Eseu Temperament
Eseu Temperament
Eseu Temperament
- BRAOV 2014 -
Criteriile de ordin morfologic sau bioconstitutional au fost de multa vreme luate in atentie
pentru explicarea lor. Asemenea criterii au fost identificate si utilizate pentru prima data de catre
Hipocrate. Acesta a folosit notiunea de tip corporal, determinat de aspectul constitutional
exterior, de raportul dintre tesutul muscular si cel osos, precum si de cel din cutia toracica si
abdomen. Hippocrate a delimitat tipul corporal ftizic, caracterizat prin aspect scheletic, fragil,
alungit, temperamental rece, calculat, tacut, reflexiv si tipul apoplectic, caracterizat prin aspect
musculos-obez, abdomen dezvoltat, statura mijlocie sau mica, temperament jovial, afectuos,
impulsiv, instabil, emotional, necontrolat.
b)Tipologia lui Ernst Kretschmer
Medic psihiatru german, Ernst Kretschmer (1888-1964), studiind bolnavi psihici a sesizat o
corespondenta
frecvevta
intre
simptomatologia
psihocomportamentala
si
aspectul
bioconstitutional extern. Astfel, a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice,
idee ce si-a gasit finalizarea in lucrarea Structura corpului si caracterul(1921).2
Limitata initial la doua tipuri principale, clasificarea lui Kretshmer va ajunge in final sa cuprinda
trei tipuri principale si un tip accesoriu mai putin individualizat.
Cele trei tipuri principale sunt: picnic ciclotim, leptosom (sau astenic) schizotim, atletic
vascos.
c)Tipologia olandeza Heymans si Wiersma. Este o tipologie cu caracter tranzitoriu, cei doi
autori olandezi pornind in elaborarea ei, de la o ipoteza neurofiziologica, formulata de psihiatrul
Otto Gross.
Pentru Gross, orice fenomen psihic (o emotie, de exemplu) declanseaza o activitate a celulelor
nervoase care persista si dupa terminarea lui, influentand incostient activitatile ulteriore ale
spiritului. Ele apar ca si cum ar fi opuse functiei cerebrale primare si functiei cerebrale
secundare.
Heymans si Wiersma si-au propus sa descrie personalitatea, sub raport temperamental, pe baza a
trei dimensiuni pe care ei le-au identificat cu ajutorul unor scari de evaluare. Cele trei trasaturi
sunt: emotivitatea sau instabilitatea emotionala, activitatea sau forta pulsionala generala si
primaritate-secundaritate, determinata dupa predominarea uneia din cele doua functii
identificate de Gross.
tind sa evite monotonia. Aceste persoane sunt intoleranti la rutina si sunt intr-o continua
cautare de schimbari.
In contrast, persoanele cu scor redus nu obtin satisfactie deosebita in explorare si, prin
urmare, prefera oameni, locuri si situatii familiare.
Impulsivitate vs reflectie ( NS2)
Persoanele cu scor mare pe NS2 tind sa fie excitabile, dramatice, impresioniste si capricioase,
iau decizii rapide pe baza unor informatii incomplete si au un control slab al impulsurilor.
Aceste persoande actioneaza la instinste de moment si premonitii instinctive fiind de multe
ori distrasi si au deficit de atentie.
In contrast, persoanele cu scor redus pe NS2 sunt descrise ca fiind reflexive si foarte rar
actioneaza pe presu[puneri si banuieli. Ele tind sa fie analitice si au nevoie de informatii
detaliate in luarea deciziilor.
Extavaganta vs reservat (NS3)
Persoanele cu scor mare pe NS3 tind sa fie extrvagante cu banii, sentimentele si energia lor.
Acestea pot impresiona pe altii ca fiind galant, neingradit, preferand sa cheltuie banii decat sa
economiseasca. Le place sa traiasca la extrem , impingand la limita resursele lor financiare.
In contrast, persoanele cu scor redus pe NS3 sunt descrise ca fiind rezervate, controlate sau
retinute. Aceste persoane nu isi risipesc banii, energia si sentimentele. Mai degraba, ele pot
impresiona prin zgarcenie, deoarece ele sunt neinteresate in cheltuirea sau achizitionarea de
lucruri.
Temperamentul adult-orintat
Modele exlicative ale temperamentului dupa criteriul adult-orientat au fost lansate in Europa
de Eysenck si Teplov si sunt: modelul PAD a lui Mehrabian, modelul neuropsihologic a lui
Gray si modelul biologic de cautare a senzatiilor de Zuckerman.
Modelul PAD Placere-Arousability-Dominare- dezvoltat de Mehrabian, este o teorie a
modelului descriptiv, multidimensional, centrata pe emotie. S-a studiat comunicarea non-verbala:
atitudinile, realizarile, apartenenta si alte comportamente sociale caracteristice iar aceste studii au
aratat importanta mediului in comportamentul uman.
Temperamentul este strans legata de comportament si mediu fiind centrat pe atentie. In acord cu
cei trei factori emotionli, se disting trei tipuri de temperamente bipolare de baza: trasatura
placere-neplacere, trasatura docilitate-nervozitate si trasatura dominare-supunere.
Placere-neplacere: In functie de aceste sentimente au fost descrise temperamente luand in
considerare indicatorii comportamentali pozitivi si negativi: rasul/plansul, expresii faciale in
timpul interactinii sociale.
Docilitate-nervozitate (putere-slabicine): Nervozitatea poate fi definita ca pe o cota individuala
care include amplitudinea reflexului initial de orientare, numarul de procese de adaptare, diversi
indici de nervozitate ca rezultat al ridicarii ratei de stimulare si slabiciune a sistemului nervos.
Dominare-supunere: Dominarea da sentimentul de libertate in a actiona foarte variat, sentimentul
de detinere a controlului asupra mediului inconjurator iar la polul opus , supunerea, sentimentul
lipsei de control in situatii date, a influentei puternicde, destabilizatoare a mediului inconjurator.
(Mehrabian, 1980).
Dupa Mehrabian, aceste trasaturi temperamentale sunt cele mai stabile si mai generale
comportamente individuale care se refera la predispuneri genetice, nu la commportamente
invatate. Modificarile de comportament se pot realiza prin modificari ale mediului inconjurator.
Modelul neuropsihologic al temperamentului dezvoltat de Gray
In studii efectuate pe sobolani, Gray a adunat dovezi in sprijinirea teoriei fiziologice:
neuropsihologice, biochimice si farmacologice. (Gray, 1991) Aplicand cele patru criterii de
clasificare a teoriilor temperamentului, modelul neuropsihologic al lui Gray include o orientare
catre adult, avand o cauzalitate multidimensionala si centrata pe emotie. El a studiat
temperamentul in functie de extroversie/nevrotism, aducand o revizie majora asupra teoriei lui
Eysenck.
7
cu
caracteristici
biochimice
si
psihobiologice.
Aceasta
abordare
multidimensionala a facut posibila dezvoltarea teoriei conform careia, diferenta dintre indivizi
este data de cauza cautarii de senzatii.
Cei cinci factori care au stat la baza studierii temperamentului au fost: cautarea senzatiei
impulsive, nevrotism-anxietate, agresiune-ostilitate, activitatea si sociabilitatea.
Concluzii:
Temperamentul este una dintre laturile personalitatii care se exprima cel mai pregnant in
conduita si comportament (miscari, reactii afective, vorbire etc.). Temperamentul este implicat in
comunicarea interpersonala, in relationare, in socializarea copilului in grup, in dezvoltarea
atasamentului, in formarea caracterului si interactioneaza cu toate celelalte substructuri de
personalitate, inclusiv cu inteligenta.