D Poarta Secreta Care Duce La Reusita

FLORENCE SCOVEL SHINN
Poarta secret`
care duce la reu[it`
Poarta secret` care duce la reu[it` - 1

INTRODUCERE
Acest volum se compune dintr-o serie de convorbiri realizate de doamna

Shinn. Ele ne arat` cum se poate ajunge la dominarea evenimentelor [i la
suscitarea abunden]ei prin cunoa[terea Legii Spirituale.

CAPITOLUL 1
POARTA SECRET< CARE DUCE LA REU{IT<
"Oamenii strigar` [i preo]ii sunar` din trompete. Cînd oamenii auzir`
sunetul trompetelor, ei scoaser` strig`te puternice [i zidurile se pr`bu[ir`;
oamenii se îndreptar` spre ora[, unii dup` al]ii. Puser` st`pînire pe ora[." (Iisus
6: 20).
Un om fericit este întotdeauna întrebat: "Care este secretul reu[itei tale?"

Niciodat` nu va fi întrebat cel care a avut un fiasco: "Care este secretul
e[ecului tù?". Se ghice[te u[or aceasta [i de altfel, aceasta nu intereseaz` pe
nimeni. Oamenii doresc s` [tie cum se poate deschide poarta secret` care duce
la succes.
Reu[ita este posibil` pentru fiecare, dar se pare c` ea se ascunde în spatele
unei por]i sau al unui zid. Noi am citit cu to]ii în Biblie povestea extraordinar`
a pr`bu[irii zidurilor Ierihonului.
Toate povestirile biblice au evident o interpretare metafizic`.
Vom vorbi ast`zi despre zidurile Ierihonului tù - de acest zid care se ridic`
între tine [i reu[ita ta, deoarece aproape to]i ridic` un zid în jurul Ierihonului,
ora[ul pe care-l doresc.
Acest loc în care nu po]i s` p`trunzi ascunde comori pre]ioase: reu[ita ta
prev`zut` în mod Divin [i dorin]a cea mai scump` a inimii tale.
Ce fel de ziduri ai ridicat tu în jurul Ierihonului tù? Adeseori este ridicat
un zid din resentimentele tale; resentimente pe care le încerci fa]` de un om sau
fa]` de un lucru [i care te separ` de binele care î]i este destinat.
Dac` tu ai e[uat [i succesul altuia te irit`, î]i îndep`rtezi astfel reu[ita.
Pentru a neutraliza gelozia [i resentimentul, eu am dat afirma]ia
urm`toare.
Ceea ce Dumnezeu a f`cut pentru al]ii, El o va face acum pentru mine [i
chiar mai mult.
O doamn` care era devorat` de invidie pentru c` una dintre prietenele sale
primise un anumit cadou, a f`cut aceast` afirma]ie. Ea primi replica exact` a
obiectului dorit înso]it` [i de un alt cadou.
Cînd copiii lui Israel strigar`, zidurile se pr`bu[ir`. Ori, cînd afirmi Adev`rul, tu
zgudui zidurile Ierihonului.
Eu am sf`tuit-o pe doamn` s` fac` aceast` afirma]ie: Zidurile penuriei [i ale
întîrzierii se pr`bu[esc acum: prin Gra]ie, eu intru în P`mîntul F`g`duin]ei.
Ea se v`zu în mod clar trecînd peste un zid pr`bu[it [i aproape imediat,

binele pe care-l a[tepta se manifest`.

Cuvîntul pozitiv provoac` o transformare a condi]iilor de via]`, deoarece
cuvintele [i gîndurile sunt o form` a radioctivit`]ii.
A-]i iubi munca, a o face cu pl`cere, aceasta deschide poarta secret` a
succesului.
Cu mult` vreme în urm` eu am mers în California, am traversat canalul
Panama pentru a ]ine conferin]e în diferite centre de metafizic`. Pe vapor, eu
am f`cut cuno[tin]` cu un oarecare Jim Tully. El dusese o via]` de vagabond ani
de zile [i se autointitula "Regele vagabonzilor". Dar, cum el era ambi]ios, el
reu[ise totu[i s` se instruiasc`.
Înzestrat cu o imagina]ie vie, el a început s` scrie povestea peregrin`rilor
sale.
El evoca aici, într-un mod pitoresc, aventurile unui vagabond [i deveni, ca
urmare, un autor cunoscut. Îmi amintesc de una din c`r]ile lui, "Exteriorul
prive[te spre interior", dup` care, de altfel, s-a turnat un film.
El este acum la Hollywood; este un autor bogat [i celebru. Cum s-a
deschis pentru el poarta secret` a reu[itei?
Interesat de via]a pitoreasc` pe care o ducea, el a tras din ea ce era mai
bun.
Pe vapor noi dejunam la masa c`pitanului, ceea ce ne d`dea ocazia s`
vorbim.
Doamna Grace Stone era printre pasageri. Ea tocmai scrisese "Ceaiul
amar al Generalului Yen". Lunga sa [edere în China îi inspirase aceast` carte [i
ea se ducea la Hollywood, unde urma s` fie ecranizat`.
Iat` Secretul Succesului! S` [tii s` prezin]i ceea ce te intereseaz` într-o
manier` captivant`. Dac` faci totul cu pl`cere, ceilal]i te vor g`si interesant. Un
caracter agreabil, un surîs ajung deseori pentru a deschide poarta secret` a
reu[itei. Un proverb chinez spune c` dac` nu ai o fa]` surîz`toare trebuie s` te
ab]ii de a deschide o pr`v`lie.
Un vechi film francez, a c`rui vedet` era Maurice Chevalier, scotea în
eviden]` puterea magic` a surîsului. De altfel, se [i intitula "Cu un surîs". Unul
dintre personaje, devenit s`rac, nefericit, aproape o epav`, strig`:
- La ce mi-a folosit s` fiu cinstit toat` via]a mea?
- O, îi r`spunse Maurice Chevalier, f`r` surîs, cinstea este cu totul inutil`!
Dîndu-[i seama de juste]ea acestei reflec]ii, omul nostru renun]` pe loc la
aerul sù lamentabil [i, transformat, reface firul [i cunoa[te, în sfîr[it, reu[ita.
A trì în trecut, a te plînge de necazurile tale, aceasta ridic` un zid gros în
jurul Ierihonului tù.
A vorbi prea mult despre afacerile voastre, a v` dispersa for]ele, are un
efect tot atît de nefast. Eu am cunoscut un om foarte bine dotat, în toate
direc]iile, dar a c`rui via]` a fost un e[ec total.
El locuia cu mama [i m`tu[a sa [i am aflat c`, în fiecare sear`, la cin`, el le
povestea tot ceea ce se petrecuse la birou în timpul zilei; el le între]inea cu
speran]ele, temerile [i decep]iile sale.
- |]i dispersezi for]ele vorbind despre ceea ce te prive[te, îi spusei. Nu
discuta niciodat` de afacerile tale în familie. "T`cerea este de aur".
El îmi urm` sfatul [i se ab]inu s` mai vorbeasc` despre ceea ce-l interesa, în
timpul cinei. Mama [i m`tu[a sa erau dezolate. Lor le pl`cea s` fie ]inute la
curent cu toate gesturile sale, dar proverbul s-a dovedit adev`rat.
Pu]in timp dup` aceea, i se oferi o situa]ie frumoas`, care deveni apoi
str`lucit`.
Reu[ita nu este un secret, este un sistem.
Mul]i oameni se lovesc de zidurile descuraj`rii. Ori curajul [i tenacitatea
fac parte din sistem. Este o constatare care se face citind biografia tuturor
celor care au reu[it în via]`.
Am f`cut aceast` remarc` dup` un incident amuzant. A[teptam o prieten`
în fa]a unui cinematograf. Al`turi de mine, un tîn`r vindea programe.
- Programul, striga el, cere]i programul complet, cu fotografiile [i vie]ile
arti[tilor.
Cea mai mare parte a oamenilor treceau f`r` s`-l cumpere. Deodat`, spre
marea mea surpriz`, el se întoarse spre mine [i strig`:
- Trebuie s` recunoa[te]i c` nu este o slujb` pentru un bìat cu ambi]ie!
Apoi se lans` într-un discurs despre reu[it`: "Exist` oameni care
abandoneaz` partida tocmai în momentul în care [ansa este pe punctul de a le
surîde. Cel care vrea s` reu[easc` nu abandoneaz` niciodat`".
Foarte interesat, bineîn]eles de cuvintele lui, îi spusei: "Cînd voi reveni, v`
voi aduce cartea intitulat` "Jocul Vie]ii [i cum s`-l joci". Ve]i fi de aceea[i p`rere
cu autorul în multe privin]e.
Dup` una sau mai multe s`pt`mîni, reveni cu cartea. "D`-mi-o [i mie, Eddie,
îi ceru casiera, am s-o citesc în timp ce tu vinzi programele". Un domn care
tocmai î[i lua bilet se aplec` pentru a citi titlul c`r]ii.
"Jocul Vie]ii " suscit` mereu interesul oamenilor.
Trei s`pt`mîni mai tîrziu, eu reluai drumul cinematografului. Eddie nu
mai era acolo. El g`sise de lucru acolo unde capacit`]ile sale se puteau
manifesta din plin. Zidurile Ierihonului sù c`zuser`, deoarece el nu se
descurajase.
Cuvîntul succes nu se g`se[te decît de dou` ori în Biblie, în cartea lui Iisus.
"Fii hot`rît [i curajos, ac]ionînd fidel dup` Legea pe care Moise, slujitorul meu ]
i-a prescris-o; nu te întoarce nici la dreapta, nici la stînga pentru a reu[i în tot
ce vei întreprinde. Fie ca aceast` carte a Legii s` nu se îndep`rteze de gura ta,
mediteaz` la ea ziua [i noaptea, pentru a ac]iona fidel, conform tuturor celor
scrise; c`ci atunci vei avea succes în tot ce vei întreprinde, atunci vei reu[i".
Drumul care duce la reu[it` este o cale dreapt` [i strîmt`. Trebuie s-o
urmezi cu un entuziasm sus]inut [i cu o aten]ie de fiecare clip`.
"Atragi la tine lucrurile la care te gînde[ti constant". Dac` între]ii gînduri de
penurie, atragi penuria; dac` gîndurile se concen-treaz` pe nedreptate, vei
suscita [i mai mult` nedreptate.
Cel Etern îi spuse lui Iisus: "Cînd voi suna din corn, poporul întreg va
scoate strig`te puternice. Atunci, zidul ora[ului se va pr`bu[i [i oamenii vor
urca unul în urma celuilalt".

Aceast` povestire reveleaz` în realitate, puterea cuvîntului, c`ci cuvîntul
vostru, într-adev`r, poate s` r`stoarne obstacolele [i barierele.
Cînd poporul va striga, zidurile se vor pr`bu[i.
În tradi]ia popular` [i anumite basme, derivînd din legende bazate pe
Adev`r, vom reg`si aceea[i idee: un cuvînt are puterea magic` de a deschide o
poart` sau de str`punge o stînc`. Este subiectul însu[i al Povestirii 1001 de nop]i
"Ali Baba [i 40 de ho]i", dup` care s-a f`cut [i un film.
Ali Baba a descoperit o cavern` ascuns` între stînci, unde nu se putea
p`trunde decît pronun]înd formula magic` "Sésam, deschide-te!" [i stîncile s-au
îndep`rtat ca prin minune.
Aceast` povestire este foarte sugestiv`; ea ne poate face s` în]elegem cum
se constituie pentru fiecare, stîncile [i obstacolele care se pot înl`tura sub
influen]a unui cuvînt conform Adev`rului.
S` fie a noastr` aceast` afirma]ie:
Zidurile s`r`ciei [i ale întîrzierilor se pr`bu[esc [i, prin Gra]ie, eu intru în

P`mîntul F`g`duin]ei care îmi este destinat.
CAPITOLUL II
C<R<MIZI F<R< PAIE
"Nu vi se vor da paie [i va trebui s` livra]i aceea[i cantitate de c`r`mizi." (Exodul
5: 18)
Cînd i se d` o interpretare metafizic`, capitolul 5 din Exod ne ofer` un

exemplu din via]a cotidian`.
Copiii Israelului erau aservi]i Faraonului, st`pînul cel crud care domnea în
Egipt. Redu[i la sclavie, dispre]ui]i [i urî]i, ei aveau ca sarcin` s` fabrice c`r`mizi.
Cel etern d`duse lui Moise ordinul s`-i salveze poporul. "Moise [i Aaron se
duser` la Faraon [i îi spuser`: "Astfel vorbe[te cel Etern, Dumnezeul lui Israel.
Las`-Mi poporul s` mearg` pentru a celebra în de[ert o s`rb`toare în onoarea
mea."
Ori, nu numai c` Faraonul refuz` s`-i lase pe Evrei s` plece, dar îi [i avertiz`
c` le va face sarcina [i mai dificil`. De acum înainte, nu li se vor mai furniza
paiele necesare fabric`rii c`r`mizilor.
Inspectorii poporului [i comisarii venir` si spuser` poporului: "A[a a hot`rît
Faraonul, nu v` mai d`m paie; merge]i [i vi le procura]i singuri, acolo unde ve]i
[ti c`ci nu vi se reduce nimic din sarcin`".

S` faci c`r`mizi f`r` paie era imposibil. Copiii lui Israel, oprima]i de Faraon,
erau pe deasupra [i b`tu]i, pentru c` produc]ia de c`r`mizi se diminuase.
Atunci sosi mesajul lui Iehova: "Acum merge]i s` munci]i, nu vi se vor da paie
[i ve]i livra aceea[i cantitate de c`r`mizi".
Lucrînd dup` Legea spiritual`, ei reu[ir` s` fabrice c`r`mizi f`r` paie, ceea ce
înseamn` c` po]i realiza ceea ce aparent este imposibil.
Frecvent, în via]`, trebuie s` înfrun]i situa]ii asem`n`toare.
Agnes M. Lawson, în cartea sa "Sfaturi pentru cei ce studiaz` Biblia", scrie:
"Via]a în Egipt, sub st`pînirea strìn`, este simbolul omului sclav al st`pînilor
neîndur`tori care sunt Gîndirea distructiv`, Orgoliul, Teama, Resentimentul,
Reaua Voin]`. Eliberarea adus` de Moise este eliberarea care se ob]ine studiind
legile vie]ii, c`ci nu te po]i declara sub Gra]ie dac` nu cuno[ti mai întîi Legea.
Trebuie s` cuno[ti Legea pentru a o putea îndeplini".
Citim în ultimul verset din Psalmul 111: "Teama de cel Etern (Legea) este
începutul în]elepciunii. To]i cei care respect` poruncile ei au o gîndire
s`n`toas`. Gloria ei este permanent`."
Dac` substituim celui "Etern", cuvîntul "Lege", vom avea cheia acestor
cuvinte.
Teama de Lege (Legea karmic`) este începutul în]elepciunii ([i nu teama
de cel Etern).
Dup` ce vom fi în]eles c` tot ceea ce proiect`m se întoarce la noi, vom
începe s` ne temem de efectul bumerangurilor noastre.
Am citit, într-un jurnal medical, urm`toarele fapte, care ne lumineaz`
asupra urm`rilor produse de Bumerangul marelui Faraon.
"S-ar p`rea c` înveli[ul carnal mo[tene[te un lung [i foarte vechi [ir de
maladii, c`ci, a[a cum a ar`tat Lordul Monyaham într-o conferin]` la Leeds,
Faraonul care i-a oprimat pe Evrei a suferit de o scleroz`, de o împietrire a
inimii în sensul literal. Lordul Monyaham a ar`tat cîteva proiec]ii fotografice de
opera]ii chirurgicale care avuseser` loc cu o mie de ani înainte de Iisus Hristos
[i, printre acestea, se g`sea un cli[eu cu resturile anatomice ale Faraonului
care îi oprima pe Evrei.
"Aorta faraonului era în perfect` stare de conservare, încît a putut fi
sec]ionat` în diverse fragmente [i comparate cu cele f`cute pe aorte recente, f`r`
s` se poat` deosebi unele de altele. Cele dou` inimi proiectate pe ecran suferiser`
de aterom, o degenerescen]` a tunicii interne a aortei, pe care se depun s`ruri
calcare [i acestea îi atac` suple]ea".
O prea mare presiune sanguin` f`cuse s` cedeze vasul: aceast` stare este
înso]it` de o schimbare mental`, care survine cînd siste-mul arterial se
sclerozeaz`: vederi strîmte, restric]ii [i team` de ini]iative, de fapt o împietrire a
inimii.
Astfel, duritatea moral` a Faraonului i-a împietrit, de fapt, aces-tuia inima.
Este tot a[a de adev`rat în zilele noastre, ca [i acum cîteva mii de ani - [i
to]i suntem chema]i s` ie[im din }ara Egiptului, ]ara Servitu]ii.

