1) Mama

Mama este cea mai scumpa fiinta . Ea ne-a dat viata , ne creste , ne ajuta si ne da sfaturi in cele
mai dificile momente, ne ingrijeste , ne iubeste neconditionat si ne sprijina . Mama este fiinta care
poate lua locul oricui , dar nu poate fi inlocuita cu nimeni.
Silvia Petrini , personajul secundar din romanul Cel mai iubit dintre paminteni de Marin Preda ,
se incadreaza in tipologia mamei iubitoare , grijulii , protectoare , crestine. Drept argument
constituie secventa cind aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica , multumindu-i lui Dumnezeu
ca a ajutat-o sa ramina insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunostinta sa fata de
divinitate . In pofida relatiei tensionate cu fiul sau orgolios , aceasta continua sa-l ingrijeasca , sa-l
iubeasca si sa se roage pentru el. O astfel de afectiune poate fi intilnita doar la mame .
Silvia Petrini , direct prin actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama grujulie. Eu ma
aflam pe undeva pe la mijloc , adica eram tot timpul curat , mama avea grija sa-mi puna alt costum
pe pat o data la trei luni . Grija sa fata de familie se manifesta atit pe plan material cit si spiritual .
Aceasta il sustine pe Victor , copilul sau , indifferent de situatie , dificultate . Mama l-a sprijinit pe
Victro in cee ace priveste situatia cu Nineta Romulus , o fata considerata o depravata . Acest
moment profileaza atitudinea parintilor de a se preucupa de viitorul copiilor . Mama era o femeie
credincioasa . Femeie tinara , statea printre babe si lunga vreme ingenunchiata in fata icoanei
Maicii Domnului . Credinta sa fata de Dumneze, de biserica a ajutat-o in familie , obtinind un copil .
Mama se subestima . Aceasta o putem deduce din vorbele fiului sau Ea se considera batrina insa
pentru mine era neschimbata. Dar si din vorbele sotului sau :Imbraca-te si tu mai bine , mai dute si
tu la coafor , da-ti cu pudra si cu ruj si mai lasa biserica . In relatie cu feciorul sau , Silvia este
indulgenta /rabdatoare . Ea inchide ochii la toate injosirile si vorbele dureroase ale fiului sau care nu
intelege atitudinea acesteia credincioasa intrebind-o Ce este pacatul?. Acest fapt pune in evidenta
ca mama este gata de sacrificii , in numele copilului sau si ii iarta acestuia toate greselile .
Mama se incadreaza in curentul realist deoarece este tipica in situatii tipice ; reprezinta o categorie
sociala /umana , avind trasaturi si comportamente specifice. Respecta religia , este casatorita si are o
familie . Este in permanenta transformare iar evolutia sa este reflectata prin opozitie si corelatie cu
alte personaje , de exemplu in cearta cu fiul sau , discutiile cu sotul , acesteia ii lipseste idealizarea .
Mama poate fi asemuita cu Corina Koruga , sotia preotului Alexandru Koruga din romanul Ora 25
de Constantin Vergil Gheorghiu . Ambele poseda spiritual credincios , evolueaza si se defines in
raport cu aceasta problema . Este un raport de inerconditionare , caci temperamental , virsta si
starea civila a fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de viata si viata la rindul ei isi pune
pecetea asupra evolutiei si destinului fiecaruia .
Afirmatia lui Cladiu Ovidiu Tofeni se refera la asocierea dintre Mama si Inger ; Rai si Pamint
si sugereaza faptul ca mama reprezinta o binecuvintare petru copii . Aceasta ii ocroteste si depune
efort pentru a-i creste .
Din perspectiva tinerei generatii ce o reprezint , consider ca Silvia Petrini simtea o profunda
recunostinta fata de Dumneazeu pentru ca acesta a ajutat-o atit in viata cit si in conceperea unui
copil care la inceput avea sanse sa nu se fi nascut niciodata . Aceasta recunostinta eraa manifestata
prin credinta , fidelitatea fata de biserica . Credinta sa nu era impotriva ratiunii , ci dincolo de

limetele ei , o continuare . Cu parere de rau copiii nu apreciaza la justa valoare stradaniile acesteia ,
pun pret pe material , dar nu pe spiritual . Pentru a rezolva aceasta problema , este necesar ca mama
sa dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta.

2) Copilaria
Copilaria este perioada a vietii omenesti de la nastere pina la adoloscenta . Copilaria este o lume
de miracole si de uimire a creatiei scaldate in lumina , iesind din intuneric , fiind considerata inima
tuturor virstelor .
Nica este personajul principal , dar si autorul operei " Amintiri din copilarie". Nica se incadreaza in
tipologia copilului universal. Singurele sale preocupari sunt jocul si poznele nevinovate : Si ma
chitesc eu in mine , cum s-o dau , ca sa nu ma prinda . Nica este un copil fericit , fara griji , ce
traieste intr-o lume imaginara dupa placul sau. Si ,Doamne ,frumos era pe atunci ,caci si parintii , si
fratii ,si surorile imi erau sanatosi , si casa ne era indestulata , si copiii si copilele megiesilor erau de-a
pururea in petrecere cu noi , si toate imi mergeau dupa plac , fara leac de suparare , de parca era
toata lumea a mea .
Direct , din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Nica era un baiat bun , cu frica de
Dumnezeu (de pedeapsa) si era rusinat de poznele sale ... de n-aveai cap sa scoti obrazul in lume de
rusine. Nica se autocaracterizeaza vesel ca vreamea cea buna si stiurlubatic si copilaros ca vintul in
turbarea sa . Acest moment profileaza faptul ca Nica avea o Fire neastimparata , nu ducea lipsa de
vicleciune si istetime , de aceea putem spune ca a avut o copilarie fericita . Jocul copilului reprezinta
transcenderea relatiei cotidiene si evadarea
intr-o lume a libertatii , a inocentei , a vitalitatii.
Intreaga copilarie a lui Nica e pusa sub semnul Invataturii, a unei invatari prin joc.
Pe Nica il putem raporta la personajul central din opera Vizita de Ion Luca Caragiale. Ionel ca si
Nica , este un baiat pus pe glume. Ambele personaje savirsesc fapte malefice fara sa se gindeasca la
consecintele ce pot aparea. Singura diferinta dintre Nica si Ionel este ca eroul Amintirilor din
copilarie , regreta faptele savirsite , pe cind Ionel - nu are resentimente.
Nica este un personaj realist deoarece este tipic , reprezinta o categorie sociala si umana avind
trasaturi si comportamente , specifice. NIca este infatisat in evolutie , se transforma , se modifica pe
parcursul actiunii .Nu are un caracter mobil si lepseste idealizarea acestuia.
Afirmatia lui Jean-Jacques Rousseau se anexeaza pe copilarie , somn , ratiune si sugereaza
faptul ca cei ce se afla la aceasta etapa a vietii actioneaza prin impuls, fara sa cugete inainte de a
savirsi o fapta .
Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint , consider ca Nica a stiut sa profite cu toata
fiinta sa de farmecul copilariei . Astfel , el are amintiri placute ,sau mai putin placute despre aceasta

