mostenitori rezervatari
c. doar daca defunctul a mentionat acest lucru in testament
44. Ce persoane au vocatie succesorala generala la

deschiderea unei succesiuni?
55.
Au vocaie succesoral generala la deschiderea unei succesiuni:
a.
verii primari;
b.fraii si surorile strbunicilor;
c.
fraii si surorile bunicilor;
d.strnepoii frailor defunctului.
44.1. Ce persoane au vocatie succesorala generala la

deschiderea unei succesiuni?
a. fratii si surorile strbunicilor
b.
fratii si surorile bunicilor
c. strnepotii fratilor defunctului
45.
Ce persoane au vocatie succesorala legala?

56.
Au vocaie succesoral legala:
a.rudele defunctului pana la gradul V inclusiv;
b.
soul supravieuitor;
c.legatarii;
d.copiii celui adoptat cu efecte restrnse.
45.1. Ce persoane au vocatie succesorala legala?

a. rudele defunctului pn la gradul IV inclusiv
b. legatarii
c.
46.
sotul supravietuitor
Ce persoane au capacitatea de a moteni?
57.
Au capacitatea de a moteni:
a.persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii, numai dac au cetenia sau
naionalitatea romana
b.
persoana dispruta, chiar dac ulterior, prin hotrre
judectoreasca se stabilete o data a morii care este ulterioara datei
deschiderii motenirii;
c.persoana conceput, dar nenscut la data deschiderii motenirii;
d.persoanele juridice n curs de nfiiare.
46.1. Ce persoane au capacitatea de a moteni?

a.
persoanele fizice in viata;
b.
persoanele disparute;
c.
persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii
succesiunii;
d
persoanele juridice care au personalitate juridica;
47. Ce persoane pot veni la motenirea lui de cujus :

a. copiii mostenitorului nedemn, prin reprezentare;
b.
copiii mostenitorului nedemn, in nume propriu
c.
ceilati descendenti ai nedemnului, in nume propriu sau prin
reprezentare
48.
Care sunt conditiile speciale ale motenirii legale?

59.
Sunt condiii speciale ale motenirii legale:
a.capacitatea succesoral;
b.
vocaia succesoral legala;
c.nedemnitatea succesoral;
d.reprezentarea succesoral.
48.1. Care sunt conditiile speciale ale motenirii legale?

a.
vocatia succesoral legal
b. capacitatea succesoral
c. nedemnitatea succesoral
49.
Cui se aplica impartirea pe linii?
60.
mprirea pe linii se aplica dac e cazul:
a.descendenilor defunctului;\
b.
colateralilor privilegiai;
c.ascendenilor privilegiai;
d.ascendenilor ordinari.
50. Ce exceptii admite principul proximitatii gradului de

rudenie intre motenitorii din aceeasi clasa?
61.
Principul proximitii gradului de rudenie intre motenitorii din aceeai
clasa admite excepii:
a.n cazul clasei a IlI-a de motenitori cnd unchii nu Matura de la motenire pe verii
primari ai defunctului;
b.
n cazul reprezentrii succesorale;
c.n cazul venirii la motenire a soului supravieuitor mpreun cu bunicii defunctului;

d.n cazul nedemnitii succesorale.
51. Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre

rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la
motenire?
a. impartirea pe tulpini
b. impartirea pe linii
c.
Impartirea pe tulpini si linii
Legea admite: impartirea pe tulpini si impartirea pe linii
51.1. Ce exceptii admite legea de la principiul egalitatii intre

rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la
motenire?
62.
De la principiul egalitii intre rudele din aceeai clasa si de acelai grad
chemate la motenire, legea admite excepii:
a.in cazul clasei a Il-a de motenitori, in ipoteza in care fraii si/sau surorile defunctului
provin din prini diferii;
b.
in cazul impartirii pe capete a motenirii, cnd rudele de
acelai grad vin la motenire prin reprezentare;
c.in cazul impartirii pe tulpini, cnd rudele de acelai grad vin la motenire prin
reprezentare;
d.n cazul n care exist so supravieuitor.
52. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
63.
Sunt excepii ale proximitii gradului de rudenie:
a.mpreala pe linii;
b.mpreala pe ascendent;
c.
reprezentarea succesoral;
d.nedemnitatea succesoral.
*
n cadrul clasei a II-a prinii defunctului (rude gradul I) nu nltur de la
motenire pe fraii sau surorile defunctului i descendenii lor (rude de gradul II-IV);
52.1. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
a.
n cadrul clasei a II-a prinii defunctului (rude gradul I) nu
nltur de la motenire pe fraii sau surorile defunctului i descendenii lor
(rude de gradul II-IV);
b.
reprezentarea succesoral.
c. nu exista exceptie
52.2. Care sunt exceptiile de la principiul proximitatii gradului de

rudenie:
a. n cazul clasei a III-a de mostenitori cnd unchii nu nltur de la mostenire
pe verii primari ai defunctului
b.
n cazul reprezentrii succesorale
c. n cazul venirii la mostenire a sotului supravietuitor mpreun cu bunicii defunctului
53. In ce situatii motenirea este culeasa de rudele apartinand

a doua clase de motenitori?
64.
Motenirea este culeas de rudele aparinnd a doua clase de motenitori:
a.in cazul in care exista si motenitori legali si motenitori testamentari;
b.in cazul cnd vin la motenire: soul supravieuitor, prinii si fraii defunctului;
c.atunci cnd de cujus a dispus exheredarea prinilor si avea so supravieuitor si frai.
d.
atunci cnd de cujus a dispus exheredarea copiilor, dar avea
prini n via.
*
venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase diferite este
posibila numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o clasa
preferata (rezervatari).
53.1. In ce situatii motenirea este culeasa de rudele apartinand

a doua clase de motenitori?
a. cand cele doua clase de mostenitori sunt de acelasi grad
b.
venirea concomitenta la mostenire a rudelor din doua clase diferite
este posibila numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor
dintr-o clasa preferata (rezervatari).
c. nu este posibil
54.
Cine face parte din clasa descendenilor?

a.
b.
c.
d.
55.
copiii defunctului din aceeai cstorie;

copiii defunctului din casatorii diferite;
copiii defunctului din afara cstoriei
copiii adoptai.
Ce persoane fac parte din clasa I de motenitori legali?

66.
Fac parte din clasa I de motenitori legali:
a.
descendenii din cstorie;
b.descendenii din afara cstoriei, chiar dac filiaia nu este stabilita potrivit legii;
c.descendenii care au fost adoptai de fratele defunctului;
d.descendenii luai n plasament de ctre de cujus.
56. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al

descendenilor?
a.
vin la motenire in nume propriu;
b.nu sunt motenitori rezervatari;
c.
sunt motenitori sezinari;
d.nu sunt obligai la raportul donaiilor
57.
Cine face parte din clasa a doua de motenitori legali?

a.
prinii defunctului;
b.bunicii defunctului;
c.
fraii si surorile defunctului;
d.unichii si matusile.
58. Cum se imparte motenirea dac sunt chemati doar

ascendenii privilegiati?
a.
in mod egal;
b.pe tulpini;
c.
in functie de numarul acestora;
d. pe cote prestabilite de lege.
59. Ce caractere juridice prezinta clasa de mostenitori a

ascendenilor privilegiati?
a.
b.
vin la mostenire in nume propriu;

sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c. pot veni la mostenire prin reprezentare;

d. sunt obligati la raportul donatiilor
60. Cum se face imparteala cand descendenii de gradul II vin

la motenire prin reprezentare?
146. Cnd descendentii de gradul II vin la mostenire
a. mprtirea nu se face pe tulpini
b.
mprtirea se face pe tulpini
c. mprtirea se face pe capete
61. Cum se face impartirea pe linii se va face in cazul

concursului dintre descendenii de acelasi grad ai caror parinti
erau decedati la data deschiderii succesiunii?
a.
b.
fratii buni vor dobandi 1/2. din mostenire,

iar fratii consagvini si cei uterini cate 1/4 fiecare
c. parintii fiind decedati , descendentii lor nu mai primesc nimic
62. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire ale

ascendenilor privilegiati?
a.
b.
vin la mostenire in nume propriu;

sunt mostenitori rezervatari si sezinari;
c. pot veni la mostenire prin reprezentare;

d. sunt obligati la raportul donatiilor
63.
Cum se face imparteala intre colateralii privilegiati?
a.
in mod egal, in funcie de numrul lor;
b.
dac vin la motenire prin reprezentare, mpreala se face pe
tulpini;
c.
mpreala pe linii in cazul in care fraii si surorile defunctului
nu sunt din aceeai prini;
d.in cote prestabilite de dispoziiile legale.

colateralilor privilegiati?
a.
b.
pot veni la motenire in nume propriu;

pot veni la motenire prin reprezentare;
c.sunt obligai la raportul donaiilor;
d.
nu sunt motenitori rezervatari.
65. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al

descendenii fratilor si surorilor defunctului?
76.
Descendenii frailor si surorilor defunctului:
a.au vocaie succesoral generala indiferent de gradul de rudenie cu defunctul;
b.
nu sunt ndreptii s exercite aciunile patrimoniale
dobndite prin motenire fara atestarea prealabila a calitii de motenitor;
c.mpart, n toate cazurile, motenirea sau partea ce li se cuvine din motenire in mod
egal;
d.fac inaplicabil principiul chemrii la motenire n ordinea claselor de motenitori.
*
Descendenii pot veni la motenire n nume propriu sau prin reprezentare. Ei
sunt motenitori rezervatari, sezinari i obligai la raportul donaiilor.
65.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la mostenire al

descendenii fratilor si surorilor defunctului?
a.
descendenii pot veni la motenire n nume propriu sau prin
reprezentare.
b.
ei sunt motenitori rezervatari, sezinari i obligai la raportul
donaiilor.
c. nu au drepturi decat de reprezentare
66. Ce cota revine fiecarui mostenitor dac la motenire