Îndoielile [i temerile voastre v` men]in în sclavie. Ce s` faci cînd trebuie s`
înfrun]i o situa]ie care pare f`r` ie[ire? {i ]ie ]i se cere atunci s` fabrici c`r`mizi f`r`
paie.
Dar, aminte[te-]i cuvintele lui Iehova: "Acum, merge]i s` lu-cra]i, nu vi se
vor da paie [i ve]i livra aceea[i cantitate de c`r`mizi".
Vei face c`r`mizi f`r` paie. Dumnezeu g`se[te o solu]ie cînd totul pare
pierdut.
Mi s-a povestit despre o doamn`, care avea nevoie de bani pentru a pl`ti
chiria; îi trebuiau urgent. Ea încercase totul, f`r` a putea s` [i-i procure. Totu[i,
ea se conforma principiilor Adev`rului [i repeta fidel afirma]iile sale. Deodat`,
cîinele ei l`tr` [i ceru s` ias`. Ea îi puse lesa [i se preg`ti s` coboare în strad`, dup`
obicei, dar animalul tr`gea din toate puterile în direc]ia opus`.
Resemnat`, ea îl urm`. Pu]in mai departe, la intrarea într-un parc, privirea
îi c`zu pe un teanc de bancnote, reprezentînd exact suma chiriei.
Ea parcurse anun]urile, f`cu imposibilul pentru a reg`si pe posesorul lor,
dar nu reu[i, cu atît mai mult cu cît nu erau case prin apropiere de locul unde
f`cuse ea descoperirea.
Gîndirea, intelectul ocup` în con[tiin]a voastr` tronul Faraonu-lui [i nu
înceteaz` s` repete: "La ce bun? Aceasta nu se poate!"
S` ne debaras`m de aceste sumbre sugestii, printr-o afirma]ie dinamic`.
Aceasta de exemplu: "Neprev`zutul se întîmpl`! Ceea ce mi se p`rea imposibil se
împline[te acum".
Aceasta pune cap`t tuturor argumentelor avansate de armata de strìni
(gîndirea).
"Neprev`zutul se întîmpl`!". Iat` o idee, pe care gîndirea o accept` cu greu.
"Poruncile tale m` fac mai în]elept decît du[manii mei" strig` Psalmistul.
Inamicii fiec`ruia sunt îndoielile, temerile, b`nuielile.
Gînde[te-te la bucuria de a fi pentru totdeauna eliberat de opresiunea
Faraonului, cînd ideea de siguran]`, fericire, abunden]` este stabilit` definitiv în
subcon[tient. Via]a este atunci eliberat` de orice limitare.
Ea devine Împ`r`]ia despre care a vorbit Iisus, în care toate lucrurile ne
sunt acordate automat [i cu surplus.
Dinadins folosesc acest cuvînt "automat". Într-adev`r, via]a înseamn`
vibra]ii, ori atunci cînd vibra]iile noastre se acord` cu cele ale succesului, ale
fericirii [i ale abunden]ei, lucrurile care simbolizeaz` aceste diferite st`ri de
con[tiin]` vin la noi de la sine.
S` ai impresia c` e[ti bogat [i c` reu[e[ti [i vei primi deîndat` o sum` de bani
important` sau un cadou frumos.
V` voi cita un fapt, care v` va ar`ta cum ac]ioneaz` Legea. Eram la o serat`,
unde invita]ii participau la diverse jocuri cu premii pentru cî[tig`tori. Cel mai
frumos era un evantai.
Printre cei de acolo era [i o persoan` foarte bogat`, cople[it` cu tot ce î[i
putea dori. Ea se numea Clara. Anumite doamne, mai pu]in norocoase [i un
pic invidioase, formaser` un mic grup [i murmurau între ele: "S` sper`m c` nu
va cî[tiga Clara evantaiul!". Natural, ea a fost fericita cî[tig`toare.
Ea nu-[i f`cea griji [i vibra]iile concordau cu cele ale abunden-]ei. Invidia [i
ranchiuna provoac` scurt-circuite în curentul binelui tù [i te priveaz` de
evantai!
Dac` ]i se întîmpl` s` fii gelos [i r`zbun`tor, te sf`tuiesc s` faci aceast`
afirma]ie: "Ceea ce Dumnezeu a f`cut pentru al]ii, El va face [i pentru mine,
acum, [i chiar [i mai bine.".
Vei primi, atunci, evantaiul pe care-l dore[ti [i multe alte lucruri agreabile.
Fiecare nu-[i d` sie[i decît ceea ce posed` [i nu se priveaz` decît de ceea ce
nu are în el însu[i. "Jocul vie]ii" seam`n` cu jocul Solitarului, pe m`sur` ce v`
schimba]i, totul se modific` în jurul vostru.
Dar s` revenim la Faronul opresor. Un despot nu este, evident, iubit de
nimeni. Aceasta îmi aminte[te de tat`l lui Lettie, una dintre prietenele mele din
tinerete. Era un om foarte bogat, care d`dea femeii [i fiicei sale tot ceea ce le
era necesar, dar f`r` s` le acorde vreo pl`cere.
Noi urmam cursurile de desen [i to]i elevii î[i cump`rau reproduceri ale
"Victoriei din Samothrace" sau ale "Mamei lui Whistler"; tot ce era susceptibil
s` adauge o not` artistic` locuin]ei lor. Tat`l prietenei mele califica aceasta drept
"recolt`". "S` nu încerci, îi spunea el, s` aduci recolta asta acas`!".
El nu înceta s`-i repete fiicei [i so]iei sale: "Ve]i fi foarte bogate dup`
moartea mea.".
Un coleg o întreb`, într-o zi, pe Lettie: "Cînd vei merge tu în Europa?".
To]i elevii merg pentru un sejur. Ea replic` cu veselie: "O, nu înainte de
moartea tatei.".
Noi aspir`m cu to]ii s` fim elibera]i de mediocritate [i de tirania gîndurilor
negative; noi am fost sclavii îndoielii, ai fricii, ai nelini[tii, s` ne eliber`m,
precum Moise i-a eliberat pe Copiii lui Israel; s` ie[im din ]ara Egiptului [i din
Casa Servitu]ii.
Descoper` gîndirea care te oprim` cel mai mult, g`se[te ce este obstacol
binelui tù. În anumite ]`ri, dup` tìerea copacilor, prim`-vara, p`durarii
încredin]eazà trunchiurile rîului, pentru a-i transpor-ta la destina]ie. Dar,
cîteodat`, trunchiurile se încurc` unele în altele [i nu mai avanseaz`. Pluta[ii
caut` trunchiul care a cauzat incidentul (ei îl numesc piedica), îl redreseaz` [i
trenul de lemne este luat din nou de rîu.
Pentru tine, "piedica", cea care re]ine binele care î]i este destinat este
poate resentimentul, nemul]umirea.
Cu cît e[ti mai iritat, cu atît iritarea cre[te; ea sfîr[e[te prin a s`pa un [ant în
creierul tù [i fa]a ta va exprima continuu nemul]umirea.
Vei fi evitat [i vei rata ocazia minunat` care te pînde[te zilnic.
Acum cî]iva ani, erau pe str`zi mul]i negustori care vindeau mere. Ei se
sculau foarte devreme, pentru a ocupa cele mai bune locuri.
Eu treceam des prin fa]a unuia dintre ei, în Park Avenue; el avea expresia
cea mai dezagreabil` pe care am v`zut-o vreodat`.
Degeaba striga: "Mere! Mere frumoase!", trec`torii nu se opreau.
Într-o bun` zi, cump`rînd totu[i un m`r de la el, i-am spus: "Nu î]i vei vinde
niciodat` merele, doar dac` î]i schimbi expresia.".
El replic`: "Sunt furios! Un tip mi-a luat locul, în col]ul str`zii."
"Nu te preocupa de asta. Vei putea tot atît de bine s` vinzi merele tale aici,
numai s` ai un aer amabil."
"Poate c` da, doamn`, vom vedea!"
Cînd trecui, a doua zi, el era transformat. |[i f`cea afacerile foarte bine,
vînzînd merele cu zîmbetul pe buze.
G`se[te, deci, "piedica ta", care î]i re]ine binele (s-ar putea chiar s` ai mai
multe piedici!) [i trenul tù de lemne - succesul, fericirea, abunden]a - va urma
cursul rîului.
"Acum merge]i [i lucra]i; nu vi se vor da paie [i ve]i livra aceea[i cantitate
de c`r`mizi."
CAPITOLUL III
"{I CINCI DINTRE ELE AU FOST ÎN}ELEPTE"
"Cinci dintre ele au fost în]elepte [i cinci au fost nebune. Ne-bunele, luîndu-[i
l`mpile, nu au luat cu ele [i ulei." (Matei, 25: 3)
Am ales ca subiect parabola Fecioarelor Nebune [i a Fecioarelor

În]elepte. "Ele mergeau în întîmpinarea so]ului. Cinci dintre ele erau nebune [i
cinci în]elepte. Cele nebune, luîndu-[i l`mpile, n-au luat [i ulei cu ele; dar cele
în]elepte, împreun` cu l`mpile, luar` [i ulei". Aceast` parabol` ne înva]` c`
adev`rata rug`ciune implic` o preg`tire.
Iisus a spus: "Tot ceea ce ve]i cere cu credin]`, rugîndu-v` ve]i primi"
(Matei 21: 22). "De aceea v` spun: Tot ceea ce ve]i cere cu credin]`, rugîndu-v`,
crede]i c` ve]i primi [i ve]i vedea împlinin-du-se" (Matei 11: 24). El arat` în
aceast` parabol` c` doar cei care sunt preg`ti]i s`-[i primeasc` binele (f`cînd ca
dovad` pentru asta de credin]` activ`) vor vedea [i împlinirea lui. Parafrazînd

Scriptura, s-ar putea spune: "Cînd v` ruga]i, crede]i c` a]i primit deja. Cînd v`
ruga]i, AC}IONA}I ca [i cum ruga v-ar fi fost deja împlinit`. "Credin]a care o ai
cînd e[ti lini[tit a[ezat în fotoliu nu va muta niciodat` mun]ii." Confortabil
instalat, pentru a medita în lini[te, e[ti încîntat de Adev`r [i sim]i c` credin]a ta
nu se clatin` niciodat`. Stii c` Cel Etern este c`lùza ta [i c` nu vei fi înfrînt. Sim]i
c` Dumnezeul tù este cel al abunden]ei [i c` el te va elibera de greutatea
datoriilor [i limit`rilor tale; apoi p`r`se[ti fotoliul [i p`[e[ti în arena Vie]ii. Ori,
numai comportarea ta în aren` conteaz`. Iat` un exemplu, care î]i va ar`ta cum
ac]ioneaz` Legea. Unul dintre elevii mei la metafizic` dorea cu ardoare s` plece
în strìn`tate. El repeta aceast` afirma]ie: "Eu mul]umesc pentru c`l`toria mea
divin proiectat`, divin finan]at`, prin efectul Gra]iei [i de o manier` perfect`". El
dispunea de foarte pu]ini bani, dar cunoscînd legea preg`tirii, el cump`r` un
cuf`r. Avea un aspect foarte atr`g`tor [i, numai v`zîndu-l, te sim]eai plin de
speran]` [i veselie. |ntr-o zi, el avu impresia c` toat` camera se mi[c`; ca [i cum
ar fi fost frem`tarea unui vapor, [i aplecîndu-se pe fereastr` pentru a respira aer
proasp`t, acesta îi aduse mirosul falezei. Urechea sa interioar` percepu un
strig`t de pesc`ru[ [i trosnetul unei ambarca]iuni. Cuf`rul î[i începuse opera.
Pu]in timp dup` aceea, o mare sum` de bani îi parveni [i reusi astfel s`-[i pun`
proiectul în practic`. În arena vie]ii, noi trebuie s` ne men]inem, f`r` încetare, în
armonie cu vibra]iile ambiante. Ac]ion`m noi, oare, împin[i de team` sau de
credin]`? Supravegheaz` atent motivele de care ascul]i, c`ci de ele depind
evenimentele vie]ii tale. Dac` ceea ce te preocup` este o problem` pecuniar`
(cum este cazul cel mai frecvent), trebuie s` te pui la unison cu planul pecuniar
[i s` ac]ionezi cu credin]`, f`r` ca s` te îndoie[ti o clip`. Atitudinea materialist` în
privin]a banilor const` în a se încrede în salariu [i în alte cî[tiguri suplimentare,
precum [i în plasamentul banilor, care toate se pot reduce într-o singur`
noapte. Atitudinea spiritual`, din contr`, se bazeaz` pe încrederea în
Dumnezeu, care singur poate s` ofere tot ce este necesar. Dac` vrei s`-]i p`strezi
bunurile, nu pierde din vedere niciodat` c` ele sunt manifest`ri ale lui
Dumnezeu. "Ceea ce El ne-a d`ruit nu poate fi risipit"; pe de alt` parte, cînd o
u[` se închide, alta se deschide imediat. Nu pronun]a niciodat` cuvinte
exprimînd limitarea sau s`r`cia, c`ci "prin cuvin-tele tale te vei condamna". Te
vei uni cu ceea ce remarci [i, dac` vei observa mereu c` este un e[ec [i vei
considera c` vremurile sunt grele, vei suporta consecin]ele logice. Trebuie s` iei
obiceiul s` trìe[ti în cea de-a patra dimensiune, "în lumea minunat`" cea în care
nu se judec` dup` aparen]e. Obi[nuie[te-]i ochiul interior s` vad` reu[ita în e[ec,
s`n`tatea deasupra bolii [i abunden]a dincolo de s`r`cie. Eu î]i voi da p`mîntul
pe care-l îmbr`]i[eaz` viziunea ta spiritual`. "|]i voi da p`mîntul pe care tu îl
vezi". Cel care reu[e[te are ideea hot`rît` de reu[it`; dac` aceasta se bazeaz` pe
stînca adev`rului [i a drept`]ii, ea va fi durabil`. Dar dac` ea este cl`dit` pe nisip,
ea va fi m`turat` de valuri [i se va întoarce în neantul din care a ie[it. Doar ideile
divine rezist`. Rùl se distruge prin el însu[i, c`ci este un contracurent care
merge împotriva ordinii uni-versale [i soarta celui care încalc` aceast` lege a
Ordinii universale este dur`! "Nebunele nu luar` ulei, ci doar l`mpile, pe cînd
cele în]elepte luar` [i ulei de rezerv`." Lampa simbolizeaz` con[tiin]a omului.
Uleiul este cel care produce lumina, întelegerea. Cum so]ul întîrzia, toate
fecioarele a]ipir` [i adormir`. În mijlocul nop]ii, un strig`t se auzi: Iat`-l pe so],
merge]i în întîmpinarea lui! Atunci, toate fecioarele se trezir` [i preg`tir` l`mpile.
Cele nebune spuser` în]eleptelor: "Da]i-ne din uleiul vostru, c`ci ni se sting
làmpile". Fecioarele nebune erau lipsite de în]elepciune, de în]elegere,
con[tiinta lor era "lipsit` de ulei". Cînd ele s-au g`sit în fa]a unei situa]ii grave, ele
nu au putut face fa]`. Ele au cerut fecioarelor în]elepte: "Da]i-ne din uleiul
vostru", dar acestea le-au r`spuns: "Nu, nu va fi destul pentru noi [i pentru voi.
Merge]i mai curînd la cei care vînd [i cump`ra]i [i pentru noi".
Aceasta înseamn` c` fecioarele nebune nu puteau s` primeasc` mai mult
decît le permitea starea lor de con[tiin]`, sau dac` prefera]i, pentru ceea ce ele
vibrau. Studentul despre care v` vorbeam a putut s` fac` acea c`l`torie, pentru c`
aceasta era deja o realitate în con[tiinta sa. Ocupîndu-se de preg`tirile de
plecare, el î[i f`cea provizie de ulei pentru lamp`. A lua cuno[tin]` de un lucru
este a-i aduce manifestarea. Legea preg`tirii opereaz` în dou` sensuri. Dac` v`
preg`ti]i pentru ceea ce v` teme]i sau nu dori]i, ve]i începe s-o atrage]i. David a
strigat: "Mi s-a întîmplat ceea ce m` temeam c` se va întîmpla"! Noi auzim
spunîndu-se frecvent: "Trebuie s` pun bani deoparte pentru caz de boal`.".
Preg`te[ti, astfel, deliberat boala. Sau: "Fac economii pentru zile negre".
Acestea vor veni cu siguran]` [i în momentul cel mai inoportun.
Ideea divin` în privin]a omului este abunden]a.
Hambarele trebuie s`-]i fie pline, cupa trebuie s` debordeze, dar trebuie s`
înve]i s` ceri corect. F`, de exemplu, aceast` afirma]ie: Eu fac apel la legea
cre[terii. Abunden]a mea vine de la Dumnezeu [i, prin efectul Gra]iei, ea
aflueaz` [i cre[te.
Aceast` declara]ie nu v` sugereaz` nici cea mai mic` idee de economie sau
de boal`. Ea v` d` sentimentul abunden]ei în cea de-a patra dimensiune [i las`
Inteligen]ei divine grija de a o realiza.
În fiecare zi trebuie s` faci o alegere. Vei fi întelept sau nebun? Te vei
preg`ti s`-]i prime[ti binele? Vei progresa cu pa[i de uria[ în credin]`? Sau sclav
al îndoielii [i al fricii, vei l`sa lampa f`r` ulei?
"Dar, în timp ce ele se duceau s` cumpere ulei, so]ul sosi; cele care erau
preg`tite intrar` cu el în sala nun]ii [i u[a se închise. Mai tîrziu, celelalte venir` [i
ele [i spuser`: St`pîne, St`pîne, deschide-ne! Dar el r`spunse: adev`rat v` spun, eu
nu v` cunosc.".
Considera]i desigur c` fecioarele nebune au pl`tit scump faptul de a fi
neglijat s` se aprovizioneze cu ulei, dar aici ac]ioneaz` legea karmei (legea
retribu]iei). Este ceea ce se numeste deseori "Ziua Judec`]ii de Apoi", pe care
oamenii o asociaz` gre[it cu sfîr[itul lumii.
Se spune c` "Ziua Judec`]ii de Apoi" este supus` num`rului 7 [i c` ea survine
dup` [apte ore, [apte zile, [apte s`pt`mîni, [apte luni, [apte ani. Poate chiar s`
survin` peste 7 minute. Atunci pl`te[ti datoria karmic`; amenda pentru
înc`lcarea Legii. Nu ai avut încre-dere în Dumnezeu [i ai neglijat s` iei ulei
pentru lampa ta. F`-]i în fiecare zi examenul st`rii de con[tiin]` pentru a vedea
ceea ce e[ti pe cale s` preg`te[ti. }i-e team` c` o s`-]i lipseasc` ceva? Te ui]i cînd
cheltuie[ti 1 franc, atr`gînd astfel o penurie [i mai mare? Folose[te ceea ce ai, cu
în]elepciune, vei deschide calea unei abunden]e [i mai mari.
În cartea mea, "Cuvîntul tù este o baghet` magic`", eu reamintesc povestea
pungii magice din 1001 de nop]i, care se umplea pe m`sur` ce se epuiza. {i
sf`tuiam s` se fac` aceast` afirma]ie: "Abunden]a mea provine de la Dumnezeu.
Eu posed punga magic` a Spiritului, care nu poate fi goal`. Cînd banul iese, el
este imediat înlocuit. Prin efectul Gra]iei [i prin mijloace perfecte, ea este plin`
ochi."
Aceasta face s` apar` o imagine vie în Spiritul tù: te vezi tr`gînd banii de la
banca imagina]iei.
O doamn` care nu era foarte bogat`, se temea s`-[i achite notele, pentru c`
aceasta mic[ora contul ei în banc`. Dar, deodat`, ea îsi spuse cu convingere:
"Eu posed punga magic` a Spiritului.". Ea nu poate s` fie niciodat` goal`. Pe
m`sur` ce banii ies, sunt înlocui]i imediat. Ea î[i achit` notele f`r` s`-[i mai fac`
griji [i mai multe cecuri importante îi parvenir` într-un mod nea[teptat.
"Vegheaz` [i roag`-te s` nu cazi prad` tenta]iei" s` te preg`te[ti pentru ceva
destructiv, în loc s` faci s` apar` posibilit`]i creatoare.
O doamn` cunoscut` îmi m`rturisi c` are preg`tit un voal mare, în caz de
doliu. Strigai: "Dar e[ti o amenin]are pentru familia ta! Te preg`te[ti s` le
îngropi pe toate rudele, unele dup` altele, cu acest voal". Din fericire, ea se
hot`rî s`-l distrug`.
O alt` doamn`, absolut f`r` avere, decisese s`-[i trimit` fata la colegiu. So]ul
ei rîdea de acest proiect. "Cu ce vei pl`ti tu pensiu-nea? {tii bine c` nu avem
banii necesari". Ea a r`spuns: "Eu stiu c` un bine imprevizibil ne va veni", [i a
continuat preg`tirile. Aceasta îl f`cea s` rîd` pe so]ul ei, care povestea cui vroia
s`-l aud` c` so]ia sa se preg`tea s`-[i trimit` fetele la colegiu, contînd pe un "bine
imprevizibil".
Într-o bun` zi, o rud` bogat` îi trimise o sum` importantà. "Binele
imprevizibil" se materializase, pentru c` ea d`duse dovad` de o credin]` activ`.
Am întrebat-o ce a spus so]ul ei, cînd a primit cecul. "O, mi-a r`spuns ea,
nu-l jignesc niciodat` pe Georges spunîndu-i c` am avut dreptate!"
Ei bine, preg`te[te-te [i tu s` prime[ti un "bine neprev`zut". Fiecare din
gîndurile tale, fiecare ac]iune s` exprime credin]a ta de nezdruncinat. Toate
evenimentele vie]ii tale reprezint` o idee care s-a cristalizat. Le-ai f`cut s` ]
î[neasc` fie datorit` fricii, fie datorit` credin]ei. Tu le-ai preg`tit.
S` avem în]elepciunea s` lu`m ulei pentru lamp` - [i în momentul în care ne
astept`m mai pu]in, vom recolta fructele credin]ei noastre.
Lampa mea, acum este plin` de uleiul credin]ei mele [i de împlinire.

