.

VICTOR EFTIMIU

PE URMELE ZIMBRULUI

.... * *

Colectia _Povestiri ~tiiniifico-fanfastice- 40

REZUMATUL CAPITOLElOR PRECEDEN'TE

1847. Henri Parrocel (admlnlstratorul boierului moldnveen Il.rkip Rosetti) II determina pe nepotul sdu, Gaston, atlat la Paris, sa viztteze latille Rornine~ti. Unchiul if ispite~te cu perspectiva une] extmcrdlnare vinUori de ztmbri, dar gindul' sau talntc este de a-I lrtsura cu frumoasa Mu~a, mea boierulul,

Ajuns la Dtago~e~ti. Gaston d~tiga slmpatia lui '11. rlcip' Rosetti ~i devine secretarul literal' al acestula.

Mu~,a se sirnte atrasa de rornantlcul oaspe ~i Ii propune sa se casitoreasca. Arkip Rosetti Insa, care planui.a ca fliea lui sa He leata de un viitor damn al fani, hotaTa~te trnpreuna cu matusa Mu~ei, MarghioaJa Roznovan, plecarea fetel la la~i, ale caru! receptil 0 vor Iace sa-~i uite iublrea.

LUCRARICARE VOR APAR!EA IN COLECTIA "POVESTIRI $TUNTIFICO-FANTASTICE"

Nr. 41-42 - "Pe urrnele zimbrului" - romanisklric de Victor Eftimiu.

Nr, 43 - "Atolul Fakaofn" - povestire stilntifico-fantastica de I., Efremov [traducere din llrnba rusa),

Nr, 44-45-46 - "Dudul rnut" - roman de aventurl de D. Szilagyi ~i lilt Cirloantli.

(Con,tinuctre din fl,umarul trecut)

Ceata porni de ell noapte ~i ajunse-n lumini~, la rasatitul scarelui. E.ra'll vree tretzecl de villatori,in trunt\: ~II bll'ierll\ Arkip Rosetti,. cu Hearl ~i Gaston Parrocel. Pirealab alvil'latoa.rei Iusese uns ImpUlidi Vl"able, mtndru, nevoie mare, de acessta inalta dregatorie.

Boierul Ii spusese III' ajun :

- Dad lese blne, dirnone, te led ~i nu-]] mai opresc slmbrla pe trei ani!

Vina!oarea iesl, intr-adevar, Ioarte hine ... Dei!:imbru niei. yorba.

Cine stle prin ce vag-auni riWicea acurn perechea slnguratlca, impa· ratul codrtlnr ell imparlitita lui! Se mal gaseau In Carpatii Moldovei destule Iecurl ferrte. unde nu calcase picior de om~i unde nlcl un buhult jle pusca n-ar fi tndraznlt sa. tulbure linlstea veacurtlor, adlncui snrnn ill culmllor $i al genunilot.

Vinaioarea organizata in clnstea caspelui Irancee da.duse rod mlflURal.

Zecl de perechi de biiita~i duceau pe umeri hei caprloare, do~ cerbi, patru mlstretl, patru tupl ~i a Iff' sliJblitic.iUl1i mal rnlci, CjJ pictcarele legate cu tringbii de. papura 'impletitii ~!prinse de praj.ini lungi. In lumina Jiidiitor de ra~inli ~I catran, alainl cobora spre sat, dupa un ospa] Irrtins ill Iata pesterll ~i 1.11 pestera unde petrecuse o noapte Gaston Parrocel. Inlrna tinarulul bat!! cu putere til nragul acelel vlzuini.

Citiva taclun] stinsl; Uti pumn de cellu~ii ii aminteau Cl.I jnduio~are de giizduirea Iratelul sau de cruce, Stoenif.a Voda. de vraji]!! bunei Salumi'il, de priet.eneasca prlnrire a celortalti halduci, care il cinstlsera cu miimaIi ga, cas ~i apa diu Izvorul Zimbruluij cintindu"i:

Napaleonu Bunaparte Sta : colo la el departe Oehii sus a rIdicat

~i, spre lume a t:ii.lcat .• ,

Toate i se pareau acum indep'artate,infii~urate lntr-un za.il1lf de aurora, ceva 'primaviratic duke ~i tri.st ca un etntec de leag-all.

[I lndulosau toate, acum, pe bietul H'iat, toate sulereau in [urul siiu : ~i salbiiticinnile impuscate sutereau, ~I frunzele care trosneau sub picior san se dasprindeau, trernurlnd, de pe crengutete negre, ~i noril pe (are ii chinuia vtntul In il1altimi, ~i v:intul care se jl)luia pe ceamete gorunilor ~i-n funduri de ptiipiisW ;sufereau acuma toate, ~i bietul Gaston maT mult decittotl ~i decit toate. Nlciodata nu cunos-

elise asemenea apasare. Nid saraciaadolescen1ei, grila pHni:1 ~i a sornnului, Indoleltle, dezamagirile luptel cu viata, la Paris, sau 111 pustietlili,le Algeriei, nimlc nu-l strlnsesc Jnlma cu atlta lnclestare, nu-l d5duseill1presia unel sclavii totale ~i eteme ca ileum.

Noaptea petrecuta intr-ovizuina de liIharii se parea acurn un liman de Tibertate mailarg ~i mal Inal1 dectt eaptlvltatea castelutui ~j II iubirii sale tara de leslre, Pentru prima oi;lra hI aceasta dlmineata n-o vedea pe Mu~a; crezuse di va ven] sl ea la vlnatoare, sprintena ca 0 diprioara; crezuse cli va jnrtea sa-,i arunce 0 prlvire, in treacat, s-o simta in preajma lui, sa primcasca un·ozimbet, 0 vorba, un sernn de viitnr, 0 nadi!jde .. , Dar Mu~a ramlLs,ese sing-ura in tristul palat din vale, unde to tul Insernna tacere $i renunta re.

Tacere ~i din par tea el, tic ere din partea tuturor, NII-i venea sa ereada eli. e.1, Gaston Parrocel, care ell ctteva luni inainte zburda vesel, nepid:tor pc bulevardele Parlsului, 1:11 spiritn] viet, glumind ell tineretee surIzaioare ce-; iesea ill cale, se .afla acum irrlr-o ,padure desfrunzita, ill muntli unei tari dellirtate, prtutre oameni a carer lirnbd n-o lntelegea, roblf unel iubir] care I1U i se potrlvea, Ura sa. mai stle ce trebule sa tadi..

Pina. cind va dliinui a:ce.a:stii. nehotarlre, acest chin di.ruia nu-l vedea sfiq;itul? ,,'Ce cauti pe la noi, strainule?"" de cine era acest vel'S, pe. care nu 0 data ~H spusese ~i sub toridul cer afr'ican."Ce caujl, striine,pe-aici?" Intr-adevar, nu mai avea ce sa canta jirfn aceste pusUeti ti ...

Va pleca I Da! Cil mal curind wa pleca, s-ajuDga lar, cit rnai repede, ill Iortoteala rnarelui OTa~, carc.l va prinde in vlrtejul lui si-l va face sa uite ... Sa uite? Dar a nita pe eel ce tr-e drag nu este tot UTIli eu a-I udde?

Sa ulte ? Dar nu va ulta niciodata I Nu vola, nu putea sa uite ! ...

Sa se smulga pentru Ietdeauna din preajma aeestei dulr] fiiptUT1, care era totul pentru el, in alara de care nu mal exista nirnic ~i care-i mijlse, 0 clipa, lumina unei f·ericiri neblinuite r! Insernna s-o udda pe ea ~i sa se uctda pe el lusus].

Niciodatli! Fle ce-o fi! Va ramine acoln, Iegat ill lantnri, dar SI! va multumi sa~i adulmece amintirea, sa-i astepte relntoarcerea, sa stea in umbra ei 0 viata-ntri!aga,farli. S~O vada, fara s-o audli, dar S-Q simta aproape, ac:oJo, dlncelo de zid._.

Nid conul Artrip Rosetti 11U era cu irrtrna lilu~tmL. Umbre grele ii cizusera pe sutlet, II apasarese amesteca In el cu. Induio~lItea.

Grell H venea sa SiC desparia de Mu,a, sa rilminasingili' in pustletatile Dragosestllor, in larna care nu cnborise inca, dar arneninta dill virfuleulmilor inzipezite.

]; era mila ti de hiata lui capili, ~i de acel tinih. care, la urma urmelor n-avea nici 0 vina, nicl un gind. ascuns, .•

Se purtase CII foata discretia cuvenitli, eu toata dellcatetea unui oaspe ales ~i tocmai prln purtarile acestea alese ,ci~tigase lnima fedoa· rei ~i stima plirintelui.

Greu ii va fi cuconului A.rkip sa stea despiirjlt ctteva lunt, citeva sli.ptlimini numal de odorul lui neprejuit, de aceasta primivara care-I Inflorea toamna vietil. de c.iocirlia lui maga, lumina cerului, steam! ncptller, raza soareful ...

Sa se duel Ia b-lii n:u putea.

Jurase sa au mai calce pe acolo ci1i vreme va :Ii stapfn TIl~EO.

4

vanul, prefacutul, lacomul, nesatulut, neclnsutul Mlha)ache Sturdza, care se purtase aUt de urlt cu el ~i C1l al lui.

Din toate eonacele fie 1:llre [e aves pe cete ®l1hed ~i apt de mosll, boierul se statornrcise pe eel mai departat de Ia§i, castelul de la Drago~e~ti, depute nu mrrnai de tirglll de scaun, dar ~i de piiminturile rodniee, mostenite din most.stramosl.; PaJat cu zidur] lnalte .:oi grease, cu porti Ierecate, pentrn adapost in zrle de restriste, gren de cucerlt, flln-untind blrultor naval a vrajmafi!oT, vechea T~edinta a Rusetestltor i se piirea singurul lecas vrednic de lnalta ~j dispretui-

toarea lui izolare, '

Va ramine deci fa Drlgo~e~ti inca II iamii. Dar va rami'ne, de rindu! acesta,cll inima frinta, ell sufletul intunecat,

Nu-i va fi usor. Cum sa iasii din acest intuneric, din aceastli apasare?

CopJ!a trebuia sa plece peste clteva zi1e. Domnul Henri Parro::el im;u~i, gllver norul, parurtele ei sufletesc. 0 luase inainte, sa pregateasca pe eel de la MirosJivelli, de Ia Sandomrra ~i de la la~i pentru

prirnirea domnltei, ,

Drumul de 13 Drligo~e~1i pilla la la~i SI! puteaLace intr,o singud zi dad. plecai din zori ~i schimbai eaii de trei orl, gonind nebuneste. Dar pentru d Iltoda copilei nu era prea mare graba. Va petrece 0 noapte \a conacn! dill Mlmsliiverii, a doua rroapre b Sandomira ~i va ajunge a trela zl seara la la,fi odihnita. Admin lstratoru I, insotit de Ilies Im~)U~ci Vrabie, plecase 111. drum sa aprinda tot;:ul in sobele de Ia cele dOllii conaee, sa pregalea,sdi masa bunli. sl. eulcus de puf manei sale, matlJ~ei ~i nepoatei - coarta Marghiolita ~i odrasla bolereasca - in drum spre lasi,

Pe misurii ce se apropia ceasul de plecare, eel mal rnohorit se ticea boierul, iiillllc5 de 1'a el pornise hotarirea. Ceilal1i j~i duceau osinda, neavind ineotro.

Trebuiau sa se supuni. Gustau numai amarul despii.r~irii, dar n-aveau nici 0 rnustrare de cuget, Mustrarile de cuget Ie avea numai el, boierul. Era copleslt pentru citesltrei.

Uneori ii venea sii-~i schirnbe eu totuJ planurile, Prea mare r'urere, prea ma-re jertfii pentru 0 hirnerji, Da! Va renunta Ia visurile le rnarire, Clne-l spunea lui eli Sandulache Gnica va ajunge vreedata dornn al M.oldovei ~il'l'laria Ruse.teasca doamna i' A cladi un tntreg vtitor pe un stmptu presupus era 0 11eiertatll greseala,

N-ar ti mal bine sa curme tnate aceste pregatirl de dud, sa cherne pe eei doi copii ~j sa Ie dell bil1ecuvintarea p'arinteasca?

Toat! lurnea ar fi fost fe.ricit1i I

Priviglletodle ~i dodrliile ar fj iesit din a scunzisurile lor dntind in acest stir~it de toamna ca lntr-o Iermecata noapte de eiresar, ]nima boierului se urnplea de bncuria acestui gind. Valuri de cli1durii duke B cutreleran. Se iniUta 1ntr-aJ noulea cet, ducind cu el in slava ~i pe eel doi tineri indrligostiri.

Uritul vis tnceta.; Nu va mai tinji nlrneni, nu va mal plinge nimeni In vechiul castel al lui Antonie Voda Ruset, fiindc.ii vrednicul urrnas al volevodului va aduce tuturora pacea sulletulul §i vola "ulll.

A$3 va face! Cum se gindisf el macar 0 clipac.a s-ar putea intimpla altminteri z

Arkip Rosetti lua, de millie ori, asernenea hetarir] generoase, dar sflrsea totdeauna flicind ceea ce i se piirea mal Injelept, oprin-

du-se tot la cea dinUi Ilotari.re, aceia care se Ivea singura intr-un ,11m deprins sa porunceasca, sii-~i apere avurut, d-~il rmplineasdi

toate derlntele, toate vointele, -

Qdatll, Ia Jasl, in tinen*. auzind de rascoala din Tara Romineasea a lui Tudor VI.adimiresclI, i~i slrntlse rnlntea atH de iniierblntatli, inima atlt de pUna de dl"agoste pentru mille de tarani care ii lucrau pe rnosil, inc:it se hotarise sa-~i imparta lor paminturile, sa-i ferkeasdi" mlntuindu-], mlntuindu-se pe el insu~i. .. Dar se mulCumi ttl aeeasta rev.arsare de bucurie a sutletufut ~i a. doua zi parca n-a mal lost nici obida mutjimllor n.a.pastuite, nlc] rtdicarea lui Tudor, niei Judecata dreapta de fikut, nic] mosii de impirN. BOlerul se flicu, la lee, boier. Oamenllor cu plcioarele 'pe pamintnu. Ie stri<:a, dIn ci I1d j n dnd, sa des ell capul de nor; r.idicfndu-se, falnic, pe plscurtlc dreptiltii $i ale lndurarli.