(legala) sunt chemati un frate bun si doi frati consangvini ai
defunctului?
77.
Dac la motenire (legala) sunt chemai un frate bun si doi frai consangvini
ai defunctului:
a.
fiecare va lua 1/3 din motenire;
b.fratele bun va lua 1/2 din motenire;

c.fiecare frate consancvin va lua 1/6 din motenire.
d.fiecare frate va lua 1/6 din motenire.
66.1 Ce cota revine fiecarui mostenitor dac la motenire (legala)

sunt chemati un frate bun si doi frati consangvini ai defunctului?
a. la fratele bun si cate la ceilalti doi
b.
cate 1/3 la fiecare
c. se imparte in mod egal
67. Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la motenire

sunt chemati ascendenii privilegiati si colateralii privilegiati,
fara a exista so supravietuitor?
79.
Atunci cnd la motenire sunt chemai ascendenii privilegiai si colateralii
privilegiai, fara a exista so supravieuitor:
a.dac la motenire vine un singur printe, acesta va lua o cota de 1/3 din motenire,
restul revenindu-le colateralilor privilegiai;
b.
dac Ia motenire vin doi prini, acetia vor lua mpreun o
cota de 1/2 din mostenire, restul de 1/2 revenindu-le colateralilor
privilegiai;
c.dac la motenire vin trei prini, un frate bun, un frate consangvin si un frate prinii
vor lua o cota de 1/2 din mottenire, iar fiecare frate cate 1/6.
d.dac la motenire vin doi prini, acetia vor lua mpreun o cota de 1/3 din motenire,
restul de 2/3 revenindu-le colateralilor privilegiai;
*
dac exist un singur printe, el va primi din motenire, restul revenind
colateralilor privilegiai; iar dac triesc ambii prini, ei vor culege o jumtate din
motenite, cealalt jumtate revenind colateralilor privilegiati.
67.1. Ce cota revine fiecarui mostenitor atunci cand la motenire

sunt chemati ascendenii privilegiati si colateralii privilegiati,
fara a exista so supravietuitor?
a.
dac exist un singur printe, el va primi din motenire,
restul revenind colateralilor privilegiai;
b.
dac triesc ambii prini, ei vor culege o jumtate din
motenite, cealalt jumtate revenind colateralilor privilegiati.
c. au prioritate colateralii privelegiati

colateralilor ordinari?
80.
Colateralii ordinari:
a.
nu sunt motenitori sezinari;
b.pot veni la motenire prin reprezentare;

d.nltur de la motenire pe ascendenii ordinari.
*
Colateralii ordinari pot veni la motenire numai n nume propriu, nu sunt
motenitori rezervatari, nu sunt obligai la raportul donaiilor i nu sunt motenitori
sezinari
68.1. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la motenire al

colateralilor ordinari?
a.
b.
c.
sezinari
69.
pot veni la motenire numai n nume propriu

nu sunt motenitori rezervatari,
nu sunt obligai la raportul donaiilor i nu sunt motenitori
Cine face parte din clasa ascendenilor ordinari?

a.prinii defunctului;
b.
c.
bunicii defunctului;
strbunicii defunctului;
d.fraii defunctului

ascendenilor ordinari?
82.
Ascendenii ordinari:
a.sunt motenitori rezervatari;
b.
sunt motenitori sezinari;

d.nu pot culege motenirea n nici un caz.
*
Ascendenii ordinari pot veni la motenire numai n nume propriu, nu sunt
motenitori rezervatari i nu sunt obligai la raportul donaiilor. n schimb, fiind rude n
linie direct sunt motenitori sezinari.

ascendenilor ordinari?
a.
b.
donaiilor
c.
71.
pot veni la motenire numai n nume propriu

nu sunt motenitori rezervatari i nu sunt obligai la raportul
sunt motenitori sezinari.
Cum se face imparteala intre ascendenii ordinari?
a.
in mod egal, in cazul ascendenilor de grad egal;
b.
cel mai apropiat in grad inlatura de la motenire pe ceilali
ascendeni ordinari;
c.in mod egal, indiferent de gradele de rudenie;
d.pe tulpini.

soului supravietuitor?
a.
Soul supravieuitor poate veni la motenire numai n nume
propriu i nu este motenitor sezinar
b.
este motenitor rezervatar
c.
dac vine n concurs cu descendenii defunctului, este obligat
la raportul donaiilor primite de la soul decedat.

84.
Soul supravieuitor:
a.
nu este motenitor sezinar;
b.poate veni la motenire prin reprezentare dac a divorat anterior deschiderii

succesiunii;
c.are un drept de abitatie recunoscut numai in concurs cu clasele III-IV de motenitori
legali;
d.are dreptul la mobilele si obiectele aparinmd gospodriei casnice, indiferent de casa
cu care vine n concurs
73. Care sunt conditiile pentru venirea la motenire a soului

motenitor?
a.
b.
c.
sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;

sa nu fie nedemn;
sa aib calitatea de so la data deschiderii motenirii;
d.sa fi avut calitatea de so nainte de data deschiderii succesiunii chiar dac intre timp,
pana la data deschiderii succesiunii a intervenit hotrrea de divor.
74. Care sunt drepturile succesorale ale soului

supravietuitor?
a.
are un drept de motenire in concurs cu oricare dintre clasele
de motenitori legali;
b.
are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;
c.are dreptul la 1/4 din mostenire cnd vine in concurs cu alte clase de motenitori;
d.
un drept de motenire special asupra mobilelor si obiectelor
aparinnd gospodriei
???
75.
Care este cota soului supravietuitor in raport cu clasa I?

a.
1/4
b.1/3
c.1/2
d.3/4
76. Cum se stabileste cota soului supravietuitor dac vine la

motenire mpreun cu rudele defunctului?
88.
Dac soul supravieuitor vine la motenire mpreun cu rudele defunctului:
a.
in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie sotului
supravietuitor cota ce se cuvine;
b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii rezervatari, restul urmand a se impartii intre
sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori care nu sunt rezervatari;
c. intai se calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului mostenitor
d. in parti egale cu ceilalti mostenitori.
76.1. Cum se stabileste cota soului supravietuitor dac vine la

motenire mpreun cu rudele defunctului?
a.stabilirea cotei ce i se cuvine se face dup deducerea corespunztoare a cotei
motenitorilor din clasa I;
b.
stabilirea cotei ce se cuvine se face cu ntietate fata de
stabilirea cotelelor motenitorilor cu care concureaz;
c.se tine seama pentru stabilirea prii succesorale a soului supravieuitor numai de
rudele cu care el vine la motenire", chiar dac printre acestea se afla renuntatori, nedemni sau
exheredati;
d.partea acestuia se imput asupra motenirii, fr a afecta prile ce se cuvin celorlai
motenitori.
77. In conscurs cu doi descendeni ai defunctului, care este

cota legala a soului supravietuitor?
a.1/3
b.
1/4;
c.1/8.
d. 1/2
77.1. In conscurs cu doi descendeni ai defunctului, care

este cota legala a soului supravietuitor?
a.
Indiferent de numarul lor cota este de 1/4 din motenire;
b. cota este de
c. cota este de 1/3
78. In concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului,

care este cota legala a soului supravietuitor?
a.
1/2;
b.1/3;
c.1/4.
d.1/8
79. In concurs numai cu ascendenii privilegiati ai defunctului,

care este cota legala a soului supravietuitor?
a.
1/2;
b.1/3;
c.1/4.
d.1/8
80. Cum se imparte mostenirea dac la motenire (legala) sunt

chemati soia supravietuitoare, mama si doi frati buni ai
defunctului?
a.
frate bun,
sotia supravietuitoare va lua 1/3 ,1/6 mama si cate 1/4 fiecare
b. sotia supravietuitoare va lua 1/3 ,1/4 mama si cate 1/6 fiecare frate bun,
c. sotia supravietuitoare va lua 1/6 ,1/4 mama si cate 1/3 fiecare frate bun,
80.1. Cum se imparte mostenirea dac la motenire (legala) sunt

chemati soia supravietuitoare, mama si doi frati buni ai
defunctului?
92.
Dac la motenire (legala) sunt chemai soia supravieuitoare, mama si doi
frai buni ai defunctului:
a.mama defunctului va lua 1/4 din mottenire, soul supravieuitor 1/3 clin motenire, iar
fiecare dintre cei doi farti 5/24 din motenirea;
b.fiecare va lua 1/4 din motenire;
c.
mama defunctului va lua 1/6 din motenire, iar cei doi frai 1/4 din
motenire;
d.mama defunctului va lua 1/8 din motenire.
81. Cum se imparte mostenirea dac la motenirea lasata de

de cujus vin doi soi supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror
tata era decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot
de fiu al carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de cujus
prin testament, si parintii defunctului?
a.
sotii vor lua 1/4 impreuna din succesiune, nepotii vor lua
fiecare cate 1/4
b. sotii vor impreuna, nepotii 1/6 fiecare
c. sotii iau totul, nopotii nu au dreptul
81. Cum se imparte mostenirea dac la motenirea lasata de

de cujus vin doi soi supravietuitori, doi nepoti de fiu al caror
tata era decedat inainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot
de fiu al carui tata, nedemn, fusese recunoscut de catre de
cujus prin testament, si parintii defunctului?
93.
Dac la motenirea lsata de de cujus vin doi soi supravieuitori, doi
nepoi de fiu al cror tata era decedat nainte de deschiderea succesiunii, un alt nepot de
fiu al crui tata, nedemn, fusese recunoscut de ctre de cujus prin testament, si prinii
defunctului, motenirea va fi culeas in felul urmtor:
a.
fiecare so va primi o cota de 1/4 din motenire;
b.toti nepoii vor primi 1/2 din motenire;

c.primii doi nepoi vor primi cate 3/8 din motenire prin retransmitere;
d.celalalt nepot mpreun cu prinii vor primi 1/12 din motenire.
82. Cum se imparte mostenirea dac la motenirea defunctului

sunt chemati: soul supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati
cosangvini si trei frati uterini?
a.
sotul supravietuitor va lua 1/3 din mostenire
b. fiecare printe va lua o cot de 1/8 din mostenire