CAPITOLUL IV
LA CE TE A{TEP}I?
"Va fi dup` credin]a ta" (Matei 9: 29)
Credin]a este o a[teptare plin` de încredere: "va fi dup` credin-]a ta".

S-ar putea spune: "Va fi a[a cum te a[tep]i, deci la ce te a[tep]i?"
Anumite persoane spun: "Noi ne astept`m la mai rù" sau "se va întîmpla [i
mai rù", "cei mai rù trebuie s` se întîmple". În mod deliberat, ele invit` rùl s`
survin`. Anumite persoane spun: "Ne a[tept`m s` fie mai bine". Aceasta cheam`
manifest`rile condi]iilor mai bune în via]a lor. Schimb` afirma]ia [i
circumstan]ele care te privesc se vor modifica. Dar cum s` faci cînd ai luat
obiceiul s` prevezi pierderile, s`r`cia, e[ecul? Începe prin a ac]iona ca [i cum te-
ai a[tepta la succes, la fericire, la abunden]`; preg`te[te-te s` prime[ti binele care
î]i este rezervat. F` ceva ca s` dovede[ti c` îl a[tepti, c`ci credin]a activ`
influen]eaz` subcon[tientul. Dac` ai pronun]at cuvîntul (afirma]ia plin` de
credin]` bazat` pe adev`r) pentru a avea un c`min, s` faci imediat preg`tirile
necesare, ca [i cînd nu ar fi nici un moment de pierdut. |ncepe s` cau]i
bibelouri, fe]e de mas`, etc.
Am cunoscut o persoan`, care a dat dovad` de o credin]` extraordinar`,
cump`rînd un fotoliu; un fotoliu confortabil, care simboliza un proiect serios;
ea se preg`tea astfel, s`-l primeasc` pe so]ul pe care [i-l dorea [i ...el a venit.
Cineva va obiecta: "{i dac` nu ai bani pentru a cump`ra bibelouri sau
fotoliu?". Ei bine, mul]ume[te-te s` le admiri în vitrine [i s` le posezi în minte.
Acordeaz`-]i vibra]iile cu ale lor. Auzi deseori oameni care se vait`: "Nu
merg niciodat` în magazine; nu pot s`-mi permit s` cump`r nici cel mai mic
lucru". Iat` tocmai un motiv care ar trebui s` v` fac` s` merge]i s` cump`ra]i.
Considera]i obiectele de care ave]i nevoie sau pe care le dori]i, în mod amical.
Iat`, cunosc o doamn`, care dorea un inel. Ea se duse f`r` ezitare la bijutier [i
încerc` cîteva. Aceasta îi d`du o asemenea impresie c` posed` acest inel încît,
pu]in timp dup` aceea, o prieten` îi f`cu cadou un inel. "Te une[ti cu ceea ce
prive[ti cu aten]ie".
S` nu obose[ti s` fii atent la lucrurile frumoase; un contact invizibil se
stabile[te astfel între ele [i tine. Mai devreme sau mai tîrziu, ele vor fi atrase în
via]a ta, cu condi]ia s` nu spui: "S`rmanul de mine! Este prea frumos s` se
realizeze vreodat`!".
"Sufletul meu, încrede-te doar în Dumnezeu, de la el îmi vine salvarea", iat`
cea mai important` declara]ie din Psalmul 6.
Sufletul apar]ine subcon[tientului. Psalmistul recomand` aces-tuia s`
a[tepte orice lucru de la Dumnezeu, f`r` a conta pe alte surse sau pe al]i
intermediari.
"A[teapt`-te ca Dumnezeu s`-]i acorde binele care ]i se pare cel mai
irealizabil, cu condi]ia, totu[i s` nu te limitezi la mijloacele care îl vor face s`
apar`."
Nu spune cum ai vrea s` se împlineasc` sau s` nu se împlineasc`.
"Dumnezeu este cel care acord` Darul" [i El creeaz`, El însu[i, cìle
minunate prin care acesta se va manifesta.
Repeta]i aceast` afirma]ie: Nimic nu poate s` m` despart` de Dumnezeu, Cel
care acord` darul, prin urmare, nimic nu m` poate desp`r]i de Dumnezeu -
Darul. Darul, este Dumnezeu în ac]iune.
S` fii con[tient c` orice binecuvîntare este Dumnezeu în ac]iune. S`-L vezi
pe Dumnezeu pe fiecare chip, [i s` vezi binele în orice împrejurare; aceasta î]i
va permite s` fii st`pînul oric`rei situa]ii.
|ntr-o zi, am primit vizita unei doamne, care mi-a povestit c` apartamentul
ei nu este înc`lzit [i c` mamei ei îi este frig. Ea adùg`: "Proprietarul a declarat c`
nu va înc`lzi imobilul înainte de o anumit` dat`". Eu îi r`spunsei: "Dumnezeu
este proprietarul tù". "Aceasta este tot ce doream s` [tiu", îmi spuse ea,
p`r`sindu-m` repede, pentru a se întoarce acas`. În aceea[i sear`, apartamentul
era înc`lzit f`r` ca ea s-o fi cerut, doar pentru c` devenise con[-tient` c`
propietarul ei este o manifestare a lui Dumnezeu.
Noi trìm într-o epoc` minunat`, c`ci spiritul oamenilor începe s` se a[tepte
la miracole. Aceasta plute[te în aer!
Un articol de ziar al c`rui autor este John Anderson, coroborea-z` absolut
tot ceea ce tocmai am spus. El este intitulat: "Amatorii de teatru se pasioneaz`
pentru piesele care trateaz` subiecte metafizice".
"Un director de teatru, pe care îl vom numi Brock Pemberton, îmi spunea
deun`zi pe un ton sarcastic, în cursul unei conversa]ii tardive pe strad`: "Pentru
c` voi, criticii dramatici, [ti]i atît de bine ceea ce convine publicului new-
yorkez, de ce nu-mi faci cîteva sugestii utile? De ce nu m` aju]i, în loc s`-mi
complici afacerile? Ai face mai bine s`-mi spui ce gen de pies` ar atrage
amatorii de teatru.". "A[ face-o cu bucurie, replicai, dar nu m-ai crede".
"Eludezi problema! În realitate, dumneata ignori gusturile publicu-lui [i te
prefaci c` [tii mai mult decît ai fi dispus s`-mi spui. Nici tu nu [tii ce piese ar

avea [ansa s` fac` s`li pline în acest moment". "Aici te în[eli! Exist` un subiect
care a avut [i va avea întotdeauna succes, fie c` este sau nu legat de o intrig` de
iubire, de o poveste metafizic` sau de o tragedie istoric`; nici o pies` bazat` pe
aceast` tem` nu a cunoscut un fiasco complet, numai s` fi avut o valoare
oarecare, [i unele dintre ele, care nu erau faimoase, au cunoscut totu[i o
favoare extraordinar`.".
"Asta nu m` l`mure[te prea mult, remarc` directorul, [i tot nu mi-ai spus
despre ce piese ar putea fi vorba.".
"Despre cele care trateaz` despre metafizic`, r`spunsei, inten]ionat cu
pu]in` ironie [i a[teptînd efectul celor spuse.". "Despre metafizic`? exclam`
domnul Pemberton. A]i spus metafizic`?"
Eu p`strai t`cerea o clip` [i, cum el nu adùga nimic, îi enumerai cîteva
titluri: "P`[unile verzi", "Miracolul Tat`lui Malachie", [i multe altele. De
remarcat, adùgai, c` aceste piese au avut succes la public, în ciuda p`rerii
criticilor. Dar, domnul Pemberton m` l`s`, pentru a merge s` se intereseze în
toate teatrele din ora[. "Exist` vreun metafizician printre voi?"
Oamenii încep s`-[i dea seama de puterea cuvintelor lor [i de gîndurile lor.
Ei vor în]elege de ce "Credin]a este o asigurare ferm` a lucrurilor pe care le
speri [i demonstrarea celor pe care nu le vezi".
Aceast` lege a a[tept`rii încrez`toare se aplic` chiar [i supersti]iilor.
Dac` treci pe sub scar` [i te a[tep]i s`-]i poarte ghinion, aceasta se va
realiza. Scara nu este de vin`, dar contratimpul survine, pentru c` te a[tep]i la
aceasta.
S-ar putea spune "a[teptarea încrez`toare este substan]a lucrurilor pe care
le speri, dar ea este [i substan]a de care omul se teme cel mai mult. De ceea ce
m` temeam nu am sc`pat, s-a întîmplat".
Totul este prea frumos [i va fi adev`rat, totul este minunat [i se va
întîmpla, totul este prea bun [i va dura, cînd a[tep]i binele tù de la
Dumnezeu.
Gînde[te-te la binecuvînt`rile care aparent nu se pot realiza decît într-un
viitor îndep`rtat [i a[teapt`-te s` se manifeste imediat, într-o mod nea[teptat, prin
efectul Gra]iei, pentru c` Dumnezeu se serve[te de mijloace imprevizibile
pentru a-[i împlini minunile.
Am auzit spunîndu-se c` Biblia con]ine mii de promisiuni. S` a[tept`m ca
aceste binecuvînt`ri s` se realizeze. Ne sunt promise, printre altele, Bog`]ia [i
Gloria, Tinere]ea etern`: "Carnea ta va deveni ca cea a unui copil" [i Via]a
etern`: "Moartea îns`[i va fi învins`".
Cre[tinismul se bazeaz` pe iertarea p`catelor [i pe un mormînt gol.
{tim acum c`, [tiin]ific, toate aceste lucruri sunt posibile.
F`cînd apel la legea iert`rii, noi suntem elibera]i de toate gre[elile noastre [i
de consecin]ele lor. ("Chiar dac` p`catele voastre vor fi ro[ii ca sîngele, ele vor
deveni albe ca z`pada").
Corpul nostru va fi atunci sc`ldat de Lumin`, el va manifesta "corpul
electric" care este incoruptibil [i indestructibil, substan]` pur` [i expresia
perfec]iunii.
Eu a[tept imprevizibilul; binele magnific care îmi este destinat se realizeaz`
acum.
CAPITOLUL V
BRA}UL PUTERNIC AL LUI DUMNEZEU
"Dumnezeu din toate secolele este sprijinul tù sigur; bra]ele Lui eterne te
sus]in."
În Biblie, bra]ul lui Dumnezeu reprezint` întotdeauna protec-]ia. Scriitorii

sacri cunosc valoarea simbolului; acesta evoc` o imagine care influen]eaz`
subcon[tientul. Ar fi interesant s` enu-mer`m tot ceea ce înseamn` în Biblie, în
afar` de stînc`, mielul, ciobanul, vi]a de vie, lampa. Bra]ul evoc`, [i el, for]a.
"Dumnezeu din toate secolele a fost întotdeauna refugiul tù [i brate]e Lui
eterne te sus]in. El a alungat du[manul din fa]a ta [i ]i-a spus: Extermin`-l!".
Care este acest inamic care este "în fa]a ta?" Sunt gîndurile negative, care
au luat form` în subcon[tientul tù. Du[manii nu pot fi decît cei din propria ta
cas`. "Bra]ele eterne" alung` gîndirile eronate [i le distrug. Ai sim]it vreodat`
lini[tea de a fi debarasat de orice gîndire negativ`? Poate c` ai între]inut un
asemenea resentiment, încît, acum, mînia ta izbucne[te în orice clip`. E[ti iritat
împotriva oamenilor pe care îi cuno[ti [i contra celor pe care nu-i cuno[ti, cei
din trecut [i cei din prezent; [i este sigur c` [i genera]iile viitoare nu vor sc`pa de
mînia ta.
Tot organismul tù este afectat de acest resentiment, pentru c` fiecare

organ al corpului particip` la aceast` iritare. Pl`te[ti aceasta sub forma

reumatismului, artritei, nevritei, c`ci gîndurile "acide" produc aciditate în
sînge. Ori, aceste dezagremente te ating, deoarece te lup]i cu tine însu]i, în loc
s` te încrezi în bra]ul puternic al lui Dumnezeu.
Am sf`tuit pe numero[i elevi de-ai mei : Bra]ul puternic al lui Dumnezeu
se întinde deasupra oamenilor [i evenimentelor; El st`pîne[te aceast` situa]ie [i
protejeaz` interesele mele.
Evoci prin aceste cuvinte imaginea bra]ului puternic, simboli-zînd for]a [i
protec]ia. Luînd cuno[tin]` de aceast` Putere Divin`, încetezi s` rezi[ti [i s` te iri]i.
Te destinzi [i nu te mai îngrijorezi. Gîndurile eronate sunt alungate [i, peste tot,
condi]iile adverse dispar.
Dezvoltarea ta spiritual` î]i va permite s` r`mîi calm sau s` r`mîi deoparte,
pentru a l`sa Inteligen]a Infinit` s` se încarce cu povara ta [i s` se lupte în
favoarea ta. Ce lini[te sim]i cînd e[ti eliberat de ap`sarea irit`rii! Sim]i bun`voin]`
pentru toat` lumea [i toate organele corpului încep s` func]ioneze perfect.
Albert Edward Don D.D. (doctor în teologie) scrie despre acest subiect:
"S` iube[ti pe du[manii tì este favorabil s`n`t`]ii spirituale, aceasta este
binecunoscut, precum [i faptul c` emo]iile negative sunt nocive, distrug
s`n`tatea fizic`. Aceasta este o descoperire relativ recent`. Problema s`n`t`]ii nu
este deseori decît o problem` de emo]ii. Sentimentele rele, repetate [i
între]inute, sunt o cauz` latent` de boal`.
Cînd un predicator te sf`tuie[te s`-]i iube[ti du[manii, omul obi[nuit se
revolt` contra acestei idei, pe care o g`se[te insupor-tabil` [i de origine religioas`.
Dar, în realitate, predicatorul î]i face cunoscut` o lege, una dintre cele mai
importante legi de igien` [i de moral`. Nimeni, chiar dac` ar fi pentru binele
corpului sù, nu-[i poate permite s` se lase purtat de ur`. Aceasta are efectul
unei doze repetate de otrav`. Cînd e[ti îndemnat s` te debarasezi de fric`,
acesta nu este preceptul unui idealist pu]in ]icnit, ]i se d` un sfat, care este tot
atît de important pentru s`n`tatea ta ca [i un regim alimentar judicios".
Se aude mult vorbindu-se de un regim alimentar echilibrat, dar se uit` în
general c`, f`r` un spirit echilibrat, nu po]i digera ceea ce m`nînci, oricare ar fi
num`rul caloriilor.
Non-rezisten]a este o art`: a o dobîndi înseamn` s` st`pîne[ti lumea! Prea mul]i
oameni încearc` s` for]eze victoria. Binele tù durabil nu va apare niciodat`
constrîns de voin]a ta. "Fugi de lucrurile care te ocolesc. Nu cùta nimic,
Norocul te va cùta. Vezi umbra ta pe p`mînt, deja ea se arat` la poarta ta". Nu
[tiu cine este autorul acestor versuri. Celebrul atlet englez Lovelock, întrebat
cum a dobîndit rapiditatea [i rezisten]a în alergare, a r`spuns: "Am înv`]at s` m`
relaxez". Atunci cînd alerga foarte repede, el era cel mai destins. Trebuie s`
ajungi la acest calm în ac]iune. Norocul cel mai extraordinar, reu[ita cea mai
impevizibil` apare cînd te a[tep]i mai pu]in, pentru c`, în acel moment, ai
renun]at la orice voin]` personal` [i marea lege a atrac]iei a putut s` ac]ioneze.
Nu se poate concepe un magnet care ar putea fi nec`jit sau îngrijorat.
Indiferent [i f`r` griji, el [tie perfect c` nimic nu poate împiedica acele s` fie