Cind i-a rnurit, ncurn vreu zece ani, sofia, s-a sirntit atit de singUT ~,i atlt de misel, [nclt i~1 porunci sa Se ascunda de Iurne, sa se calugareascli undeva, tntr-un schit de munte,~i sa-~j astimpere durerea in munci grele, in rugaciuni ~i durnnezelesti extaze, Dar nu ~ti,u cum se faeu, ce tmpotrlviri i se iscarli in inima, ea nu s-a mal inchin .. t sihistriel. loa Iuat vials, cu bucurfile ~i nccazurile ei, cuporuncile ei,

T ot asa, acum, dupa ce-~i traise 0 noapte tainul de Iericlre, lcricirea .Iui ~i a celoda1ti doi, asemertea zgfrcitlIlui ce viseazii ca ,isrpe~te in dre,apta ~i_n stinga, Irnpli nlnd dorintele de viata imbel~ugata ale celor din juru] siu, iar apol, multumit cu darurile pe care le fliruse pria lnchipuire, t~i vede inainte de Hi:comia ~i de zgircenia lui. bolerul A.rkip Rosetti se gindi eli tnt cea dlntll hotarire este cea mal inteleapta, N-o fi Sandulac.he" 0 H altul, dar tot vita de domn sa fie viitorul ginere, Franjuzul eta papistas, sane, fara nume. A~a ca si-~i vada de treahal le va 'Ii .greu Icarte, la lnceput, bulerulul ~i coplilor, dar durrmealui se va culunda in rnuncli, in scrlsul hronicului Moldovei, Va ridica pe Antonie Ruset Vodi.i la hllHtimea lui Stefan eel Mare ~i-a lui Vasile Lupu: macar prin acest letopiset sa-I ramilla numele nernuritor (llviiod trecutul, adinclndu.se in trecut, va atla leacul zile] de azi ~i lntelepciunea viitorului, i~i va potoll lntristarea sing-urafatii .. Iar ce va mai Il, vern mai vedea,

Sosirea dornnttei Maria Rosetti la la~i Sf petrecu tntocmat rum orlnduise domnul Henri Parrocej, adrniuistratorul.sel al moslllor bolerului Arkip.

eu splrltul sliu de ordine, unpins pi:na la meticulozttate, omul de incredere al senio.riei sale Ilxase nu nurnal ccremonialul cu care va ti prhrrita unica mostenitoare a celul mai mare boglita!l din Moldova. dar ~i ora, ~i minutul la care trebuia sa ajun gli.

Dupa cele doua popasuri ta conacele din Miroslaveni ~j Sandornlra, alaiul sosi la Iasl intr~o seara Irlguroasa, in cea din urma slmbiil1i a lUI noiernbrie.

v azdtll:ru I. rnlrosea a zapa.dA, iar vlntut care se sttmise de pe la amiaza l1area sa curga de jos in sus, cind ar fi trebuit sil fie toerna; dirnpotriva,

Curtea ie~eanli a boieriJor Rosete~ti se af'la la eiteva zed de Pllf.i mil; sus de palatul lui Mihail Sturdza, la urcarea spre Copou,

-6

Cea dlntii rrase Ia scara d,ro§ca in care venise domnul Parrocel sa lntlrnplne pe domniifii 1,3 barierea Iastlor. Adm inlstratoru I sa.ri dJin careta cu sprtnteneala unu] fliicii,u ~i Incepu sa rlnduiasca soslrea $il prirnireainaltilor caspetl, A doua drosca trase ~I ea, ceva rna] sus" ca s,a, lase loc cari!~tiicu patru cai, II miiriUoi lor. if! IIceasta a doua dro~di. se tineau tal1to~icei patru paznicl, imbracatl numa! In tir, cu Iesurl albe ~i Iustunele arnau*e~H. La un sernn 31 domnulul administrator. el slobozlra de trei orl pustlle, ca sa vesteasca lurnl] lumi-

nata sovire. .

La auzul detunaturilor, oamenii incepura sa rasa de prln case, umplurii rnahalaua :~i se uitau Ia harabaua lungulafi,numiHi "brll~oveanca", din care se cnbora domnlta ruseteasca, insotlt'\. de mlitu'i:ci eel, Margllil)aJa R.ozrrovan, cUD neamul cnejllor Carrtacuzlnl,

Unna a doua haraba,in care erau legate sdravan cuferele ~i gearnandanele tinerei bolernaice, apni I) aWl drosca, in care rnai ersu patrunrnautt, inarrrrati ~lei, ~i care trebuiau sa traga ell pustlle in dipa clnd cucoana Ma"ghioala~i duduita Mu~a 'lor pune pidorul :pe, prima treapta a sclirii de piatra.

eel dotsprezcce cal - patru tnhamllti la brasoveancasl cite dol III celelalte tra.sul"i - parca erau lnvol]] ~i el, di incepurii sa necheze, sa-~i scuture zurga.Ti:iii ~j sa bata din copite, amesteclndu-sl larma ca pocnttertte ~uii'ande[or ~i strigatele argatller, repel.itl sa. descarce calabaltcurtle. MeRre torfeteala ~i-n incliperile conacului, Alergau slugile de colopJna 1::010, dpacite, ca sa fadi ceva, fiindca Iucrurile eraa din vrerne bine orlnd:uite~i nu era nevoie de attta ziipileealti. loatil. cas. era luminata de ficliil'e de ceara ale pollcandrelor: sute de lummari ardeall !j.i Taspinde'au prin od.irj mire.asma de miere,

Abia, trecuss Mu~a pe mtiia pesrta a easel, dl se auzl un cor

de bun a prlrnire:

Multi ani trjHasLii!

o c~atil de tlneri boiern~i ctnta, insotiti de taraful lui Barbu, A15turi de vestitul Hiutav. in fruntea linerihlJ boieri, se in'!ati~3:

belzadeaua Sandulache Ghlca ~i cnana Saftka R:'osetti, sora lui Arkip.

In vreme ce matu~a I~i prlndea in brate n.epotica ~j 0 samta pe amindoi obrajii, Sandulache Ghlca tusea, i~i dregea glasul ~i cftea, destul de emotlonat, aceste stihurl ucazlonale ;

Distinsa copiJita,

Ca angelii de belli,

Cu roze pe gurifa,

Cuglas d:eiilornela,

Cu pasul de gazela,

Bine-al venit la Iesi I

Sii stal sa nil ne lesi!

Sa stal rrrereu Intr-una Luci nd ca ~'i 0 astra, Rlvalizind cu luna

$1 pasarea mliiastra,

In citadel a noastra

Sa stal sa nu ne lesl ! nine-ai venit Iii I~i I

I.

I

.MU§8 multuml, fGarte rniscata de aceasta detlcata atentle, l/i trecu in iatae sa se lm'biiieze, Sa se .sd'limbe. sa~'i p'llnii iRWa tmlletil de seara, in vrerne ce Ietele de casa, bucatari! ~,i iedorii pregateau masa, in zumzetul cobzelor st-n [unecarea arcuselor pe strunele de scripca, jar linedl boleTi. in l1~teptarea ospalului, f1ic:eau 0 partida de bacara la repezeala,

Coana Saftica: n.Qsetti· iii vedea nepotica pentru prima oar!. Se lmp.icase abia de curlnd C'II fratele ei Arkip, de care 0 desp1irtise. ill trecut, politica ..

Ellsaheta sail Elisalta, de unde ti venise ~i numele Siiltic", fuses€: pf'im;r sotie a lui Mihalache Sturdza inainta ca acesta sa fj devenit hospodaral MotdoveL

Nunta lor a rama~ depomilla; pina la sfirsitul veaenlul treent au vorbjj de e<'l bMrinii lesenl, dlm.a,i ill Moldov;I 5311 risipytip.rin Bucure~ti.

Sa1tka Rosetti era tinarii de- tot, un eopl], rind au dahl piirintii, fiirn 5-0 tntrebe, dltp-J fHi[aul acela [II mDstJijGile ~ barba roseate, MihaH', din neamul .... echi al Sturzestllnr,

[1'1 paracllsul palatulul domnesc, 'CD binecuvintarea tnttropnlitulul Iflsu~i~ Ollni marl fHnrli Voilii Callmah ,i duamna. lui, se pr.aznui cuaunia celor dot ti neri,

i\lJOi rniraas.a se urea tntr-o can~ta trasa de palru cal; in fata ~i la spate. avea cite un arnaut, care tinea in mina. 0 luminal'e aprinsa. Mirere purta unvantltlu de matase deschisa :oi pe cap un i~li£ elt toatel!:i!ele. Clopotele bis&ridtor sunau, negustotll leseau in pragul dughenelDr, lumea se adulla de pretutlndenl, taratorl de. lautari il, 3!iteptau la poarta curtli, toatli bolerimea dill lasl se adunasa in saloanele socrilor mari... Se tntins.e 0 masa ca-n povesti, cu vin de Cntnar, CLI toata bunatiitHe, ~i aUituri aWl masa ell darurl multe pentru rnlreasa.

Dar visn! a [inut prea pujina vreme ... Din scurta camide a lu; I\\ihalache Sturdza ~i Ellsaitel Rosetti sau nascut dol baieti, Durnl; tru ~i migore. Iloredit yitelul, ~el care II dadit. mal tirziu, la I3UCllresti, palatul dill Capul Podului Mogo~oaiei., unde a Iost Ministe.rul de Externe, Miba1ache Sturdza, care villa dornnla, ;$i parasi ncvasta ca sa se Insoare cu Smaranda, Iata Iu] Vogoride. Acesta avea mare trecere Ia Starnhul ~i putea sli-I ajute pe ambiflesul tinar sa se fa.ca. hospodar .

Arnbitloasa ~i ea, EHsaita se marita til' hatrnanul Constandtnlca Paladi, lin alt candidat la scaunul Moldovei.

Precurn stlm, hatmanul era .elt p-ad s-aju.nga damn dacli.inainte de alegere, n-ar fi murit de-o moarte grablliI::a, cludata.

GurHe rele spun eli.. .. Dar cine !ita s.asculte .~l!rile rele?

De doud ori v.iiduva, Ellsafta Rosetti, i'rIca tinlir1i ~i trumcasa, 1.ol'I ducea viatll de cucoana mare Ia lasi, ingrljind de eel doi baietl, pe care Ii avusese ell MlhaJache. ccntinutnd sa se vada in buna prietenle CD hospodaru], chiar dupa ce acesta se insurase II doua oadi cu tata lui Vogoride. Smaranda Doamna, care ttl tnate leacurlle doftorice~1i ~i bli.be!iH,ru toatescatdele ill apa Prutului, facatnare de nrlnuni, ell toate acatlstele ~i ruga.ciunile la Maica Domnului ~i la rnnastele Sfinte! Paraschiva, allate in blserica Trei Ierarhi, nu se Iuvrednicea a diltui sotului el ~i Moldovei cocun dornnesc ..

Cind l-a inlliturat MihaH StU.dZ8, pe Arkip de la vlstleria tarii.

SiHtica nu s-a dat de partea f'Tate[ui, Cl tot de partea intiiulu! ei barb at

II I

I

8

9

a stat, departea lui MihaladJ. de~i acesta luase lecul sotulu! el Constaudinica pe scaunul Moldl)vei. Oricit ar Ii fost Satta de muma a copiilor lui Mlhalache. putea sa se [Ie mai in umbra. [udeca balerul, fratde el, precum ~i celelalte rude.

Purtarea aceasta a su!'arat Ioarte pe connl Arki De aceea,

vrerne indelungatii, n-a mai vrut sa stle de dumneaei. Acum lnsa, anii trectnd, multe schirnbindu.se, boierul SOJ!otici 'n~a IlU putea sta la lasl ocolindu-s] matu~a, care tinea easa descbisa ~i avea inca mare Irccere. Lumea ultase de nevasta hatmanului Costandinlca Palad] ~i nu mal stla decit de E.lisaHa Rosetell.su" muma beizadeleloe Duml; trll ~i GHgore, vertl primari ai domnlsoarei aoastre !ji cam de-n seama cu ea. Mu~a se va duce la baluri, la curtea hospodarulul : va fl primita ca 0 adevarata dom nitlt in vreme ce, prietenii lui Arkip vor !lapa din umbra pe ro~an, laudlnd pe Gbiculcst], pregatindll-lc retnloarcerea pe scaunul velevodat,

o carticica scrisa in fran] uzeste $1 tiparita la Paris, CD suhsldiile boerulul de la Driigo~e~ti, $i care Irrcepuse sa treacii din wina ln mina i~i avea ~i ea rustul in viitoarea rasturllare a Sturdzului.

Oare dir!ulia. neiscalita ~i venita tot de la Paris, a lui George Bibescu, Irnpotrlvj, lui Alecu Ghlca nu gcabise prabusirea acestula de la conducerea Munteniei ~i nu-l Inlesnise lui in51l~i Blbescu malta· rea pe tron?

Intre cele doua rnatusl, una SClra cu raposata ei mama, alta eLL tiiicutuJ el, I\I'u~a va petrece u la rna ell. in vis. Blnelnteles ea Mar· ghioala Roznnvanca Ill'! spusese vaduvei hatmanulul ce gindud au ell privire la Sandulache. La rindul ei, Elisafta Rosetrl, sera lui i\rkip, se $1 gindise sa rnijloceasca insotirea Mu~ei cu un alt leclcr de boter, tot de nearn domnesc, Grlgnras Catlmab, Rliiat bun, acest Grij!or~! Frumusel, destept, dar cam betlv $1 cartofcr,

DamnJJI Parrocel ana din prima seara a snsirii ill. Iasl Intenttile tostel ~otjj II huspodarului ~i se bucura din cnle-afara de aceasta neasteptata rivalltate. care ii va inlesni prnprille planurl. EI tnsu~i n-ar fi gasit 0 mai rninunata i~ire din irnpas.

Din aceastd lupta s-ar putea ca beizadeaua sa cad a invins. CeL.'ilalt nn era primejdins, cunoscule [iindu-i darurile,

In oriee Iemele putin trecata, oricit ar fi de sus pusa in ierarhla socia.la - ~i mal ales dadi e pUSca cit mal sus - traje~te 0 pejitoare. ~i fiecare petltoare, lnteresata sail nu, 5tapille~te un arsenal lntreg de intrigi pentru a-~ astirnpiira ,'ocatia; capeline de Jup sau lire de paianjen. navoade. :;i raziroa[e de [esut, Impletituri de papura sau lcagiine de oorangic. Fii bin.ecllv!utata, doamna Sartlca Rosetti. Sturdza- Paladi I

Ingerul eel bun, care-l sdipase de moarte pe Henri Parrocel in ingheturile de la Berezlna , ii venise ~i acum intr-ajutor prin noul candidat nascoctt de cucoana Ehsatta,

Foarte curteniter cu arniodoui matu~ile domnitei, guvernorul

Mu~i Ie aproba, misterios, proiectele, punlndu-se la dispozipa lor. ceremorrlos, cu surlsurl corupllce, dar nelumdu-sl nici un iel de angajament, prefa.cindu-se en totul strain de aceste cornbirratif marrimoniare.