c. fiecare frate consangvin va lua o cot de 1/16 din mostenire
82.1. Cum se imparte mostenirea dac la motenirea defunctului

sunt chemati: soul supravietuitor, parintii, un frate bun, doi frati
cosangvini si trei frati uterini?
94.
Dac la motenirea defunctului sunt chemai: soul supravieuitor, prinii,
un frate bun, doi frai cosangvini si trei frai uterini, atunci:
a.
soul supravieuitor va lua o cota de 1/3 din motenire;
b.fiecare printe va lua o cota de 1/8 din motenire;
c.
fiecare frate uterin va lua o cota de 1/24 din motenire;
d.fratele bun va lua o cota de 7/72 din moternire.
83. Cum se imparte mostenirea in caz de concurs la culegerea

unei moteniri intre soul supravietuitor, doi parinti ai
defunctului si un colateral privilegiat?
95.
In caz de concurs Ia culegerea unei moteniri intre soul supravieuitor, doi
prini ai defunctului si un colateral privilegiat:
a.cota colateralului privilegiat se imputa asupra intregii moteniri;
b.cota prinilor se imputa asupra unei jumti din motenire;
c.cota soului supravieuitor se imputa asupra asupra masei sucesorale si se micoreaz,
in mod coresaunzator prile cuvenite celorlali motenitori;
d.
fiecare printe va primi o cota de 1/6 din intreaga masa
succesoral.
84. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in

concurs cu parintii exheredati si fratii defunctului?
96.
In concurs cu prinii exheredati si fraii defunctului:
a.soul supravieuitor primete 1/2 din motenire;
b.
soul supravieuitor primete 1/3 din motenire;
c.soul supravieuitor primete 1/4 din motenire;

d.soul supravieuitor primete 1/8 din motenire.
84.1. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor in

concurs cu parintii exheredati si fratii defunctului?
a.
1/3 din masa succesorala
b. din masa succesorala

c. din masa succesorala
85. Cum se stabileste partea din motenire ce se cuvine

a.
in toate cazurile,mai intai trebuie sa se atribuie soului
supravieuitor cota ce se cuvine;
b.intai se calculeaz cota pentru motenitorii rezervatari, restul urmnd a se impartii intre
soul supravieuitor si ceilali motenitori care nu sunt rezervatari;
c.intai se calculeaz cota descendenilor, iar restul aparine soului motenitor
d.in parti egale cu ceilali motenitori.
85.1. Cum se stabileste partea din motenire ce se cuvine

a. stabilirea cotei ce i se cuvine se face dup deducerea corespunztoare a
cotei mostenitorilor din clasa I
b.
stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu ntietate fat de
stabilirea cotelor mostenitorilor cu care concureaz
c.. se tine seama pentru stabilirea prtii succesorale a sotului supravietuitor
numai de rudele cu care el vine la mostenire , chiar dac printre acestia se
afl mostenitori nedemni sau exheredati
86.
Care este cota succesorala a sotului supravietuitor?

98.
Potrivit legii, soul supravieuitor:
a.are un drept la motenire in concurs cu oricare clasa de motenitori;
b.
are dreptul la 1/4 din motenire in plin proprietate, cnd vine
in concurs cu alte rude dect descendenii;
c.are un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit;
d.are dreptul asupra mobilelor i obiectelor aparinnd gospodriei casnice, indiferent de
clasa de motenitori cu care vine n concurs.
86.1. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor?

a.
n concurs cu descendenii defunctului (clasa I), indiferent de
numrul lor, soul supravieuitor are dreptul la 1/4 din motenire, iar in
concurs cu ascendenii privilegiai, indiferent de numrul lor, care vin la
motenire mpreun cu colateralii privilegiai, soul supravieuitor are
dreptul la 1/3 din motenire;
b.
n concurs numai cu ascendenii privilegiai sau numai cu
colateralii privilegiai, soul supravieuitor are dreptul la 1/2 din motenire,
iar n concurs cu ascendenii ordinari sau cu colateralii ordinari, soul
supravieuitor are dreptul la 3/4 din motenire;
c.
n lipsa rudelor din cele patru clase, soul supravieuitor
culege ntreaga mas succesoral lsat de soul decedat.
87. Ce bunuri intra in categoria bunurilor apartinand

gospodariei casnice ce se cuvin soului supravietuitor in virtutea
unui drept special de motenire?
101.
Intra in categoria bunurilor aparinnd gospodriei casnice ce se cuvin
soului supravieuitor in virtutea unui drept special de motenire:
a.bunurile de aceste gen, comune, ale soilor;
b.bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dar numai dac au fost dobndite in
timpul cstoriei;
c.
bunurile de aceste gen, proprii ale defunctului, dobndite de el
inainte de ncheierea cstoriei, sau prin donaie, testament, in timpul
cstoriei;
d.bunurile de valoare deosebit folosite de soi n timpul cstoriei.
88. Ce bunuri fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

apartinand gospodariei casnice?
102.
casnice:
a.
Fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparinnd gospodriei
bunurile care serveau la mobilarea locuinei;
b.obiectele care, prin natura lor, sunt destinate a servi in cadrul gospodriei casnice si
care au fost afectate in concret folosintei comune a soilor, numai dac au satisfcut o necesitate
a soilor;
c.creanele in despgubire pentru stricciuni contra mobilelor si obiectelor aparinnd
gospodriei casnice;
d.obiectele de uz personal i exclusiv al defunctului.
89. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soul supravietuitor

sa aiba un drept special de motenire asupra mobilierului si
obiectelor apartinand gospodariei casnice?
103.
Soul supravieuitor are un drept special de motenire asupra mobilierului
si obiectelor aparinnd gospodriei casnice, in condiiile:
a.soul supravieuitor sa vina in concurs numai cu motenitorii din caisele II-IV, chiar dac
mai vine la motenire si un motenitor rezervatar aparinnd clasei I;
b.soul decedat sa nu fi dispus expres de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre
vii sau pentru cauza de moarte;
c.
chiar dac soul supravieuitor a dat la o parte sau a ascuns
unele bunuri ale gospodriei casnice;
d.nedepirii cotei sale succesorale din celelalte bunuri.
soul supravietuitor are un drept special de motenire asupra mobilierului si

obiectelor apartinand gospodariei casnice atunci cand :
sotul supravietuitor nu trebuie sa vina in concurs cu clasa intai de mostenitori
(descendenii defunctului)
sotul decedat nu trebuie sa fi dispus de aceste bunuri prin liberalitati intre vii
(donatii) sau pentru cauza de moarte (legate facute prin testament).
89.1. Ce conditii se cer indeplinite pentru ca soul supravietuitor

sa aiba un drept special de motenire asupra mobilierului si
obiectelor apartinand gospodariei casnice?
a.
soul supravieuitor s nu vin la motenire n concurs cu
descendenii defunctului;
b.
soul decedat s nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri
prin liberaliti ntre vii sau pentru cauz de moarte.
c. nici o conditie
90. Ce bunuri fac parte din categoria darurilor de nunta

ce se cuvin soului supravietuitor in virtutea unui drept special
de motenire?
104. Fac parte din categoria darurilor de nunta ce se cuvin soului supravieuitor
in virtutea unui drept special de motenire:
a.
darurile de nunt fcute sotului predecedat de ctre sotul
supravietuitor
b. darurile manuale fcute sotilor, dar numai dac au fost afectate folosintei comune a
sotilor ???
c. darurile de nunt fcute ambilor soti
d.darurile de orice fel primite n timpul cstoriei.
91. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei

casnice precum si darurile de nunta in cazul in care soul
supravietuitor vine in concurs cu parintii soului decedat?
a. se impart in partaj cu parintii
b.
le ia doar sotul supravietuitor,nu se impart
c. le iau parintii
91. Cum se impart bunurile mobile apartinand gospodariei

casnice precum si darurile de nunta in cazul in care soul
supravietuitor vine in concurs cu parintii soului decedat?
105.
In cazul in care soul supravieuitor vine in concurs cu prinii soului
decedat, bunurile mobile aparinnd gospodriei casnice precum si darurile de nunta:
a.
i se cuvin in totalitate soului supravieuitor, dac soul
decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri;
b.vor fii luate in calcul rezervei succesorale cuvenite prinilor si soului supravieuitor
dac defunctul a dispus de aceste bunuri;
c.nu vor fi luate in calcul rezervei succesorale cuvenite prinilor si soului supravieuitor
dac defunctul a dispus de aceste bunuri;
d.i se cuvin in totalitate soului supravieuitor, chiar dac defunctul ar fi dispus prin
testament ca aceste bunuri sa revin in totalitate unui frate de-al sau.
92. In ce conditii exista dreptul special de motenire al soului

supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta?
a. nu exista nici un drept special pt sotul supravetuitor
b.
soul supravieuitor s nu vin la motenire n concurs cu
descendenii defunctului;
c.
soul decedat s nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri
prin liberaliti ntre vii sau pentru cauz de moarte.
92.1. In ce conditii exista dreptul special de motenire al soului

supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta?
106.
In ceea ce privete dreptul special de motenire al soului supravieuitor
asupra mobilelor si obiectelor aparinnd gospodriei casnice si asupra darurilor de
nunta:
a. acest drept exista si atunci cnd soul supravieuitor vine in concurs cu motenitori
legali din clasa I;
b.acest drept exista indifernt dac defunctul a dispus sau nu prin liberalitati de partea sa
din aceste bunuri;
c.
nu intra in categoria mobilelor si obiectelor aparinnd
gospodriei casnice acele bunuri care au fost procurate dup data
ntreruperii in fapt a convieuirii.
d.soul supravieuitor este rezervatar.
93. Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