atrase de el. Ceea ce noi dorim în mod legitim (corect) se realizeaz` atunci cînd
sl`bim strînsoarea dorin]ei noastre.
Nu permite dorin]ei inimii tale s` devin` o boal` de inim`. Cînd dore[ti prea
arz`tor ceva, te demagnetizezi complet, deoarece î]i faci griji, î]i este fric`, te
torturezi. "Nimic din toate acestea nu m` emo]ioneaz`", aceasta este legea ocult`
a indiferen]ei. Numai a[a barca ta poate intra în port pe o mare calm`. Mul]i
dintre cei care se ini]iaz` în Adev`r î[i irit` prietenii, pentru c` insist` prea mult
ca ace[tia s` citeasc` anumite c`r]i sau s` audieze anumite conferin]e, care îi
intereseaz` pe ei în[i[i. Ei merg împotriva scopului lor.
Unul dintre prietenii mei îi adusese fratelui sù cartea mea "Jocul vie]ii [i
cum s`-l joci", dorind s`-l fac` cunoscut. Tinerii din familie refuzar` net s` se
intereseze de asemenea "baliverne". Unul dintre ei este [ofer de taxi. Într-o
noapte, el îl înlocui pe un coleg de-al sù. În masina care-i fusese încredin]at`, el
g`si o carte. Era chiar "Jocul vie]ii". A doua zi, el îi spuse m`tu[ii sale: "Am g`sit
cartea doamnei Shinn într-un taxi, noaptea trecut`. Am citit-o. Este
formidabil`. Sunt lucruri extraordinare acolo. De ce nu mai scrie înc` o carte?
Pe cì ocolite, Dumnezeu î[i îndepline[te minunile. Eu întîlnesc tot felul de
oameni; mul]i sunt neferici]i, în tot cazul pu]ini sunt mul]umi]i de soarta lor [i
recunosc`tori. Un domn mi-a spus totu[i, într-o zi: "Am toate motivele s` fiu
recunosc`tor. Sunt s`n`tos, am bani suficien]i [i am norocul s` nu fiu c`s`torit!".
Psalmul 89 este foarte interesant, c`ci te afli în prezen]a a doi interlocutori:
cel care recit` (to]i psalmii sunt într-adev`r poeme, cînt`ri) [i Dumnezeu cel
Etern, care îi r`spunde. Este un imn al laudei [i recuno[tin]ei, care glorific`
puterea bra]ului lui Dumnezeu. "Voi cînta mereu bun`tatea celui Etern!
Dumnezeu cel Etern, cine este tot atît de puternic ca tine?" Bra]ul tù este
puternic, mîna ta puternic` [i dreptatea ta exercit` autoritatea suprem`.".
Dumnezeu cel Etern r`spunde: "Pe cel ales de mine din rîndurile poporului,
mîna mea îl va sus]ine [i bra]ul meu îl va înt`ri". Eu îi voi p`stra mereu favoarea
mea [i alian]a mea cu el va fi de nezdruncinat." Numai în Biblie [i în basme se
folosesc termenii "etern" [i "pentru totdeauna". În absolut, omul este în afara
timpului [i spa]iului. Binele sù se transmite dintr-o eternitate în alta. S` nu
uit`m c` basmele provin din legendele antice persane, bazate pe Adev`r. Aladin
[i lampa fermecat` reprezint` puterea cuvîntului. Ajunge ca Aladin s` ating`
lampa, pentru ca dorin]ele sale s` se îndeplineasc`. Ori, cuvîntul tù este lampa
ta. Cuvîntul [i gîndirea sunt o form` de activitate [i nu se întorc niciodat` la
autorul lor f`r` efect. Un savant a declarat c` cuvintele sunt înc`rcate de lumin`.
"Noi recolt`m continuu fructul cuvintelor pronun]ate".
La una din reuniunile mele, o elev` m` preveni c` adusese cu ea pe unul
dintre prietenii ei, care nu avea de lucru de un an de zile. L-am sf`tuit s` fac`
afirma]ia urm`toare: "Acum este momentul favorabil. Voi avea azi o [ans`
extrordinar`. Aceste cuvinte se gravar` în con[tiin]a sa. Pu]in timp dup` aceea,
el g`si o situa]ie magnific`. Cînd binecuvîntez ofrandele, eu afirm c` fiecare
dintre ele va reveni de o mie de ori donatorului sù.

Una dintre auditoarele mele mi-a povestit c`, dup` ce m-a auzit, ea a dat
un dolar la chet`, spunînd cu certitudine profund`: "Acest dolar este
binecuvîntat [i se va întoarce la mine sub forma a 1000 de dolari". Cîteva zile
mai tîrziu, ea primi aceast` sum` într-un mod cu totul nea[teptat.
De ce unii oameni fac dovada acestui Adev`r mult mai repede decît
ceilal]i? Pur [i simplu pentru c` au urechi de auzit. Iisus Hristos ne vorbe[te
într-una dintre parabolele Sale de un sem`n`tor a c`rui s`mîn]` a c`zut pe un
p`mînt favorabil. S`mîn]a este cuvîntul. Eu repet deseori: "Re]ine]i afirma]ia
care v` frapeaz`, care v` emo]ioneaz`, pentru c` ea face imaginea. Ea nu va
întîrzia s` produc` roade.".
Am mers de curînd într-un magazin, pe al c`rui proprietar îl cunosc bine.
Pentru a glumi, îi spusei, în timp ce-i d`deam uneia dintre angajatele sale o
afirma]ie: "Inutil s`-]i dau [i ]ie. N-o vei folosi niciodat`". "Aici te în[eli! Protest`
el. Eu m` voi servi de ea cu siguran]`". S`pt`mîna urm`toare, eu îi adusei una.
Nici nu p`r`sisem bine magazinul [i el alerg` dup` mine. "Am f`cut afirma]ia ta [i
noi clien]i au intrat imediat în magazin!". El spusese cu convingere: "Acum
este momentul favorabil. Voi avea azi o [ans` extraordinar`".
Foarte mul]i oameni î[i risipesc vorbele în fraze z`p`cite sau exagerate.
{edin]ele mele la coafor îmi furnizau zilnic exemple pentru convorbirile mele.
Într-o zi, o tîn`r` ceru o revist` pentru a-[i trece timpul. "Da]i-mi, ceru ea
coafezei, ceva teribil de nou [i îngrozitor de pasionant". {i asta ca s` i se dea, în
final, ultimul num`r dintr-o revist` de cinema! Auzi, deseori, oameni exclamînd:
"A[ vrea s` mi se întîmple ceva palpitant [i senza]ional!". Ei invit` astfel, un
eveniment nefericit sau r`scolitor s` se produc` în via]a lor. {i apoi se întreab` de
ce li s-a întîmplat a[a ceva.
Ar trebui s` existe în toate colegiile cursuri de metafizic`. Metafizica rezum`
în]elepciunea secolelor, aceast` antic` [tiin]` predat` de-a lungul veacurilor în
India, Egipt [i Grecia. Hermes Trimegiste a fost marele Maestru al Egiptului.
În]elepciunea sa, p`strat` cu grij`, ne parvine dup` mai mult de zece secole. El
trìa în Egipt cînd rasa uman` actual` era înc` în copil`rie. Dar dac` cititi
"Xybalionul" cu aten]ie, ve]i descoperi c` el preda ceea ce noi înv`]`m ast`zi. El
afirma într-adev`r, c` orice stare mental` este înso]it` de vibra]ii [i c` te une[ti cu
ceva spre care vibrezi. De aceea, ne vom armoniza de acum înainte vibra]iile
cu cele ale succesului, fericirii [i abunden]ei.
Acum este momentul favorabil.

Azi este o zi de [ans` extraordinar`.
CAPITOLUL VI
ÎNCRUCI{AREA DRUMURILOR
"Alege]i azi pe cine vre]i s` sluji]i" (Iisus 25: 15)

În fiecare zi, este necesar s` facem o alegere (ne g`sim la o r`scruce). Voi
face asta sau asta? Voi pleca sau voi r`mîne? Mul]i nu [tiu ce s` fac`. Se agit`
zadarnic, l`sînd altora grija de a decide pentru ei, apoi regret` c` le-au urmat
sfaturile.
Al]ii cînt`resc cu grij` pentru [i contra. Ei evalueaz` [i aprecia-z` o situa]ie,
ca [i cînd ar fi vorba de o marf`, [i se întreab` apoi de ce nu au reu[it s`-[i ating`
scopul.
Unii merg pe c`rarea minunat` a intui]iei [i ajung în P`mîntul F`g`duin]ei, cît
ai clipi.
Intui]ia este facultatea spiritual` mult superioar` ra]iunii; cînd te încrezi în
ea, te conduce c`tre tot ceea ce dore[ti, tot ceea ce tu ai nevoie.
În cartea mea "Jocul vie]ii [i cum s`-l joci", dau numeroase exemple de
reu[it` ob]inute datorit` acestei facult`]i extraordinare. Explic, de asemeni, c` a
te ruga înseamn` a telefona lui Dumnezeu [i c` El r`spunde prin intermediul
intui]iei.
Lua]i deci azi decizia de a merge pe aceast` c`rare magic`. În cursul meu,
eu sf`tuiesc s` se cultive intui]ia, c`ci, la cea mai mare parte din oameni, aceast`
însu[ire r`mîne a]ipit`. Trebuie, deci, s`-i spunem: "Treze[te-te, tu care dormi!
Ia cuno[tin]` de directivele [i impulsurile pe care le prime[ti. Treze[te
divinitatea care este în tine.".
Claude BRAGDON a declarat: "A trì intuitiv, înseamn` a trì în cea de-a
patra dimensiune".
Dac` te afli la încruci[area drumurilor, dac` este necesar s` iei acum, o
decizie, cere ca o direc]ie bine determinat` s`-]i fie clar indicat`.
Se g`sesc în Cartea lui Iisus mai multe evenimente, care se pot interpreta
metafizic. "Dup` moartea lui Moise, cel Etern îi spuse lui Iisus: "Acum, ridic`-te,
treci Iordanul, tu împreun` cu tot acest popor, pentru a intra în ]ara pe care
eu o dau Copiilor lui Israel. Orice loc pe care ve]i c`lca, vi-l dau".
Picioarele sunt, deci, simbolul în]elegerii, deci, metafizic, acest pasaj
semnific` c` tot ceea ce noi în]elegem apar]ine con[tiin]ei noastre [i c` nu ni se
poate r`pi ceea ce este înr`d`cinat acolo.
Biblia, într-adev`r, continu` în ace[ti termeni: "Nimeni nu-]i va putea sta
împotriv`, cît vei trì.... Eu nu te voi p`r`si. Fii tare [i curajos [i ac]ioneaz` cu
credin]`, conform legii pe care Moise, slujitorul Meu, ]i-a prescris-o; nu te
întoarce nici la dreapta, nici la stînga, pentru ca s` reu[e[ti în tot ce vei
întreprinde.".
Noi reu[im deci, prin urmare, cînd respect`m legea spiritual`, cu fermitate
[i curaj. Dar ne d`m seama c`, ajun[i la "încruci[area drumurilor", trebuie s`
facem o alegere.
"Alege azi pe acela pe care vrei s`-l sluje[ti", ghidul Divin sau intelectual.
Un om de afaceri cunoscut spunea unuia dintre prieteni: "Eu ascult
întotdeauna de intui]ia mea [i sunt norocul în persoan`".
Inspira]ia, adic` direc]ia Divin`, este factorul esen]ial în via]`. În realitate,
aceasta este ceea ce oamenii încearc` s` dezvolte cînd merg la cursuri unde se

pred` Adev`rul. Mi-am dat seama c` un cuvînt propice declan[eaz` activitatea
divin`.
O doamn` veni s`-mi spun` despre o situa]ie foarte complicat`. Eu îi spusei:
"L`sa]i-L pe Dumnezeu s` descurce El |nsu[i aceast` afacere". Subjugat`, ea
repet`: "Eu las acum pe Dumnezeu s` des-curce aceast` afacere". Aproape
imediat, ea închirie casa sa, care r`m`sese vacant` mult timp.
L`sa]i pe Dumnezeu s` descurce situa]iile, c`ci atunci cînd v` amesteca]i,
pierde]i de fiecare dat`. Sunt deseori întrebat`: "Cum s` facem ca Dumnezeu s`
intervin` în ceea ce ne preocup` [i de ce nu trebuie s` ne amestec`m?" De ce?
Pentru c` atunci este intelectul acela care ia afacerea în mîn` [i ridic` obiec]ii:
timpurile sunt grele, afacerile nu merg, nu spera]i ameliorare înainte de 1958.
Pentru Legea spiritual` conteaz` doar "acum". Înainte de a fi chemat, e[ti auzit
"c`ci timpul [i spa]iul nu sunt decît o iluzie", [i binecuvînta-rea care v` este
destinat` a[teapt` ca voi s-o elibera]i prin credin]a voastr` [i prin cuvîntul
vostru.
"Alege azi pe cel pe care vrei s`-l sluje[ti", frica sau credin]a.
Orice ac]iune inspirat` de fric` poart` în ea îns`[i germenul înfrîngerii.
Trebuie s` ai mult` for]` [i curaj pentru a te încrede doar în Dumnezeu.
Noi avem deseori încredere în El pentru lucruri m`runte, dar cînd este vorba
de o situa]ie grav`, ni se pare mai prudent s` ne ocup`m noi în[ine de ea - ceea
ce are ca efect înfrîngerea [i e[ecul.
Fragmentul urm`tor dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis-o o
corespondent` din vest, arat` cum circumstan]ele pot s` se modifice rapid.
"Am avut pl`cerea s` citesc cartea dumneavoastr` remarcabil` "Jocul vie]ii
[i cum s`-l joci". Am patru fii, în vîrst` de 10, 13, 15 [i 17 ani [i îmi spun c` ar fi
minunat pentru ei dac` ar putea s`-l în]eleag` [i s`-l pun` în practic` chiar din
tinere]e, pentru a putea poseda tot ceea ce le apar]ine prin drept Divin.
Persoana care mi-a împrumutat cartea dumneavoastr` mi-a propus [i
altele, dar am fost atras` de aceasta ca de un magnet [i am fost obligat` s-o
citesc dintr-o r`suflare. Dup` ce am terminat-o, îmi d`dui seama c` m-am str`duit
s` trìesc conform Legii Divine, dar cum nu o în]elegeam, progresele mele au
fost foarte lente.
Mi se p`rea foarte dificil, mai întîi, s` încep s` m` ocup de afaceri dup` ce
ani de zile nu m-am ocupat decît de cas`. Dar am f`cut aceast` afirma]ie:
"Dumnezeu face posibil ceea ce este imposibil". {i aceasta mi se [i întîmpl`.
"Eu sunt recunosc`toare pentru situa]ia pe care o am acum [i surîd cînd
oamenii exclam`: "Cum face]i dumneavoastr` pentru a v` ocupa de bìe]ii
dumneavoastr`, de casa voastr`, dup` ce a]i suferit opera]ii atît de grave [i a]i
stat luni întregi în spital, f`r` ca cineva din familia dumneavoastr` s` v` poat`
ajuta?"
Dumnezeu îi g`si un loc în afaceri chiar atunci cînd prietenii o sf`tuiau nici
s` nu se gîndeasc` la aceasta.
De altfel, oamenii v` r`spund, în general, à propos de orice: "Asta nu se
poate!".