etapa care si-a petrecut-o la scaldat , furind cirese , furind pupaza.Cu parere de rau , copiii din
ziua de azi sunt prea modernizati si nu se bucura din plin de aceasta etapa minunata a virstei .
Astfel , fotbalul din fata casei , baba-oarba si iesirile in parc sunt inlocuite cu noua tehnica :
calculatoare , telivizoare si celulare. Este esential ca parintii sa implimenteze anumite valori copilului
si sa ofere o educatie corecta. Doar asa , copiii isi vor elimina complexele si vor deveni mai sociali.

3) Taranul
Taranul este persoana care traieste in mediul rural , avind ca ocupatie principala agricultura si
cresterea animalelor.
Ion este personajul eponim al romanului lui Liviu Rebreanu si se incadreaza in tipologia taranului
sarac. Acesta lucreaza pamintul , stringe roada ,este atent la gura satului . Ion traieste depa
legile nescrise si poseda un sistem de valori specifice satului . Pentru patima sa , pentru pamint ,
ca forma a instinctului de posesiune , Ion este o individualitate , prin modul in care il obtine . Acesta
patima a avut legatura cu intilnirea mortii sale In aceeasi clipa isi dadu seama deodata ca i-a sosit
ceasul . Dragostea sa pentru Florica si ambitia pentru a capata paminturi prin intermediul Anei au
avut un impact negativ in viata personajului ... dragostea lui sa aiba pamint mult , si Ana , si copilul ,
si Florica ... si-i parea rau ca toate au fost degeaba si ca paminturile lui ai sa ramiie ale nimanui....
Din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Ion este muncitor .Munca ei era draga , oricit
ar fi fost de aspra . Acest moment profileaza faptul ca personajul constientizeaza ca munca este
singurul mijloc de a merge inainte si a inainta pe scara sociala . In rtelatie ci cei din jur , Ion este
impulsiv si violent : trase o injuratura inabusita fiindca poarta scirtiise daca oloaga s-ar destepta
si ar
, s-o cotonogeasca fara multa vorba . Datorita violentei sale , Ion era respectat in sat . El
credea ca violenta ii poate solutiona problemele.
Pe Ion il putem raporta la personajul principal din romanul Ora 25 de C. Virgil Gheorghiu Johann Moritz . Cele doua personaje principale au in comun faptul ca amindoua evulueaza si se
definesc in raport cu problema pamintului. Este un raport de interconditionare , caci
temperamentul , virsta si starea civila a fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de pamint si
pamintul , la rindul sau , isi pune pecetea asupra evolutiei si destinului fiecaruia. Personajele au in
comun faptul ca sunt muncitori , insa au scopuri diferite . Ion dorea mai mult pamint iar , Johann
muncea pentru al cumpara si a-si intemeia o familie , contrui o casa. Ion se auto distruge, iar Johann
Moritz este distrus de societatea si de circumstantele istorice.
Ion este un personaj realist deoarece este tipic in situatii tipice. Fiind taran , locuia la sat si respecta
traditiile. Isi vede implinirea in acest spatiu matrice. Ion reprezinta o categorie sociala sau umana ,
avind trasaturi si comportamente specifice. Personajul este infatisat in evolutie , se transforma , se
modifica pe parcursul actiunii , nu are un caracter dat , imobil Ion este o fiinta complexa ce are un
amestec de calitati (muncitor) si vicii (lacomia).

Ion poate fi raportat la firmatia lui P. Constantinescu se axeasa pe asocierea dintre taran si
sclavul pamintului. Ion , de asemenea , era sclav , savirsind fapte cumplite si daruinduse complet
pamintului . Consider ca societatea este de vina in dezumanizarea personajului , silindu-l sa se
adapteze in corespundere cu statutul social.