107.
casnice:
a.
Nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparinnd gospodriei
bunurile de acest gen cumprate in scop de investiii;
b.bunurile de acest gen procurate dup data intreruperii in fapt a convieuirii;
c.
bunurile proprii ale defunctului ce au servit la exercitarea
profesiei sau meseriei de ctre acesta;
d.
obiectele de uz personal si exclusiv ale defunctului.
Nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor aparinnd

gospodriei casnice:
*
bunurile care nu pot fi folosite n gospodrie prin natura lor
(automobilul,motocicleta, pianul),
*
obiectele care au o valoare deosebita si care nu pot fi afectate gospodriei
(obiectele de arta, bijuteriile de mare valoare etc),
*
bunurile care au fost achizitionate n alt scop dect cel al
folosintei comune ( obiecte de uz personal, inclusiv ale defunctului, obiecte sau
bunuri destinate investitiilor,
*
precum si bunurile afectate gospodriei trnesti ( animale de munca si de
productie,precum si unelte specifice ale gospodriei trnesti).
93.1. Ce bunuri nu fac parte din categoria mobilelor si obiectelor

a.
automobilul,motocicleta, pianul
b.
obiectele de arta, bijuteriile de mare valoare etc
c.
animale de munca si de productie, precum si unelte specifice
ale gospodriei trnesti
94. Care sunt conditiile necesare pentru ca soul supravietuitor

sa se bucure de dreptul de abitatie?
a.
la data deschiderii motenirii acesta sa locuiasc in casa ce
formeaz obiectul dreptului de abitatie;
b.
sa nu aib alta locuina proprie;
c.prin motenire devine proprietarul exclusiv al locuinei;
d.
casa face parte din motenire
94.1. Care sunt conditiile necesare pentru ca soul supravietuitor

sa se bucure de dreptul de abitatie?
a.
la data deschiderii mostenirii acesta sa locuiasca in casa ce
formeaza obiectul dreptului de abitatie;
b.
sa nu aiba alta locuinta proprie;
c.
prin mostenire sa nu devina proprietarul exclusiv al locuintei;
d.
casa face parte din mostenire
95. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitatie al

a.
b.
c.
d.
este un drept real;

este un drept temporar;
este un drept strict personal;
este un drept cu titlu gratuit.
96. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soului

supravietuitor?
a.
la data deschiderii mostenirii acesta sa locuiasca in casa ce
formeaza obiectul dreptului de abitatie;
b.
sa nu aiba alta locuinta proprie;
c. prin mostenire devine proprietarul exclusiv al locuintei;
d.
casa face parte din mostenire
96.1. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soului

supravietuitor?
a.
la data deschiderii motenirii a locuit n casa care formeaz
obiectul dreptului
de abitaie si nu are alta locuinta proprie
b.
casa face parte din motenire, fiind proprietatea exclusiv sau
comun a defunctului;
c.
soul supravieuitor nu devine prin motenire proprietarul
exclusiv al locuinei, iar defunctul nu a dispus altfel.

supravietuitor?
110.
Dreptul de abitatie al soului supravieuitor:
a.este un drept real;
b.
este un drept temporar care dureaz un an de la data
deschiderii succesiunii;
c. este'conferit de ctre de cujus soului supravieuitor cu titlu gratuit;
d. este un drept insesizabil.
97. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

a.
sotul supravetuitor are, din momentul deschiderii mostenirii,
un drept de abitatie asupra casei in care a locuit , daca aceasta face parte
din mostenire si el nu are o alta locuinta proprie.
b.
are acest drept de abitatie indiferent de mostenitorii cu care
vine in concurs.
c. nu are nici un drept de abitatie
*
Sotul supravetuitor are, din momentul deschiderii mostenirii, un drept de
abitatie asupra casei in care a locuit , daca aceasta face parte din mostenire si el nu
are o alta locuinta proprie. Are acest drept de abitatie indiferent de mostenitorii cu
care vine in concurs.
97.1. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

113.
Cnd soul supravieuitor isi exercita dreptul de abitatie asupra casei in
care a locuit:
a.el este obligat sa plteasc chirie motenitorului care a dobndit casa;
b.el poate inchiria partea de casa pe care nu o locuiete;
c.comotenitorii pot cere restrngerea dreptului de abitatie in cazul in care locuina nu ii
va fi necesara in intregime;
d.
nu mai are dreptul n plin proprietate la mobilele i obiectele
aparinnd gospodriei casnice.
97.2. Cum se exercita dreptul de abitatie al sotului suprvietuitor?

a. el poate nchiria partea de cas pe care nu o locuieste
b.
alt parte
comostenitorii pot procura sotului supravietuitor o locuint n
c. sotul supravietuitor este obligat s depun o cautiune
98. In ce conditii se dobandeste dreptul de abitatie al soului

supravietuitor?
114.
Soul supravieuitor are, din momentul deschiderii succesiunii, un drept de
abitatie asupra casei in care a locuit, in condiiile:
a.sa vina in concurs numai cu clasele II-IV de motenitori;
b.
casa sa faca parte din motenire chiar dac a fost proprietate
comuna a soilor;
c.soul supravieuitor nu are o alta locuina;
d. la data deschiderii motenirii a locuit statornic in casa caiv face obiectul dreptului de
abitatie.
conditii in care soul supravietuitor dobandeste dreptul de abitatie :
daca la data deschiderii mostenirii a locuit in casa care formeaza obiectul dreptului
de abitatie
nu are alta locuinta proprie
casa face parte din mostenire, fiind proprietatea exclusiva sau comuna a
defunctului
sotul supravetuitor nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei
defunctul nu a dispus altfel

supravietuitor?
a.
la data deschiderii motenirii a locuit n casa care formeaz
obiectul dreptului de abitaie si nu are alta locuinta proprie
b.
casa face parte din motenire, fiind proprietatea exclusiv sau
comun a defunctului;
c.
soul supravieuitor nu devine prin motenire proprietarul
exclusiv al locuinei, iar defunctul nu a dispus altfel.
99. Cand inceteaza dreptul de abitatie al soului

supravietuitor?
a. niciodata
b. este un drept temporar care dureaza pana la executarea iesirii din

indiviziune
c. dureaza cel putin un an de la data deschiderii mostenirii sau pana
la recasatorirea sotului supravetuitor
99.1. Cand inceteaza dreptul de abitatie al soului

supravietuitor?
115
.Dreptul de abitatie al soului supravieuitor nceteaz:
a.
odat cu recasatorirea acestuia;
b.la expirarea termenului de un an;

c.la expirarea termenului de 6 luni;
d.la expirarea termenului de 3 ani.
100. Cum se dobandesc bunurile apartinand gospodariei

casnice in cazul in care exista doi soi supravietuitori?
116.
In cazul in care exista doi soi supravieuitori,bunurile aparinnd
gospodriei casnice se dobndesc astfel:
a.soul supravieuitor din cstoria valabila va culege toate aceste bunuri;
b.soul supravieuitor de buna-credinta din cstoria nula, dar putativa, va culege toate
aceste bunuri;
c.
stabilirea drepturilor soilor supravieuitori asupra mobilelor si
obiectelor aparinnd gospodriei casnice urmeaz a se face in funcie de
afectatiunea lor concreta folosinei comune in cadrul gospodriei casnice;
d.cei doi soi supravieuitori nu vor putea culege aceste bunuri dac defunctul a dispus
prin testament ca oricare averi" ale sale sa revin unui tert;
101. In caz de bigamie, cum se imparte motenirea lasata de

defunctul bigam sau cota-parte din acaesta motenire prevazuta
de lege in favoarea soului supravietuitor in concurs cu diferitele
clase de motenitori legali?
a.
se imparte in mod egal intre soul din cstoria valabila si
soul inocent din cstoria nula;
b.revine numai soului supravieuitor din cstoria valabila;
c.revine numai soului de buna-credinta din ultima cstorie incheiata de defunct;
d. se imprte in mod egal intre cei doi soi supravieuitori, indiferent de buna sau reauacredinta a soului supravieuitor din cstoria nula.
102. Ce drepturi are soul supravietuitor in cazul in care a

renuntat la motenire?
118.
In cazul in care soul supravieuitor a renunat la
motenire:
a.el poate culege rezerva;
b.el poate primi bunurile aparinnd gospodriei casnice;
c.el are un drept de abitatie prevzut de Legea nr. 319/1944 asupra case in care a locuit
dac a fost ingurul motenitor al averii lsate de ctre de cujus;
d.
devine strin de toate drepturile succesorale.
102.1. Ce drepturi are soul supravietuitor in cazul in care a

renuntat la motenire?
a.
Drept de abitatie
b. drept de reprezentare
c. drept de legatar
103. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale

ale statului?
119.
Statul este motenitor al succesiunii vacante:
a.
universal;
b.cu titlu universal;

c.cu titlu particular;
d.nu poate motenii.
103.1.
Care sunt caracterele juridice ale drepturilor
succesorale ale statului?
120.
Statul:
a.rspunde pentru pasivul motenirii numai intra vires hereditatis;
b.rspunde pentru pasivul motenirii ultra vires hereditatis;
c.
nu are drept de opiune succesoral;
d.nu are sezina.
103.2. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor succesorale

ale statului?
a.
statul culege bunurile motenirii vacante, n temeiul
suveranitii, dup cum culege orice bun fr stpn aflat pe teritoriul su
(teoria desherenei).
b.
statul dobndete motenirea vacant n baza unui drept de
motenire legal (teoria dreptului de motenire).
c. statul nu are voie sa culeaga un bun fara acordul defunctului
104. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a.
este un act juridic unilateral;
b.este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-1 privete pe
testator, cat si pe beneficiarul testamentului;
c.
poate fi incheiat doar personal;
d.poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,
104.1.
a.
Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-l priveste pe
c. poate fi incheiat doar prin reprezentare;
d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,
105. Cand trebuie sa existe capacitatea de a dispune prin

testament?
a.la momentul deschiderii succesiunii;
b.
la momentul intocmirii testamentului;
c.pe toata perioada de la momentul testrii pana la momentul deschiderii succesiunii.

d.pe perioada anterioara momentului testrii.
106. Cine se bucura de incapacitate totala de a dispune prin

testament?
a.
minorul care nu a implinit vrsta de 16 ani;
b.minorul intre 16 si 18 ani;
c.
persoanele puse sub interdicie;
d.
minorul care a implinit 16 ani in favoarea tutorelui sau cat timp
nu s-a dat descrcare de gestiune
107. Care sunt persoanele care nu pot primi prin testament?

a.
medicii si farmacitii care l-au tratat pe testator de boala de
care sufer,
b.persoanele nenascute la momentul intocmirii testamentului;
c.peroanele incapabile
d.minorii intre 14-16 ani
108. Care este forma pe care trebuie sa o imbrace testamentul

pentru a fi valabil?
a.
forma scrisa;
b.este suficienta si forma verbala;

c.poate imbraca atat forma scrisa, cat si forma verbala.
d.forma autentica.
109. Care este sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii

conditiilor de forma ale testamentului?
a.
nulitate absoluta,
b.nulitatea relativa;
c.nu este supusa nici unei sanciuni.
d.rezolutiunea.
110. Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi legate?
127.
Sunt incapabili absolut de a primi legate:
a.
persoanele neconcepute;
b.tutorele de la minorul aflat sub ocrotirea sa;

c.preoii, de la cei pe care ii asista;
d.persoanele concepute, dar nenscute.
111. Cum se poate face desemnarea legatarului in testament?