Am f`cut aceast` experien]`, recent. Descoperisem, într-o pr`-v`lie, un
aparat adorabil, din argint, pentru preg`tirea cafelei sau a infuziilor. Încîntat`,
ar`tai descoperirea mea prietenilor care, în unanimitate exclamar`: "Acest
aparat nu va func]iona!". Unul dintre ei îmi declar`: "În locul tù nu a[ ezita s`-l
arunc la gunoi!". Dar, f`r` s` m` las influen]at, eu acordai încredere micului meu
aparat, care func]ion` de minune.
Prietenii mei apar]ineau, pur [i simplu, genului mediu, care nu preget`
niciodat` s` exclame: "Asta nu va merge! Nu este posibil!"
Toate marile idei se lovesc de o opozi]ie. "Nu te l`sa influen]at de nimeni".
Urmez` calea în]elepciunii [i a în]elegerii, "nu te întoarce nici la dreapta, nici la
stînga, pentru ca s` reu[e[ti în tot ce vei întreprinde".
În Iisus, capitolul 24, versetul 13, noi g`sim aceast` declara]ie remarcabil`:
"{i v-am dat o ]ar` pe care nu a]i cultivat-o, ora[e pe care nu le-a]i construit, [i
în care locui]i, vi]` de vie [i m`slini pe care nu i-a]i plantat [i care v` servesc
drept hran`".
Iat` ce ne arat` c` omul nu poate s` cî[tige orice; binecu-vînt`rile de care
beneficiaz` sunt daruri. (Daruri, de team` ca omul s` nu devin` orgolios de ceea
ce posed`).
De îndat` ce devenim con[tien]i de bog`]ie, darul acesta ni se face imediat.
Dac` devenim con[tien]i de reu[it`, aceasta ne este acordat`; c`ci reu[ita [i
abunden]a sunt st`ri de spirit.
"C`ci cel Etern este Dumnezeul nostru; El este cel care ne-a f`cut s` sc`p`m
noi [i p`rin]ii no[tri, din Egipt, din ]ara servitu]ii".
Egiptul simbolizeaz` tenebrele spirituale. În casa servitu]ii, omul este
sclavul îndoielilor sale, ale temerilor sale; el crede în s`r`cie, în limit`ri, [i toate
acestea pentru c` s-a în[elat "la încruci-[area drumurilor" [i pentru c` a luat-o pe
un drum gre[it.
Dac` e[ti nefericit, aceasta se întîmpl` pentru c` ai neglijat s` urmezi strict
ceea ce Spiritul î]i revelase prin intui]ie.
Toate lucrurile importante au fost îndeplinite de oameni care au r`mas
fideli idealului lor.
Henry Ford dep`[ise 40 de ani cînd invent` ma[ina care-i poart` numele. El
se lovi de mari dificult`]i pentru a-[i procura capitalurile necesare. Prietenii sì
erau convin[i c` proiectul sù este nes`buit. Mîhnit, tat`l sù îi spuse: "Henry de
ce abandonezi tu o situa]ie de 25 de dolari pe s`pt`mîn`, pentru a te lansa într-o
afacere ridicol`?" Dar Ford nu se l`s` influen]at de nimeni.
Pentru a ie[i din ]ara Egiptului, din casa servitu]ii, trebuie s` lu`m decizii
dictate de Adev`r.
S` nu ne în[el`m la intersec]ie. "Fii hot`rît, curajos; ac]ioneaz` cu credin]`,
dup` Legea pe care Moise, slujitorul Meu ]i-a prescri-s-o; nu te întoarce nici la
dreapta, nici la stînga, pentru ca s` reu-[e[ti în tot ceea ce vei întreprinde".
Azi, pentru c` ne afl`m la încruci[area drumurilor, s` ascult`m f`r` team` de
vocea intui]iei.
Biblia o nume[te "murmurul dulce [i u[or".

"Urechile tale vor auzi în spatele tù o voce care î]i va spune: Acesta este
drumul, urmeaz`-l". {i pe acest drum vei descoperi binele, care deja este preg`tit
pentru tine.
Vei g`si "]ara pe care nu ai arat-o, ora[ele pe care nu le-ai construit, vi]a de
vie [i m`slinii pe care nu i-ai plantat [i care î]i servesc drept hran`".
Divin condus, eu aleg drumul cel bun la încruci[area drumurilor.

Dumnezeu deschide un drum chiar [i atunci cînd acesta nu exist`.
CAPITOLUL VII
TRAVERSAREA M<RII RO{II
"Spune copiilor lui Israel s` porneasc`" (Exod 14: 15)
Una dintre povestirile cele mai dramatice din Biblie este epi-sodul care
poveste[te traversarea M`rii Ro[ii de c`tre copiii lui Israel.
Moise îi conducea în afara Egiptului, unde fuseser` în captivi-tate [i
egiptenii îi urm`reau. Ca cea mai mare parte a oamenilor, copiii lui Israel nu
se încredeau de loc în Dumnezeu; ei nu încetau s` murmure: "Nu-]i spuneam
noi în Egipt: las`-ne s`-i slujim pe egipteni, c`ci prefer`m s`-i slujim pe ei, decît s`
murim în de[ert.".
Moise r`spunse poporului: "Nu v` teme]i de nimic. R`mîne]i lini[ti]i [i
contempla]i eliberarea pe care cel Etern v-o va acorda azi; c`ci pe egiptenii pe
care îi vede]i ast`zi, nu îi ve]i mai vedea niciodat`.".
"Cel Etern va lupta pentru voi, [i voi ve]i fi lini[ti]i".
Moise f`cea tot ce îi st`tea în puteri pentru a le insufla credin]` copiilor lui
Israel.
Dar ace[tia preferau s` fie aservi]i mai curînd îndoielilor [i temerilor lor
(c`ci egiptul simbolizeaz` tenebrele), decît s` fac` un salt primejdios în credin]`,
pentru a traversa de[ertul [i a atinge P`mîntul F`g`duin]ei.
Trebuie, într-adev`r, s` traversezi de[ertul, înainte de a ajunge în P`mîntul
F`g`duin]ei.
Vechile îndoieli, vechile temeri ne înconjoar`, dar g`sim întotdeauna pe
cineva care s` ne încurajeze s` avansàm, un Moise care s` ne împing` înainte –
cîteodat` este un prieten, cîteodat` o intui]ie.
"{i cel Etern îi spuse lui Moise: De ce m` strigi? Spune copiilor lui Israel s`
porneasc` la drum!"

"Cît despre tine, întinde bastonul, întinde mîna ta spre mare [i împarte-o;
copiii lui Israel vor trece prin mijlocul m`rii, pe nisip uscat..."
"Moise întinse mîna spre mare. {i cel Etern împinse marea cu un vînt din
r`s`rit, care sufl` cu impetuozitate toat` noaptea. El sec` marea [i apele se
împ`r]ir`."
"Copiii lui Israel p`[ir` prin mijlocul m`rii, pe nisip uscat [i apele formar` un
zid la dreapta [i la stînga lor."
"Egiptenii începur` urm`rirea lor [i to]i caii Faraonului, carele sale [i
cavalerii sì intrar` dup` ei în mijlocul m`rii..."
"Cel Etern îi spuse lui Moise: Întinde-]i mîna peste mare [i apele vor reveni
peste egipteni, peste carele [i cavalerii lor."
"Moise întinse mîna peste mare [i, diminea]a, marea î[i relu` locul
obi[nuit. Egiptenii fugir` la apropierea valurilor, dar cel Etern îi precipit` în
mijlocul m`rii.".
"Apele revenir` [i acoperir` carele, cavalerii [i toat` armata Faraonului,
care intraser` în mare pentru a-i urm`ri pe fiii lui Israel; nu sc`p` nici unul.".
Nu uita]i c` Biblia face aluzie la individ. La de[ertul tù, la Marea ta Ro[ie,
la P`mîntul F`g`duin]ei tale face ea aluzie în acest pasaj.
Pentru fiecare dintre voi, exist` un P`mînt al F`g`duin]ei - dorin]a cea mai
scump` inimii voastre - dar a]i fost destul de aservi]i de egipteni (gîndurile
voastre), încît aceast` dorin]` vi se pare o realizare imposibil` sau, în orice caz,
foarte îndep`rtat`. Considera]i c` este riscant s` v` încrede]i în mod absolut în
Dumnezeu [i c` de[ertul va fi poate mai rù decît egiptenii.
{i cum s` [tii dac`, la urma urmei, P`mîntul F`g`duin]ei voas-tre exist` într-
adev`r?
Ra]iunea este întotdeauna aliata egiptenilor!
Mai devreme sau mai tîrziu, totu[i, ve]i primi acest ordin: "Porne[te la
drum". Adeseori, circumstan]ele sunt cele care v` antreneaz`.
Am s` v` dau exemplul uneia dintre elevele mele.
Este o pianist` remarcabil`. Dup` ce a avut mult succes în strìn`tate, ea s-a
întors în ]ar`, cu un album impresionant, plin cu extrase din pres` [i cu inima
debordînd de bucurie. Una dintre rudele sale se interes` de ea [i îi propuse
fonduri pentru organiza-rea unui turneu de concerte. Ei se adresar` unui
impresar, care trebuia s` se ocupe de administrarea financiar` a acestei afaceri.
Dup` dou` sau trei concerte, banii lipsir`, impresarul însu[in-du[i-i. Aceast`
doamn` r`mase dezolat` [i f`r` speran]`. Ea îl detesta atît de mult pe impresar,
încît se îmboln`vi. Aproape f`r` bani, ea era obligat` s` trìasc` într-o camer` trist`
[i f`r` confort, unde era atît de frig, încît nici nu putea s` exerseze la pian.
Ea era, într-adev`r, aservit` egiptenilor - ura, ranchiuna, s`r`cia [i limit`rile.
Atunci, o prieten` o aduse la una din reuniunile mele [i ea îmi spuse povestea
ei.
- Înainte de toate, îi spusei, trebuie s` încetezi s`-l ur`[ti pe acest om. Cînd
vei putea s`-l ier]i, succesul î]i va surîde din nou. Ini]ierea ta în imperativitatea
iert`rii începe chiar acum.

Acest sfat p`rea dificil de urmat; ea se str`dui [i urm` cursurile mele cu
asiduitate.
Între timp, ruda ei f`cuse apel la justi]ie pentru a recupera fondurile, dar
lunile trecur` f`r` ca aceast` cauz` s` fie pledat`.
Prietena mea fu chemat` în California. Toat` aceast` poveste încetase s-o
chinuiasc`; ea îl iertase pe impresar.
Deodat`, dup` 4 ani, i se f`cu cunoscut c` diferendul se va judeca. Sosind la
New York, ea veni s` m` vad`, pentru a-mi cere s` pronun] Cuvîntul Adev`rului,
pentru ca dreptatea s` triumfe.
La audien]`, totul se termin` cît se poate de bine. Impresarul fu
condamnat s` înapoieze banii în rate lunare.
Ea sosi la mine vesel`. "Nu am încercat nici un resentiment împotriva
acestui om, îmi spuse ea. A fost chiar foarte mirat cînd l-am salutat cordial".
Apoi, ruda sa, luînd decizia s`-i cedeze suma în litigiu, pianista se trezi cu un
mare cont în banc`.
Ea nu va întîrzia s` intre acum în P`mîntul F`g`duin]ei sale. Ea a ie[it din casa
servitu]ii (ura [i ranchiuna); ea a traversat Marea sa Ro[ie. Buna sa voin]` în
privinta adversarului sù a îndep`rtat apele [i ea a putut s` treac` pe p`mînt
ferm.
P`mîntul ferm simbolizeaz` ceea ce este substan]ial, ferm sub picioare,
adic` în]elegerea.
Moise apare ca unul dintre cele mai importante personaje bibli-ce.
"Moise în]elesese c` trebuie s` p`r`seasc` Egiptul, împreun` cu întreg
poporul sù. Datoria care-l a[tepta se lovea de reaua voin]` a Faraonului,
hot`rît s` nu-i elibereze pe cei pe care-i aservise pentru profitul sù, dar mai
trebuia [i s` împing` la revolt` o na]iune îndelung oprimat` [i care pierduse orice
ini]iativ`. "Ce geniu extraordinar trebuia s` ai, pentru a triumfa într-o asemenea
situa]ie. Moise avea acest geniu; avea curajul convingerilor sale [i nu se gîndea
la el însu[i. Uitarea de sine! Biblia spune: Moise era un om foarte r`bd`tor, mai
r`bd`tor decît orice om de pe fa]a p`mîntului. El primea cu atîta blînde]e
ordinele celui Etern, încît deveni unul dintre oamenii cei mai puternici din
toate timpurile". Cel Etern îi spuse: "|ntinde mîna ta peste mare [i împarte-o;
copiii Israelului vor trece prin mijlocul m`rii pe p`mînt ferm". F`r` s` încerce cea
mai mic` îndoial`, el spuse acestora: "Porni]i la drum". Era o încercare
îndr`znea]` s` antrenezi toat` aceast` mul]ime în mare, cu certitudinea absolut`
c` nici unul nu va pieri. Dar iat` miracolul! "Cel Etern îndep`rt` marea cu un
vînt din r`s`rit, care sufl` cu impetuozitate toat` noaptea. Astfel, marea l`s` loc
p`mîntului [i apele se împ`r]ir`.".
Aminti]i-v` c` aceasta poate s` vi se întîmple [i dumneavoastr`, chiar azi.
Gîndi]i-v` la ceea ce v` preocup`.
Poate c` a]i pierdut orice ini]iativ`, deoarece a]i fost timp îndelungat
sclavul Faraonului (îndoielile, temerile, descuraj`rile voastre).
Nu are importan]`! Da]i-v` acest ordin! "Porne[te la drum!"
"... Cel Etern a îndep`rtat marea cu un vînt de la r`s`rit, care a suflat cu
impetuozitate".
Acest vînt impetuos va fi pentru voi o afirma]ie puternic`.
Face]i o declara]ie dinamic` a Adev`rului. Dac` este vorba de o problem`
financiar`, afirma]i: "Abunden]a mea vine de la Dumnezeu. Prin efectul Gra]iei
[i al mijloacelor perfecte, surprize magnifice se vor manifesta în afacerile mele.
Aceast` afirma]ie este excelent`, pentru c` ea con]ine un element de mister.
Noi am înv`]at, într-adev`r, c` Dumnezeu î[i îndepline[te mi-nunile pe cì
misterioase, care ne surprind întotdeauna. Acum c` a]i f`cut afirma]ia pentru
manifestarea abunden]ei, a]i declan[at "vîn-tul de r`s`rit".
Porni]i c`tre Marea voastr` Ro[ie - penuria, limit`rile – face]i ceva care s`
dovedeasc` cutezan]a voastr`.
Permite]i-mi s` v` povestesc ce i s-a întîmplat uneia dintre elevele mele.
Ni[te prieteni o invitaser` pentru un sejur într-o sta]iune de var` foarte [ic.
De mult timp, ea trìa la ]ar`. Devenind foarte corpolent`, nici o rochie nu-i
mai venea, în afar` de costumul de cerceta[` al fiicei sale. Cînd sosi pe
nea[teptate aceast` invita]ie, ea nu avea nimic de îmbr`cat; ori îi trebuiau rochii
de sear`, pantofi asorta]i [i toate accesoriile de toalet`, pe care ea nu putea s` le
cumpere, din lips` de bani.
Ea veni s` m` vad`. "Ce dori]i s` face]i?" o întrebai. "Eu doresc cu ardoare s`
plec [i nu-mi fac griji".
Ea se introduse cum putu într-o rochie [i porni la drum. Fu primit` cu
c`ldur` de gazdele sale. Prietena ei, pu]in încurcat`, îi spuse imediat: "Ceea ce
am f`cut poate c` v` va [oca, dar am cîteva rochii de sear` [i pantofi pe care nu-i
port niciodat`, mi-am permis s`-i pun în camera ta. Te-ar sup`ra dac` le-ai
purta?" Prietena mea o asigur` c` ar fi încîntat` [i se întîmpl` c` totul i se potrivi
de minune. A[adar, ea traversase Marea Ro[ie [i se g`sea pe p`mînt ferm.
Apele M`rii mele Ro[ii se despart, eu trec acum pe p`mînt ferm. Acum eu
avansez spre P`mîntul F`g`duin]ei, care-mi este destinat.