4) Un prieten e acela care iti da libertate sa fii tu insati

Gim Marrison
Prietenia este un sentiment de simpatie , de stima , de respect , de atasament reciproc ,care leaga
doua persoane . Este o legatura ce se stabileste pe baza amicitiei , bunavointei , intereselor comune .
Prietenul este persoana ce te ajuta , te sustine si te apreciaza asa cum esti.
In romanul Ora 25 de COnstantin Virgil Gheorghiu este prezenta prietenia dintre Traian Koruga
si Johann Moritz . O prietenie sincera , bazata pe ajutorul si sustinerea reciproca dintre un intelectual
si un taran , in cadrul unei situatii dificile impusa de vremurilecrude ale razboiului . In romanul Cel
mai iubit dintre paminteni de Marin Preda este prezenta o prietenie dintre doi intelectuali ce are un
sfirsit rapid . Motivul finisarii prieteniei dintrei cei doi se numeste Matilda , sotia lui Petrica Nicolai .
De aici putem deduce impactul unei femei in cadrul unei prietenii.
In opera Ora 25 de C. Virgil Gheorghiu personajele ne demonstreaza prin prietenia lor ce
inseamna datoria de a ne pastra identitatea fiintei noastre . Cele doua personaje aveau aspiratii:
Johann Moritz dorea sa obtina o societate mai buna prin intermediul cartii sale . Devotamentul ,
fidelitatea , iubirea fata de familie , rabdarea sunt calitatile ce i-au unit pe cei doi in lagar , punind
baza unei prietenii puternice . In opera Cel ami iubit dintre pamintenide Marian Preda ,
personajele au o prietenie bazata pe discutii si destainuiri , sfaturi si povete. Si cu toate acestea ,
ascultindu-l , nu stiu de ce imi venea sa rid , in timp ce o adinca simpatie se nastea in mine pentru el.
Cu toate acestea , simpatia ce i-o acorda Victor Petrini lui Petrica Nicolau nu fusese permanenta
...prietenul pe care il demigreaza era moaca in loc de chip.
Afirmatia lui Gim Marrison se axeaza pe prieten , libertate si sugereaza ideea ca alaturi de un
prieten adevarat ne simtim mai liberi , mai cu incredere in sine si in fortele proprii. Un prieten stie
totul despre noi , insa cu toate acestea , ne incurajeaza in situatii de unpas si ne accentueaza
calitatile , facind sa ne simtim mai bine , mai liber si mai in sigranta.
Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint ,consider ca este exterem de dificil sa traiesti
intr-o lume fara prieteni si fara avantajul de a-ti axprima ideile , sentimentele , preocuparile unei
persoane apropiate . Cu parere de rau , multi oameni nu pun pret pe adevaratele prietenii . Acestia

inlocuiesc iesirile/intilnirile cu prietenii pe un anumit timp petrecut la Internet . Este indespensabil ca

oamenii sa-si schimbe mentalitatea , doar astfel societatea va putea progresa.

5) personalitatea istorica
Persona;itatea istorica reprezinta o persoana care prin entermediul actiunilor si faptelor sale de
vitejie a contribut la dezvoltarea , ameliorarea tarii. Personajul literar reprezinta protagonistul unei
opere ce da suflet acesteia si ofera un impact asupra cititorului .
Afirmatia lui Congucius se axeasa pe timpul "Trecut" , "Viitor si sugereaza importanta acestuia in
dezvoltarea societatii. Daca ne cunoastem trecutul , prezentul , putem deduce viitorul . Conceptele
se refera la legatura dintre personajele literare si personalitatile istorice ce au contribuit la formarea
neamului. Astfel , prin intermediul acestor personaje , avem posibilitatea de a ne imbogati cultural.
Personajul protagonist al operei "Apus de Soare " de Barbu Stefanescu de Lavrancea se incadreaza
in tipologia domnitorului luptator .Drept argument constituie secventa " mi-e mila de voi si de
Moldova. Dar una fara alta nu ..., nu-mi sta in putinta . Nu e domn cel care desparte ce e al lui de ce
e al tarii ". Acest moment profileaza maretia sa intacta si ca orice s-ar intimpla , el va ramine una
cu tara . Astfel , mai presus de toate pune interesul tarii. Un alt argument reprezinta solemnitatea si
demnitatea ce care aceasta isi afirma autoritatea voievodala " Stefan n-a murit inca ...". Acest fapt
denota hotarirea sa de a-si incheia socotelile cu vecinii si a lasa tara asezata temeinic in gratile sale
de drept. Direct, din actiunile , faptele si vorbele acestuia putem deduce ca Stefan este un patriot.
Acesta enunta principiile politice esentiale ale domniei sale :"DA, pace de jue inprejurul tarii , ca si
inauntrul ei". Acest fapt sugereaza preocuparea sa fata de echilibrul tarii. In relatie cu cei din jur
Stefan este considerat un "sfint". Neaga spune:"Cind s-a nascut l-a scaldat in singe de serpoaica"
Irina adaoga "de de vulturi/sa se strecoare si sa se inalte". Aceasta profileaza ideea ca in viziunea
femeilor de la curte domnitorul nu este departe de limita fabulosului fiind considerat un supra om.
Alexandru Lapusneanu protagunistul romanului "Eronim" de Constantin Negruzi , se incadreaza in
tipologia domnitorului tiranic. Drept argument constituie faptele sale ce sunt impresionate de
cruzime si razbunare: Ospatul unde sunt masacrati 47 de boieri. Motoc e dat pe miinile multimii , cel sfisie de ciu pentru ca in final sa fie asasinat. Un alt argument reprezinta momentul cind acesta nu
concepe sa traiasca fara putere "eu nu sunt calugar. Sunt Domn! Sunt Alexandru-Voda!". Acest fatp
demonstreaza ca personajul nu resemneaza la pierderea domniei sale , nici chiar in favoarea fiului
sau . Prin intermediul gesturilor si gindurilor sale putem deduce ca Alexandru este ambitios "Daca
voi nu ma vreti eu va vreau , si daca coi nu ma iubiti eu va iubesc pe coi , si voi merge ori cu voia , ori
fara voia voastra ". Aceasta denota dorinta si vointa de a domni, incapatinarea , siguranta si hotarire .
Domnitorul stie cum sa indrepte ascutitul discutiei in orice situatie. Indirect in relatie cu domnita
Ruscada , sotia sa , personajul este tandru "o ridica ca pe o pana si o pune pe genunchii sai ". Aceasta
ii promite ca va inceta cu omorurile , insa nu inainte de a da leac de frica. Acest moment profileaza
ca in pofida firei sale impulsive , outoritare , in el se ascunde si un pic de sentimentalizam.
Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint, consider ca domnitorii ramin personaje bine
individualizate , cu lumini si umbre , cu gusturi si cuvinte memorabile conturind personalitatea

puternica. Domnitorii sint pilonii coloaneai vertbrale insa , cu parere de rau acest subiect este foarte
putin abordat in zilele noastre. De aceea , este de datoria noastra sa promovam insusirea istoriei.
Astfel com recapata cunostiinta nationala si ni se vor deschide noi perspective spre viitor.