128.
Desemnarea legatarului in testament se poate face:
a.
prin desemnarea de catre testator a elementelor cu ajutorul
crora persoana legatarului poate fi identificata;
b.prin desemnarea in testament a persoanei creia testatorul i-a comunicat verbal
numele legatarului;
c.prin dispoziia inclusa in testament ca persoana legatarului sa fie aleasa de o tera
persoana;
d.numai dac se refer la o persoan care exist.
Desemnarea legatarului trebuie s fie fcut prin testamentul ncheiat n

formele prevzute de lege i s fie fcut personal de ctre testator.
Cu respectarea acestor cerine, testatorul este liber s aleag modalitatea (direct
sau indirect) de desemnare a legatarului.
111.1. Cum se poate face desemnarea legatarului in testament?

a.
Desemnarea legatarului trebuie s fie fcut prin testamentul
ncheiat n formele prevzute de lege
b.
s fie fcut personal de ctre testator.
c. poate fi facuta si oral avand 2 martori
112. Care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a.
b. este un act juridic bilateral intrucat produce efecte juridice atat in ceea ce-l priveste pe
c.
poate fi incheiat doar personal;
d. poate fi incheiat atat personal cat si prin reprezentare,
112.1.
129.
TestamentuI:
a.
este un act juridic civil strict personal;
b.reprezint un act juridic civil cu titlu gratuit;

c.este un contract unilateral;
d.este un act juridic inter vivos.
112.2.
130.
Testamentul:
a.este revocabil numai in mod excepional;
b.este revocabil prin natura sa;
c.
nu poate fi incheiat prin reprezentare;
d.este revocabil prin esena sa.
113. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

131.
Testamentul mistic poate fi alctuit:
a.dintr-un proiect;
b.
dintr-un inscris sub semntura privata;
c.dintr-o declaraie asistata;

d.dintr-un act autentic.
113.1.
Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?
a.
este un testament strans, sigilat;
b.
prezentat judecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de
suprascriere, semnat de testator;
c. ambele variante
113.2.
Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?
a. este un testament strans, nesigilat;
b.
prezentat judecatoriei in vederea efectuarii formalitatilor de
suprascriere, semnat de testator;
c. ambele variante
*
Testamentul mistic este un testament strans, sigilat, prezentat judecatoriei in
vederea efectuarii formalitatilor de suprascriere, semnat de testator.)
*
Judecatorul care primeste testamentul este obligat, in ambele situatii, sa
intocmeasca pe hartia sau plicul sigilat actul de suprascriere
*
ntruct testamentul mistic este alctuit din dou nscrisuri, n privina
puterii lui doveditoare trebuie s deosebim:
actul de suprascriere este un act autentic i face dovad deplin pn la
nscrierea n fals;
nscrisul testamentar este un nscris sub semntur privat i va face dovada
pn la proba contrarie.
113.3. Cum poate fi alcatuit testamentul mistic?

a.
b.
prin nscrisul testamentar

prin actul de suprascriere
c. fiind secret , nu stie cum se alcatuieste
114. Cat timp sunt valabile testamentele militarilor?

132.
Testamentele militarilor sunt valabile:
a.3 luni;
b.
6 luni;
c.cel mult un an;

d.3 ani.
Testamentule militarilor este valabil 6 luni dupa expirarea condiiilor

excepionale in care a fost facut ( de ex. razboi..), dupa expirarea termenului, daca a
supravieuit testatorul militar trebuie sa testeze potrivit testamentelor ordinare
115. Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a

minorului?
a.
acceptarea mostenirii se face sub beneficiu de inventar si
raspunde de datoriile mostenirii numai in limitele activului
b.
poate abandona bunurile succesorale daca administrarea si
lichidarea ar fi impovaratoare.
c. minorul nu are capacitate succesoriala
115.1.
Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a
minorului?
133.
Minorul:
a.poate accepta motenirea numai sub beneficiu de invetar; ???

b.
rspunde de datoriile motenirii ultra vires hereditatis; ??
c.poate abandona bunurile succesorale dac administrarea si lichidarea
motenirii ar fi prea impovaratoare; ???
d.nu poate renuna la motenire.
115.2.
Care sunt particularitatile capacitatii succesoarale a
minorului?
a.
poate accepta mostenirea numai sub beneficial de inventar;
b. raspunde personal de datoriile mostenirii ultra vires hereditatis;
????????
c.
poate abandona bunurile succesorale daca administrarrea si
lichidarea mostenirii nu ii aduc profit.
116. Care este capacitatea de a dispune prin testament a

minorul ajuns la majorat?
a. nu are capacitate
b.
capacitatea deplina de exercitiu
c. chiar daca este minor ,inainte de a ajunge la majorat, poate dispune de capacitatea
deplina de exercitiu
Minorul ajuns la majorat arecapacitatea testamentara deplina
116.1.
Care este capacitatea de a dispune prin testament a
minorul ajuns la majorat?
134.
Minorul ajuns la majorat:
a.
poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore,
dac acesta este bunicul sau, chiar dac socotelile definitive ale tutelei nu
au fost in prelabil date si primite;
b.poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dac acesta este tatl su,
numai dac socotelile definitive ale tutelei au fost in prealabil date si primite;
c.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore cnd acesta este
fratele, chiar dac socotelile definite ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite;
d.nu poate dispune prin testament in favoarea fostului sau tutore, dac acesta este
bunicul sau, chiar dac socotelile definitive ale tutelei nu au fost in prelabil date si primite.
117. Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu

particular?
135.
Pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular:
a.bunuri determinate generic chiar dac nu sunt precis determinate cantitativ;
b.
bunuri incorporale;
c.o fraciune din totalitatea bunurilor imobile;

d.o fraciune din totalitatea bunurilor mobile.
*
-
Pot constitui obiect al unui legat cu titlu particular:

bunuri corporale certe(individual determinate)
bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar, masura,etc
bunuri incorporabile(dreptul de proprietate intelectuala)
117.1. Ce bunuri pot constitui obiect al unui legat cu titlu

particular?
a.
bunuri corporale certe(individual determinate)
b.
bunuri de gen determinate sau determinabile dupa numar,
masura,etc
c.
bunuri incorporabile(dreptul de proprietate intelectuala)
118. Cum opereaza reprezentarea in cazul exheredarii de catre

defunct a unui copil al sau, decedat la data deschiderii
succesiunii?
136.
In cazul exheredarii de ctre defunct a unui copil al sau, decedat la data
deschiderii succesiunii:
a.reprezentarea nu poate opera in privina descendenilor motenitorului exheredat;
b.reprezentarea poate opera in privina decendentilor celui exheredat, cu privire la
ntreaga cota ce i s-ar cuveni dac nu era exheredat;
c.
reprezentarea succesoral opereaz in privina
descendenilor celui exheredat, cu privire la rezerva succesoral ce
s-ar fi cuvenit exheredatului;
d.reprezentarea succesoral nu opereaz in privina ascendenilor celui exheredat, cu
privire la rezerva succesoral ce s-ar fi cuvenit exheredatului.
119. Care sunt testamentele ordinare?

a.
b.
c.
d.
testamentul olograf;
testamentul autentic;
testamentul mistic.
testamentul secret
120. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

testamentul olograf pentru a fi valabil?
a.
sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului;
b.chiar dac este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,
c.sa aib meniunea bun si aprobat"
d.sa fie incheiat in fata notarului.
121. n functie de obiectul lor de cate feluri pot fi legatele?

a.legatul universal, care confer legatarului chemare la fraciune din motenire sau la o
masa de bunuri determinate;
b.legatul cu titlu universal, care confer legatarului chemare sau vocaie la intreaga
motenire;
c.
legatul cu titlu particular, care confer vocaie la unul sau mai
multe bunuri succesorale singulare, privite ut singuli.
d.legatul cu titlu universal, care confer vocaie la unul sau mai multe bunuri succesorale
singulare, privite ut singuli.
122. Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul testamentului

olograf pentru a fi valabil?
140.
Codicilul testamentului olograf este valabil:
a.
dac este scris datat si semnat de mana testatorului;
b.dac este semnat de testator;

c.dac este cel puin datat si semnat de mana testatorului;
d.dac este autentificat.
122.1.
Ce conditii trebuie sa indeplineasca codicilul
testamentului olograf pentru a fi valabil?
a.
sa fie scris in tot, datat si semnat de mana testatorului
b. chiar daca este scris de o alta poersoana, este suficient sa fie semnat de testator,
c. sa aiba mentiunea bun si aprobat
d. sa fie incheiat in fata notarului
123. In favoarea cui poate fi instituit legatul universal?