CAPITOLUL VIII
SANTINELA POR}II
"Am plasat lîng` voi santinele; fi]i aten]i la sunetul trompetei" (Ieremia 6: 7)
Santinela Por]ii, cea care trebuie s`-mi supravegheze gîndurile, este

Spiritul supracon[tient.
Noi avem capacitatea de a ne alege gîndurile. Omul a între]inut timp de
milenii gînduri eronate, devenite pu]in cîte pu]in inerente genului uman, încît
acum i se par imposibil de dominat. Aceste gînduri invadeaz` spiritul ca o
turm` speriat`. Dar este de ajuns un cîine ciob`nesc pentru a restabili ordinea
printre oi]ele îngrozite [i s` le îndrepte spre stîn`. La cinema am v`zut, la
actualit`]i, un cîine ciob`nesc, adunîndu-[i oile. Le grupase pe toate, în afar` de
trei. Acestea îi ]ineau piept [i se revoltau. Zbierînd, se ridicau pe picioarele din
spate, într-o pozi]ie de protest, dar cîinele se mul]umi s` se a[eze în fa]a lor f`r`
s`-i sl`beasc` din ochi. El st`tea lini[tit [i hot`rît, f`r` s` latre sau s` amenin]e. Dup`
cîtva timp, oile, scuturînd din cap, o luar` ele însele pe drumul spre stîn`.
Noi putem s` înv`]`m s` ne domin`m gîndurile în acela[i fel, cu lini[te [i
hot`rîre, f`r` s` recurgem la for]`.
S` alegem o afirma]ie [i s` o repet`m continuu, atunci cînd gîndurile
noastre o iau razna.
Dac` nu ne este posibil întotdeauna s` ne control`m gîndurile, în schimb
putem s` ne supraveghem cuvintele; o afirma]ie repetat` sfîr[e[te prin a
influen]a subcon[tientul [i noi devenim astfel st`pîni pe situa]ie.
Noi citim în capitolul 6, din Ieremia: "Am plasat lîng` voi santinele; fi]i
aten]i la sunetul trompetei".
Reu[ita [i fericirea voastr` depind de santinela care vegheaz` la poarta
gîndurilor voastre, c`ci acestea, mai devreme sau mai tîrziu, vor sfîr[i prin a se
materializa.
Î]i închipui c` fugind de o situa]ie negativ` vei sc`pa; este o eroare, oriunde
vei merge, ea se va prezenta din nou. Aceea[i experien]` se va repeta atîta

timp cît nu înve]i lec]ia. Aceast` idee este pus` în eviden]` de filmul "Magicianul
din Oz".
Micu]a Dorotheea este foarte nefericit`, pentru c` o femeie rea din sat vrea
s`-i ia cîinele, pe Toto. Ea m`rturise[te nelini[tea sa unchiului [i m`tu[ii sale.
"Pleac` de aici!", îi spun ei, prea ocupa]i pentru a o asculta. "Exist` acolo sus, în
ceruri, îi explic` ea lui Toto, un loc minunat, unde to]i sunt ferici]i [i unde nu
exist` rì". A[a de mult [i-ar dori s` mearg` acolo! Deodat`, un ciclon se
declan[eaz` [i o poart` pe feti]`, împreun` cu cîinele ei, departe, departe în
ceruri [i apoi, îi face s` aterizeze în ]ara numit` Oz.
La prima vedere totul pare fermec`tor. Dar, în curînd, Dorotheea reg`se[te
aici pe b`trîna din sat, care o chinuia. Acum ea este o vr`jitoare cumplit`, care
vrea s`-l r`peasc` pe Toto. Ah! de ce nu poate ea s` se întoarc` acas`! Este sf`tuit`
s` se duc` la Magicianul din Oz. El este atotputernic [i îi va îndeplini ruga. Iat-o
plecînd în cùtarea palatului fermecat, din ora[ul Smaraldelor. Pe drum, ea
face cuno[tin]` cu o sperietoare, care este nec`jit`, pentru c` nu este inteligent`.
Apoi, ea întîlne[te un omule] de plumb, disperat c` nu are inim`. În sfîr[it, ea se
întîlne[te nas în nas cu un leu foarte nefericit, pentru c` se simte lipsit de curaj.
Ea îi consoleaz` pe to]i trei, apoi le propune: "S` mergem împreun` la
Magicianul din Oz, el este atotputernic, el ne va da ceea ce dorim - unuia
minte, altuia inim`, [i celuilalt curaj.". Li se întîmpl` tot felul de contratimpi
îngrozitori, c`ci vr`jitoarea cea rea este hot`rît` s` pun` mîna pe Dorotheea, pe
Toto [i pe pantofiorul de rubin, care o protejeaz` pe feti]`. În sfîr[it, ei ajung în
fa]a palatului de smaralde al Magicianului din Oz.
Ei cer s` fie primi]i în audien]`, dar li se r`spunde c` nimeni, niciodat` nu a
putut s`-l vad` pe marele personaj, care trìe[te ascuns în palat.
Datorit` bunei zîne din Nord, ei p`trund, totu[i, în palat [i descoper` c`
magicianul nu este altcineva decît pretinsul vr`jitor care trìa în satul
Dorotheei. Iat`-i dispera]i, pentru c` nimeni nu va putea îndeplini dorin]ele lor.
Dar zîna cea bun` le arat` c` acestea au [i fost îndeplinite. Încercînd s` ias` din
încurc`tur`, în ciuda atîtor obstacole, sperietoarea a c`p`tat minte, omule]ul de
plumb î[i d` seama c` are acum o inim`, deoarece o iube[te pe Dorotheea; cît
despre leu, el a devenit întreprinz`tor, pentru c` a dat dovad` de curaj în cursul
aventurilor lor.
"Dar pentru tine, o întreab` zîna cea bun` pe Dorotheea, ce înv`]`minte ]i-
au adus toate aceste evenimente?". "{tiu acum c` dorin]a mea cea mai scump`
este s` m` întorc acas`, în gr`dina mea.". Zîna face un semn cu bagheta magic` [i
deîndat`, feti]a se afl` la ea acas`. Ea se treze[te [i î[i d` seama c` sperietoarea,
omule]ul de plumb [i leul sunt agricultorii care lucreaz` în ferma unchiului ei [i
care sunt foarte ferici]i de întoarcerea ei. Aceast` poveste ne arat` c`, dac` fugim
de dificult`]i, ele alearg` dup` noi. Nu v` l`sa]i tulbura]i de nici o situa]ie [i, de la
sine, ea va lua sfîr[it.
Exist` o lege ocult` - legea indiferen]ei. "Nici unul dintre aceste lucruri nu
m` emo]ioneaz`". De îndat` ce nimic nu mai este susceptibil s` v` chinuie, orice
perturbare dispare din planul exterior. "Dup` ce a]i în]eles înv`]`turile
Mae[trilor, ace[tia [i-au încheiat rolul.". "Am plasat lîng` voi santinele, fi]i aten]i
la sunetul trompetei.". Acest instrument servea odinioar` pentru a atrage
aten]ia poporului asupra unui fapt nou: promulgarea unei legi, anun]area
unei victorii. Deîndat` ce v` ve]i da seama de importan]a lor, v` ve]i obi[nui s`
veghea]i asupra fiec`ruia dintre gîndurile [i cuvintelor voastre.
Imagina]ia a fost numit` "foarfecele spiritului". Ea decupeaz`, într-adev`r,
imaginile pe care omul, f`r` încetare, le formeaz` în spiritul sù [i care se vor
materializa apoi în via]a sa. Mul]i oameni decupeaz` imaginile care îi
înspìmînt`, deoarece, ceea ce ei î[i imagineaz` nu este conform Planului Divin.
Viziunea unic` - ochiul s`n`tos - permite omului s` vad` doar Adev`rul. Dincolo
de rù, el percepe binele, care va r`s`ri din el. El transform` nedreptatea în
echitate [i dezarmeaz` pe du[manii sì prin bun`voin]`. Voi a]i citit desigur
anumite povestiri mitologice despre ciclopi, ace[ti uria[i care trìau, se spune,
în Sicilia. Legenda spune c` nu aveau decît un ochi în mijlocul frun]ii. Locul
imagina]iei se g`se[te tocmai în frunte - între cei doi ochi. A[a a [i venit ideea
uria[ilor fabulo[i. Cînd ve]i poseda acel ochi - acea viziune unic` - ve]i fi, cu
adev`rat, voi în[iv` uria[i, c`ci fiecare dintre gîndurile voastre este constructiv [i
dotat cu putere. Fie ca acest ochi s` devin` santinela care vegheaz` la poarta
voastr`! Dac` ochiul tù este s`n`tos, tot corpul tù va fi luminat". Aceast` viziune
unic` va transforma corpul vostru într-un corp spiritual, "corpul electric" creat
dup` Asem`narea [i Chipul lui Dumnezeu (dup` imaginea Sa). Dac` noi am
putea concepe clar Planul Divin, lumea s-ar regenera, c`ci viziunea noastr`
interioar` ne-ar ar`ta un univers unde ar domni pacea, abunden]a [i bun`tatea.
"Nu judeca]i dup` aparen]e, ci dup` dreptate". "O na]iune nu va trage spada
împotriva alteia [i nu vor mai fi r`zboaie."
Cînd se aplic` legea ocult` a indiferen]ei, nu mai e[ti tulburat de aparen]ele
ostile pentru a te lega ferm de o gîndire constructiv`, care va triumfa. Legea
spiritual` este mai puternic` decît legea karmei. Acest lucru, practicianul nu
trebuie s`-l piard` din vedere cînd î[i îngrije[te spiritual bolnavii. El nu va opera
o transformare în Spiritul, în corpul [i în afacerile celui care a recurs la el, decît
r`mînînd absolut indiferent la aparen]ele de penurie, de prejudiciu sau de
maladie.
L`sa]i-m` s` v` citez acest verset din capitolul 31, din Ieremia. "C`ci vine ziua
cînd g`rzile vor striga pe muntele lui Efraim: << Ridica]i-v`, s` urc`m în Sion,
spre cel Etern, Dumnezeul nos-tru>> ". El exprim` bucuria. El evoc` omul
eliberat de modul de gîndire negativ`.
Santinela care vegheaz` la Poart` "nu a]ipeste, nu doarme". Este "ochiul
care vegheaz` asupra Israelului". Dar omul pierde con[tiin]a acestei viziuni
interioare, cînd trìe[te într-o lume pe care gîndurile sale eronate au creat-o.
Poate c`, în anumite momen-te, are un fulger de intui]ie sau iluminare, dar el
recade imediat în universul sù haotic. Î]i trebuie o hot`rîre [i o vigilen]` de
fiecare clip` pentru a-]i supraveghea cuvintele [i gîndurile, c`ci toate cele care
exprim` teama, e[ecul, iritarea, reaua voin]`, trebuie s` fie alungate [i risipite.
Afirma]i: "Orice plant` care nu a fost sem`nat` de Tat`l meu, Care este în
Ceruri, trebuie s` fie smuls`."

Aceasta va face s` r`sar` clar în fa]a voastr`, imaginea cuiva, smulgînd
buruienile din gr`dina sa. Acestea sunt aruncate gr`mad` ai se usuc`, pentru c`
sunt lipsite de p`mîntul care le hr`nea. Voi alimenta]i gîndurile voastre
negative, acordîndu-le aten]ie. Aplica-]i-le legea ocult` a indiferen]ei [i refuza]i
s` le ar`ta]i un interes oarecare. Curînd, ve]i reduce la foamete "armata
strìnilor". Ideile divine vor n`v`li în con[tiin]a voastr`, în timp ce ideile eronate
se vor risipi. De acum înainte, nu ve]i dori decît ceea ce Dumnezeu vrea
pentru voi.
Un proverb chinez spune: "Filozoful las` croitorului grija de a croi
hainele.".
Abandona]i Arhitectului Divin planul vie]ii voastre [i ve]i cons-tata c` o
perfec]iune permanent` domne[te în tot ceea ce v` prive[-te.
Locul în care m` g`sesc este un p`mînt sf~nt. Eu îndeplinesc acum Planul Divin,
în care totul este perfect pentru totdeauna.

CAPITOLUL IX
CALEA ABUNDEN}EI
Calea care duce la abunden]` este cu sens unic, "nu se merge pe ocolite",
constat` vechiul proverb. Te îndrep]i fie spre penurie, fie spre prosperitate.
Drumul difer` dup` cum ai con[tiin]a bog`]iei sau a s`r`ciei. Abunden]a exist` în
profunzime, divin prev`zut` pentru fiecare. Bogatul ia din ea din plin, c`ci
starea sa de spirit este cea care suscit` o ambian]` opulent`. Schimba]i-v`
gîndurile [i, într-o clip`, condi]iile voastre de via]` se vor transforma. Lumea în
care evolua]i este format` din idei materializate din cuvinte care s-au
concretizat. Mai devreme sau mai tîrziu, ve]i recolta fructul cuvintelor [i al
gîndurilor voastre.
"Cuvintele sunt entit`]i, for]e care se mi[c` în spiral`, pentru a se întoarce la
timpul potrivit s` influen]eze existen]a celor care le-au pronun]at.". Oamenii
care nu vorbesc decît de s`r`cie [i limitare, suport` [i una [i cealalt`. Nu p`trunzi
în Regatul Abun-den]ei plîngîndu-]i soarta. Eu am cunoscut o doamn`, care nu
avea asupra prosperit`]ii decît idei foarte limitate. În loc s`-[i cumpere haine, ea
f`cea astfel încît s` le poarte pe cele pe care le avea, cît mai mult timp posibil.
Ea nu-[i cheltuia banii decît cu zgîrcenie [i nu înceta s` recomande so]ului s`
reducà cheltuielile. O auzeai repetînd cui vroia s-o asculte: "Eu nu-mi dorec
nimic din ceea ce nu-mi pot permite". Cum nu putea s`-[i permit` mult, ea nu
avea mare lucru. Deodat`, existenta sa se schimb` brusc. So]ul o p`r`si, obosit
de observa]iile [i de atitudinea ei, atît de meschine. Ea era disperat`, cînd o
carte de metafizic` îi c`zu într-o bun` zi în mîn`. În]elegînd c` provocase toate
nenorocirile sale, prin gînduri eronate, ea rîse din toat` inima, gîndindu-se la
gre[elile trecute [i jur` c` îi vor servi drept lec]ie. Ea lu` hot`rîrea s` respecte
legea abunden]ei. F`r` team`, ea cheltui pu]inul care-i r`m`sese, pentru a ar`ta c`
are încredere în bog`]iile invizibile [i c` Dumnezeu este sursa prosperit`]ii sale.
Nu mai era auzit` vorbind despre s`r`cie [i limitare: cuvintele ei [i atitudinea ei
exprimau de acum înainte larghe]ea. Vechii ei prieteni nu o mai recuno[teau.
Cu bucurie, ea se lans` pe calea abunden]ei [i se g`si în posesia atîtor bani, cî]i

nu avusese niciodat`. Por]i neb`nuite se deschiser` în fa]a ei [i ocazii
extraordinare i se oferir` de pretutindeni. Ea reu[i dincolo de orice a[tept`ri,
într-o munc` pentru care nu fusese preg`tit`.
Miracolele se produceau mereu în jurul ei. Ce se întîmplase? Ea
schimbase pur si simplu calitatea gîndurilor [i cuvintelor sale. Încrez`toare în
Dumnezeu, ea îl luase ca asociat. Multe dintre demonstra]iile ei nu se
îndeplinir` decît în ceasul al "12-lea" (aluzie la Matei 20: 9 si la II Regii 3: 16),
dar nimic nu-i mai lipsi, niciodat`, c`ci ea s`pa [an]urile [i mul]umea dinainte,
f`r` gînduri ascunse.
Recent, o persoan` a venit s` m` vad`. "Eu caut cu disperare de lucru", îmi
spuse ea. Eu îi r`spunsei: "Nu cùta cu disperare, ci dimpotriv`, lùdînd [i
mul]umind, c`ci Iisus Hristos, cel mai mare dintre metafizicieni, a spus s` te
rogi, aducînd laude [i f`cînd acte bune". Acestea, într-adev`r, deschid toate
por]ile, c`ci credin]a nezdruncinat` triumf` întotdeauna.
Evident, legea este impersonal`, astfel încît, dac` o persoanà necinstit`, dar
care între]ine gînduri de prosperitate, atrage la sine bog`]ia - dar bunurile
dobîndite necinstit nu aduc prosperitate - durata acestor bunuri este efemer` [i
ele nu aduc bucurie. Nu trebuie decît s` citim ziarul, pentru a fi convin[i c`
soarta celor care încalc` Legea nu este de invidiat. Iat` de ce este atît de necesar
s` faci apel la Legea abunden]ei universale dup` reguli, [i s` ceri ceea ce î]i
revine prin drept Divin [i prin Gra]ie. Unii atrag bog`]ia, dar sunt incapabili s-o
p`streze, fie c` le suce[te min]ile, fie c` grijile pe care [i le fac [i temerile lor îi fac
s-o piard`. Unul dintre elevii mei a relatat, la unul din cursurile mele, faptul
urm`tor: ni[te persoane din ora[ul în care se n`scuse, dup` ce au fost foarte
s`race, g`sir` deodat` o surs` de petrol în propria lor curte [i devenir` foarte
bogate. Tat`l f`cea parte dintr-un cerc sportiv foarte [ic [i începu s` joace golf.
El nu mai era tîn`r [i, acest exerci]iu obosindu-l peste m`sur`, el muri subit pe
teren. Toat` familia fu cuprins` de panic`. Fiecare î[i imagin` c` sufer` de inim`,
a[a c`, ba unii, ba al]ii, se asezar` în pat, avînd la c`p`tîi infirmiere cu diplom`,
atente la cea mai mic` b`taie de inim` a "acestor pacien]i". Oamenii î[i fac mereu
griji pentru una [i pentru alta. Oamenii despre care tocmai v-am vorbit nu mai
aveau griji financiare [i atunci se îngrijorau în ceea ce privea s`n`tatea lor. Acei
care nu evolueaz` spiritual gîndesc a[a: "Nu po]i s` ai totul". Cînd ob]ii ceva,
pierzi altceva. {i ei v` [i previn: "{ansa voastr` nu va dura. Este prea frumos
pentru a fi adev`rat.". Iisus a spus: "Ve]i avea necazuri în via]`, dar nu v`
pierde]i curajul, eu am învins (gîndu-rile)". În supercon[tientul vostru (Hristos
din voi), exist` r`spuns la orice cerere [i binele este perfect [i permanent. Noi
citim în Job: "Dac` te întorci spre Cel Atotputernic, tu te vei ridica (con[tiin]a ta
se va transforma), tu vei îndep`rta nedreptatea. Tu vei arunca aurul în praf,
aurul lui Ophir printre pietrele din torente. Cel Atotputer-nic va fi ap`r`torul
tù, aurul tù, argintul tù, bog`]iile tale.". Ce imagine de opulen]` ne ofer`
întoarcerea la cel Atotputernic! (schimbarea st`rii de con[tiin]`).
Este foarte dificil, în general, pentru cei care au între]inut mult timp
gînduri de s`r`cie, de neajunsuri, s` efectueze acest examen de con[tiin]`. Una
dintre elevele mele a ob]inut reu[ite str`lucite, declarînd: "Eu sunt fiic` de Rege.
Tat`l meu m` acoper` de bog`]ii. Eu sunt fiic` de Rege. Abunden]a aflueaz` spre
mine din toate p`r]ile.". Mul]i oameni se complac în mediocritate, pentru c`
sunt prea lene[i (mental), pentru c` gîndurile lor s`-i fac` s` ias` din ea. Trebuie
s` resim]i o profund` dorin]` de a fi eliberat de grijile pecuniare, s` te sim]i
bogat, s` te vezi bogat. Preg`te[te-te conti-nuu s` prime[ti bog`]ia. Imita]i-i pe
copii; juca]i-v` de-a "s` ne pre-facem c` suntem boga]i". Aceast` a[teptare plin`
de speran]` va influen]a subcon[tientul vostru. În imagina]ie, omul preg`te[te
continuu evenimente care vor surveni în via]a sa. Supercon[tientul este planul
inspira]iei, al revela]iei, al ilumin`rii [i al intui]iei. Intui]ia se traduce, cel mai
adesea, printr-un impuls. Supercon[-tientul este planul ideilor perfecte. Aici,
marile genii î[i g`sesc ideile. "Lipsit de viziune (imagina]ie), poporul meu
piere". Altfel spus: cînd omul pierde facultatea de a-[i imagina binele, sub toate
formele, el piere. (Starea lui este din rù în mai ràu). Este intere-sant de
comparat traducerea englez` cu cea francez` a capitolului 22 din Job. Biblia
englez` spune: "Cunoaste-L acum [i fii împ`cat, [i binele va veni de acum încolo
la tine". Versiunea francez` Segond este urm`toarea: "Iubeste-L pe El [i vei fi în
pace. Te vei bucura astfel de fericire.". "Dac` revii la Cel Atotputernic, tu te vei
ridica, tu vei îndep`rta nedreptatea din tabernacolele tale", citim în traducerea
englez` a versetului 23. "Tu vei fi restabilit dac` revii la Cel Atotputernic, dac`
îndep`rtezi nedreptatea din casa ta", spune Segond. Versetul 24 difer`, deci, în
cele dou` versiuni.
Citim în Biblia englez`: "Tu vei aduna aurul, ca si cînd ar fi praf, [i aurul
lui Ophir printre pietrele torentelor. Cel Atotputernic va fi aurul tù, argintul
sù, bog`]iile tale. Dar sensul este acela[i. De obicei, omul nu se bizuie decît pe
bunurile sale vizibile, dar ar fi mai bine s` renun]e la ele, pentru a nu se încrede
decît în Cel Atotputernic, cel care d`ruieste aurul, argintul, bog`]iile. O poveste
spus` de unul dintre prietenii mei, v-ar putea fi exemplu. Un preot s-a dus în
vizit` la o mîn`stire francez`, unde erau îngriji]i numero[i copii. Dezolat`, o
c`lug`ri]` i-a spus: - "Nu mai avem cu ce s` hr`nim copiii. Le va fi foame. Nu mai
avem decît o moned` de 5 franci." - "D`-mi-o!", spuse preotul. Ea i-o d`du [i el o
arunc` pe fereastr`. - "Acum, fi]i încrez`tori doar în Dumnezeu", ordon` el.
Aproape imediat, prieteni sosir`, aducînd numeroase daruri în natu-r` [i bani.
Aceast` poveste nu trebuie s` v` îndemne s` arunca]i banii pe fereastr`, în mod
deliberat, ci doar s` nu v` mai bizui]i pe ei. Conta]i pe resursele voastre
invizibile, bog`]iile imagina]iei voastre. Iubi]i-L pe Dumnezeu [i fi]i în pace, c`ci
El va fi pentru voi aurul vostru, argintul vostru, bog`]iile voastre.
Inspira]ia celui Atotputernic m` va proteja [i eu voi avea tot ceea ce îmi