6)"Raportul dintre om si instorie"

Istoria este un proces de dezvoltare a fenomenelor naturii ,si societatii. Este o stiinta care studiaza
trecutul umanitatii si al societatii omenesti cu scopul de a le reconstitui.
In romanul "Ora 25" de C.Virgil Gheorghiu sunt prezentate timpurile trecute , care ne invata sa
avem istoria de a ne pastra idealitatea fiintei noastre. In opera "Povara bunatatii noastre " de Ion
Druta , autorul intentionat sa realizeze o fresca a satului Basarabean , in care s-au depozitat de
veacuri atitea valori spirituale . In ambele opere este descris razboiul si cruda realitate .
Personajul principal din opera "Ora 25 " Johann Moritz se incadreaza in tipologia taranului sarac .
Drept argument constitue faptul ca acesta are aspiratii sa dobindeasca bani muncind in America
pentru a putea cumpara pamint si a-si asugura familia. Protagunistul romanului "Povara bunatatii
noastre"-Onache Carabus se incadreaza in tipologia taranului perseverent. Acesta provine din patura
sociala inferioara si este prototipul muncitorului de tara .
Johann Moritz era muncitor. Muncea pentru a cumpara pamint pentru casa. Era un om fidel,
devotat. Isi iubea sotia si copiii. De asemenea , era rabdator. Suporta greutatile vietii chiar daca
acesta nu erau pe merit. Onache Carabus era harnic aceasta calitate se contureaza dn momentul
cind isi incepe a constriu casa noua si pina unde se povesteste cum el prelucreaza pamintul pe care
el are , cum el incerca sa creasca oi macar ca in familia lui nu erau ciobeni . TOate aceste lucruri
demonstreaza ca Onache este un taran optimist , plin de viata . Era un om norocos , bratele lui au
fost cele mai cautate printre Ciutureni. Era mindru cind era rugat sa faca ceva pentru oameni sau
atunci cind acestea cereau diverse sfaturi de la el.
Johann Moritz si Onache Carabus sint personaje care se incadreaza in curentul realist , deoarece
sunt tipici in situatii tipice. Acestia reprezinta o categorie sociala sau umana avind trasaturisi
comportamente specifice . Johann Moritz , fiind taran , locuieste la sat. Respecta traditiile si isi cede
implinirea in acest spatiu matrice (casatorit cu Surana , avind pamint si propria familie). Onache
Carabus este in permanent transformare , iar evolutie sa este reflectata prin opozitia si corelatie cu
alte personaje , de exemplu cearta cu Haralambia si bunele relatii cu Tincuta , acestuia ii lipseste
idealizarea.
Afirmatia lui Nicolae Iorga se axeaza pe "viata" , "a trai" si sugereaza faptul ca trebuie sa traim
dupa propriile reguli , sa nu bucuram de viata pe care o avem pentru ca ea este doar una , si daca
reusim sa o facem mai buna , mai prospera , de calitate este si mai bine. Cu parere de rau , multi
oameni ignora mcile placeri ale vietii punind accent pe material. Consider ca trebuie sa ne bucuram
de calatoria in sine a vietii , nu de scopul ei.

7)"Operele literare drutiene ce mau ajutat sa intelege si sa aprecieze frumusetea

sufletului uman , sa traiesc sentimentul demnitatii de neam"
Frumusetea sufletului uman ne poate fi exprimata in cuvinte , ea face ca omul sa fie placut si dorit ,
in care ceilalti au incredere si alaturi de care se simt bine. Demnitatea este o calitate a fiintei uman ,
dar si demnitatea nationala , care e lagata de datinele stramosesti, de patrimoniul cultural , de limba .
Demnitatea nationala coreleaza de pamintul natal.
Onache Carabus , protagonistul romanul realist drutian , se incadreaza in tipologia taranului
perseverent , structurat pe principiul adevarului. Drept argument constituie imaginea generalizata a
omului dun spatiu mioritic , a omului care intruchipeaza in timp si in spatiu conceptia si destinul
poporului nostru. Acesta isi contruieste casa , prelucreaza pamintul , incearca sa creasca oi. Un alt
argument reprezinta faptul ca este pastrator al virtutiilor si a traditiilor nationale , al ideii de vatra
parinteasca , munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism ce sete manifestat chiar si in cele
mai cumplite conditii ale ralitatii. din actiunile ,faptele personajului, putem deduce ca Onache cu era
unteligent, deoarece nu pre stia carte. Vorbea taraneste . Nu era nici foarte cult , adica nu are un
nivel inalt de cultura si de constiinta; nu era instruit bine, macar ca cunostea foarte mult istorii
interesante , captivante. Indirect , putem deduce faptul ca Onache este muncitor si se adapteaza la
diverse medii de viata. Aceasta se observa in momentul cind Onache se intoarce de la razboiul greu
si se vede ca satul sau Ciutura a ars. In acel moment el este nevoit sa-si contruiesca alta casa cu
miinnile sale.
Mos Mihail protagonistul nuvelei drutiene "Sania" se incadraza in tipologia omului/ creatorului
dedicat muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie atitutdinea sa perfectionista: " avea
sa fie o sanie cum na mai fost alta ", moment ce releva tendinta de a realiza totul cu maxima daruire
si sacrificiu. Un alt argument reprezinta ritualul de eliberare de sine , de conditia efemera. Direct de
catre narator, Mos Mihai este considerat a fi intr-o stare de tarie morala , ca fiind decis " era hotarit".
Acest fapt accentueaza momentul de constientizare de catre mester ca orice lucru isi are timpul lui.
Naratorul mentioneaza ca acesta da dovada de chibzuinta "In viata lui n-a facut trei pasi cind putea
sa faca numai unul". Acest moment profileaza intelepciunea batrinului. Indirect , in relatie cu baba ,
naratorul accentueaza intelepciunea mosului "stia el rostul la prostii".
Afirmatia lui Ion Druta se acseaza pe "viata adevarata" , "ideile si sentimentele noastre " ,
"intelepciunea" , "a citi in suflet " si profileaza faptul ca fiecare om este deosebit in felul sau si este
nevoi de timp , rabdare , intelepciune pentru a sti ce se petrece in sufletul sau. Astfel citatul ne
atentioneaza ca nu trebuie sa judecam dupa aparente.
Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca frumusetea sufletului uman
reiese din felul cum persoana abordeaza dimnitatea de neam. Cu parere de rau tinerii din ziua de azi
pun prea mult accent pe frumusetea axterioara ignorind adevaratele valori ale vietii. De aceea , este
de datoria noastra sa implementam tinerilor traditiile si obiceele neamului nostru , sa promovam cit
mai mult destinul neamului , sa organizam cit mai multe lectii educative.

