Tetcani

• SATUL TEŢCANI
Numele satului vine de la un strămoş, stăpân peste aceste

meleaguri dintre Siret şi satul Gherăeşti, STETCO, al cărui
nume s-a transmis din generaţie în generaţie şi ca
recunoştinţă, istoria i-a păstrat numele.
Urmaşii lui STETCO şi strămosii noştri, coborâtori din
carpi (daci) şi romani, mai ales câteva secole, după
retragerea trupelor romane, după secolul V, trăiau în acest
timp „originar” creştinaţi de către apostolul Andrei, într-o
natură plină de mister în care fiecare lucru, colţ de natură,
se manifesta în forma divină.
Eseurile folclorice ale poporului nostru s-au dezvoltat pe icoana
cosmică.
Năvălirile tătarilor şi ale turcilor, începând cu secolul al
XIV-lea i-a obligat să-şi mute vatra, mai spre vest,
ascunzându-se în codri şi an cu an, numărul locuitorilor a
crescut, cătunul s-a făcut sat...
Primul stăpân al satului pe care ni-l arată documentele,
este Viteazul Tamaş, un înaintaş posibil al lui Stetco, însă
primul nume consemnat este spătarul Gavril, căruia, în 1455
îi este întărit satul, cu menţiunea că este „a fimeii sale
Ocina” probabil căsătorit cu o fiică a lui Tamaş (prin secolul
al XVI-lea).
De la această dată (1455-1821), satul va fi stăpânit de
mari dregători de la Scaunul Moldovei.
Primul mare stăpân a fost Stanciu Stărăstescu, care în
1552 va împărţi pământul fiilor săi (1552, în timpul lui Petru
Rareş).
Pe la jumătatea secolului XVI se succede o nouă
generaţie de moştenitori.
Pe vremea lui Petru Şchiopul (1588) se impune ca stăpână
a ocinei mătuşa Teodosia Samoileasa.
Din 1589, an cu rezonanţă istorică, vor fi înscrişi ca
moştenitori: Simion Stroici vistierul şi logofătul Nicoară
Prăjescu.
Teţcani devenind proprietatea lui Nicoară Prăjescu, încă
de pe vremea lui Ieremia Movilă (1611). Satul nu va mai fi
menţionat în documentele vremii. Neamul Prăjescu
traversează, la sfârşitul secolului XVII o perioadă de criză, cu
rolul politic diminuat, iar satul devine proprietatea lui
Constantin Cantemir. Intrat în posesia Cantemireştilor, satul
va avea parte din nou de stăpâni puternici (Dimitrie
Cantemir şi Antioh Cantemir). După multe procese cu
Episcopia Roman, pentru nişte vecini, satul va deveni din
nou proprietatea familiei Prăjescu (1806). Se vede că între
stăpâni şi satele pe care le-au deţinut, există o legătură
sentimentală.
În Moldova, boierii erau denumiţi mari moşieri, iar ţăranii cu
pământ – mici proprietari sau răzeşi.
În afară de aceştia, mai exista o clasă formată din ţărani
care nu posedau pământ. Aceştia primeau pământ de la
boieri, în schimbul unei contribuţii în natură (dijma) sau
lucrului cu claca. Erau numiţi iobagi.
În evoluţia proprietăţii funciare un rol important l-a avut
reforma lui N. Mavrocordat (1749). Împroprietăririle din
1821, dar mai ales Regulamentul Organic din 1864 şi Legea
Rurală, emise şi aprobate în timpul lui Alexandru Ioan Cuza.
Comunitatea catolică din Teţcani a fost semnalată prima

dată de către episcopul apostolic Petru Bogdan Becşic, pe la
1641.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea exista o
bisericuţă de lemn, aproape de cimitirul satului.
Neîncăpătoare pentru numărul din ce în ce mai mare de
credincioşi, un comitet bisericesc a propus ridicarea unei noi
biserici, în 1924. Planul lucrării, adunarea materialelor a
durat până în 1934. În sfârşit biserica a fost construită în
1936 şi sfinţită de către episcopul M.Robu la 2 octombrie
1943.
Filială, biserica a fost îngrijită de către parohia
Gherăeşti, iar apoi a aparţinut de parohia Iugani. Din anul
2003 devine parohie, paroh fiind preotul Blaj Ioan, născut la
data de 24.12.1958, hirotonit la data de 26 aprilie 1987.
Comunitatea din Teţcani, a oferit Bisericii slujitori ai
ALTARULUI care o reprezintă cu demnitate în lumea catolică
din tară şi de peste hotare.
• Preot, monsenior, PETERCĂ VLADIMIR (n. la
24.04.1944), hirotonit la 15.08.1968, pensionar.
• Preot COBZARU IOSIF (n. la 09.04.1950), hirotonit la
24.06.1975, preot paroh Piteşti.
• Preot DÎSCĂ ISIDOR (n. la 12.09.1953), hirotonit la
29.06.1979 Iaşi, decan Bacău.
• Preot IMBRIŞCĂ IOSIF (n. la 27.08.1960), hirotonit la
22.06.1986, Bucureşti, paroh Sfânta Tereza a
Pruncului Isus – Bucureşti.
• Preot MĂRTINAŞ IOSIF (n. la 22.05.1970), hirotonit la
24.06.1979 la Adjudeni, paroh Focuri.
• Preot DIAC CRISTIAN (n. la 11.08.1972), hirotonit la
24.06.1997, în prezent activează în Germania.
• Preot FARCAŞ ALOIS (n. la 16.02.1975), hirotonit la
26.06.2007, Constanţa.

Tetcani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tetcani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tetcani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

• SATUL TEŢCANI

Numele satului vine de la un strămoş, stăpân peste aceste

Comunitatea catolică din Teţcani a fost semnalată prima

S-ar putea să vă placă și