Dupa masa de scara, pardi chemaf de-e vrajitorie. multime de mernbri a.i protlpendadei [esene Se. ivjdl la casa Rosete~tilor, sa-~i aduca omagille frumoasel coptle care-sl Ulcea Intrarea in lurne ~i a dire; primire, adrnirabil re.gi-:lata de preceptorul ei, luase proportille unel 10- godne, dac.a nu ale unei nuati,

Mu,a nu era obosifa de drum. Avea chlar nevnie s.a 11U ramina si ngura" sa. se dlsteese, sa. nu se mal gind'eascii ta ceeace se gindea mereu, Dar lcoana eel'uililsd in siflgurlUatea munttlor ~ia. blblictecil nu mai era UTI. gind, cl 0 prezenla aproape fiz:idi. 0 lntipiirire hine reHelata, 0 *eslUurli. in caf-e fibrele ei se Impleteau ell ale lui peste s.patli ~'i' ore.

Furata de aceasta sarbatoare" de lumina pulicandrelor, de ctntecele lliutarilor, de ciocnetul cupelor de erlstal, de vlrtejul dansurltor, :Ia tare opofteau pe rind elega.tttii oaspetl, hl 1runtel:\I Sattdu\aclle Ghica ~i cu Gri.gora~ Callmah, 111 aceasta socletate voloasa, in cadrul strlllucit. care nu sernana delo!: ell slnguratatea ~i trlstetea patatulu] din muntl, domnlja de la Driigo~e'iti tncerca sa uite, ca Intr-a betle de. vln nou, proaspata sf Were a desparfirii.

Dar, asemenea betlvului care ell cit bea mai mult, eu atlt i~i deschide rana, in Inc 5'-0 clcatrizeze. Mu~a nu se putea srnulge din durerea d.

Zadamice toate Iaudele f! d.3I1tuti\e, "i muzicile, ~j potsrele inehinate ei L •. Gindul copilei era la eel llisa"!. acasa,

Zadarnidi ~:I povestea Ieclorulul de boler . care va fl spinzurat mtlne de GavriHi Buzatu, gidele Motdovei.

Acest GavriHi uclsese UII om ~i, ca sa fie lertat depedeapsa morflf, SI! facuse omoritor de oarneni : prinmilla lui freceau totl oslndltii, acolo 5uS',peSite cimp, tn btl! bise.ridi nurnita. Frumoasa, unde se ri-

dlcau sptnzuratorile. '

Cum nu se aflase nimenl sa fie calau, staplnlrea Iusese bucuroasa sa gliseasea un tid los care, tn sehimbul vletii, sll. ridlce-n streang pe eel pedepslti de lege.

Miine' va fi spinzura:t un belernas numlt Ciucluc,

fndrag:ostit de a doua sotie a tdaLui sau, invoit cu dtnsa, Ulldi. i.andrul i~i uciseseparintele., ea sa-i ia locul, averea ~i raulerea, Cum bole-oi nu puteau fi. b:tmi,i pe lumea oealaUa Ill. tel ell camenll de rlnd - boierilor talndu-Il-se capul, iar ceilaltl mnd strin~i de git cu funia-. au trebult sa dell. pe ~ mina 1ui Gavrilll pe aeest Cluclue, gide ell secure negisilldu-se la Iasl. Inainte de aii sptnzurat, boierul trebuia scos din tagma lui. 1 se punea pe umerl caftanul - .semnul boieriei -, care i se smulgea apot, in striga.tul, "Neviedniceste!"

Luindu-i-se de pe umeri cattanu], i se punea pe cap 0 clldula taraneasca si UII suntan de rind ~i era dus la locul de (}sinda.

Cele doua miitll~i, tntrectndu-se in amanunte infioratoare CIl alti rnusaftri, pevesteau Mu~ei toate hnprejurarile iubiriivinovate~i ale omorului, ii descrlau ~j spcctacolul ispa~irii.

- Miine vei vedea ,i aceastapflvefi~te rara, dornnita 1.. •• ii ~u5e unul dlntre tinerii dintuitori, care nu stlau ce petrecere sa mai nascor.easca spre desfatarea domnitci.

IntT-adevar, a doua zip Mu~a fu dusa. Ia una dintre cete !}apkzec.i de case boieresti care fllceau pe atuncl fala Iastlor. De la fereastra acestel case putea sa vada [alnlcul ala], din cap ptna-n coada. Perestrele ~i ulijeleerau pline, Nkiodaia nu se vlizusera atttia fesenl la un loc. Nu-si Inchlpube nlmeni pinll atunci cUa !u.me poate vie$ui in aceasta veche cetate de seaun,

Ca fumidle ieseau, de pretutindeni,barbatl ~i Iemei cu pruncl in brule, ell cite do] [incl ,ag1itati de peale ~i care f ntrau in viata ell aceastli inhmecata prlve'Ji}'te. latii }'1 procesiunea .....

10

lnm multlmearie gilrl!. ·easdL

Apoi citiv8 slujltor] clUlid •. apoi 0 trasura cu patru cal, in care sedea tn picioare aga I, .apoi altl cltlva slujibuj dUliri, pe urma 0 altll bislJr.i!l ell dtiva tunctionarl ai divanului,

~iiatii pe 'Gavrila Buzatu, uncogeamite om lmbracat In straie rosll, iar allituri deel. osinditul, 111'1 tinlir sfiosca 0 fata mare .. f'ata lui pli~ 11.ll de bllndef,e induio~a Iemefle din multi me. r~i fliceau cruce ~i blesternau pe mastera care-l a demenise, it imptnsese .Ia eel mal grozav p,li. cat: uciderea parlntetul, 1'icliloasa scapase de nslrtda morjll, alegindu-se numai cu inchhoare"pc vla~i.

In bilU.ile [alnico ale tuturor clopctelor din ttrg, in clntecele de prohod ale prerr[ilor si-n murmurul multlmii, care [elea pe Ciuciuc $1 blestema pe femeia vinov,atli, alaiul inainta tncet, spre bariera, iesea atara din OIa~ ~i urea spre Monastirea Frumoasa unde ajutoarele lui Oavrilaridlcasera splnzuratoarea ~i unde ispa~irea 5e savir~i dupa datlni,

Lumea se trase de la ferestre, se aduna de pe ulitl, duclndu-se fiecare la treaba lul, rnultumlt di. vazuse ce nil 'se vede in flecare zf.

Dupa ac.easta nlT.a petrecere, fata bnieru.lul rosetesc fu }lomta I:a eurte, unde lua rna sa irnpreu.na cu cele doua mlitu~1 ale ei, ell beizadelele CIJ Nlculaie $utu, de fatli fiind ~i mariile lor Mihail Sturdza

~i Smaranda Doamrta, -

Seara avu toe 0 reprezentatle teatrala la celalalt palat dornnesc, alaturl de Ioculrrta Mu~ei, din drurnul Copoulul,

Hospodarul ridlcase in acel conac un teatru cu trei rlnduri de lojl '~i co. destule alte locuri sa lncapii cit rnai multe fete din: pretipendada Iasilor, Era 0 reprezerrtatie d..ata in iolosul bucure~tel1ilor,lovitj de 10- cui care pustiise 0 parte din re~edinta domneasca a Tarti R.omlne~tL In valul de tratie care cuprlnsese cele doua tari surori, moldovenii se lntreceau " ajute pe cei prtgonitl de soarta,

Vasije Alecsandrl scrlsese dinadins 0 plesa, "Nllnta taraneasca", in care lnterpreta el lnsusi pe unul dintre erol (Alecu Leenescu), Povestitnrul Constantin Negruzzl infliti;jia pe Mo~ Trobin-Pli.calli., iar in greeul Chir Gaitanis aparea un tinar hnier, Matei Millo, care tinea Q inalta drcgatorfe pe ling-a domnul tarH. Acest Matei Millo avea un haanespus ~i tntrecea cu trei p:rajini pe totl cei care se lncumetau sa se teatralleeasca a\atllri de el. In rolulgrecwui Gaitanis, Meillo vorbea IOU, un accent aidoma, clnta, toplHa, ~i toata lumea se prapa.dea de ris. Satul de graiuJ elinesc :;1 de malmufarlfle trantuzestl, dornicl sa vada Izbindind sufletul ~i lirnba Hrli, moldovenlfyca ~i muntenil, mai ales coconetul, se lrnbracau, de la a vreme, tn portal national, mtndrlndu-se foarte cu el. Rideau cu potta ~i aplaudau sa le plesneascaJalm.ele atunci clnd Matei Milloimitape grec sail cind Mo~ Trohi.n-Pacala, [ufeat de Constantin Neg-runi, tar mal tlrzlu de tlul sau Jacob, spunea e

la, de aceea merge lumea Cu-naintca inapoi,

Cad acum en Irantuzeasca S-II scrtntltsl mintea-n voi !

I Aga. - prefectul politiei,

1111

11~ acel Inceput ~e ilaTlla fara .zipada, zilele treceau rcpede, Sertle urrnau uno, amiezt petrecute in slnul alto, familii, care se intreceau sa pofteasrll. pe bogata mostenltoare, Lumea ~i Incepuse a verhl de I!lpta ce se tnclnsese Intre Calimah sl Ghicule~i, ~PJe ciffigare.a. inimfi ~i a mHnij fru 111 case I castelane de 1'8 DrligQ,~e~fi,

Dar inlma ~i mintea ropilei erau aim-ea.

Cind dornnul Parrocel fu deplin lneredlnjat di-~i lasa protejata ~ staplna pe miini sigure, i~i IWi ramas bun, griibit sa ajungii. acasa ~i sa fadi belerutul un raport amanuntlt asupra felulni {urn i~i petrecea vrernea domnlsoara Iloastrli.

La plecare MIl§8 11 poHi lrrtr-un colt, l'inga tereastrs, ~, cu ITUntea user tncruntata - unde era zburdiilnicia fetitei de odinioarli? -, ii spuse cu un ton aproape inditerent, cu 0 superiorttate de vfitoare doamna .a larii, dar cu un oftatadlnc ee-l cutreiera toate cuvintete :

- Domnnle Parrncel, va multurnesc pentruInteresul pe care-l pune,ji in ocrotirea mea. (Spusese"ocrotinm" ell oarecare nuanta de ironle, cu un suris care-i inflorea 13 un singur colt al baselor; nu pI! gura intreagit.) Tin sa va m!lrturises.c cl!. inteJeg ostilitatea pe care ne-e purtaj], ltd Gaston ~i mie, ell toate eli ne iub1ti pe arnindol. Inl~leg d. nupute!i gindi alt hI declt la Iel cu tatal meu, Aceastli atitudlne va onoreaza. A~ vrea, Insa, sa ~titi, domnule Parrocel, eli oricit ,ati uneltl - iertati-rnl cuvintu! - dumneavoastra, rnatusa mea ROZTIDvan ~i rnatu~a mea Paladi, eu nu rna rrindesc a clipa sa renunt la Gastan. Orlce s-ar lnfirrrpla.

- l\ta autoriza]! sa-l comunic nepotulul men?

- Darii nu contravine plantrrllor dumneaveastra, nu numai eli

vii autnriz, dar ebla- v-a rag l

Domnu] Parrocel asculta cu fata atenta, severa, di.!rlind sli-~i a,sJ:undli.adevii.ratele sentlmente, Era tnetntet de Iehil oflcios, ceremontes, In care se exprtma tlnara lui ele-va.

Ii raspunse ifi el intr-un ton tot atit de diplomatic, de oflcial, de~i bucuria care-i coplesea inima I-aT ii lndemnat sa aJeag-a expresil mai sincere, mal calde, mal populare chlar,

Uisin.d pe Ilie Impu~ta Vrabie Ia lalli, pe finga domnitii, Henri Parrocel pnrni spre Driigo~ejiti pe 0 zi sctnreietnare, cu tocurl de toamna intJrziatli pe cerul In cep utu lui de decernbrle,

N-a rna! dormlt la Sandemlra, Se va opri .1<1 noapte 1& Miroslli.venl, Mai ana niste socotell de. luat de la vataful acelei mo~ii .

Dupa 0 nnapte petrecuta la o\'\iT41sliiven1. indiTeat de bani, pornl, de .cu zori, spr,e Drago~e§ft. ETa numai 101 in dm.:;di {,i, pe capri1. Vlad vlzrtiul. Vlad, slngurul om din Moldova pe care-l chema asa,

Parrncel remarcase ea numele Vla.d !1i 1'I\frcea, atlt de obi~rtUite in Valahia, nu le purta nhnerri dincnlo de MileQv, nicl latlfundlarli, nic! ta:ranii moldovent. Se vede nnde nu-l chemase pe nlcl un voievod Vlad sau M,ircea.

Se urease soarele in, crestetul cerului, ctnd zarl, din dro~di, venind spre el, un dmiret.

Drumul era pustiu. Numai ei doi sl-acel om calare, pe-al carui umar sting .iisare!! [eava unel pust]. Henri Parrecel lull. ~i el carabina pe care-a tinea la dreapta, pe perina drostei, ~i 0 dottiri In milnl de clteva nrl, ridlclnd-o s-o vada ~i dl.Hi.retuI.Ca s-o vadli diliiretu1 ,i mai blne, el intinse acea carablna ~re capra, schirnhind-o en pusca pe care 0 purta Vlad suruglul,

Cal ~i trasur5. Sf apropiau, se Intilaeau, se desparteau : ca.laretul

, II

'I

:l

,.

spre la~i, emu! din caretli spre Dtiigoie~ti. Dar, .amindo:i, dlupa ce schirnbara lulge;ul IIUe! privlrl, inC'etinira pawl cailo:r.

Pardi ar f.i avut sa-~i, spuna. CI:\'a ...

Catlirelul i~i lntoarse a rrnasaru] negru, sprlnten, arapesc, care admtnistndnwlui j se piiru ioarfe cunuscut : nu rna; tneapea ind'oiaUi: era ZmEUTcl .• ,

Ciif.:tretl[.1 se apropie dlt dresca lui Henri Parrocet ,1-1 aruneli un

fa m:iljllJ1 :

- Sarl!t mina, unchiule I

- Oil' de ctnd nil inrudim P int.reba Irauceznl, snrprlns,

- Nu e~ti durnneata lInchiul fratelui rneu de cruce, al 111-; musfu

6r"lltnn ~ Atunc:i efti ~i nnc.hiuJ meu,

- I\U rog rnatale, dar ctne efti? n Iscodl Henri Parruce],

• - Nu mil mal cunosti ? intreba, rlzind cu niste !iinti stralucltorl, eli IaretuJ.

Parrocel CSt uita lung la el. I 51: pam un xhlp cunoscut, Ioarte cunoscur.

Stoenita i$i tunsess pletele, t~i rasese mustatilc ~i harba ~i semana mult cu cirieva ... dar cu cine semana ~ Preceptorut Mu~ei nu-s] dlidea biDe seama ell cine semaaa acel trumos tigan.

- Cu tine sa semene declt cu el insn~i!? selntreha ~i-fi raspundea frantazul, cJiu:fjndi sa-~i remernoreze chipul pletos ~i barbosai halduculut, tare acum nu mai avea nicl tercel de aur la uredd, Did inele ~i galbeni in plete.

- Nil cumva vei fi Sioenita Vodii?

- EI ~j nu altnl I

- .1)3' calul IroleruJni de ee-l furlllii. vo.ievoade?!