8)Conceptul de educatie in familie

Educatia in familie reprezinta modul in care parintii isi intruiesc copii prin intermediul crearii unei
atmosfere armonioase ce ar permite o buna dezvoltare spirituala a acestora. Familia este singurul
sprijin in cresterea copiilor.
Conceptul educatiei in familie se structureaza pe schitarea unei cresteri/dezvoltari in cadrul
semenilor. Citatulpropus ,se refera , in acelasi context la relatia dintre "educarea copiilor" si
"exemplul parintilor" , si sugereaza interdependenta/legatura acestei probleme. Ideea este ca
viitorul copilului este in strinsa legatura cu modelul ce i-a fost oferit in familie:"Ce-au facut mama si
tata au sa faca fiul si fata".
Aglae Tulea personajul secundar din romanul realist "Enigma Otiliei" de George Calinescu se
incadreaza in tipologia mamei dominatoare. Drept argument constituie secventa cind aceasta decide
viitorul familiei sale ignorind opinia sotului ei, Simion, care intr-un final el trimite la spitalul de
nebuni. Acest moment profileaza influenta sa in cadrul familiei. Un alt argument reprezinta faptul ca
aceasta nu ofera copiilor ssai dreptul la o libertate deplina. Astfel , Aurica , ramine a fi fata
statuta/nemaritata , Olimpia este casatorita cu Stanica Ratiu , un avocat arvist si devine o mama
negrijulie cai copilil ei moare iar Titi se izoleaza in lumea arsa raminid corigent la unele discipline
scolare. Aceste evenimente sunt consecintqa comportamentului dominant al mamei in cadrul
familiei. Aglae Tulea , in directa relatie cu familia sa , este considerata a fi odioasa , meschina. Este
autoritara cu Titi si Aurica , indiferenta fata de Olimpia , iar pe Simion il ignora cu desavirsire, el fiind
numai cu pensia si banii pe care ii ia cu sentimentul ca i se cuvin , ca sunt ai ei. Acest moment releva
faptul ca dragostea pentru copiii ei n-o umanizeaza, deoarece este incapabila sa perceapa corect
problemele lor , amplificindu-le fectele si neputintele. Aglae este lacoma.Aceasta este obsedata de
averea lui Coctache. Acest fapt denota singurul scop , pe care nu si-l implinise: realizarea copiilor ei.
Silvia Petrini personajul secundar din romanul "Cel mai iubit dintre paminteni" de Marin Preda se
incadreaza in tipologia mamei crestine , protectoare. Frept argument constituie secventa cind
aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica multumindu-i lui Dumnezeu ca a ajutato sa ramina
insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunoshtinta sa fata de divinitate. Un alt argument
reprezinta faptul ca acesta in fiecare seara ii face cruce fiului sau , inainte de mincare spunea
rugaciuni. Astfel ea capata citeva divirgente in raport ci fiul adolescent care nu da dovada de pre
multa crestinatate. Silvia Petrini direct din actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama
grijulie. Aceasta el sustine pe Victor , copilul sau indiferent de situatie, dificultate. Mama l-a sprijinit
pe Victor in ceea ce priveste situatia cu Ninieta Romulus , o fata considerata o depravata. Acest
moment profileaza atitudinea parintilor de a se preocupa de viitorul copiilor . In relatie cu feciorul
sau , Silvia este indulgenta/rabdatoare. Ea onchide ochii la toate injosirile si vorbele dureroase ale
fiului sau care nu intelege atittudinea acesteia credincioasa intrebind-o :"Ce este pacatul?". Acet fapt
pune in evidenta ca mama este gata de scrificii in numele copilului si ii iarta acestuia toate greselile.
Proverbul propus se axseaza pe relatia parinti-copii "mama si tata/fiul si fata" si sugereaza faptul ca
copilul este reflectia relatiilor dintre parinti. Copilul preia modelul de comportament si atitudine a

parintilor. O alta ideie relevata este responsabilitatea parintilor nu doar pentru copii dar si pentru
generatiile urmatoare
Din perpesctiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca parintii sunt o binecuvintare ,
asigura educatia , intruirea copiilor , le ofera "sapte ani de acasa", depun efort pentru a-i creste. Cu
parere de rau copiii nu apreciaza la justa valoarea stradaniile acestora , pun pret pe materiale dar nu
pe spirituale , este prezenta lipsa comunicarii in familie. Pentru a rezolva aceata problema , este
necesar ca parintii sa dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta

9)Conceptul de iubire
Dragostea/iubirea este un sentiment complex , manifestat prin afectiune puternica. E un ansamblu
de aenzatii si sentimente care pot fi declansate de un singur sunet, o singura imagine, un simplu
miros sau atingere. Iubirea este cea mai puternica forta din univers , este tot ce avem, este singura
modalitate in care ne putem ajuta unul pe celalalt.
Romanul "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi" de Camil Petrescu, un dosar de
existentz se structureaza pe ideea/conceptul iubire-pasiune. Afirmatia lui Ioan Slavici se refera , in
acelasi context la relatia dintre conceptul "iubirii" si modalitatile /formele de manifestare ale iubirii:
" se iveste din senin , se da pe fata ,te duce fara sa stii unde" si sugereaza dificultatea identificarii
unui tipar , fapt ce poate provoca teama de asumare a unui risc an iubire ori disperarea celui care a
cutezat sa si-o asume. Cert este ca dragostea e un fenomen care devine inexplicabil.
Romanul camil petrescian profileaza multiplele fete ale dragostei si intregul parcurs al povestii de
iubire dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Toate aceste ipostaze particulare probeaza ideea ca iubirea
este o experienta unica si personala care sfideaza orice tipar si invinge timpul nefast: razboiul.
Stefan Gherghidiu , Protagonistul romanului camilpetrescian se incadreaza in tipologia
intelectualului dominant de patima incertitudinii. Drept argument constituie faptul ca acesta aplica
tiparul sau de idealitatea realitatii si celor din jur. El se analizeaza in raport cu doua experiente
fundamentale : dragostea si razboiul. Prima ii reveleaza viata , a doua-chipurile mortii. Pentru
personajul narator, dragostea reprezinta :"iubesti din mila, dinindatorire apoi te obisnuiesti". Un alt
argument este tentativa personajului de a recompune lumea prin dragoste , care da sens si coerenta
vietii dar care in final esueaza:" Destinul sau este si va fi schimbat prin mine". Ela , se incadreaza in
tipologia femeii moderne. Drept argument constituie secventa cind aceata incearca sa-i schimbe
vestimentatia sotului in dependenta de tendintele modei. Acest moment profileaza interesul sau
fata de moda , lux, cumparaturi. Un alt argument reprezinta faptul ca eceasta remodeleaza cercul
sau de prieteni in dependenta de abilitatile sale economice. Astfel , pentru ea , intilnirile cu
Gregoriade- dansatorul modern, cu Anisoara -verisoara lui Stefan sunt o placere, o dstractie.
Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios :"Iubeam patimos cea mai frumoasa
femeie de la universitate , iar acest orgoliu a constituit faza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa

accentueaza mindria , canitatea ce care confrunta viata . Acest defect il determina sa fie sincer cu cei
din jur . Indirect protagonistul se prezinta un inadaptat . Aceasta trasatura il impinge sa comita
adulter , sa plece pe front deaoarece este incapabil sa se incardreze in niste norme sociale si o
idealizaeaza pe sotia sa , Ela , aceasta se confrunta cu o dezamagire ce il indeamna sa dezerteze. Ela
Gherghidiu, din actiunile si faptele sale putem deduce ca este o femeie patimasa si dedicata, fiind
alaturi de sotul ei in orice clipa. Desi "avea oroare de matematici" , este indragostita in Stefan si este
dispusa sa faca nenumarate sacrificii pentru el , alaturindu-i-se la cursurile de filozofie din care nu
intelegea nimic si ascultindu-l ore in sir filozofind pe diferite teme doar pentru a fi cu el. Stefan
Gherghidiu o caracterizeaza ca fiind desteapta:" cu o inteligenta care irumpea". Avind o
personalitate puternica , bine conturata , ea incerca sa se implice in problemele financiare si sociale
pe care Stefan nu le stapinea prea bine, fapt care ii lezeaza sotul ei orgoliul si egoul masculin:" ar fi
vrut-o mereu feminina ,deasupra discutiilor acestea vulgare".
Aflat intr-o permanenta cautare de certitudini ,eroul nu poate sa accepte minciuna , falsitatea
societatii in care traieste . Iluzia ca a gasit o dragoste ideala alaturi de Ela , ca propriul camin e in
afara dominatiei socialului determina dezamagirea totala cind descopera ca sotia sa nu e altfel , ci e
doar o femeie obisnuita :" erau si alti barbati in situatia mea, ba aproape toti". Stefan Gheorghidiu
este , in fond victima propriului ideal

10)"Destinul intelectualului in spatiul rominesc"

Intelectualitatea este o categorie sociala neomogena formata din oameni pentru care munca
intelectuala reprezinta sursa principala de existenta. Un intelectual este o persoana cu un inalt nivel
cultural si stiintific, a carei indeletnicire comporta in mod esential o activitate spirituala in domeniul
literaturii , artei sau stiintei. Intelectualul cerceteaza ideile, fenomenele sociopolitice si evenimentele,
ajungind la concluzii care pot influenta structura si evolutia acestora.
"Cel mai iubit dintre paminteni" de Marin Preda este un roman ce prezinta situatia societatii
socialiste vazuta din ochii unui intelectual. In roman este prezenta o critica dura asupra dictaturii din
acele timpuri , sustinindu-se ideea ca un stat bazat pe furt , minciuna si teroare nu poate exista mult
timp si pina la urma se conduce la propia-i autidistrugere. Victor Petrini este personajul central al
romanului si se incadreaza in tipologia intelectualului ce isi problematizeaza si isi reprezinta
numeroasele sale citate si referinte la Platon , Socrate , Spinoza. Aceasta denota ca este un ginditor
profund . Indirect , in relatie cu prietenul sau ,Ion Micu , dar mai ales din numeroasele sale pagini in
care analizeaza viata si lumea , putem deduce ca victor este un idealist. Pentru el , sensul existentei
consta in apararea valorilor ei sacre: credinta in ideal, prietenia, devotamentul , iubirea. Indirect
privit din punct de vedere religios, Victor ne apare ca un om fara scrupule , o persoana fara principii
crestine. Pe parcursul vietii sale , incalca toate cele zece porunci omorind , fiind desfrinat , negindu-l
pe Dumnezeu. Nici cu aproapele nu este in relatii foarte bune , din punctul de vedere al moralei

crestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau. Nu isi iubeste sau macar tolereaza
dusmanii, omorindu-l si pe tortionar si pe sotul lui Suzy.
Romanul ralist "Patul lui Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie
incompatibil cu lumea, cu iubirea si cu norocul. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta
omul superior este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procutian al iubirii si al societatii.
George Ladina , protagonistul romanului , se incadreaza in tipologia intelectualului dominat de
patima absolutului. Drept argument constituie momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea
ce ii sugereaza Nae Gherghidiu , om politic , directorul ziarului , argumentind " la ce bun sa scrii daca
nu scrii ceea ce iti spune inima ". Acesta lupta pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna
lumea in aspiratia spre absolut , dind dovada de integritate morala. Un alt argument reprezinta
modul in care acesta abordeaza dragostea. Pentru George , dragostea este un mijloc de remodelare
a fiintei iubite. Iubirea sa pentru Emilia , este idealizata , iar suferinta este provocata de cruda
realitate. Emilia , fiind considerata o femeie cu naravuri usoare. George Ladima este considerat un
orgolios. Aceasta trasatura este dedusa din actiunile/faptele personajului. Acesta prefera demisia de
la lucru la ziar, singura modalitate de a-si intretine existenta, in folosul demnitatii sale. Aceasta
secventa accentueaza mindria , onestitatea , corectitudinea personajului ce il determina sa comita
fapte in detrimentul carierei sale. Orgoliul sau il indeamna sa fie incomod pentru societate. In relatie
cu Emilia Rachitaru , Ladima este considerata a fi un naiv. Acesta se refugiaza in sentimentul unei
iubiri ce nu ii este impartasita. Confruntat cu situatii limita , esecul la serviciu si respingerea de catre
Emilia , devine introspectiv. Acestea il determina la sinucidere, ca forma de protest/eliberare.
Afirmatia lui Ileana Vulpescu , se axeaza pe descrierea unui "adevarat intelectual" ca fiind "un om
senin" , "nepartinitor" , "tolerant", "dispus sa dicute" , "sapolemizeze urban" ; "se tine de principiile
logicii si ale adevarului", si sugereaza ideea ca un intelectual este un om cult ce e capabil sa tolereze
ideile celorlalti recunoscindu-si propria greseala.
Cu parere de rau , intelectualii au pierdut credit in zilele de azi. Sunt un pic surprins sa vad o
anumita suspiciune fata de intelectuali, fata de cultura. E un fenomen general. Mediatizarea globala
a facut ca azi intelectualul sa aiba o voce slaba in ansamblu. Intelectualii trebuie sa ramina angajati in
dezbaterea publica , mai ales ca vocea lor se face auzita mai greu

11)"Destinul creatorului si aspiratia spre ideal"

Creatorul este persoana care infaptuieste, realizaeaza un lucru ce va fi mereu viu in mintea noastra.
El mai poate fi numit fauritor, nascocitor, plasmuitot, savarsitor. Se spune ca dumnezeu este singurul
crator , iar omun este doar emitatorul.
In drama populare " Mesterul Manole " de Lucian Blaga , creatorul este reprezentat prin
intermediul personajului eponim Mesterul Manole. In nuvela "Sania" de Ion Druta , creatorul este
reprezentat prin intermediul personajului principal Mos Mihail.

Mesterul Manole se incadreaza in tipologia creatorului mistuit de patima creatiei , dat fiind faptul
ca acesta evolutioneaza in opera fiind prezentat ca o individualitate. Ca orice alt creator , mesterul se
supune unei autoanalize, fapt ce denota aspiratia catre realizarea visului idealului. Mos Mihail
reprezinta tipul omului/creatorul dedicat muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie
atitudinea sa perfectionista:" avea sa fie o sania cum-na mai fost alta", moment ce releva tendinta
de arealiza totul cu maxima daruire si sacrificiu. Un alt argument reprezinta rirualul de eliberare de
sine, de conditia efemera.
Manole este caracterizat direct de alte personaje Mira il vede ca pe o "inima fara odihna, gind treaz ,
visare fara popas". Insa atunci cind afla ca vrea sa jertveasca pe cineva pentru a zidi biserica, ea il
numeste criminal:"noua ucigasi cu Manole zece". Manole se autocaracterizeaza recunoscind ca este
stapinul de patima a creatiei care il mistuie pe zi ce trece:"pentru biserica zilnic mor","e foc ce
mistuie , si e pedeapsa si e blestem". Direct de cate narator , Mos mihai este considerat a fi intr-o
stare de tarie morala , ca fiind decis "era hotarit". Acest fapt accentueaza momentul de
constientizare de catre mester ca orice lucru isi are timpul lui. Naratorul mentioneaza ca acesta da
dovada de chibzuinta "in viata lui n-a facut trei pasi cind putea sa faca numai unul". Acest moment
profileaza intelepciunea batrinului. Indirect , in relatie cu baba naratorul accentueaza intelepciunea
mosului "Stia el rostul la prostii". Atit pentru mesterul Manole cit si pentru Mos Mihai creatia este o
pasiune norma in care acestia au depus mult suflet penru faurirea ei. Ei sunt gata sa aduca sacrificii
in numele creatiei, cai doar prin jertvire creatia dainuieste. Cele doua personaje au in comun faptul
ca amindoi se definesc in raport cu problema creatiei din cauza ca nu sunt intelesi de cei din jur. Mos
Mihail a fost parasit de baba fiindca aceasta nu intelegea ce este creatia mesterului adevarat.
Mesterul Manole a fost de asemenea criticat de societate pentru fapta sa. Ambele personaje sufera.
Este un raport de interconditionare caci temperamentrul fiecarui personaj marcheaza atitudinea fata
de creatie si creatia la rindul sau isi pune pecetea asupra destinului fiecaruia.
Afirmatia lui Marin Sorescu se refara la "sufletul omului", la asocierea artei/creatiei cu durerea
"versul e un chin". Din aceasta reflectie putem deduce ideea de purificare/sacralizare prin
intermediul creatiei. In drama "Mesterul Manole" , purificarea se savirseste cu ajutorul Mirei caci
pentru a dura constructia sa trebuie sa primeasca viata si suflet. Si cum "transferul" sufletului nu se
poate face de cit printr-o moarte violenta, ritualul jertfirii capata accente dramatice in nuvela
"Sania" , Mos Mihail se sacrifica , se dedica total cratiei , depunind mult suflet intru faurirea ei. Atit
Mesterul Manole cit si Mos Mihail sunt gata sa aduca sacrificii in numele creatiiei, doar prin jertfire
creatia dainuieste mereu. Creatia necesita jertfire.
Din perpectiva tinerei generatii consder ca munca e o manifestare constienta de adaptare la mediu,
desfasurata de organismul uman prin care se urmareste realizarea unor valori materiale, sau
spirituale. Munca poseda elemente de creatie sau creatia fara a se indentifica ca munca e in mare
masura e doar munca. Cu parere de rau oamenii se gindesc foarte putin la omul cere este in sufletul
creatiei sau la ce a insemnat actul creatiei si apreciaza rezultatul final.