trebuie.

CAPITOLUL X
EU NU VOI FI S<RAC
"Cel Etern este P`storul meu, eu nu voi fi s`rac" (Psalmul 23: 1)
Psalmul 23 este cel mai cunoscut dintre toate, s-ar putea spune c` este
nota dominant` a mesajului Bibliei. El îi spune omului c` nu va fi s`rac, cu
condi]ia s`-[i dea seama (s` fie sigur) c` Cel Etern este P`storul sù [i c` Inteligen]a
Infinit` va avea grij` s` nu-i lipseasc` nimic.
Dac` azi dobîndi]i aceast` convingere, toate cerin]ele voastre vor fi
cople[ite, acum [i întotdeauna; ve]i trage instantaneu din abunden]a cosmic`
tot ceea ce dori]i sau tot ceea ce v` lipse[te, pentru c` tot ceea ce v` este necesar
se g`se[te întotdeauna în calea voastr`.
"Cel Etern este P`storul meu, [i de aceea eu nu voi fi s`rac". O doamn`
în]elese deodat` acest adev`r. I se p`ru c` abunden]a invizibil` devenea tangibil`;
ea sim]i c` nu mai depindea de Timp [i Spa]iu [i nu mai d`du aten]ie, din acea
clip`, condi]iilor exterioare. Prima demonstra]ie pe care o f`cu era modest`, dar
î[i avea totu[i importanta ei. Îi trebuiau imediat peni]e de desen, dar nu avea
timp s` mearg` s` cumpere. Cùtînd altceva, ea deschise un sertar, de care în
general nu se servea, [i g`si acolo o duzin` din aceste peni]e. Ea în]elese c` legea
opereaz` [i mul]umi pentru aceasta; pu]in mai tîrziu, ea primi o sum` de care
avea nevoie, apoi realiz`ri mari sau mici n`v`lir` unele dup` altele. De atunci, ea
nu mai puse niciodat` la îndoial` afirma]ia Psalmistului; Cel Etern este P`storul
meu, [i de aceea eu nu voi fi s`rac.
Cine nu a auzit spunîndu-se: "Nu cred c` ai dreptul s`-i ceri lui Dumnezeu
bani sau alte bunuri materiale". Aceasta înseamn` s` nu în]elegi c` Principiul
creator exist` în orice om (Tat`l |nsu[i). Adev`rata spiritualitate demonstreaz` c`
Dumnezeu este abunden]a fiec`ruia [i aceasta în fiecare zi, nu doar o singur`
dat`, din întîm-plare. Iisus Hristos cuno[tea perfect aceast` lege [i tot ceea ce El
dorea, tot ceea ce-i era necesar se manifesta imediat, fie c` era vorba de pîine,

pe[te sau de o moned` de argint în gura unui pe[te. Dac` aceast` lege ar fi bine
în]eleas`, ar fi inutil s` tezaurizezi sau s` economise[ti. Aceasta nu înseamn` c`
nu trebuie s` ai cont în banc` [i plasamente bune, ci doar c` nu trebuie s` contezi
exclusiv pe ele [i c` orice pierdere suferit` este imediat compensat`. Într-
adev`r, mereu "Hambarele tale vor fi pline din abunden]`" [i "cupa ta va
deborda". Dar cum s` intri în contact cu aceast` abunden]` invizibil`? Formulînd
o afirma]ie a Adev`rului, care im-presioneaz` [i v` face s-o ob]ine]i. Ori aceasta
nu este doar pentru cî]iva privilegia]i. Oricine va pronun]a Numele lui
Dumnezeu va fi salvat. Dumnezeu este P`storul vostru, tot a[a cum este al meu
[i al tuturor. Dumnezeu este Inteligen]a Suprem`, care d`ruieste oame-nilor tot
ceea ce le trebuie. De ce? Pentru c` ea este Dumnezeu în ac]iune. Iisus Hristos
a spus: "Tat`l [i cu Mine suntem doar unul.". Parafrazînd aceast` parabol`, noi
am putea declara: "Eu [i Marele Principiu Creator al universului suntem ca
Unul singur [i identici.". Omul sufer` o lips` oarecare, cînd pierde contactul cu
acest Princi-piu Creator, în care trebuie s` te încrezi total, c`ci El este Inteli-
gen]a Absolut` [i [tie s` ob]in` realiz`ri perfecte. Ra]iunea [i voin]a personal`
provoac` scurtcircuite. "S` ai încredere în Mine [i Eu voi îndeplini", spune Cel
Etern. Cea mai mare parte dintre noi sunt plini de îndoial` [i de team` cînd nu
pot conta pe un sprijin exte-rior. O doamn` m`rturisi într-o zi unui practician
spiritual: "Eu nu sunt decît o s`rman` femeie care nu are pe nimeni s-o ajute în
afar` de Dumnezeu." - "Nu trebuie s` v` face]i griji, r`spunse acesta, dac` sunte]i
sus]inut` de Dumnezeu, c`ci toate bog`]iile Regatului Sù sunt la dispozi]ia
dumneavoastr`.". Într-o zi, o persoan` aproape în lacrimi, m` chem` la telefon:
"Situa]ia actual` m` îngri-joreaz` grozav!". Eu o lini[tii: "Pentru Dumnezeu,
situa]ia este imuabil`. Cel Etern este P`storul tù [i nu vei duce lips` de nimic.
Cînd o poart` se închide, o alta se deschide". Un om de afaceri care a reu[it
str`lucit [i care nu utilizeaz` decît metode bazate pe Ade-v`r, a declarat: "Ceea ce
este regretabil, este c` majoritatea oameni-lor sfîr[esc prin a crede într-o
anumit` stare de lucruri. Ei nu au destul` imagina]ie pentru a merge înainte,
pentru a-[i croi cì noi.".
Aproape toate marile reu[ite sunt cl`dite pe un e[ec.
Mi s-a povestit despre un comic de cinema, care a fost brutal concediat,
pentru c` nu mai erau roluri pentru el. Angajat pentru o emisiune la radio, el a
devenit celebru, de la o zi la alta. Am vorbit la una din reuniuni despre un om,
care era într-un asemenea hal de mizerie [i atît de descurajat, încît se
sinucisese. Cîteva zile mai tîrziu, sosi o scrisoare, anun]îndu-l c` mo[tenise o
avere însemnat`. "Toate acestea dovedesc, remarc` unul dintre auditorii mei,
c` atunci cînd dore[ti moartea, demonstra]ia ta mai are trei zile pîn` la reu[it`.".
"Da, nu v` l`sa]i în[ela]i de obscuritatea care preced` zorile.". A[a de bine î]i
face cîteodat` s` vezi zorile, pentru c` a[a î]i dai seama c` ele sosesc infailibil. Îmi
amintesc o experien]` pe care am f`cut-o acum cî]iva ani. Una dintre prietenele
mele, care locuia în Brooklyn, aproape de Prospect Park, avea idei destul de
originale. Într-o zi, ea îmi propuse: - "Vino s` dormi la mine. Noi ne vom trezi
devreme, pentru a vedea r`s`ritul în Park.". Mai întîi am refuzat, apoi mi-am
spus c`, la urma urmei, ar putea fi chiar interesant. Era vara. Noi ne-am sculat
pe la patru diminea]a, prie-tena mea, nepoata ei [i cu mine. Era înc` noapte
cînd am pornit la drum. Cî]iva poli]i[ti ne privir` cu curiozitate, dar prietena
mea le spuse cu demnitate: "Mergem s` vedem r`s`ritul soarelui", ceea ce p`ru
s`-i lini[teasc`. Noi traversar`m tot parcul pentru a ajunge la zona cu trandafiri.
O lumin` slab` ap`ru la est [i, deodat`, se auzi un vacarm de necrezut. Eram în
apropiere de Zoo [i toate animalele salutau aurora. Leii [i tigrii r`geau,
hienele ]ipau, nu erau decît strig`te ascu]ite [i urlete; fiecare animal se f`cea
auzit, c`ci se pre-g`tea o nou` zi.
Era, într-adev`r, foarte sugestiv. Lumina aluneca oblic pe sub arbori; totul
avea un aer ireal. Pe m`sur` ce se lumina, umbra noastr` se proiecta în fa]a
noastr`, în loc s` fie în spate. Era aurora unei zile noi. Sunt zorile minunate,
care se ridic` pentru fiecare dintre noi, dup` tenebre. Zorile Succesului tù, ale
Fericirii tale, ale Abunden]ei tale se vor ridica cu siguran]`. Fiecare zi are o
mare importan]`: "Fii atent azi, acesta este salutul aurorei" spune un minunat
poem sanscrit. Azi, Cel Etern este P`storul tù. Azi nu vei fi s`rac, pentru c`
Marele Principiu Creator [i cu tine sunte]i Unul [i identici. Psalmul 34, exprim`
[i el încrederea. El începe cu o binecuvîntare: "Eu voi binecuvînta pe Cel Etern,
în orice clip`. Lauda mea pentru el va fi mereu pe buzele mele".
"Nimic nu-i lipse[te celui care caut`". Pentru a-l cùta pe Cel Etern, omul
trebuie s` fac` primul pas. "Apropie-te de Mine [i eu M` voi apropia de tine",
spune Cel Etern. Îl cùta]i pe Cel Etern cînd v` face]i afirma]iile, preg`tindu-v`
astfel s` primi]i binele pe care-l a[tepta]i. Dac` cere]i reu[ita [i v` preg`ti]i pentru
e[ec, ve]i primi doar pe acela pentru care sunte]i preg`tit. În cartea mea "Jocul
vie]ii [i cum s`-l joci", eu vorbesc despre un om care venise s`-mi cear` s`
pronun] cuvîntul pentru Adev`r, pentru ca toate datoriile sale s` se [tearg`.
Dup` rug`ciunea [tiin]ific` afirmativ`, el suspin`: "{i acum, m` întreb ce le voi
spune creditorilor mei, cînd nu voi putea s` le pl`tesc!". O asemenea rug`ciune
nu v` este de nici un folos, dac` nu ave]i credin]`. C`ci credin]a [i a[teptarea
încrez`toare graveaz` în subcon[tient imaginea realiz`rii dorin]ei. Citim în
Psalmul 23: "El îmi vindec` sufletul". Ori, sufletul tù este tocmai subcon[tientul
tù, în care trebuie s` "reintaurezi" ideile juste. Tot ceea ce sim]i puternic se
graveaz` în subcon[tientul tù [i se manifest` în via]a ta. Dac` e[ti sigur de e[ecul
tù, vei e[ua atîta timp cît nu vei convinge subcon[tientul tù c` e[ti capabil s`
reu[e[ti. Vei reu[i pronun]înd o afirma]ie care te inspir`.
Una dintre prietenele mele mi-a povestit c`, în momentul în care m`
p`r`sea, i-am dat aceast` afirma]ie: "Locul în care te afli este cel în care vei
recolta". Pîn` atunci, nu-i prea mersese str`lucit, dar aceast` fraz` o impresion`.
Ea auzea neîncetat: Tu vei recolta, tu vei recolta. Imediat, o mul]ime de
surprize agreabile se manifes-tar`. Este necesar s` faci afirma]ii, pentru c`
repeti]ia influen]eaz` subcon[tientul. La început, nu po]i s`-]i controlezi
gîndurile, dar po]i, în orice caz s`-]i supraveghezi cuvintele. Iisus Hristos a
spus: "Prin cuvintele tale te vei condamna [i prin cuvintele tale te vei salva". S`
pronun]i, zilnic, doar cuvinte conforme Adev`rului, s` ai doar gînduri drepte.
Imagina]ia este facultatea creatoare, din ea vin sursele vie]ii. Este o bog`]ie din
care putem lua mereu. S` ne imagin`m c` suntem boga]i, mul]umi]i, ferici]i; s`
ne imagin`m c` afacerile noastre ascult` de ordinul Divin, dar s` l`s`m Inteligen]ei
infinite grija de a le îndeplini. "El are arme pe care le ignora]i". El dispune de
mijloace care v` vor surprinde. Unul dintre pasajele cele mai importante din
Psalmul 23 este urm`torul: "Tu ridici în fa]a adversarilor mei o stavil`.".
Ceea ce înseamn` c`, chiar [i într-o situa]ie advers`, suscitat` de îndoielile,
de temerile sau de resentimentele tale, o solu]ie se preg`te[te pentru tine".
Cel Etern este p`storul meu, a[adar eu nu voi fi s`rac.

CAPITOLUL XI
PRIVE{TE CU ÎNCÎNTARE
"Îmi voi aminti operele celui Etern, c`ci îmi amintesc de minunile Tale de
alt`dat`" (Psalmul 77: 13)
Cuvintele "minune" [i "miraculos" revin de nenum`rate ori în Biblie.