141.
Legatul universal poate fi instituit:
a.
numai in favoarea unei singure persoane;
b.in favoarea mai multor persoane;

c.asupra tuturor bunurilor mobile sau asupra tuturor bunurilor imobile.
d.asupra unei fraciuni din bunurile imobile.
Legatul universal este dispoziia prin care testatorul las dup moartea-i, la
una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale(art. 888 C. civ.).
123.1. In favoarea cui poate fi instituit legatul universal?

a.
la una sau mai multe persoane
b. doar la o persoana
c. nimanui
124. Care este regimul juridic al dispozitiilor privitoare la o

mostenire?
142.
Este nula:
a.cesiunea drepturilor succesorale ale unui motenitor fcuta dup moartea lui de cujus;
b.
(Este nula) convenia prin care motenitorii prezumtivi convin
ca nu vor aplica testamentul autorului lor;
c.cesiunea drepturilor succesorale ale unui motenitor legal fcuta ctre un legatar cu
titlu particular al lui de cujus.
d.convenia prin care se transmit cu titlu gratuit drepturile succesorale dobndite n urma
deschiderii motenirii.
125. Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat?

143.
Legatul va putea fi revocat de instana judectoreasca:
a.pentru nexecutarea sarcinilor recomandate in testament;
b.pentru ingratitudinea legatarului;
c.
pentru injurie grav la adresa memoriei testatorului;
d.pentru refuzul de alimente.
un legat poate fi revocat de instanta de judecata n cazurile n care legatarul

svrete, n mod culpabil, o fapt dintre cele prevzute de lege drept cauz de
revocare judectoreasc.
125.1. Cand poate fi revocat de instanta de judecata un legat?

a.
n cazurile n care legatarul svrete, n mod culpabil, o
fapt dintre cele prevzute de lege drept cauz de revocare judectoreasc.
b. legat nu poate fi revocat
c. cand legatarul moare
126. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

144.
Legatarul cu titlu particular:
a.rspunde de activul si pasivul motenirii;
b.rspunde numai de pasivul motenirii;
c.
nu rspunde de pasivul motenirii.
d.nu poate abandona bunul primit prin legat.
Legatul este cu titlu particular dac confer legatarului vocaie succesoral

la unul sau mai multe bunuri determinate, privite izolat (ut singuli).
126.1. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

a.
trebuie sa aiba vocaie succesoral la bunuri determinate
b. nici o obligatie
c. trebuie sa aiba vocatie la intreaga mostenire
127. Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect bunul

altuia, atunci cand legatarul stia acest lucru?
145.
Cind legatul are ca obiect bunul altuia iar legatarul stia acest lucru:
a.legatul este nul;
b.
legatul este valabil, cel inut de executarea legatului fiind
obligat ori sa procure bunul spre a-l remite legatarului ori sa dea legatarului
valoarea bunului din momentul morii testatorului;
c.legatul este nul chiar dac ar avea ca obiect un bun determinat generic;
d.se creeaz o obligaie moral pentru executorul testamentar de a procura acel bun.
127.1. Care este regimul juridic al legatului ce are ca obiect

bunul altuia, atunci cand legatarul stia acest lucru?
a. in acest caz legatul dispare
b.
legatarul primeste doar fructele bunului
c.
executorul testamentar are sarcina de a aduce acel bun in
patrimoniul succesoral..
128. In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat?

146.
Testatorul poate dispune prin legat in favoarea:
a.medicului care 1-a tratat pe testator pentru boala de care a murit, atunci cnd legatul
este universal, a fost fcut in timpul bolii, medicul este var primar cu testatorul, iar testatotul nu
are erezi in linie dreapta;
b.
preotului care l-a asistat pe testator din punct de vedere
religios in cursul ultimei boli, atunci cnd legatul este universal, a fost
fcut in timpul bolii, preotul este frate cu testaotul, iar testatorul are
motenitori in linie dreapta;
c.soiei medicului care l-a tratat pe testator pentru boala tic care a murit, atunci cnd
legatul este universal, a fost fcut in timpul bolii, iar medicul este fiul testatorului;
d.n favoarea tutorelui su, dac a mplinit vrsta de 16 ani i este vorba de jumtate din
bunurile sale.
Testatorul poate dispune in favoarea mai multor persoane diferite, fie prin
legate de aceeasi natura , fie prin legate de natura diferita
128.1. In favoarea cui poate dispune testatorul prin legat?

a.
Testatorul poate dispune in favoarea mai multor persoane
b. Testatorul poate dispune in favoarea unei singure persoane persoane

c. Testatorul poate dispune doar in favoarea persoane lor juridice
129. Ce dispozitii sunt permise intr-un testament?

147.
Sunt permise urmtoarele dispoziii intr-un testament:
a.
dispoziia prin care dispunatorul ii adreseaz celui gratificat
rugmintea ca in ipoteza in care bunul ce a fcut obiectul liberalitatii va mai
exista in patrimoniul sau sa-l transmit unei a treia persoane, desemnata
de ctre dispunator;
b.dispoziia prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat sa transmit la moartea sa ceea
ce a mai rmas din bunurile primite unei alte persoane, desemnata de dispunator;
c.dublul legat condiional;
d.substituiile fideicomisare.
Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la

bunurile ce fac parte din acesta, precum i la desemnarea direct sau indirect a
legatarului. Alturi de aceste dispoztii sau chiar n lipsa unor asemenea dispozitii,
testamentul poate s contin dispozi ii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor
testamentare anterioare, dezmostenire,numirea de executori testamentari, sarcini
impuse legatarilor sau mo tenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte dup
decesul testatorului.
129.1. Ce dispozitii sunt permise intr-un testament?

a. nu sunt permise dispozitii, doar legate
b.
dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor
testamentare anterioare, dezmostenire,
c.
dispozitii pt numirea de executori testamentari, sarcini impuse
legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte
dup decesul testatorului.
130. Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?

a.
trebuie sa aiba vocaie succesoral la bunuri determinate
b. nici o obligatie
c. trebuie sa aiba vocatie la intreaga mostenire
confer legatarului vocaie succesoral la unul sau mai multe bunuri

determinate, privite izolat (ut singuli).
130.1.
Ce obligatii are legatarul cu titlu particular?
148.
Legatarul cu titlu particular:
a.rspunde de pasivul motenirii intra vires hereditatis;
b.rspunde de pasivul motenirii ultra vires hereditatis;
c.
nu rspunde de pasivul motenirii;
d.este i executor testamentar.
131. In ce cazuri intervine caducitatea unui legat?

149.
Caducitatea unui legat intervine in cazurile:
a.cnd legatarul moare nainte de implinirea condiiei suspensive din testament, chiar
dac a supravieuit testatorului;
b.cnd legatarul moare inaintea testatorului, chiar dac prin interpretarea voinei
testatorului se stabilete ca acesta a inteles sa gratifice in lipsa legatarului pe motenitorii
acestuia;
c.
in cazul in care legatarul era incapabil in momentul ntocmirii
testamentului;
d.cnd nainte de preadarea legatului, legatarul devine incapabil.
*
-
caducitatea unui legat intervine la :

decesul legatarului, naintea testatorului;
incapacitatea legatarului de a primi legatul;
neacceptarea legatului de ctre legatar;
pieirea total a bunului care formeaz obiectul legatului.
131.1. In ce cazuri intervine caducitatea unui legat?

a.
n cazul predecesului legatarului
b. n cazul pieirii bunului dup deschiderea mostenirii

c. n caz de revocare a legatului
132. Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care

determina caducitatea unui legat?
150.
legatului:
a.
Legatul devine caduc dac mprejurrile care mpiedica executarea
sunt strine de voina testatorului;
b.sunt strine de vreo culpa a legatarului;

c.sunt culpabile legatarului;
d.sunt culpabile testatorului.
vointa testatorlui a fost ca testamentul sa isi produca efectele la moartea sa,

independent de vointa sa acest testament devine caduc potrivit interveniei unor
cauze exterioare vointei acestuia.
132.1. Ce legatura cu vointa testatorului au imprejurarile care

determina caducitatea unui legat?
a.
nicio legatura(doar dupa moartea testatorului poate apare
fenomenul de caducitate a unui legat)
b. doar testatorul poate determina caducitatea unui legat
c. nimeni nu poate determina caduicitatea unui legat
133. Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata

pasivului motenirii?
151.
Legatarul cu titlu particular poate fi obligat la plata pasivului motenirii:
a.
cnd obiectul motenirii este un imobil ipotecat;
b.cnd obiectul motenirii este un bun mobil;

c.de obicei;
d.dac a convenit n acest sens cu de cujus.
Legatarul cu titlu particular poate fi obligat la plata pasivului motenirii:

cand testator a prevazut expres plata
daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un grup particular de bunuri care
cuprind nu numai drepturi ci si obligatii
daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un imobil ipotecat
daca activul most nu acopera pasivul, indirect va suporta si legatarul cu titlu
particular consecintele pasivului.
legatul uzufructului avnd ca obiect o univ. succesorala sau o cota parte din
univ.
133.1. Cand poate fi obligat legatarul cu titlu particular la plata

pasivului motenirii?
a.
cand testator a prevazut expres plata
b.
daca legatarul cu titlu particular are ca obiect un grup
particular de bunuri care cuprind nu numai drepturi ci si obligatii
c.
daca activul mostenirii nu acopera pasivul, indirect va suporta
si legatarul cu titlu particular consecintele pasivului, sau legatul cu titlul
particular are ca obiect un imobil ipotecat
134. In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului

pentru neexecutarea sarcinilor?
152.
introduce:
a.
Aciunea in revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinilor se
in termenul general de prescripie;
b.in termen de doi ani;

c.in termen de cinci ani;
d.n termen de 6 luni.
Termenul pentru revocarea legatelor pentru neexecutarea sarcinilor este

termenul general de prescrptie de 3 ani si curge de la data prevazuta pt. executarea
sarcinii iar daca nu exista o astfel de data de la data deschid.succesiunii
134. In ce termen se introduce actiunea in revocarea legatului

pentru neexecutarea sarcinilor?
a.
3 ani de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu
exista o astfel de data de la data deschididerii succesiunii
b. 6 luni de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu exista o astfel de data de
la data deschididerii succesiunii
c. 1 an de la data prevederii pt. executarea sarcinii iar daca nu exista o astfel de data de
la data deschididerii succesiunii
135. Prin ce poate fi determinata ineficacitatea legatelor?

a.prin voina legiuitorului;
b.
c.
prin voina testatorului;

prin hotrre judectoreasca:
d.prin voina motenitorilor.
136. Care sunt cauzele care determina revocarea

judecatoreasca a legatelor?
a.
neexecutarea sarcinii de ctre legatarul gratificat printr-un
legat cu sarcina;
b.
atentat la viata testatorului;
c.
delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa testatorului;
d.injurie grava fcuta memoriei testatorului.
???
137. Care sunt cauzele de ineficacitate a legatelor?

a.
b.
c.
d.
nulitatea relativa;
nulitatea absoluta;
revocarea;
caducitatea.
138. Care este regimul juridic al retractarii revocarii dispozitiilor

dintr-un testament?
a. dispozitiile dintr-un testament nu mai pot fi retractate
b.
revocarea retractarii e un act unilateral de vointa al testatorului
poate fi expresa sau tacita
c. revocarea retractarii e un act unilateral de vointa al legatarului poate fi expresa sau
tacita
138.1. Care este regimul juridic al retractarii revocarii

dispozitiilor dintr-un testament?
156.
Retractarea revocrii dispoziiilor dintr-un testament:
a.
este permisa;
b.nu este permisa;

c.este permisa numai cu acordul legatarului;
d.nu are influen asupra mprelii activului succesoral.
139. Cand un legat este caduc?