12) Conflictul interior

Conflictul interior reprezinta o criza de identitate declansata de discrepanta dintre valorile
personale, viziunele proprii si pseudevalorile societatii, altfel spus dintre aparente si esenta.
Stefan Gherghidiu protagunistul romanului modern "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de
razboi" de Camil Petrescu profileaza cautatorul de absolut, care traieste cu tensiuni interioare. Cele
doua experiente dramatice: dragostea si razboiul , George Ladima , protagonistul romanului modern
camilpetrescian "Patul lui Procust" reprezinta inadaptatul ce traieste intr-un cinflict psihologic dintre
dragoste , situatie financiara si coruptia inpusa de societate. Astfel, afirmatia lui :Titu Maiorescu se
refera la opozitea dintre rational "minte" si ideal/afectiv "inima".
Romanul ralist "Ultima noapte de dragoste " de Camil Petresu releva cele doua "nopti" ale
intrebarilor fara raspuns care trezec in constiinta protagonistului drame/tensiuni interioare, pe
motiv ca nu poate sa ajunga la compromis cu lumea interioara si cu lumea cu care interactioneaza.
Romanul realist "Patul lui Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie
incompatibil cu lumea , cu iubirea si cu norocul. Fiecare dintree cele trei personaje care reprezinta
omul superior este un inadaptat care nu se poate incadra in patul precustian al iubirii si al socatatii.
Stefan Gherghidiu , protagnustul romanului camilpetrescian "Ultima noapte de dragoste..." se
incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima incertitudinii. Drept argument constituie
secventa ce demonstreaza faptul ca acesta poseda studii. Prin intermediul acestor studii o cuneaste
pe Ela si obtine un post de profesor de filosofie universitara. Studiile ii ofara posibilitati de
autoformare. Un alt argument reprezinta izolarea in lumea cartilor , moment ce releva ambitiile
profesionale, nivelul sau de cultura foarte inalt. Datorita faptului ca este multilateral dezvoltat,
acesta denota citeva diferente/neintelegeri cu capitanul DImia in ceea ce priveste tema iubirii/femeii
iubite. George Ladima protagonistul romanului modern cmilpetrescian "Patul lui Procust", se
incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima absolutului. Drept argument constituie
momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea ce ii sugereaza Nae Gheoghidiu, om politic,
dirctorul ziarului, argumentind "la ce bun sa scrii daca nu scrii ceea ce iti spune inima". Acesta lupata
pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna lumea in aspiratia spre absolut , dind dovada de
inegritatea morala. Un alt argument reprezinta modul in care acesta abordeaza dragostea. Pentru
George dragostea este un mijloc de remodelare a fiintei iubite. Iubirea sa pentru Emilia, este
idealizata, iar suferinta este provocate de cruda realitate. Emilia , fiind considerata o femeie cu
moravuri usoare.
Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios "iubeam patimas cea mai frumoase
femeie de la universitate, iar acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa
accentueaza mindria , vanitatea cu care cinfrunta viata. Acest defect il determina sa fie sincer cu cei
din jur. Indirect, protagonistul se prezinta un inadaptat. Aceasta trasatura il impinge sa comita
adulter, sa plece pe front, deoarece seste incapabil sa se incadreze in niste norme sociale si o
idealizeaza pe sotia sa ,Ela , acesta se confrunta cu o dezamagire ce il ideamna sa dezerteze. George
Ladima de asemenea este considerat orgolios. Aceasta trasatura este dedusa din actiunile/faptele
personajului. Acesta prefera demisia de la lucru la ziar, singura modalitate de asi intetine existenta,
in folosul demnitatii sale. Aceasta secventa accentueaza mindria, onestitatea, corentitudinea

personajului ce il determina sa comita faptele in detrimentul carierei sale. Orgoliul sau il indeamna
sa fie incomod pentru societate. In relatie cu Emilia Rachitaru, Ladima este considerat a fi un naiv.
Acesta se refugiaza n sentimentul unei iubiri ce nu ii este impartasita. Confruntat cu situatii limita,
esecul la serviciu si respingerea de catre Emilia, devine introspectiv. Acestea il determina la
sinucidere, ca forma de protest/eliberare.
Tensiunile interioare au un impact aparte asupra