Iar rise pannasul codrtlor, de rtndul acesta rtnjet de lup,

- Nil f-am furat. L-am lrnprumutat. Dupa ce rna voi face hatman, i-I trimlt boierul.ul ina poi.

- Hatrnan P

- Hatman! I\U due la lasl sa rna-nchfn., Mil. las de haiducle.

Mil. due la voda si-l spun eli rna-nchln daca-mi di 0 mie de g.a!beni ~i rna face harman.

Voievoade, ml se pare ell. nu e~ti in tcate mintile I - Vnm !riii ~i vom vedea I

- A.~ vrea sa stlu ~ eu fum Il sa se-ntimple asa ceva P

- Apai sa vezi, mrrsiu clocolule, Am aunt ea see face riscoala.

cu Voda-n Inrnte, Da ca-mt dli mia De galbe.ni ce 5'-,8 (IllS pe canul meu ~i rna face hatman, 11 ajut sil: tntindem rascoala, ' - RliscDa.la nu se Iace-n cap cu V ada, Wid.ule! Se face Irnpotrlva lui ~I irnpntriva apasatorilor, cind sc face!

- Atunei rna bag hatman la rascoalaI Eu nu pot sii stau cu miinile-.n sin. Trebule sa fae ceva. Voievod nu, halduc nu, Doar [J-.() sa stau sa ton: la fus, ca femeile? J

- Numai 'sii. n-ajungi iar pe mina lui Gavr:ilii Buzatu I

- N-ajung, ca rnii-nehin ! M-am sliturat sil. rna tot ascu'IIdi prln

codri $i prin schlturi I

TlklUa 0 vreme fiecare, astepttnd sa spunii celalal1 ceva..Rupse Ilicerea Henri Parroeel.

- O-aplii, voievoade, daca te dal C'U sUipinirea, cum famine eu haidueia ?

- Sa ma fac eu hatman ii vom videa t raspunse _stoenifli ell-

13

•

pind ~iret din ochiul Stillg, AH fel lucrezi ~Q 0 min! de oamenl ~ialt fel dod al tcata oastea Moldovei la [ndernirra I

- Doar n-o sa te apucl sa rascorestl ~i pe osta~i?

- D-apai ce, nu sint ~j ei fedori de robl?

~i Stoenit! tacu deodata ~i se incrunta. H parea rau ea-! scapase destainulrea, De la 0 vrerne, nu mai spunea nlmanul ce are de gind sii Iaca, Fusese vindul In rnai mulle rind uri ~i acurn i$i tinea gura Cum i~i daduse drumul in lata trantuzului, nu intelegea nici el. Poate unde-l slmtea om de in credere. Peate unde era unchiul fratelui sau de cruce, Musiu Gaston nu Ie vorbise Si el derazmerit"e, de stlipiniri nedrepte, de-e viata mai buna pentru ornu] arnari! i

Pe miisura ce rnalntau ~i vorbeau - dlliiretul mergjnd Ia. pas, dc·a turigul tdisurii- Henri Parrocel se simtea tot mal atras de ace! tinar ciudat, a carui Irunte, al carul ochi, al carul ztmbet i se [lareaU cunoscute de cind lurnea,

o mare vraja se desprindea din toata acea tapturli puternlca, ~i totusi dellcata, din ace I taun atit de sal batic, ~i totusi atlt de blind ~I de cald, uneorL Fiul tigancii, al roabei de odlnloara, era crept, mindru, plin deo voievodala noblete, lar fostul ostas al lui Napoleon, iostul Vinturli-Lume, se vedea pe el tnsust in calaterul care-i mergea alaturi, i~i vedea propria-i tinerete vagabondll.. Asemenea acestui persona] silvan, nurnit de popor ,,,pallna~ul codrilor", nu puruse nid el sa. stea "eu miinile In sinu, in departata lui tinereje, ~i piecase in lume sa-~i caute nnrocu],

Simtea di acel om, pe care il vedea a.bia a doua sau a treia oar~, e mai apropiat de el decit multi altil, pe care ii intilnea de ani intregl, necontenlt. Slrntea cii. acesj .,.frate de cruce= .al nepotului sau va avea ~i el un cuvlnt de spus, 0 tapta de lndeplinlt in viitorul lui Gasron., Sl presentlmentele nu-l Inselau nlciodata,

Parca ghicindu-i gindul, Stoeni1a iI lntreba s - Frate-meu ce face?

- E tare rnlhnit,

- Mibnit? De ce P

- Pojarul tineretii. Focul Inimii t

- Stai eli nu lnteleg t

Parrocel i~i puse degetul pe buze si-l arata, cu ochii, pe vi ziti u. Gestul acesta crea 0 noua intimitate lntre eel doi ealatori. A~a-

dar, Gaston are 0 taina pe Cafe unchlul nu se Incurneta s-o dezveleasel!. in fata UQuj strain. A~adaf, el, Stoenita, nu era un strllin in fala celor doi trlncl, loa rlndul sau, Henri Parrocel slmtea 0 mare nevoie sa se destatnutasca, Sa se spovedeasca. Sa. imparta~easca ~i altuia gindurile care.t trarnlntau. loa drum se leaga frumoase tovara$l!. Doi oameni care Oil soap cunoscut plna atune] se Imprletenesc ~i se tncred unul intr-altul; mnd drurnetl, necunoscutt pina atune], strain] unul de altul, n-a u sa-~j irnparta nlcl avert, old ranguri, niei inima unei Iernei. Le-an lasat acasa, Nu Ie mal tulbura plecarea, enzon!urile noi, cerul pural departari lor. Orice drum e 0 viata noua ... Orice nou tovara~ de drum e un tnceput de viajli.

Atllud de necazurile fratelui sau de cruce, ocbii lui Stoenlta ~e marisera de intrebarl. In ei Henri Parrocel citi nu 0 sirnpla curlozitate trecatoare, ci un interes afectuns, parcii. 0 fagliduialii de a usura, de a a lina acea 1111hll ire.

Ciocoiul - pe vremea aceea ciecoi insemna omul de lncredere al bolerului -, rnuslu clocolul ii fiieu semn cu mina saaiba rabd are ,

U4

ra-i va povest] el ce se intimpili. eind 11-0 mal avea martor pe suru. glu.

Cind urea soarele in virful cerului, vestlnd o3menilo( d. e vremea sa-~i stlmpere Ioamea, drosca ~i calaretul se oprira Iingii fintina de la m;uginea .drumului. ETa vesHtli "fiatina cu sfinW': urr put acoperif ~i inconjurat de scindurl, pe care erau zugravite chipur] de mucenlcl.

Henri Parrocel destacu traista cu merinde ~i dadu e parte vizitiului,

Acesta, parca intelegind ca ceiialti doi vor sa. camina singuri, se duse sa rnanlnee linga ghizdul izvoruJui, in vreme ce drumejul tuciuriu la fata desciiledi. ~j, la poft1rea domnului administrator. se urca Ilnga el, in trasll1:a.

$1 dupa ce rnlncarg piine alba proaspatli cu pastravi afuma]t ~i pui fripji ~i se ospatara ell cas de munte ~i bacia va cu nuci pisate ~i vin de Cotnar, musiu docoiul il povestl lui Stoenita Voda. toata sllpararea baiatului si-a Ietei, dralfostea lor cea mare, precurn $i irnpotrivirca boierului,

- De ce nu-i la~Ji sa se ia? infreba Stoenita, Fiindcii baiatul e sarac ...

N-are durnnealui destul ~i pentru el? Balatul nici nu e de nearn ...

Da' de unde stle boierul de unde se trage haiatul? Dumnealui, hoierul, e incredintat ca e de neam ~i dumnealul s NlI ]'0 (j Ulcut maica-sa cu vreun fig-an de pe mosie, cum S~. obisnuieste P !

- Sa vezi. Stoenitli drag-a, baiatul mai e si stdHn ...

- Ce este aceea "stniin"? Strain e nurna i turcu', paglnll', care

I-a prigonit pe MareLi Saracu, ~i alta ce mal e?

- Mai e ca pe fata staplnul rneu vrea 5-0 dea dupa vreo odrasIli boiereasca ... 0 beizadea ... Vrea s-o faca doarnna Moldovei ...

l-a dat vreo tiganGa in bobi? I· a citit in g-hioe asa eeva? Nul

- Atunei de uncle stie boierul ea 0 S·ajullga socru de imparat?

- Stdlmnicul mariei sale a fost Antonie Voda Ruset, dornnul

Moldovei.

- A fost J $i eu am lost voievodul tiganilor ~i nu rnai slnt. Ell traiesc, ~i din Antonie n-au mai dimas decit ciolanele I

- Nu vorbi ClI pacat ! il mustra Parrocel, caruta ii crestsa inlrna sa-I auda exprtmtndu-se asa despre puternicii lurrrii.

- Cuccane, spune-rnl, rogu-te, damn/ta ce zice i' Se mal vede ell frate-meu ~ Ofteazli ori s-a ra.zvratit ?... l-a mustrat cum va boierul, au s-a facut n-aude ~i n-a vede? Eu vreu sa atlu toate acestea, ca sa sriu ce trebuie sa far, ....

- Durnneata, voievoade, sa-tl vezl de treaba J Alasta trebule sa fad dumneata t se rasti frantuzul, care parea cli-i spnne tocmal dimpotrivll :

- Arnesteca-te, Stoenitli draga, eli. poate de la tine ne-e veni

mintuirea t

Pe cit parea Iranjuzul de mini os, pe alit era de Hnlstit pganul. - Nu schimba vorba, cucoane, ~i spune-ml ce te-am intrebat t Domnul administrator ii implini voia.

- Bietil copii ofteaz a de Ii se ruPee inirna, dar boierulul putin Ii pasa ! l-a despartit.; Asa a gasit de cuviintli.

- L-a alungat pe fratemeu j sari stoeni1a speriat.

115

- Nu, ca are nevoie de el L·a oprit 111 Orago,:;e~i .. Dar a surghiunit biata copilli. A trimis·o Iii le~j cu matu~a-sa. Marghioala Roznovcanca, si-i" rnai treacij de urit ... $i siH ulte pe f1acau ..•

Unde sla la la~i? - Cin~"l

- Dornnita ...

- Nu e treaha dumltale I se di.sH trantuzwl. ApOt, dU\la ce se

uit:i imprejur:

- Unde vrei sa stea j La dumnealor, la casa dumnealor de-nco- 10_ .. 0 ~ie toata lumea ... pe deal. Ia Co POll, IingII. palatut domnese t Sfoenitl rarnase peginduri $1 numara ceva pe degete.

De tearna sa nil se schimbe vorba, lstetul administrator continua sa ~i lnduloseze tovarasul de drum, exageriud trag-edia celor dol indriigostili.

- Mli tern sa nu se prapadeasca amindoi de [nirna rea ...

- Da' de ce n-o fura? intreba. linlstit, Stcenitii,

Cum s-o fure?

- Cum se f.ura 1 Vorba clntecului:

Cucule ou pana sura Spune-mi oaii cind se [urti ? Noaptea pe fulgeratura. Ctna e cea/a .• cina e bura I

Cum l-a lurat unul de-ai nostri pe Cristes, Ie~isera to ate semin[lile pamintulnl Sa se duca la Pilat Co [albe ~i cu ramlerifa sa le dea pe Milltuitor Inapei, "Ce [albe, rna I ell dixmerifa - le-a spus tiganul. las' sa lnnopteze, ca·1 fur eu de pe cruce", $i l-a furat, de-a sees poterastl vorba c.a tnviat Le era tricli. Sa nu le taie capul Irnpariitia!

A~a 0 ii fos1 pe-atuncea, Acum e eeva mal greu, Stoenlta dragii! - 0 fi greu pentru boieri, da' pentru mine l1U e greu ...

- Cum ash?

- 0 fur eu, rnusiu ciocoiule I Ii fur pe amindol ,i-i due la un

schit , de nu-l stie Ilki dracut. nici mitrcpolltul, Am eu acolo nlste maid ~i·un popa de credin tli. Mli ocrotesc dod slnt la ananghie. Acolo il ascund pina Ie punern plrosttiile, Dupa ce l-ot cununacu popa de.acoln, sa mai pofteasca hoierul sa-i descuaune 1 ...

La glndu! unui asemenea deznodlimint, Henri Parrocel, om al legii $i al ordlnii, SI! cutremura,

- Cata·ti de treaba, haiducelule r A.~a (eva nlci prin gind sa nu-tl treaca.; Sli nu te mal aud vorbi.nd asa ceva, eli drept la aga nirneresc cu tine I

- Treabs mea, rnusiu cioculnle, eu sint Irate, de cruce cu dumnealui Gaston, nu slnt cu dumneata I

- Nepotul meu nu s-ar invoi fa asa eeva, in ruptul capulul !

L.ai Intrebat ?

- Nu loam intrebat, dar il cunesc ... In ruptul capului I

- Atuncl (UJ·i e drag-a tata I Daca i-ar fi, nu S-3C mai codi

Las' pe rnlne, cucoane I Tot nam eu ce face pina la rascoala, Eu era sii.-mi dau grurnaaul pe mioa lui Gavrila Buzatu, pentru slobozlrea tiganUor ~j acum sa stau eu miinile in s1n cind e vorba sa scap alte tapturi nevlnovate jI

U6

- Stuenifa, am ispravlt I se nhti Henri I'Mrocel, in inlma Ji in rnlntea carula bohul seminal de pilunap,ll codrilor inll~pea sii incor~ea5di.

Si ell cit incolfea mai mult acest gind al r,lIpirii'" cu alit se arata 10<11 suparat euconul Henri. Se ridicase in picioare minlus ~i aduna resturlte merindelor, arunciindll-Iein traistli ~j oodogillind.

SiO'eniHi. SI! uita ta e) ~i rldea.

- La ernul bat:rin dragnstea a-are crezare I Vac-aj Ii mail 11I13r. ehel I

- Sa nil mai vorbirn, proclete, auzitu-m-ai ?

- Sa. 'nil mal vorbim, dar nic.i dumueata sii. nu SCOt1 0' vorbu-

lita, auzttu-m-ai ? Nici dumnealor sa nu le spul, sa nu se aile. Ajunge Sa -li,tii .,dumneata. VaLa vel auzi, tntr-o bun! .li, ci a pierit unu] de la Dragusest! si cealaltii, de la b~i, sa ~tli eli prirnejdle nu e ~i ea are Stoenit.a Vodii grija de ei,

- Cu calul ce fad] illtrebll. rnal-marele 1TKI~H1or b(}ier~ti.

- I.-I trimit boieruhti lnapoi.;

-Nu te grabi, eli dumDealul ~i-a mutat gind'ut de la lmeutel.