157.
Un legat este caduc atunci cnd:
a.a fost ncheiat cu nclcarea normelor imperative ale legii;
b.bunul ce a fcut obiectul legatului a fost ulterior nstrinat de ctre testator;
c.exista incompatibilitate sau contrarietate intre dispoziiile testamentului posterior si cel
anterior, dispoziiile din testamentul anterior nemaiputand fi executate.
d.
bunul a pierit inainte de deschiderea succesiunii.
Orice legat devine caduc atunci cnd:

legatarul nu mai este n viata la data deschiderii mostenirii;
legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
legatarul este nedemn;
legatarul renunta la mostenire;
legatarul decedeaza naintea mplinirii conditiei suspensive ce afecteaza
legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;
bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit n totalitate din
motive care nu tin de vointa testatorului, n timpul vietii testatorului sau naintea
mplinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.
139.1. Cand un legat este caduc?

a.
legatarul este nedemn;
b.
legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii
mostenirii, sau legatarul nu mai este n viata la data deschiderii mostenirii
c.
bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit
n totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, n timpul vietii
testatorului sau naintea mplinirii conditiei suspensive ce afecteaza
legatul,sau legatarul renunta la mostenire;
140. Cand intervine caducitatea unui legat?

158.
Caducitatea unui legat intervine cnd:
a.legatarul a refuzat sa primeasc legatul dup deschiderea succesiunii, dar inainte de
mplinirea condiiei suspensive prevzute in testament;
b.legatul este sub condiie suspensiva si este sigur ca aceasta nu se va realiza;
c.legatul este fcut sub condiie rezolutorie si aceasta s-a realizat;
d.
bunul a pierit inainte de ntocmirea testamentului;
140.1. Cand intervine caducitatea unui legat?

a.
n cazul predecesului legatarului
b. n cazul pieirii bunului dup deschiderea mostenirii

c. n caz de revocare a legatului
141. Cum se poate face revocarea voluntara expresa a

dispozitiilor unui testament?
159.
Revocarea voluntara expresa a dispoziiilor unui testament se face prin:
a.numai printr-un alt testament;
b.printr-un act autentic;
???
c.printr-un alt testament, dar numai dac are aceeai forma cu testamentul pe care il
revoca;
d.
testament.
printr-un act sub semntura privata ce nu reprezint
141.1. Cum se poate face revocarea voluntara expresa a

dispozitiilor unui testament?
a.
printr-un testament posterior
b.
printr-un act autentic
c. nu se poate face revocarea
142. Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a

testamentului?
160.
Revocarea voluntara tacita poate avea loc:
a.cnd printr-un testament ulterior bunul ce fcuse obiectul primului legat este lsat in
favoarea unei alte persoane;
b.prin distrugerea de ctre alii, fara tirea testatorului, a obiectului legatului;
c.
prin scrierea cuvntului anulat", a datei si a semnturii
testatorului;
d.prin nstrinarea bunului ce a fcut obiectul legatului printr-un contract de vanzarecumparare nul
Revocarea poate fi fcut oricnd de testator pn la momentul decesului, fr

a fi necesar s justifice aceasta n vreun fel.
142.1. Cand poate avea loc revocarea voluntara tacita a

testamentului?
a. prin confecionarea unui testament nou;
b. prin nstrinarea sau distrugerea voluntar a bunului ce formeaz obiectul legatului;
c.
niciodata
143. Cum se produce revocarea voluntara tacita a

testamentului?
161.
Revocarea voluntara tacita a testamentului se produce:
a.in caz de captatie;
b.
in caz de contrarietate;
c.in caz de distrugere involuntara de ctre testator.

d.printr-un testament ulterior, dac s-au respectat regulile pentru testament, chiar dac
celelalte dispoziii din testament ar fi nule, indiferent din ce cauza.
Revocarea este tacit dac, fr a fi declarat expres, rezult indirect, dar

nendoielnic, din anumite acte sau fapte svrite de testator sau cunoscute de el.
143.1. Cum se produce revocarea voluntara tacita a

testamentului?
a.
din anumite acte sau fapte svrite de testator sau cunoscute
de el.
b. nu se poate produce revocarea
c. prin vointa legatarilor
144. Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru

ingratitudinea legatarului?
162
.Constituie cauze de revocare a legatului pentru ingratitudinea legatarului:
a.cnd gratificatul a atentat la viata dispunatorului;
b.
refuzul de alimente;
c.dac gratificatul s-a fcut vinovat de delicte, cruzimi sau injurii grave fata de testator;
d.acuzaia capital calomioas la adresa testatorului.
Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine

n urmatoarele cazuri:
daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau,
stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a nstiintat;
daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de
testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
144.1. Ce situatii constituie cauze de revocare a legatului pentru

ingratitudinea legatarului?
a.
daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane
apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a nstiintat;
b.
daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau
injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei
testatorului.
c. nu se poate revoca legatul
145. Cine sunt motenitorii rezervatari?

a.
b.
descendenii;
ascendenii privilegiai;
c.colateralii privilegiai;
d.
soul supravietiuitor
146. Ce persoane nu sunt motenitori rezervatari?

164.
Nu sunt motenitori rezervatari:
a.descendenii defunctului;
b.
colateralii privilegiai ai defunctului;
c.ascendenii privilegiai ai defunctului;

d.soul supravieuitor.
146.1. Ce persoane nu sunt motenitori rezervatari?

a.
b.
c.
colateralii privilegiai fraii i surorile defunctului

ascendenii ordinari bunici, strbunici
colateralii ordinari unchi, mtui, veri
147. Care este rezerva soului supravietuitor in raport cu

descendenii?
a.
b.
c.
1/8 din motenire; ???

1/2 din cota legala de 1/4; ???
1/4
d.1/6.
148. Care este sanctiunea depasirii cotitatii disponibile?

a.nulitatea;
b.caducitatea,
c.
reductiunea
d.decderea.
149. Cum se realizeaza reductiunea liberalitatilor excesive?

a.prin lege;
b.prin voina testatorului;
c.
d.
prin buna nvoiala intre motenitori;

pe cale judectoreasca.
150. Cine are dreptul de a cere raportul donatiilor?

a.
b.
descendenii;
soul supravieuitor, dac vine in concurs cu descendenii;
c.ascendenii privilegiai;
d.
creditorii persoanali ai descendenilor.
151. Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite de

la de cujus?
169.
Sunt obligai la raportul donaiilor primite de la de cujus:
a.motenitorii din clasa I de motenitori legali dac donaia a fost fcuta cu scutire de
raport;
b.soul supravieuitor, cnd vine in concurs cu clasa I de motenitori legali si cu
ascendenii privilegiai;
c.ascendenii ordinari si ascendenii privilegiai;
d.
motenitorii din clasa I de motenitori legali dac donaia nu a
fost fcuta cu scutire de raport.
151.1. Ce mostenitori sunt obligati la raportul donatiilor primite

de la de cujus?
a.
Descendentii defunctului
b.
Sotul supravetuitor ,daca vine in concurs cu descendentii
defunctului
c. Toti mostenitorii
151.a. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a exista

obligatia legala de raport al donatiilor?
a.
sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la
mostenire in calitate de descendenti ai defunctului sau de sot
supravietuitor;
b.
mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea;
c.
mostenitorul legal sa aiba si calitatea de donatar;
d.
donatia sa nu fi fost scutita de raport.
152. Care sunt caracteristicile actiunii de raport al donatiilor?
a.
b.
este o aciune reala;

este o aciune persoanala;
c.este o aciune prescriptibila;
d.
este o aciune imprescriptibila.
??????????
153. Care este termenul in care poate fi exercitat dreptul de

optiune succesorala?
a.in termenul general de prescripie;
b.
in 6 luni de la data deschiderii motenirii;
c.in termen de un an de la data deschiderii motenirii.

d.oricnd,fara limitare in timp.
154. Cum se poate realiza raportul donatiilor?

a.
prin buna-invoiala;
b.prin voina testatorului;
c.
d.
prin voina legatarului;

pe cale judectoreasca.
155. Pot exercita creditorii succesibilului neglijent dreptul de

optiune?
a.da, pe calea aciunii oblice,
b.in nici o situaie,
c.da, cu acordul succesibilului
d.
da, pe calea aciunii oblice, cu condiia ca acest drept sa fie
exercitat in termenul de 6 luni de la data deschiderii motenirii.
156. n cazul renuntarii la motenire a succesibilului care este

actiunea pusa la dispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile
legale?
a.
b.
actiunea oblica
actiunea pauliana;
c. revocarea renuntarii,
d. nulitatea absoluta.
????????
157. Ce fel de act este optiunea succesorala?