M:l'i tine-l 0 vrerne, De! 'Cine ~(!e ~! Peate 0 Sa ai nevole de ell Apoi, cu un zimbet viclean :

- 0 sa al nevoie de el, .. la rascoala t inchele musiu cioeolul,

CAPITO LUI. IX

. 0 iarna bo.galii. Sf revarsase peste lara Moidovei. Crivatul bAruse ce bltuse, carind din spate, prin cele ~apte varni ale \'lizduhulul. toirtiizapad30 Ucrainel ~i se potetise, Acum ningea domoJ. fuJgi mar] iii lnstelati, care se indesau, 'Sf! lipeau, se topeau nnul Intr-altul, acoperind case ~i gdidini, drurnuri ~i collne, pai!uri ~i cirnpi] ..

Asemenea ninsoare nu Sf mal VULlS!! de ani indeIllngati Pa.tea nu mal era 0 scuturare de Iulgi, ci 0 lunecare de trnlene moi si hlinde, ce Sf liisau in tlIfiiri Hicute peste celelalte truiene asternute, uresur] albe, sa Ie prlmeascs frite~le.

lasul era plin de dlnchetul zurgiiliiilor. SaniHe lesisera ca din pamlnt. la cele dintii vestiri ale omjltului, ~i zburau easageata, de colo pina colo, inerucisindu-se, ecoliudu-se, tntrecindn-se, spre bazu'l cucoanelor Imblanite, care rideau ~i tipau de hucurle ~j de spairna, tahmdate sub Ilaturile grosse, pe perinele mot,

La hateful numlt "de Petersburg", peste drum de resedinta domneasca, picase, 0' data ell llapada, intr-a sallie cu patru cal negr] ~i indircata de fbi ~ nlfere, on boier Hoar, pan Stanislas Zatomi*chi. Puna cidulii mare de samur, blana gTea din piei de sobol ~i cisrne lung i, pina la genUIlchi, tivite ii captu~ite ell nurca,

Era lnalt si subtire Irumnsul calital, ,du prea caches ca sa lie polouez.

~t. pre a mea I.ege, nki ca. era J

Itces.t naspe nou necunoscut iesenllor ~l ~a:re cheltula galbeni cu nemllulta, bind ",io spumos Trantuzesc In t:ovara~ja lui Barbu Lautaru, nu era altul dedi St 1H"1l ita \I ada al nostru, P'~ care-t bo tezase Zalomitchi plrdalnicul de dntaret. viiI bun en Sii.lumi.a,. muma voievodalul tiga,nilor.

Tn dooa aile, tot. Ilr~ul nu mal vorbea declt de frumusetea ~i tie bcgapan(}bi!ului leah.

Se spunea anurne c1i,pan Slilnislas venlse la fa~i sa-~i caute mir.l:!ls!O.

Prntipendada se grab:i.se sa-I poN,eas!;a Ia slndrofli, lntreclndu-se care pC care sa puna mtna pe e1 ~i sa·, pe1ea~tli pentru Ietels nemaritate, dornice de barbat avut ~i CU' nume rbunator. Dar Barhu Uiutarul spunea tuturor ell. miria Sl!J e numal in trecere prtn ra~i ~i di a lli.sat 'Iogodnicli, la Krakau,

'Tot el, vestltul dntaref,' iJ ferea de beiernasf] tineri, care-l pofteau la bacara, faraon. 5t08, otuzblr ~i alh: nevinovate [ocurt de dirti. Nid la masa verde nu se lnghesula polorrezul sl cu cit era mal s,ingurafic cu atit avea rnai murta cautare,

Voda MibaJac.he Sturdza ~tia tot ce se intimplil in cetatea-] de re~edj'nta ~i, mai ales, ce se intlmpla peste drum, Ia hotelul de Petersburg. DiJ! dosul perdelelor, la fereastra ell da spre poarta de intLare a acelui hotel, domnitorul vedea cine vine ~i cine plead. A~a. daduse el de urrna unel urzeli rnenite sa-] rastoarne de pe scaun : vazuse pe conspirator! intrind ~i Ieslnd, fQrfotind in hanul eel mare al Iasilor, Printre aCI!~ti conspiratorl era ~i frantuzul Valllant, precum ~i cltiva [uni feciori de neam, care umblau irnbracaj] taTane~te, cu surnan, ciiciu Ill. ~i opl nci,

Ca. sa-l impdi~tie ~i sa-i fad de oculi, Vodll. imhracase Ja fel clteva zed de ocnasl ~i-i pusese Sa mature ulitele, In felulacesta. lumea va Iua drept pu~~ihia~i pe eel ee se impotrivesc stiiplnirii ~i le va trece cheful sa rnai umble in port national ~i sa tulbure ttrgul. Pe Vaillant La trimis peste hotare, ~i rasturnarea de domn nu s-a rnai lntlmplat,

Acum, vicleanul hospodar voia sa stie ce este cu acel strain, care imp'Ta~tia atit banetr~i inaltimii sale nu-l trimisese incli niei un plocon, Segindea Voda sa trlmesta pe aga ~l a lte iscoade, dar n.a fast nevoie . la 0 nunta, t'inaTulsetretar d printulul lu intim.pinat de Barbu L1i.utarul, care-l spuse, lntre doua mazurci !

- COline Ma.fteia~" pan Zalomitchi ar dori S.a se Inta1i~eze madei sale cu plecaciunile cuvenlte, ..

Zis~i factlt A doua zi, chiar, striiinul cu straie bogate ~i zlmbet de Iemele fu poftit la eurte, Vool i.1 astepta pela aprinsul lnminarHor.

Cind ajunse Stuenita in marea Incapere unde Inaltul hospcdar i~i primea rnusafirii, il gasi rosu de mlnie, trernurlnd tot.

ICe se intimplase? Sii Va. povestcasca, asa cum rni-a puvestif ~i rule, blltr!nul scriltor lacob Negruzzi,c;are ~i-a petrecut c.opiliiria '.1 Iasl, pe vrernea lui Mihalache Sturdza :

Doi hoieri se [udecau pentru hotarul moslllor lipitc. In fa!a dlvanului domnesc, a clsfigat un III dintre ei, eel care avea mal putina dreptate, Dar pentru ca aceastil hctarire a dlvanulul sa aiDa putere .. trcbuia sa fie intaritll. de Vodii. CelUaU boier, eel care pierduse judecata, ca.zu la intelegere cu Petrache Asachi, secretarul lntim al domnitorului, tocmira pretul dreptatU ~i numitul hoier tu patti! la hospudar, in marele salon de audienje, pe inserate, ea sa nu prea ~ie vazuL In mijlocul inc.iiperii erau asezate doua masute, Pe una sta anaforaua - deciaia dornneascii ...:...., jar ccalalta masut.a era goala, in a~teptarea pungii pe car-e, dupa datina, urrna 5-0 puna acolo ernul cu [alba, La ceasu] ~i rnlnutul hotlirit, pe .0 !l~a trebuia sa Intre in aceeas] clipa Mihalach.e Sturdza, lar pe cealalta mnslerul cu prtcina. Lucrurtle SI! petrecura tntocmal, Boierul se inchinii adinc,

118

!.arutii. mlna lui Vodii, ji marturtst cum stau Iucrurlle $i-I ruga sa.se milostive.asdl a-i face cuvenlta parte. In a cetasl thnp, scnase din liuzunarul de la spateal surtuculut punga die galbeni ~i 0 puse pe masa

Vod1l., cu ochil pe actul de judecatli se facea c,a. nu vede pesche$ul Clteil rnereu, jar clnd isprliv[ de citit rosti ;

- CUii vreme voi dumn! eu peste aceasta lara, dreptatell va fi dreptate pentru toli I: Am atlat cuprinsut jalhei dumitale. Hotarul cerut ti SI! cuvine r

$i maria sa isdili actul, iI intinse Impricinatului. Acesta se pIedi adinc. samta din nou mina volevndului ~i dete sa iasii. Dar n-apucase sa bdl. tre] pasl, cli se pomeni pocnit cu ceva greu in cap ~i auzi pe domnitor striglnd:

- Ttlharule, m-al tnselat l

Pasamlte, ma.ria sa, obisnult co dntaritlll ba.nilor,luase punga de pe ruasa ~i vazlnd ca n-are greutatea cuvenita, 0 aruncase in capul vlcleanulul mosler, care 0 luii la fuga, pe sdi!"i ~i dus a lost, cu pre~ioasa a.nafora in rnlna.

In starea aceasta de minie it gbi Stoenitli Vodii. pc celiilaU voievod, Amindul sedeau acum tatii.·n fata, in lumina sresrtlcelor pe care le puneau In cele palru colturi all! incli,perii sfujitori] palatului.

Oaspele nu vazuse pin·atunci lata implirateasca. Credea ,di 1 se va arata un voievod asemenea celor ,zllgrliviti pe zidurlle d[! biserlca, un domn cu barba., cu anterlu lung, cu coroana pe cap ~i purtind pe brate un chivot! de aur, Cind colo, dadu peste un tlrgove] ca oricare altul, CII mustaja rasudta ~i cu blirbutaro~catli, sub barbia. ~i fata

rasa... . •

Inschimb, Mihail Sturdza Iu ulult de inM.ti!1area polonezului, care era Irnbracat intr-o hainli de catitea vi~inie, strinsii pe mijlocul subtlre, impod.obitacu brandenburgurl de aur, Avea dime lungi, "rD~ii, imblanit.e, liar la cfngiitoareput1a sable turceascaincovoiata, cu minerul blHut in pietre scumpe,

Sub brajul sting' tinea 0 .caciu.lii usoara, til pana de coeur lntip-tili. intr·o copca de srnaratd, asa cum purtau in vechime volevezli.

Pan Stanislas Zalornitchi se tinea. tanto~, cu Iruntea mtndra, cu capul putin liisat pe spate. lntreagalui taptura aducea aminte crrmuitorulu] Maldovei, om urnblat prin tad ~i prln rnuzee straine, de cavaleri] ~i baronii, de prinjil pietati in tablouri mari, cu rame late tie aUT. Vazuse unu) aidoma la Cracovia,

'ntinse· mina alesulu] musafir ~H_ spuse ctteva cuvinte de bun venit in Ilmba polona,

,si pe dud vorbea, se gindea:

- Asia 0 sa rna despagubeasdi de pacillea.!a tilharuluide adineaurl I

Dar musafirul ii tiie yorba, spunlndu-l Intr-o motdoveneasca neaosa :

- Nu te mal osteni, marla ta, eli nil sint leah. Nu rna cheama pan Stani,slas Zalomitchi, cl Stolan Asdlumlel, dupa numele rnumjl-mii , ligam:.a SlUumia I Eu slnt vestitul S1oenita, voievodui HganllOf, laJ' aruma capitan de haiducl.

I Chivotul este rniniatura In met-al a blsericii ridlcaUi de ac~1 ctitor.

19

Mihalaehe Sturdza ramase naueU. Cel din ta'ta lui Julgera IUn oenii negrl ~i din dintii atbt de lup,

- ~i ce pofte~ti? iJ lntreba SCUTt hespndarul,

- Am venit sit ma-nehin,

Te la~ de tllharil ?

- De.aceea am~i venit, ca sa rna cbs!

- Cind a tost sa te spinzute, te-am iertat,

- Iertat, marla ta, ,ea m-au riscumpar;at tiganii pe do-uti mil

de galbeni. .

Acum cit ai adus ? •.

Nimh:, di nu Ie mai Slot voleved, Ah.!l1Ci -cum vre] sa te 'iert?

Cum Sf iartil haiducului care vine sa. se-nchine ... Ce-ai de gind?

Sa-mi dai, maTia ta, anaf'oraua de sfuhozenie ~i-om vedea,

Ochii lui MlhaJache jucall pe sabia tureeasca, pe pletrele scurnpe

CI'! strli.luceau pe rninerul sahiei lui Stoenita.

- Am siH'i dau, Numai sa te juri eli. te lasl de blestematll.

- Nu majur, dar rna las!

Voda batu din palme, Intra un hQierna!1 tlniir, eel I:U care Sf mtelesese Barbu la II nunta,

- Musiu Mllule, ii porunci Vodiil. Ai sa-mi. faei un firman de iertare pentru mchlnatut hot de codru Stnian Asillumiei.

Matei Milro se pJecli adine ~j' ie!j! sa intocnreasca hrisovul haiduculul.

- Alita nurual, maTia ta, elt trebuie sa-mi dai~i mia de !f.tl .. beni I zi se aeesta.

- Care mie, rna? se disH \loda.

Care s-a pus pe capul' rneu, pentrucel ce ma va a:dlll:e ",iu san mort in fata mjirie] tale. Uita eli m-Hm adus singur, Sa·mi dai mia !

- BaiatuJe, lU nu estl ill tnate mintile t

- Legamtnt domnesc, maria ta!

- Ascllltii, figsn obra:znk! izhucn] Voda, in care ciocotea mima

~i no se mai putea stapini. Au nil ~tiiin iata cui te aili ? ,&qa se vorbeste dornnulul i\\oldovei?! 4ti in mlna mea, tillian I 0 data dan pnruncii sa te lege ~I sa te spinzure t

Aiasta n-ai "'0 taei, maria ta I - ~i de ce n-as face-a?

- AWi: tiganH ~i-~i pierd Increderea in cuvlntut domnulu] Mol·

davei I: En am calcat stobod pragul acestel case ~i slobod am sa ies, maria ta, altrninterl nil maie lege ~i dreptate In tara Moldovd!

lar ramase lncrernemt, nestiind ce sa raspundll, hcspcdarul,

Om nmblat prin I lime, precum v.am mai spns, el OIJ numai c1l vazllse rnuzee straine, dar dtise ~l auztse rnulte, Si-asa precum flii.diul chipes din fat a lui ii amintea de printii ~i baronii din vechile cadre aurite, purtarea Iqi Stoenita ii aducea aminte de ace] callaler] rlizv:rlit1ti, de nobilii care luau calea ccdrulut !ii Infruntau pe reg-i, pe eplscopl ,i pe judeeatori,in numele drepUitii ~j al Ii hertiltH. Nu era Voda I1bi~nuit cu asemenea lnmti~are 1l11ndra. 1[11:0"jUrat de sletntct ~i dregatori slugarnicl, se slmtea cople~it de acest tinar tigan, care nici rnacar nu-l sarutase mimi, cum i.o sliruta oricin:e-i trecea pragul, fie eel mal mare ~i nHl;jbatrin boler,

Stoenitll il liirnuri ;

20

- Nu rentru mine iji cer mla de galbeni, d pentru eel dOllllzed de t{)vll.ra~i af mei. Capul 11:11" n-a fost pus la pTet. De indiinat n-au venit sa SI! Inchlne, - Siobozi sint sa fa:ditot ce re-o spulile inlma, En vreau sa Ie dati cite cineizeci de galbeni ~i sa se duel!. fiecare Ia casa lui, cD. nu de hine au pleeat de Ia vatra ~i de Ill. satra lor!'

Ochit hospodarulut nu se mal dezlipeaa de sabia tnreeasca.

De.atttea nestemate ee-s impodobeau minerul, nrliria sa meepu sa vada stele vetzi:

- De unde-o al ii' intreba el.