a.act de administrare;
b.
act de dispoziie;
c.act de conservare;
d.act dezinteresat.
158. Care sunt conditiile de forma pe care trebuie sa le

indeplineasca acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi
valabila?
a.nici o condiie,
b.este un act consensul fiind necesar doar acordul de voina,
c.
trebuie sa ndeplineasc forma solemna, respectiv condiiile
de forma prevzute de lege pentru fiecare act in parte.
d.trebuie sa ndeplineasc forma autentica.
159. Care sunt conditiile obligatiei legale de raport al donatiilor?

a.
sa existe doi sau mai muli motenitori cu vocaie legala in calitate
de descendeni ai defunctului sau de so supravieuitor;
b.
motenitorul obligat la raport sa fi acceptat motenirea, pur si
simplu ori sub beneficiu de inventar;
c.
donaia sa nu fi fost scutita de raport;
d.
motenitorul sa aib si calitatea de donatar.
159.1. Care sunt conditiile obligatiei legale de raport al

donatiilor?
a.
sa existe doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala in
calitate de descendenti aidefunctului sau de sot supravietuitor;
b.
mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea, pur si
simplu ori sub beneficiu de inventar;
c.
donatia sa nu fi fost scutita de raport;mostenitorul sa aiba si
calitatea de donatar.
160. Cine poate cere raportul?

a.
descendenii;
b.
soul supravieuitor;
c.
creditorii personali ai descendenilor si ai soului
supravieuitor;
d.creditorii succesiunii:
161. Care sunt caracterele juridice ale actului de optiune

succesorala?
a.
b.este un act juridic obligatoriu;
c.
d.
este un act juridic voluntar;

este un act juridic irevocabil:
162. Cand poate fi exercitat dreptul de optiune succesorala?

a. la momentul deschiderii succesiunii;
b. nainte dc data decesului defunctului,
c.
pe toata perioada de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. in termen de 6 luni de la data cunoaterii decesului de cuiusului.
163. n cazul declararii judecatoresti a mortii, de cand incepe sa

curga dreptul de optiune succesorala?
a. de la data stabilita de instana ca fiind data morii;
b.
de la data rmnerii irevocabile a hotarii judectoreti de
declarare a morii;
c. de la data introducerii cererii de declarare judectoreasca a morii;

d. de la data la care motenitorii au cunoscut faptul morii:
164. n ce termen poate reveni renuntatorul asupra deciziei de

renuntare la motenire?
a. nu se poate reveni asupra renunrii la motenire;
b. in termen de 6 luni de la data renunrii;
c.
in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;
d. in teremenul general de pescriptie.
165. Cine poate dispune repunerea in termenul de optiune

succesorala?
a. notarul;
b. organele administrative de stat;
c.
instana judectoreasca
d. ceilali motenitori cu vocaie la succesiune:
166. Care sunt conditiile de fond pe care trebuie sa le

indeplineasca renuntarea la motenire?
a.trebuie sa fie tacita;
b.
trebuie sa fie expresa;
c.este un act juridic divizibil;
d.
este un act juridic indivizibil:
167. Care sunt conditiile de forma ale renuntarii la motenire?

a.
b.
c.
este un act juridic solemn;

trebuie sa fie data in fata notarului;
trebuie sa fie nscrisa in registrul special de renunri;
d. trebuie fcuta in fata instanei judectoreti:
168. Care sunt efectele renuntarii la motenire?

a.
renuntatorul nu beneficieaza de nici un drept succesoral;
b. renuntatorul este obligat sa suporte datoriile motenirii alturi de ceilali motenitori;

c. renuntatorul va fi obligat la raportul donaiilor
d.
renuntatorul nu va fi obligat la raportul donaiilor, cu excepia
situatiiei in care vine la motenire mpreun cu motenitorii
169. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

retractarea renuntarii la motenire pentru a-si produce efecte?
a.
b.
sa nu se fi indeplinit termenul de opiune succesoral;

sa nu fi acceptat motenirea vreun alt succesibil;
c.sa fie fcuta sub beneficiu de inventar;

d.sa fie fcuta sub condiie suspensiva:
170. Care sunt efectele acceptarii motenirii sub beneficiu de

inventar?
a.
datorile motenitorului fata de de cuius nu se sting prin
confuziune;
b.
se stinge definitiv dreptul de opiune succesoral,
c.
motenitorul pierde dreptul de a renuna la motenire;
d.creantele motenitorului fata de de cuius se sting prin confuziune:
171. Care sunt drepturile ce fac parte din activul succesoral?

a.
b.
c.
drepturile reale
drepturile de creana
aciunile patrimoniale
d. drepturile personal nepatrimonial
172. Care sunt felurile transmiterii activului si pasivului

succesoral?
a.
b.
c.
d.
universala
cu titlu universal
cu titlu particular
pentru cauza de moarte
173. Caror motenitori le revine obligatia de a suporta pasivul

succesoral?
a. motenitorilor cu titlu particular
b.
c.
d.
motenitorilor universali
motenitorii cu titlu universal
soul supravieuitor
174. Care dintre motenitori se bucura de sezina?

a.
b.
descendenii
ascendenii privilegiai
c. colateralii privilegiai
d. soul supravieuitor
175. Care sunt caracterele juridice ale petitiei de ereditate?

a.
b.
este o aciune reala

este o aciune divizibila
c. este o aciune imprescriptibila
d.
este o aciune prescriptibila
176. Cine poate avea calitatea de reclamant intr-o petitie de

ereditate?
a. persoana care se pretinde legatar cu titlu particular
b.
c.
persoana care se pretinde legatar universal

persoana care se pretinde legatar cu titlu universal
d. orice persoana interesata
177. Certificatul de motenitor cu privire la ce face dovada

deplina?
a.
b.
c.
d.
la calitatea de mostenitor
la cota ce revine fiecarui mostenitor
la bunurile ce se cuvin fiecarui mostenitor
la persoanele care au renuntat la succesiune
178. Ce autoritate poate dispune anularea certificatului de

motenitor?
a. notarul public care l-a eliberat
b. orice notar public in fata cruia se invoca motivul de nulitate
c.
instana judecatoreasca
d. seful ociului de stare civila de la ultimul domiciliu al defunctului
179. Care este termenul in care se poate cere iesirea din

indiviziune?
a. de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
b. de 6 luni de la data eliberarii certicatului de motenitor
c.
este o actiune imprescriptibila
d. in termenul general de prescriptie
180. Care sunt persoanele care pot cere imparteala motenirii?

a.
b.
c.
mostenitorii legali
motenitorii universali
motenitorii cu titlu universal
d.. mostenitorul cu titlu particular
181. Care este efectul juridic al impartelii motenirii?

a. constitutiv
b. translativ
c.
declarativ
d. abdicativ
183. Care este termenul pentru care coindivizarii pot hotr s

rmn n indiviziune?
a. termenul de trei ani
b.
termenul de 5 ani
c. nu este admisibila o astfel de conventie

d. termenul de 6 luni de la data emiterii certicatului de succesor
182. Cand este obligatorie imparteala motenirii pe cale

judecatoreasca?
a.
dac la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenti toti
\coindivizarii
b.
dac intre coindivzari exista peroane lipsite de capacitate de
exercitiu
c. dac in masa succesoral sunt cuprinse terenuri
d.
invoiala
dac coindivizarii nu au fost de acord cu mpreala prin buna-

Fileshare 1.drept Civil - Succesiuni Rezolvare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fileshare 1.drept Civil - Succesiuni Rezolvare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fileshare 1.drept Civil - Succesiuni Rezolvare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT CIVIL.

Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

este o transmitere pentru cauza de moarte;

1.1. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

este o transmitere pentru cauz de moarte;

1.2. Care sunt caracterele juridice ale transmiterii motenirii?

este o transmitere pentru cauz de moarte;

b.este o transmitere neunitar;

Cum se poate transmite patrimoniul succesoral?

Care este data deschiderii motenirii?

b. data dezbaterii la notariat a motenirii

Unde se deschide motenirea?

la locul ultimului domiciliu al defunctului;

b. la locul unde este inregistrat decesul;

4.1. Unde se deschide motenirea?

4.2. Unde se deschide motenirea?

la locul ultimului domiciuliu al defunctului

b. la locul unde este inregistrat decesul;

Ce influenteaza data deschiderii motenirii?

Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

sa aib vocaie succesoral;

d. sa accepte succesiunea in termenul legal.

6.1. Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

in cazul succesiunii legale sa nu fie nedemn;

b. sa accepte succesiunea in termenul legal.

6.2. Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

6.3. Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

6.4. Care sunt conditiile generale ale dreptului la motenire ?

c. la momentul dezbaterii succesiunii;

Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

8.1. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

8.2. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

persoanele fizice predecedate;

9.1. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

9.2. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

9.3. Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala?

persoanele fizice predecedate;

b. persoanele juridice nedizolvate;

Cui se pot aplica regulile care guvereneaza motenirea?

numai in cazul morii unei persoane fizice;

b. in cazul incetarii existentei unei persoane juridice;

11. Ce fel de mostenitori pot exista in urma deschiderii unei

motenitori testamentari cu titlu particular;

d. motenitori sezinari cu titlu particular.

12. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala

12.1. De la ce data au persoanele juridice capacitate succesorala

13. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii

opereaz de drept, instana doar constatnd nedemnitatea;

d. produce efecte doar fa de autorul faptei.

13.1. Care sunt caracterele juridice ale nedemnitatii

se aplica faptelor expres si limitativ prevazutede lege;

Impotriva cui poate fi invocata nedemnitatea succesorala?

nedemnului, cat timp este in viata;

b. numai motenitorilor legali ai nedemnului, dac nedemnul a ncetat din viata;

d .nepoilor nedemnului care ar veni la motenire n nume propriu.

Care sunt efectele nedemnitatii succesorale?

produce efecte, in principiu, fata de motenitorii nedemnului;

d.nu afecteaz cotele cuvenite motenitorilor legali.