- Mi.-a daJ-o .la un praenie Sofll1tea, voievooul tiganilor din

Tara Romine-asci. 0 avea de la un pa.~ii. turcesr; pe care l-a tnvolt pe drurnul C;Hurgiului.

Cum vine asta "I-a rnvoit"?

- S-au inteles asa, ca sli-i dell. turcul sabia ~i sii-J lase Sofultea

slobnd spre Bucuresrl, No prea-rrteleg ...

Nici ell tr-am injeles him, dar asa a fost! Era singur pasa ?

Nu era singur, dar Sofulteaera cu rnai multi r

Lua-v-ar rnurna dracului de bfesternati I zlse Vod,.a rlztnd CII

poUli. ~i jar biHu din palme ~i iar intra, plectndu-se adlnc, secretarul lui Voda:, 'insof:jt de altul,

- Sa eereji Ia agle eei 0 mre de galhem pu~i pe capu! halducullli Stoenita, s;Li dam cui l-a adus I

Cei doi griilTIatid al lui Voda ic~irli de-a-ndaratelea, cam nedumeritt.

- Sfoen.it.a, Ii zise Veda, im.{ pad om de nrnenie, viteae ~i lscnsit, ff.acliu de credin:fi. N-ai vrea sa i:ntri in slujba mea?

- Hatman l~ raspunse scert Stoeni1a, rinjind ea Iuput.

- Hatman? se mira Voda.. E cam mult t Slujba as-til. e petttru

bulerii de nearn!

- lIolariei tale ii trebuiaboieri san oarneni; de credlDta, a~a pre·

cum ai spns, viteH ~i iscusiti?

- Te iau intii pcrujic ", pe urrna, cu vremea, te inal*in cin 3.

- OTi hatrnan, nr] nim1c! N\a--cntl'f.cvoievod al figanilor I

- Cum !i -e vola r ii rnspullse M.ibai ..

AJlQi, CII ochii snrizlitori ~i cu glas1.11 mieros :

- Gmt lIn h.atman e prin~ de alt1l1 ~ i se.-n.c.bina, e da\lna sB.-'lri seDam sabia dInl teadt ,i sil ;-0 dea celui ee l-a dipus!

fad sa-i spuna Ull cuvint, dar stra(TIID[indu-1 01 priviri dispre~uitoare, StowilliiJ1cepu sa.~i desprinda cureaua,

- Poltlm -\Ii teaca, nn numai sahia ... ell dadl-ti dan numai sabia, se cbeama di m-al raptrs, ~i pe Sfoenitli.Voda 'Did Vodli nu-l poate rapune t

!ili-i intiJlJSe p:retcoasa anna.

Hnspedarnl puse mlna rt;pede pe ea, dar, ca 'sa. I'll pari pr~a lacom, 0 a~ezli pe masufa care-l desparjea, ca ~l curn I1U era cine . stle ee mare hrcru ..

I Batman - seiul suprern al ostirfi, 2 Porujic - Iocotenent,

3 (;in - rang.

2]

*

* *'

Ma.ivorbhil cei doi volevoal cit vorbira. pina intra. un slujbaijl

cuanaloraua fi Asache cu punga,

- 0 mill, de g,a,lbeni, boterule P intrehli. Stoenitil VodiL

- 0 rnte '[ rilspunse Asache.

- 0 nsie, eli daca nu, nu ma [iu de tegamint! mal z'ise pan

Stan isllas.

Isi luii de pe 111asuta dici.ul,a cu pana de coeur, se pleca in lata domnitorutul, dar nu tot ant de adinc cum se pleca in. tata conului AE,kip, j:i, aruncind sahiei 0 ultima privire, mal cintarl 0 data, pUIl~a-n mimi dreaptli, uittndu-se elnd lapunga, cindla sable, al'atli ell sprlnceana sabra lui Mihalache Sturdza ~i-i spuse cltplnd slret din ochl :

- face mal mult t

. ~l ie~i mtndru, cu Trnntea sus, pe buze ell un zimbet batjoeoritur, dlsp rejulto r,

~i-n gindul lui, in Inima rAnitli de tii.i~ut de care se desparttse, trecu I) fuIgeraTe: "Sa fil sanatos, Stoenlta, ell vine ea vrernea 8-0 pui Inapoi, III cingaioare I".

De' la Voda, Vodii. Stoenitii. nimeri glon* peste drum, Ill! hotelu] de Petersburg, unde-l astepta, in ratii, sania cu patru cai~i, ceva mai departe, III. spate, alte doua sanii cu ctte doi cal !lOi' cu cite trei oamenl de-al sa; ill Iiecare,

I~j strlnse ealabaltcurile, Ie incarca, le Ie.ga 13. spatele sanlei, Imparji ell dlirnicie de pa~apumnI de. sfa:nti calor ee-l sluj,iserli ~i pornl ta vale, urmat decelelaHe doua sanli, spunind ca Q ia spre Roman. La un colt de u!ita, insa, snrugiul intoarse caii ~i porni pe drumurl infundate, urea iar spre Copou ~i alunse dincolo de al dollea pal at al lui M.ihaH Sturdza, in Tata easel Rosetcstllor,

Se oprira citlva p,a~i mai sus" ~i unul dlntre eel ~aseoameni ai lui Stoenitli urea cele tre! trepte ale coneculut boleresc, blitll ra poarta cea mare, stiraind un latrat de d.ini carevestea pe eel di.~ easa eli a sosit cineva ~i eli trebuie sa fie ell bag-are de seamii.

Acea ~tafeta spuse eil a ventt de la Drago~e~ti, trimisa de maria sa, ~i I:a are 0 porund de dus domnitel Marioara.

I se raspunss eli d.omnita e ple,cata la niste neamuri din Tatarasi, impreuna cu miltu~a dumneaei, coana Marghioala Rosnoveanca, ~i eli nu va tnttrzla sa soseasca pentru clna,

Intr-adeviir, nil trecu jumatafe de ceas, ~i un ctinchet de zurga!iii rasuna din vale: cete doua Iumin] ro~ii ale tellnarelor lieliril"ii in noapten grea, sub cerul incarcat de· norl, dar tara ninseare, iar santa sosi, urcind u~or,in lata easel.

CUeva mogildete se ivira din umbra. Do; in~! pusera mlna pe hiifurilecailor ~i alti doi se apropiara de cele doua femei, gata sa coho are.

Unul dintre ei zise asa :

- Domnlja ramtne ill sanie, lar luminlitia ta, cuana Marghirrai1i,ii vel aduce din cas a eels de trebuinta pentru drum. Avem porunca de la conu' Arkip s-oducem la Sandomira, unde are sii-i spuna ceva ..• A~a ne-a poruncit maria sa, a~a facem, siimt mtna I

22

Ornul (are .ie,fse tntru intirnpillare 1~i finea .cadu1a ill mina ~i VOlbea cuviim:i{ls co dudulle, ca IlU curnva sa Ie sperie,

- Mata.. surugiule, IlU te da [os I ae rasti al dollea vlzitiulut, earula treaha aceasta nu i se parea cutata ~i incepuse a Se mlsca, Ar fi vrut sa. spuna ceva, sa strige, siiscoat1l plstulul de sub zeghe, dar i see paru cil zare!j1te, nalucinrl in umbra, alte .mog1ldefe. Nu crtcni, Ramase inghetat pe capra,

Coana Marghioala tremura toata,

Ajutata de eel dol ins] cu capul descopertt, coborl din sanie spunind d. va face cum a hctarit Iratele dumisaJe.!lDieruJ. fntrll! In casii. Ce] ~ase oameni din sani], ell, Stoenitli -liapte ~i cu suruglll zece, sedeau Ia pinda. ell ochi] in patru,

Nu treeu mutt, ~i unul dintre ei vazu cum sare gardul din Iun, dul cur[l] 0 aratare ~i cum se strecoara pe tinga zidur] sa. coboare spre tirg.

In~elegihd ca e yorba de 0 iscoada, Stoenita 0 lua spre el, iI ajunse din urma - cit ai clipi din ochi - ~i-i spuse :

- Da fuga Ia agie ~i dIt-le veste eli au venit tilltarH s-o fure pe domnl[a Roseteasca t

La agie rna ducearn ~i eu ...

- Te-a trlmls eoana Marghioala?

- Durnneaet ro-a trimis! '

- Bine, la da-te mal Incoa l

II trase linga nn copac, Ii virt in gura un mototol, iI rega bine de .mlio! ~i de pieioara ~·I plroni de trunchiul copacului, infofolindu-I cu 0 frlnghie subtlre ~j, lUl'l'ga, parca pregatita dinadins. II HlSa acolo, a poi trimise pe cei mai erun]! dintre haiduci, pe Lepra ,i pe Ana.gnoste, sa intre in casa cu plstoalele lntinse ~i sa. spule euarrei Mar,ghillala a se grabi eufacutul llizii, eli altmintert ii zboara sclifirtia ~i dumneaei, ~i slujltnarelor. A~a facudi eel doi halducl ~i ajunsera la slujitoare,care dirdliau de friea sprijlaind pe boleroalca de subtiori.

Coana Marghioala stranuta fara. s11 fi tras praf de tiutiun pe nas, aUta spllim.li. 0 cutreiera,

- Facetl (ada, fetelor, nu v-am spus ? .. strigli ea zilllbiod d'ulce Iotrilor ~I Incrunfindu-se la slllgi,

- Sa poftestl ~i durnneata cu nol, grai unul dlntre lotri. A~a e porunca marlet sale. Vei dorrni In sanle, iar In. zor] te vom eulca In Sandomlra, in pat rnoale ~i cald!

- Ba eu .... , in(:ercii sa se lmpctrfveasca Rcznoveanca, dar togheti dod vliz" PI! unul dintre Hfharj [uclnducse co pistolul, aruncindu-l in mal rnulte rindurl spre tavan ~i prinztndu-I clnd de coada, dod de virful [evil,

In vremea aceasta, afara, MU!ja, gn.emuHa in Iundul sanlel, sta ~i nu Sf dumirea, Nu-l era fridl. Dlrnpotrlva.

Intlrnplarea aceasta 0 scutura din pli.ctisul vl,etii de toate zilele, o Invicra,

t~i dadea bine seama ea nu putea ti verba de 0 porunca a tataIul el, Nu era. s-o ridice conul ArDp asa, tam-nesam, In toiul noptll, inslfrcinind eLI treaba aceasta ginga~a nlste slujitol:ii pe care dinsa nu-j cunostea, nu.I vazuse niciodata,

Trebuia sa 'fie altccva Ia mijloc ~j nu-si diidea searna ceo Dar' parcii: simtea cit exeva spre binete ei, ~i dadi nu era. sa fie ceva

2.3

~i

I

spre binele ei~i era sa ije rau, depilcUi sa. fie Llcisa, nu e nimic ! o sa moara ~i 0 sa scape de paza matu~ilOT ei ~i de viaja aceasta, care nu-l darula ce-avea mal scump pe lume : bucuria dragostei. 1 se parea M~ei ca, dad. va muri, va mud numai cu vlata aceasta de azl ~j ea, du];};] accastJi moarte, va tncepe viala ei eea adevarata, cea Ungli. omLl! iubit ~i cafe era departs acurn, Pina sa moarji, insii, li era trig ~i-i era foame. ~i coana Marghioala nu mai sosea,

Trei slujitori necunoscuti de Mu~a veneau acum spre sania LInde era cepila, 0 potteau in cealalta sanie, cea cu patru cal, 0 urcau ~i-o-nveleaLl bine,

Unul dintre ei care piirea a Ie fi capitan, se apropie, SC03.se din Ielinar 0 luminare' aprinsli. ~i 13 l1iearuia ei arlitii dornnitel un inel pe care.I purta in degetul mic a1 mlini] stingi.

Fecuf galhtn al botulu] de seu scapara sclntei albastre ~i rescate in piatra scurnpa. Era inelul el, inelul. pe care dudui!a. Rosetease a il daruise intr-o seara de toamnii ha iduculul Stnenlta, in schimbut cerceilor de aur pe care Ii purta ~i acum, Ca un riispuns tacut Ia accl sernn de recunoastere, M.u§a i~l duse rnlna la cele doua inele subtiri care ii strapungeau urechluslte,

Mica nellnlste pe care 0 lncercase pln1i. atuncl se pototl,

- NU-fi fie teams, maria ta / ii spuse acel tillar boie., pe care nu-l cunoscu, fiindd nu mai purta nicl pletele, nlci barbuta Deagra a paunasului codrilor Am venit sa te luram spre bluete rnar iel tale ...

Apoi, in ~,uapta:

- $i-al lui musiu Gaston I

La auz:ul nurnelui drag, Mu~a deschlse niste ochl marl, miraji, ineCJI!i de Ierlcire, 0 cuprinse un amestec de teamli ~i de bucurie, o dulce tearna, 0 bucurle intunecafa ii inviiluiau inima tinara ~i fie. iDl:ercat1i. de prlrnejdii, de spaime ~i de tntraripari. Pentru ea, to ate erau proaspete ~i mlnunate,

Nil stla insa ce e bine ~i ce e rau pe aceasta lume, ce trebuie sa taca ~i ce nu trebule, Deocamdata simlea cii porn~te pe cain unei dezrobiri ~i ca i-e Ioame

- Boierule dumneata, se ruga dinsa de Stoenitll, spune sa ne adnca ~i ceva de mi ncare. ..

Pan Stanislas Zalomitchi, ca Lin adevarat pan ce era, se pled\ adtnc, ell rnina dreapta pe inlrna, ~i intra singur in casa, spre a In. deplini vola sl porunca rnariel sale.

Urclnd treptele. se incIUci~a cu slujitearele care pnrtau lada ell ve~mint(l de drum ale domaijei, precum ~i un co~ ell de-ale min-

dirli. .

- Sa plecam, boierufe! se ruga Mu~a.

- A~1eptam pe cnana l'o\arghioala I raspunse ornul cu diciulii

dornneascii de sarnnr ~i ell ~Ilba [ungli. din piei de sobol.

- Ce sa mal vie 91 dumneaei ? se alintli domnita - un alintat care eta ~i 0 tingu:ire.

- CUID porunceste maria ta, asa va fi I

Stoenija zimbi din umbra, c1li.li'na capul, lovell hine pe Mu~a ell lIn pled "'al1it ~i se urea pe capra, liuga surugiu. ~'[I_~ei ii paTU bine cil acel boler, orieit era el de boler, nu se asezase tioga dinn, in sanie, ci se alaturase vizitiului. Acesta dele bice caller tocmai in ctipa rind cuceana Marghioala se ina pe u~a, insotitli de douii femel de casa, care 0 sprijlneau din greu.

I

I

I

t

24

25

Cind vazu eli sania porneste tara dumneael, Roznovanca oft~ un .. va leu de mine, maid! prea curata I" - un strigat poate de spaima, poate de bucurie -. dadu in genunehl sl, flira sa mai astepte sa ajunga la Icoana MarcH Prea-curate din iatac, tncepu sa hica nlsta cruel mari ctt 0 jumitate de om, rugindu-se Precistei, poate caulind s-o indure, ponte multumindu.] cit rru fusese rlipitli ~i dumneaei,

Cele trel slinii pornlra, furger de jama, prin narneti, Inalji : una, cu tiJhaTul ~j dornnita rapitli, celelalfe dOlla ell dfe Irel vllijganl eu pustlle pe II mar.

Cit a [Inut drumut, pe unde trecea acel drum ~\ll~a nu-sl d.ii.dea searua : ~i-a Infundat nasucul In traista d.e merlnde, a mincat un pul in1reg Irlpt, a sorbit de tre] orl din plnsca cu vin negru ~i dulce, pe urma a adotmit $i a dormit somn de. prune scaldat, vlslnd zboruri de lupi albi intraripa]! ~j auz ind ptesnete de bice : un arhanghe! de arginl gonea 0 ceata de heruvlmi, care. rideau ~i se dadeau peste cap In Iivada plina de tlorl a unul paradis inzi'Pezit

S-a pomenit, IIpoi, domnita jolT-un schit de rnaici. Umhre negre, purtind In miini tadii de ceara. se lmbulzeau in juruJ ei, care de care rnai grabite.

o stareta bTinda ~i citeva dilugarl1e au pnmit-o ell alintan. au dezbracat-o ~i au culcat-o Intr-unpat moate, din arhondarie. Pe bolerul eel tinar, care 0 adusese aid, nu t-a mai v1i.zut. Peate nu-l vazuse nicl pe e] alevea, cl numaiin visul eu hipii zburiitod st co serafimii bucalaJi din paradis, Toate se desfa~rasera ea tntr-o valma~ea'a de v.ise; povestea se depiina inca_.

CAPITOLUL X

Ajuogind la Drago$e1ti, domnul preceptor Henri Parrocel pn, vesti boleruluj Arkip Rosetti ce trumos Iusese primmi la Ias] dornnisoara noastra, cum i~j petrecea vremea in rnijlocul protipendadei, din sindroHe in sindrofie, din soarea in soarea, din biserica la concert, la teatru, lnconjurata de cele douii mlitu~i, de clpva tineri bine crescuf ~i de dragostea parinteascii a felurifelor rude aflate in capltala Moldovei.

Pe boier domnul Parrocel it gasi Intlnerit ~i no pregeta sa j-o spule : in Iipsa bunulul s1iu administrator ~i sub influenfa lui Gaston, monsenioml i~i tunsese, Jur Imprejur, barba amesfecata ~i d~tigase zece ani Inapei,

t~i mingiia cam nedumertt aeeasta podoabii. a chipulni ; degerele-t no, eran obi~nuite cu lipsa miitiisii stufoase ce se revarsase pina atunci printre ele, anj indelung-atl" pe pieptul mariel sale. Privindu-se in oglinda, conu) Arklp mr-si mai Irrtilnea ilJfatj~area lrnpozantii de pa~a san de eplscop. Un costum modern, adus de Parroeel de la l asl ~i taiat la fel cu 31 domnltorului Mihail Sturdza, de insusi croitorul acestuia, desavir~i transforrnarea in confemporan al senlorului de la Driigo~e!j1ti, care, in adincimea codrilor Moldovei, i~l preg atea inniti~ea de viitor parizian.

eel care-si rneremetisise 1 astfel stapinu] era mesternl Avedik Cricorian, un armean din Botosanl, Bolerul if adusese Ia curte sa tunda ~i sa rada te9ii din obrazul oamenilor ~l sa Ie scoata maselele !1'aulloase.

I A meremetisl - a drege, a repara, a lil trem a,

Avedlk se ma] prlcepea ~i Ia reparatul cevoarelor, lipea cloburile vaselor sparte ljii ale geamurilor, dregea scindurile scol'ojite ale bi.btiotec'ij !iii mal avea grija broai}teJor de la teate u~i1e ~i portile conacului, Om de casa, el 1000uia in Iundul gradinii, prtntre ceilalti :slujitorlJ~.l venea 0 data pe saptiimina in iatacul rnarlei sale sa-il taie !ii: sa-j· polelasca unghiile, sa-i nelezeasdi barba ,i pletele ~i 511-i curete parul din urechl,

De cite orl ie~ea mesterul Cricorlan din iatac, cenul Arkip avea un an mai pujin.

Dacii patrenuj Intinerea, nu se petrecea aeelasl I ucru cu secretarul sa.u Iiterar, Gaston Parrocel, care, 11'1 mijlocul atitor cronicl dln vechlme, in vechiul .fi trlstul pal at patrat ~i vopsit galben, incepea sii. se O'fileasdL

BlHatul se simjea prizonierintr,e zidurite lnatte, incarcate cu tabteuri ~j ralturi ,de blbtioteca.

In presenta domnisoarel Maria Rosetti, aceste ziduri, aceste portrete, aceste pelsaje, a.cesteciirtl legatee in piele rcsie, cu litere amite, ii pareau pline de primavarii ~i, cintau ca un stol de prlvigheteri ~1 de doc:irliL Acum to ate erau mohurtte. Feeacare le dades raze de scare ~j ciripit de zori plecase din mij1.ocu1 lor, ducind ell ea lumina ~i ctntecul;

Oare Ia la~i ningea tot atlt de greu ca Ia poatele Tuguiatului P Prinsll in vtrtejul. distractiilor, se mal gindea, care, Ia III Irurnoasa castelana de la Dra.go~e~ti?

Sau, din roiu! tluturilor care 'i1 dadeau tlrcoale, se va fi gasit vreunul, en arlpite pole ite, care s-o bell a-~i uita ratlicirea de 0 clipa?

Mare tu bucurla ttnarutu] dnd unchiul sau ii repeta cuvlntele Mu~ei, acea reinnolre a legamintului de ve~nica iubire.

Henri Parrocel se erezu dater sii comunica acest Iucra ~i monsenlorului, Om cinstit, el l1li, putea sa ascunda parinte-Iui slmtiimlntete nezdruacinate ale coplrel,

Ar.kip Rosetti j~i incruntli sprincenele 1'1 aceasta veste, Fruntea i se inn ora ~i atunci clnd guvernorulMu~ei il. ·inforrni de Indiferenja pe care dornnlsnara noastra 0 arata curtezanilor ei de la la~i.

Calimahul era frumu~el, destept, plin de Iarmec, dar, din p~ cate, Jl placea prea mult vinul ~i vodea ~i, mai mult declt vinul rosu ;;i vodea alba, ii plaCe!! masa verde.

Ocrlltitoarea ~i petitoarea lui,. SliUiea Paladi,. sora boierului Arkip, cauta in zad.arsa-I apere, sa-l laude, sa-I infofoleasdi; i se punea in cale, mereu, aprlga cumnata a fratelul el. Coana Mar,ghfoala Roznoveanca strlca doar cu 0 verba ce dregea lntr-o z] euscra domniel sale. Voia cu oriee chip sa-l jnliiiure pe urrnasul fo~tilor domnitori callmahi, ea sa sCllaili la pre] pe Sandulache Ghlca,

Slindulache Ghfea era Intr-adevar mal potollt decit celliJalt vJacStar domnesc : bliiat serlos, modest, cinstit, lrligindu-se dintr-un ~ir intreg de vofevozf, aT fi fost un sot potrivlt ~i un hospodar cuminte, Unde pill di mai era earturar §i stihultor l Lucrul acesta, In acea vreme, era ceva de fali, nu de ocara, ca rna] tiralu,

Dare Dumltrascu Vod'a Cantemir nu fusese ~i el om a] condeiulLli? InSIl$i craiut polorr loan Sehlesch] nil stlhuta ~i el?

$oi inca stihuri rorulnestl, pe care vestltul rege Ie facea aflindu-se ill gazdi Ia ni~te boierl molduvenl:

26

27

Nice elisa, nice masa, NI.ce dragli jupinead I

Poet, poet bietul Sii.ndulache, dar avea eece ani mal mult decjt £diilalt pretend'e.nt ~i incii 0 data vlrsta MII~ei. Nlcl irumcs nu prea era sarmanuI. Mn,runtel,adus din, spate. ell un cap prea !lUre pentru lliptura lui flrava, CLf salba ceea de barba neagra sub fata rasa - cum sepurta. li Mi_hail Sturdza -. n-avea nimlc care sa. tarmece o .eopj,(li rnrnantioa sii, Chiar dad. n-ar ii. Iost Gaston la mijloe - ~i unchiul sublinia ell tarie di de Gaston nu poate fi Yorba. -, sua va, unica odrasfji a Rcsetestitor n-ar f.i putut sa-~i consacre tinara ~i minunata ei viatii unui exemplar redus de umanitate. Henri Parrocel vorbea ca din ciirti, ~j tonul sau savant Impreslona adine. pe Arkip Rosetti ce-si prlndea frumnsul cap lntre degetele lnelate ~i-~i culunda privirea In calimara, ca ~i cum ar Ii vrut sa scoata din fundul ei tntclept raspunsuj Ia Tntrebdrile ce.l ingindurau ~i carora el singur nu le putea gasi raspuns.

ea un trasnet din cerul senin cal ier nil cazu vestea eli domnita a lost rlipitli Ia Iasi, pe innoptate.

Coana Marghioa'ia Roznovan, rniltusa, prin mama, a Mu_!;;ei, trimise, chlar l:n noaptea aceea de pom.illii, tre] cameni de credintii - unul dintre ei era argatul care Iusese Iegat de tilhari - sa lncuno~tillteze pe hoier de cumplita Jntlmplare, lar al treilea, Ilie~ Irnpu~di Vrabie, rarnas la lasl dupa plecarea domnului ndministrator,

Cei trei slujitorj nu stiau decitat1t: 0 sanie cu patru cal, doua slinii cu doi cal ~i cu vreo zece in~i se oprlserji In fata easel dinspre . Copou, rldlcasera pe maria sa duduija, lasind in prag pe coana M.arghioala, care tOCI:\1:!.1 vola ~i durnneaei sa ptece, nevr ind in ruptul capuhri sa lasecap<i.la sitlgllrain mina hotirOf.

Nu trecu mult de la venirea celor trei soli cu vestea rea ~i iata soslnd Ia Drligo~e~ti alte douil sanii, cu patru paznici Inarmati, care o aduceau pe coana M.a:r,ghioala. Caii fumegau de atita goana.

Cumnata povestt boierulul cum S6 intimplaserii lucrurlle, ~i eel de la agie b1lnuiau ell. rapitorul era un ttnar boier leah, pan Stanislas Zalom itchi;

Pctonezul acela venise de dieva2;i1e la la~i, trlisese [a hotel de Petersburg, Era frumos ~i bogat, zvirtea bani eu nemlrulta, petrecea cu Jautari si bea yin spumes frantuzesc. Avea rnultime de cufere~i de lazi. trel sIinii. opt cal ~i spetiase tirgul ell avutiile lui.

9punea lurnea eli II venit in cetatea de resedinta sa·~i caute mireasa.

_ Un ceas mai inainte de a Ii rapit pe MLI~a, fusese primi1 ell

mare alai de caue domnitor, caruia Ii dllruise Q sabie turccasca 1.11- covoiatli, ell minerul bliillt in pierre scurrrpe,

Plecase de la hotel spunlnd ea va cobort spre Roman" dar s-au pornentt cue! sus, pe deal, ~i-a luat prada ~i dus a fost. i\rkipRosetti ramase naucit. La a,\iaceva nu soar fi astepta] in vecii-ve-dlor., Gillduri negre 11 dugu!eau Co'! ni~te corbi.

Nu ~tia ce sa mai crea da, rtu-sl mal putea lnchipui nimlc, Chema pe Henri, pe Gaston si, cltesi patru, cu Reznoveanca, se sflituira pina noaptea tir:tiu. Nici 0 lumina I1U se arata, Nici 0 veste noua nu venea, Cine era acel boier leah? De unde stia de tineretea, de frumusejea, de avutiile Mu~e~? Unde va fi dus-o? De ce nu venise el inSUS!, la DragoSe~ti, s-n xeara ?

A~a se Jrliminlau eel patru, in biblleteca boierutui, tot astepttnd sa audit cllnchct de zurgilliii, sa rntll s():.easdi o sanle cu veste noua, veste buna, Dar noaptea era in I unecata, tacutli ~i pustie. Teate Ierestrele satului din vale erau stinse. Alteori mal tremura cite un opail. Acurn nlmlc, SinguriUafe ~r tacere ell. Ill. un Inceput, ca I'll. un sfir~it de lume.

11'1 vrerne ce Arkip, Marghioala ~i Gaston i$i iramintau suflctut. i~i tot storceau rnintea ca pe-o cirpii ucla, doar V3 izvori ceva, rnuslu Henri cliitina din cap ~I"~i spunea in sima lui:

- Strasnic cavaler, acest StoE'Ilitii! S·a tinut de vorbi! I Acum trebule sa fie 111 schltul despre care rui-a vorbit, daca nu cumva e Fe cale sa.-I Iure ~i pe Gaston !Providenta sa-i lumlneze eararile r

- Nu, aceasta situatle este infilierabilii! incheie boierulpe

frantuzeste, asa cum, de altrrrlnteri, vorblsera illal.a seara, Va trebui sJ. plee en lnsumi t Da ! ~tiu di rnll. voi urnili duclndu-rng la la~i, dar n-atn lncotro t .E verba de vlata celui din urmli vlastar rosetesct roUi vol inllitita la palat, lui Mihalache Sturdza, saLeer tata it!llpoi. sa pule toate s1rlijlle, toate poterile sa ml-o aduca ! 1":1 I! raspullzator!' Sub nchii lui a fost rapila coptla ! Sa-mi raspunda el cine este acel polonez care i-a daruit 0 sable de pa~a? Cum de 1'01 !bat sa fadt asemenea fapta alaturi, chiar, de palatul dornnesc j Ce fel de paza are Moldova?

Boierul se preurnbla de colo pina colo, minlos, strlgtnd, oo.tind [:11 plciorul in podea,

- Nu monsenlore t n lntrerupse Henri Parrucel. Nu este de demnitatea excelen.tei voastre sa se um\\easdi 1\1 tala bospudarullli. niel mlkar sa piece la Ja~i. Mi voi duce eu I Nu uitafl, monseniore, di. eu am facut parte din armatele lui Napoleon, l-am urmat In mal rnulte campanii, M-am fuptat mai crunt cu vlata decit inal1imea \'oastra ~i! fitTa Sa rna laud, cred ea am dus la bun siir~it toate inslirCinarile pe care mi leatl oat!

Tonu] ell care vorbise adminlstratorul era am de ferm, il1cit stirnl Iucrederen :$1 recunostinta boierului. Un val de nadcjde ii indilzea inirna sl i-o raeorea. -

,Mi"nunat om, acel iParrocel, csre-t scosese din atitea Incurcaturl I Ce s-ar fi facut fara el? Cine l-ar fi atlministrat ,I sporlt ave rea intnculnd vechllii necfnstitt sau incapahili, vinz;ind Ill. pretut eel mal

ridicat grinde ~i vltele numereaselor sale mesli t -

UncI' vaf] gasit un dascsl, un [Jl"ec.cptor mai minunat ca el, c;l.l1e sa Infrurnuse'[eze mi-olea ~i sufletul sdoratel copile?

Adrniratiei ~1 gratltudinil pe cafe 0 purta de a.Di 111delungati bolerut ornului sau de lncredere, se adauga acum 0 mare afectiune, ~i aiectlunca aceasta se revarsa ~ asupra tlnarulul. secretar, nepntul adrnirabilulul siiu administrator, guvernorul, parivtele spiritual al Mu~ei ... Bietu] om trebuie sa Ii Fost tot atit de indomrat ell. ~i el de a_;eastii stranle dlsparltle ! I": drept, nu parea intr,int,. copleslt ea tatal Insusi, dar un Yost "grogIlard" a] lui Bonaparte n-avea dreptul sa se arute .cople~it! eLI aUt mal mult cre~tea Parrocel in stima ~i uragostea patronului Satl"

A$'iI.;:lar, domnul administrator va pornl chiar a L10ua zj spre Jail, UgJiduind ea va trimite cite doi emisari pe zi, ta Drago~e~ti" cu in- 11'Tmatii TI01, co rezultatul dem.ersurilot Uitute pe linga Vodli. Va (ere (I gmbnica :intrevedere prlncipelul domnitor. Se va Interesa de originile ~j S'ituafia acelui Stanislas Zalomlfcbi. 1] va diuta pina in

28

gaurll. de ~arpe I IT va gasi r Il va slIlutge prada I Monsenlorul sa lUI aibi nici 0 gTijli!

eel care n-ar ti ~tiat re ~11a musiu ciocoiul ar fi biinuit - ~j cu drept cuvint - di acele asigorari elocvente porneau din firea lui de om de la sud, din Ianiaronada gasconului, cafe nu-l parase~te nici in anii biitr.inefii.

In fonil, "pirintete spiritual al Mu~~ij, nu vedea lim pede ce urrna sa faca, dar stla un Iucru, ~i acesta era eel rnai important: copila fusese riipita de Stpenitii ii se ghea acum in adapostul unci rno-

"astir!. .

In asteptarea unul alt evenhnent - rjdicarea lui Gaston de catre haiduc (~j iKest.evenlment nu trebuia sa-I gaseasea pe el, pe Henri ParrDcel, la DTago~e~fi) - va pleca Ia la~i, va face anchetele fagiiduite, va trirrnte vesta de dod orl pe zi ~i va Intretine sperantele stapinului. Deocamda tfi, la drum I Porni cu trei sanH si sase pO$ca~i. Primejdia Iupilor pindea fa Iiecare .;:otituri, la fiecare des. chizatura a cimpurilor troienite.

Luase eu el ~i pe Hles. Nu attt ca sa-i fie intr-ajutor. lscusitul vinator Jmpu~ca Vrabie ~i Prinde PastrdV I1U trebuia sa se afle pe mn~ie, sa-i miroasa ceva, cind oarnenil Lui Stoenifli vor rapi pe Gaston

Bine infa~urat in suba lung-a, cu picioarele in cizrne blanlte, inHple adinc in paiele ce acopereau Iundul sanici, dorrmul adminlst sator porni de eu zori spre la~i, urrnind sa schirnbe cail o data la Mirosllivenl ~i a doua oadi la Sandomira,

Tliind zapada pe urmele llisate de sinele cue 0 mal dUcasera in ajun, el inchise ochii ~i se gindl, cu oarecare rernusclirt, dadl. [ocul, prefaciHoria aceasta erau treaba curata, I~i lnsela staplnul, Cafe avea atita lncredere in el ~i n-ar fi banuit nic.iodata ell toats fusesera puse la calc de credinciosul sau atotimputernlclt.

Dar mustrarile de til get il mil i paruseau dnd i~i cumpanea vrna:

- La urrna LIDIlei, ce este rilu in fapta mea? Fireste, rn-am gindit, in prirnnl rrlnd, la fericirea nepotului meu. Dar de aceasta fericire se va impartii~i ~i coplla draga tuturor, Gastnn e un baiat bun, i11- teligent. Va pregati tovarasei lui de vlata un viitor stralucit in metropola lurnii, Nici un ghiculese, nict un calimah nil va putea s-o lacii fericila in aceeasi rnasura. Pina la ce punct ave a boierul drept de a-$i jerUl copila penton 1.111 tron imag;mlI? Fapt.ul ta-i era pa.· rinte ~I 0 inzesfra imparate~te n-ajung ea s-o marlte en sila cu un ern care n-ar fi izbutit niciodatli siI-1 ci~tige inima, CUli dreprate avea Stoenitli ctud I-a spus eli hiitrinii nu pot Intelege dragostea din. tre eel ti neri !

N·are nirneni dreptnl sa se Impotriveasca unui elan at sufletutni. sa zdrcbeasca vis III ~i viltorul unci perechi ticute, parca, lnadins, sa dueii povara ~i buc.uriile vietii laolalta, Nu. Henri Parrocel facea bine ce facea. Va veni 0 zi cind tnsusl boierul indatiHnic va vedea eli e niult rna] bine asa, Va fi ~i el fericit, impreuna cu MWial

Inseninat de aceste ginduri, impacat eu sine insusi, guvernorul dornnisoarel "name se pomeni clizind ill BIte girtduri, de rtndul acesta ceva mal negre.

Oare acel Stoenita Voila, hot de codru ~j, pe daasupra, tigaR, ace] Stanislas Zalomitchl (fiindci rapitorul nu putea fi altul f), era el cinstlt facind ce facuse? Nu furase, oare, pe fata boientlui pentru

29

I'

ej' in$ul'i? Nu va cere prel imbe~~Il,g!1I pentnr riiSCllmpan~rea ei? Nu va merge ~i rna] departs ':: sa sl-o laea sntie, de vole de nevote, ell sa mosteneasca ur iasa avere II. Resetestilor Ft Nu, nu 51! poate I Ar n prea marl! tlcalosia ! lnlma ~i adinca 'lui cunnastere de oameni iii spuneau baf.rinului o~teao eil acel prlnrltiv, acel paunas al cudrilcr, care pusese atita caldura, atita mistlca trans-figurare aparlnd pe rnaria. sa, limbrul, tmparatut Mold:ovei. acel sernlzeu silvestru, PI! care el insust, Henri Parrocel 11 pructarnase un cavaler, Sioenitii Vodii. nL'1 era In stare sa-~i tradeza Irafele de cruce ~i sa rtvneasca atit de Sus ~j pe asemenea riiL A~a se iraminta. in zborul saniei, ornul de incredere a'i boierulul.

Guana cailor, vintul rece care-] biciuia ubrajii i'I scaasera, incetul ell incetut, din. acea fUiningine de gtnduri, Se oprl numal crteva clipe la Mirosliiveni" ca sa trnbuce ceva, to vreme ce 51! schlmhau call, Apoi '0 lua jar la drum.

Aiuns la Sandomira pe lnnoptate, petrecu acolo 0 noapte. jar in zorl, eu all!i cai, porn] spre tasl,

La la~i n-avea nlmlc de attat, rrici 0 stire, buna, rea, de dat eclor de la Dfago~e,ti.

Trhnlse om lac.ooac eu 0 scrisoare lung1.\, in care povestea tot ce se stia In tirg despre acel nobi! poton, de cafe nauztsa nimenl pina atunci. vestl pe boier eli II obtlnut ,0 audienta, pe a doua zl, la nospcdar, caruia ji va cere amanunta despre leahul care-I diiruhe o sable turceasca, Va ruga pe marla Sa sa porunceasca urmarlrea ~i gllsirea fugarului ~i a ginga~ei priizi. Henri Parrocel avusese grijii sa ia de la Sanoomira Il blana de samur, curnparata, cu vreo dod ani in urrnli, de la un negustor grec care dil1itorea spre Lemberg. Slana. de pret.vred.nica de un domnitor. 1-0 va duee lui M.ihala.cht'> Sturdza plocon din partea fustulul vistler, stranepotul lui Anton;e Voda Rus,et.

i:n seara cind vrednlcul administrator scrla monseniorului acel tung ravas, la Drago~e~ti se petrecea alta ciudiitenie: clti ... a tiirani de la curte povestira hUlmacili boieruluica au vawt ni~te striiini cu fefele acoperite, care intrasera nu se ~tie pe unde, in gradina bolereasca, care apoi au patruns in paviliunul in carl! locula dornnul Parrocelu tiniirul, pe care, scottndu-l din casd, I-au dus pe sus. ~i dlJ~i au fost cu el printr-o purtifli din ztd care nu Sf mai dsschisese de ani de zile, Str.ilinii aceia tineau pistolul intins ~-i strlgasera asa :

- Smirna t Sa nil se mi~te until. sa nu scoUl unul 0 vorbulita. d-i zbor scatirlia!

Si dusl au tost, cu prada cu tot.

Qiod afla boierul aceasta, se apucii iar cu miinl!e de cap. Coana Marghioala pardi-~j pierduse mintlte.: cadea in genunchi in ra~a rablourilor din bib Iiotec a, luindu-Ie drept icoans Maidi Domnului, ~I Se ruga lor, se ruga reglnelor, cavalerllor in zale ~i episcup ilur zugraviti numindui Preclsta ~i Sfinte Nlcula ie.

- ~i domnul Gaston nu s-a tmpatrlvlf, lntreba bolerul, n-a cautat Sa scape P

Unul din1re arga!,i I' uitindu-se la ceilaltl, indraznl sa raspunda: - Domnul Gaston, sar.acu·. se zbatea, se smucea, dar jr-avea ce ~li fad: 11 legasera bine, Ii virisera in gura un sornoiog ~i l-au ttrtt in zlip a dli, ca berbecele la ialere ! ...

Toate erau adevhrate, fireste, dar ace] namenl al curtii care pevestlsera boierului lntimplarea nu'i-au spus - fiindd nu ~tia.iI' nid

30

(Urmar e in numaru; v iit or J

cl -a:li tlotul de Slo~nlfii era in huntca navtlJitorilor, cit el :piltrunsese eel dintii incas,a sl-i aratase frincului celui tillar (I hlrtiuii pe ,[.II re scria ;

"Vin,o!

MIJ~a"

COllut Arkip nu mai stia ce sa f,adi, pe _cine sa dea vina, pe cine sa pedepseasca. Nu soar 'fi mirat daca, :I··ar Ii rapit cineva pe el in. susi, din iatacvnoaptea sau ziua in amiaza mare" din biblioteca. Intea·se spalrna in maria sa ... Ii Iierbea singele in vine, ii go,lea inima, t-o umph~ar i-o ineca ~i iar se tragea, cind impurpurind'u-i fruntea neteda $1 clnd liis.indu-i chipul alb ca al unui adormit intru Domnul.

In sfirslt, gasi cine era vlnovatul in toatd intlmpJarea aceasta, Trlmise s,a. I se aduca din fundul gradinii pe Avedik C:ricQrian, blirbierul ~i me~terulladau~ ai' conaculut. Acesta sos] ingrijorat foarte, nestilnd C'C sec lntlmpla, fiindca nu era zi de simbllta, oblsnnita zi dlld venea sa reteze din barba stapinulul ~i sa-] tundll parul din urechl,

Ramas sing-uf cu arrneanul, con III Arkip, din dosul hlroului, ll

straturgerli. ell prlvirea:

- Cum se face dillortita di,liZid s-a putut desdlide? A\fedik nu intelegea.

- Ti-am lasat-o-11. grij"a! Nu [iam 'dat pc mina toate porjlte, toate' Il~HeJ tnate clantele, toate zavoarde, toafe chelle, toate breastele, roate ji!lnHe ~i toate descultoarele j' Cum se face eli portija din zid, cafe era zavoritli ~i astupata de zece ani, de nu SI! mai gilldea nlrneni Ia ea, cum a putut fi deschisa sl a. lasat sa treaca hotii ?Cine a dcschls-o P

Pe masurli ce vorbea, bolerul [~i scotea unul cite unul pe indelete, ineleJe din degete fi Ie punea pe masa. Acest Yltuat. bine cunoscut de supusll mariei sale, era sernn de bataie. pal.rnuind!.qi supusli, maria sa. nu vola sa-~i zdreleasca degetele lungi 1,ii albe, eLI, piele subtlre.

Bieiul Avedik mai gustase de citeva ori din asernenea papara ~i se pregatea 5a-~'i ia talnul ~j de rlndul acesta, cu smerenia cuvenitll,

tntr-adevlir, nusl scosese hine conul Arkip eel din urrna :iuel. dill degetul eel mlc al mllnii stlngl, ea Incepurii sa. ploua palrnele pe 0- brajli lui Cricorlan ~i sa duduie pumnfi pe sub faldle bletului rnester, Boierul il plesnea si-! inghiontea strmnarfndu.sl, in felut acesta, naduful, iar Avedik inghitea ~i tacea. r~i cunostea staptnu]. Stia di dupa ce Iledepsea oamen;i en ba.taia" maria sa avea mustrari de cu. get ~i·i despagubea. Se vor impaca peste doua-trei zile, cind mesterul bii.rbier va veni sa-i taciineasdi din Ioarleci, in jurul urechilor,

1 sao] mli.guleasdl vorbindu-i de tlnerete,

Rikor;ndu-si! ~i suflind greu dupa chelfanea!a trasa armeanului, cnnu] Arkip Roset~i iJ dadu afadi, Incunostinttndu-l eli va pune gealati sa-I taie capul ~i Sa i-I trimWi. la Erzerum. Apoi se cufunda. illtr-un [if], i~i prinse timplele in pa lrne $i porni sa gindeasdi, Sill tad legatura inlr'e raplrea Mu~ei ~ia lui Gasfon.

Economieili timp st bam curnpar ind ciimil~i gala contecllonste.

Modele noi din poplin, zclir, tcsa luri in carouri etc.

De vtnzare 1a toate magazine!\! de galanterie.

Abon.m.nte.. I. revllf. ..SIII"fA II T.hnlci" ,I I. col. ell. d. "PoYelflrl Ifllnflfleo-f.nf.ltl~." •• prlm.lo p'nA c.1 mel .tlnlu tn zlu. d. 23 • lunll, au lIe •• "lr. tn • doua luni urmiltoare.

Abon.m.nt.l. se prlm.so d. citra dlfuzorU d. presl din fntreprlnd.rl, Inl. tlfulll ,I d. la sete, I.clili. d. dlfua.re • pr ••• I, p,.cum ,I d. citra facforll ,I ollcili. _.oat.I •.

Pr.lul .bon.mentelor 3 lunl

61unl 1 an.

I. col.clla: . 91.1 .181.1 .361.1