Dic]ionarul d` aceast` defini]ie: ceea ce surprinde, provoac` mirare; un
miracol.
Oupensky, în cartea sa "Tertium Organum", nume[te lumea celei de-a
patra dimensiuni, "Lumea miraculosului". El a dovedit matematic, c` exist` un
plan, unde domne[te perfec]iunea. Iisus Hristos l-a numit Împ`r`]ia. S-ar putea
spune "Caut` mai întîi lu-mea miraculosului [i tot ceea ce dore[ti ]i se va da cu
surplus". Dar, numai starea con[tiin]ei tale î]i va permite s` ai acces la aceast`
lume. Iisus a spus c`, pentru a intra în Împ`r`]ie, trebuie s` devii "asemenea unui
copil". Copiii sunt într-o stare permanent` de bucurie [i de încîntare. Viitorul ]
ine în rezerv` bunuri misterioase. Totul se poate întîmpla mîine. Robert Louis
Stevenson, în "Gr`dina poeziilor pentru copii", scrie: "Lumea este plin` de atît de
multe lucruri! Eu sunt sigur c` vom fi ferici]i ca ni[te regi!" De aceea, "s` privim
cu încîntare ceea ce se afl` în fa]a noastr`". De mult timp, mi s-a dat aceast`
afirma]ie. Eu o amintesc în "Jocul vie]ii".
Eu l`sasem s`-mi scape o ocazie favorabil` [i îmi d`dusem seama c` ar fi
trebuit s` fiu mai atent` la binele meu. A doua zi, devreme, eu f`cui aceast`
afirma]ie: "Privesc cu încîntare ceea ce se afl` în fa]a mea". La prînz, telefonul
sun`. Mi se f`cu aceea[i propunere, ca în ajun. De aceast` dat`, eu n-am mai
ezitat. Eram efectiv încîntat`, c`ci nu m` a[teptam deloc s` mi se ofere, din nou,
aceast` [ans`.
Una dintre prietenele mele a recunoscut la una din reuniunile mele, c`,
aceast` afirma]ie a avut pentru ea rezultate extraordinare. Nu este de mirare,
deoarece aceast` afirma]ie face s` domneasc`, în con[tiin]`, o stare de
expectativ` vesel`. Copiii trìesc în aceast` a[teptare plin` de speran]`, cît timp
adul]ii [i experien]ele neferici-te nu-i alung` din lumea miraculoas`. S` evoc`m
trecutul, dac` vre]i, [i s` ne reamintim cîteva dintre ideile întrist`toare, care ne-
au fost imprimate. "M`nînc` mai întîi m`rul p`tat", "Nu te astepta la mare lucru
si nu vei fi dezamàgit", "Nu po]i s` ai totul în via]`", "Nu se [tie niciodat` ce-]i

rezerv` viitorul". Ce start pentru via]`! Iat` cîteva dintre impresiile pe care mi le-
a l`sat copil`ria. La [ase ani, eu eram cople[it` de sentimentul r`spunderilor
mele. În loc s` pri-vesc cu încîntare ceea ce era în fa]a mea, eu consideram
aceasta cu team` [i neîncredere. Eu, acum, m` simt mult mai tîn`r`, decît
atunci. Am o fotografie din acea vreme, în care ]in în mîn` o floa-re... cu o
expresie de îngrijorare [i dezolare! P`r`sisem lumea miraculoas`, pentru a trì în
cea a realit`]ii, cum spuneau cei mai mari decît mine, [i aceast` lume real` nu
avea nimic miraculos. Copiii au [ansa s` trìasc` acum, într-o epoc` în care li se
spune Adev`rul chiar din fraged` copil`rie. Chiar dac` nu li se predau, cu
adev`rat, no]iuni de metafizic`, plute[te în aer o a[teptare vesel`. De ce nu ar
deveni stea de cinema sau mare pianist la [ase ani, f`cînd turnee în toat` lumea?
Noi to]i am revenit în lumea miraculosului, unde totul se poate întîmpla,
dintr-un moment în altul, c`ci miracolele se produc într-o clip`. A[adar, s`
devenim con[tien]i de miracol: s` ne preg`tim s` facem experien]a lui [i s`-l
invit`m astfel, s` survin` în via]a noas-tr`. Poate c` ave]i nevoie de un miracol
pecuniar? Exist` o abun-den]`, care poate s` satisfac` orice cerere. Prin credin]`
activ`, cuvînt [i intui]ie, noi eliber`m aceast` bog`]ie invizibil`. Asculta]i aceasta.
Una dintre elevele mele, se g`sea aproape la cap`tul economiilor, ori îi trebuiau
40.000 de franci. Fusese bogat` alt`dat`, dar, din splendoarea trecut`, nu-i mai
r`m`sese decît o etol` de hermin`. Nici un bl`nar nu era dispus s`-i dea mare
lucru. Eu am pronun]at cuvîntul (am afirmat Adev`rul), pentru ca aceast` etol`
s` fie vîndut` la un pre] rezonabil, sau ca abunden]a s` se manifeste, într-un fel
sau altul. Eleva mea avea nevoie urgent` de ace[ti bani, nu era deci momentul
s` ne îngrijor`m sau s` ra]ion`m. Era timp urît [i ea mergea pe strad` spunînd
afirma]iile. Deodat`, ea î[i spuse: "Voi face dovad` de credin]` activ` în
abunden]a mea invizibil` [i voi lua un taxi". Ajungînd la destina]ie, tocmai cînd
cobora din el, o doamn`, care a[tepta un taxi, se preg`ti s` urce în el. Era chiar
o veche prieten`, o fiin]` foarte, foarte bun`, care lua, pentru prima dat` în via]a
ei un taxi, deoarece, în acea dup` amiaz`, Rolls Royce-ul ei era la reparat. Ele
începur` s` vorbeasc` [i eleva mea îi vorbi de etola de hermin`. "Nu trebuie s-o
vinzi, spuse doamna, eu sunt dispus` s`-]i dau 40.000 de franci". {i ea trimise
cecul în aceea[i zi.
Mijloacele Domnului sunt ingenioase. Metodele sale sunt sigure.
O student` mi-a scris recent c` se servea chiar de aceast` afirma]ie. O suit`
de întîlniri nea[teptate îi procurar` situa]ia pe care o dorea. Ea era uimit` de
modul în care legea operase. Demonstra]iile noastre, în general, se îndeplinesc
într-o secund` anume. Totul este prev`zut cu o exactitudine extrem` în |n]elege-
rea Divin`. V` aminti]i a[adar, eleva mea a coborît din taxi în momentul în care
prietena ei se preg`tea s` urce în el; o secund` mai tîrziu, ea ar fi luat alt taxi.
Omul trebuie s` fie receptiv în fiecare clip` [i s` urmeze direc]iile [i impulsurile
pe care le prime[te c`ci, pe c`rarea magic` a Intui]iei, se g`se[te tot ceea ce î[i
dore[te, tot ceea ce îi este necesar. În lucrarea lui Moulton, "Biblia din zilele
noastre", Cartea Psalmilor este considerat` ca o oper` liric` magistral`.
"Medita]ia, suscitat` de ritm, principiul însu[i al poemului liric, poate avea loc
doar într-un mediu elevat printr-un spirit fervent. Acesta se înal]` spre
Dumnezeu, pentru a i se consacra Lui, dar se apleac` [i asupra tuturor
domeniilor vie]ii active sau contemplative". Psalmii sunt documente umane
remarca-bile. Am ales Psalmul 77, pentru c` el ne prezint` un om disperat,
care-[i reg`se[te credin]a [i siguran]a, pe m`sur` ce contempl` minunile divine.
"Glasul meu se înal]` la Dumnezeu [i eu chem: glasul meu se înal]` la
Dumnezeu [i El m` va asculta". În clipa de dezn`dejde |l caut pe Dumnezeu.
Sufletul meu refuz` orice conso-lare. Dumnezeu m` va alunga? Nu-mi va fi
favorabil? Bun`tatea sa s-a epuizat? Dumnezeu a uitat de compasiune? |n mînia
sa [i-a retras îndurarea? Eu spun ceea ce-mi provoac` suferin]a, dar îmi
amintesc [i de faptele celui Etern, c`ci îmi amintesc de miracolele de alt`dat`.
Eu voi medita asupra tuturor operelor tale, voi povesti toate faptele tale
m`re]e. Doamne, cìle Tale sunt sfinte; ce zeu este mai mare ca Dumnezeu?
Tu e[ti Dumnezeu care face minuni; cu mîna ta ]i-ai eliberat poporul". Iat`
experien]a pe care o fac aproape to]i cei care caut` Adev`rul, cînd se g`sesc în
dificultate; [i ei sunt asalta]i de îndoial`, de team`, de disperare. Dar, deodat`, o
afirma]ie a Adev`rului ilumineaz` con[tiin]a lor.
"Mijloacele lui Dumnezeu sunt ingenioase, metodele sale sunt sigure". Ei
î[i amintesc de încerc`rile trecute, din care au triumfat [i credin]a lor în
Dumnezeu revine. Ei se gîndesc într-adev`r: "Ce-ea ce Dumnezeu a f`cut deja
pentru mine, va mai face [i chiar [i mai mult".
Una dintre prietenele mele îmi spunea recent: "Ar trebui s` fiu foarte
m`rginit`, pentru a nu crede c` Dumnezeu poate s`-mi rezolve toate dificult`]ile.
Atîtea lucruri extraordinare mi s-au în-tîmplat! {i [tiu cu certitudine c` se vor
repeta". Psalmul 77 se rezu-m` în aceste cuvinte: "Ceea ce Dumnezeu a mai
f`cut, va face acum pentru mine [i chiar [i mai mult!" Este bine s`-]i repe]i
aceasta cînd î]i evoci reu[itele, fericirea sau bog`]iile trecute. Orice pierdere
este cauzat` de imaginile eronate pe care ]i le-ai f`cut. Frica de a fi lezat s-a
strecurat în con[tiin]a ta, te-ai înc`rcat cu povar`, te-ai luptat, ai ra]ionat, în loc
s` urmezi calea Intui]iei, f`r` s` te aba]i de la ea. Dar, într-o clip`, totul î]i va fi
redat: a[a cum spun pe bun` dreptate Orientalii, "Ceea ce Alah a dat, nu poate
fi mic[orat". Reg`se[te starea de con[tiin]` a copil`riei, dar, aten]ie!, nu z`bovi în
tinere]ea trecut`. Cunosc oameni care se gîndesc f`r` încetare la zilele fericite
din copil`ria lor; ei [i-au p`strat chiar, ca amintire, hainele pe care le purtau
odinioar`! De atunci, niciodat` cerul n-a mai fost a[a de albastru [i iarba atît de
verde. Aceast` atitudine îi împiedic` s` aprecieze minunile de care sunt
înconjura]i. Aceasta îmi aminte[te povestea amuzant` a unei prietene, care
p`r`sise de foarte tîn`r` ora[ul natal. Neîncetat, î[i amintea de casa copil`riei sale,
devenit`, cu timpul, în imagina]ie, un palat încînt`tor, imens [i somptuos. Dup`
mul]i ani, ea a avut ocazia s` revad` aceast` faimoas` cas`. {i a fost dezam`git`! A
g`sit-o mic`, urît` [i cu aer închis. Ideea pe care ea [i-o f`cea despre frumuse]e, se
schimbase complet [i, pentru a adùga la decep]ia sa, un cîine din font` se afla
în gr`dina din fa]a casei. Dac` vre]i s` v` retrì]i trecutul, ve]i face aceea[i
experien]`. În familia acestei prietene, revenirea în trecut era numit` "cîinele din
bronz". Sora ei îmi povestea cum, [i ea se reg`sise nas în nas cu "cîinele din
bronz". Ea avea aproximativ 16 ani, cînd întîlni în strìn`tate, un pictor tîn`r,
foarte str`lucitor [i roman]ios. Aceast` idil` dur` pu]in, dar, ea o evoc` vreme
îndelungat` celui cu care se c`s`tori mai tîrziu. Trecur` anii, tîn`rul pictor deveni
celebru, reveni în ]ara sa [i organiz` o expozi]ie. Încîntat`, prietena noastr`
încerc` s`-l întîlneasc`, pentru a reînnoda prietenia. Se duse, deci, la expozitie [i
pe cine v`zu? Un om de afaceri voluminos... ea nu mai reg`si nimic din
frumosul pictor cu aspect romantic. Cînd povesti so]ului sù, acesta se
mul]umi s` remarce: "Tu ai rev`zut cîinele din bronz".
Aminte[te-]i c` "acum" este momentul favorabil. Ast`zi este ziua propice.
Binele care î]i este destinat poate surveni dintr-un moment în altul. Prive[te cu
încîntare ceea ce se afl` în fa]a ta! Fii plin de expectativ` divin`. "V` voi înlocui
anii pe care vi i-au devorat l`custele". {i acum, fiecare dintre noi s` se gîndeasc`
la ceea ce i-ar face bine, dar care i se pare atît de dificil de atins: poa-te c` este
s`n`tatea, bog`]ia, fericirea, expresia de sine. Nu te între-ba "cum" ar putea s` se
realizeze acest bine. Mul]ume[te doar pen-tru c`, deja l-ai primit în planul
invizibil [i pentru c`, în consecin]`, etapele care te vor conduce la el sunt
preg`tite [i ele". Fii preg`tit pentru a urma direc]iile intui]iei tale [i, deodat`, î]i
vei da seama c` ai intrat în }ara F`g`duin]ei tale.
Eu privesc tot ceea ce se afl` în fa]a mea, cu încîntare.

CAPITOLUL XII
PRIMIREA BINELUI
"Înainte ca ei s` M` cheme, Eu le voi r`spunde. |nainte ca ei s` ispr`veasc` de

vorbit, Eu le voi îndeplini dorin]a" (Isaiia 65: 24)
PRIME{TE-}I BINELE! Este, de fapt, un alt mod de a spu-ne: "|nainte ca ei

s` m` cheme, Eu voi r`spunde". Binele tù te precede; este aici, în fa]a ta. Dar
cum s` ajungi la el? Dac` nu ai urechi pentru a auzi [i ochi pentru a vedea, el î]i
va sc`pa. Exist` oameni care nu reu[esc s`-[i primeasc` binele lor; [i se plîng:
"Via]a mea a fost întotdeauna dificil`, eu nu am avut niciodat` noroc". Ei au
l`sat s` treac` toate ocaziile bune, f`r` s` le remarce, sau lenea lor i-a împiedicat
s`-[i primeasc` binele prev`zut pentru ei. O tîn`r` a m`rturisit prietenilor c` nu
mîncase de trei zile. Ei începur` imediat s`-i caute de lucru, dar ea refuz`. Le
spuse c` ea nu se treze[te niciodat` înainte de amiaz`; îi pl`cea s` stea în pat
pentru a citi reviste. Tot ceea ce dorea, de fapt, era ca cineva s`-i ofere cele
necesare existen]ei, în timp ce ea r`mînea cu nasul în "Vogue" sau "Femina". S`
avem grij` sa nu ne l`s`m du[i de lenea spiritului.
Repeta]i aceast` afirma]ie:
Eu sunt gata în fiecare clip` s`-mi primesc binele; eu nu pierd nici o ocazie.
Majoritatea oamenilor nu sunt decît în parte con[tien]i de bine-le lor [i

astfel îl las` s` le scape. Unul dintre elevii mei mi-a m`rtu-risit: "Cînd nu m`
încred în inspira]ia mea, m` trezesc întotdeauna în mare încurc`tur`". Iat` cazul
unei doamne c`reia i s-a întîmplat ceva extraordinar pentru c` a urmat cìle
Intui]iei. Ni[te prieteni o invitaser` s` petreac` cîteva zile într-un ora[ vecin. Ori,
ajuns` la destina]ie, ea g`si casa încuiat`; ei plecaser`. Avînd foarte pu]ini bani,
ea fu mai întîi dezolat`, apoi începu s` se roage: "Inteligen]` infinit`, d`-mi o
indica]ie precis`, arat`-mi ce trebuie s` fac!" Deodat`, numele unui hotel îi veni în
minte - acest nume persista – p`rea scris cu litere mari. Îi r`mîneau doar atî]ia
bani cît s` ajung` la New York în acest hotel. Chiar cînd se preg`tea s` intre în
hotel, una dintre prietenele ei, pierdut` din vedere de mult timp, îi r`s`ri în cale
[i o primi cu bra]ele deschise. "Eu locuiesc în acest hotel, îi spuse ea, dar plec
în c`l`torie pentru mai multe luni. Ai putea în lipsa mea s` ocupi apartamentul,
nu te-ar costa nici un ban!" Eleva mea accept` cu recuno[tin]`, stupefiat` de
modul în care ac]ionase legea. Urmînd indica]iile intui]iei sale, ea g`sise binele
care o a[tepta. Orice impuls provine dintr-o dorin]`. {tiin]a actual` se apropie
de teoria lui Lamark, în ceea ce prive[te dorin]a creatoare de mijloace.
Lamark pretinde de pild`, c` p`s`rile nu zboar` pentru c` au aripi, ci p`s`rile au
aripi pentru c` doresc s` zboare: este rezultatul impulsului cauzat de o dorin]`
emo]ional`. S` v` gîndi]i la for]a irezistibil` a gîndirii, înso]it` de o viziune clar`.
Mul]i oameni r`t`cesc aproape continuu prin cea]`, luînd decizii care le sunt

dùn`toare [i gre[ind drumul. De Cr`ciun, bona mea spuse unei vînz`toare dintr-
un mare magazin: "Îmi închipui c` în ajun de Cr`ciun sunte]i mai aglomera]i
decît tot timpul anului". "Nu este a[a, îi r`spunse aceasta. A doua zi de Cr`ciun
suntem asalta]i, c`ci clien]ii ne aduc înapoi aproape tot ce au cump`rat". Sute
de oameni se în[al` alegîndu-[i cadourile, pentru c` nu urmeaz` indica]iile
intui]iei lor.
Orice ai face, cere s` fii ghidat. Aceasta economise[te timp [i energie [i,
cîteodat`, evit` chiar ratarea unei vie]i. Suferin]a se produce pentru c` nu ai
ascultat de intui]ia ta. Ori, dac` nu ascul]i de ea, degeaba construie[ti casa.
Obisnuie[te-te s`-]i urmezi inspi-ra]ia, dac` vei face a[a, nu vei risca s` p`r`se[ti
c`rarea magic`. "Înainte de a M` chema, eu voi r`spunde. |nainte ca ei s`
ispr`veas-c` vorba, eu le voi îndeplini dorin]a". Ac]ionînd în acord cu legea
spiritual`, noi facem s` se manifeste ceea ce exist` deja. În Spiritul Universal,
totul se afl` mai întîi în stadiu de idee, dorin]a noastr` sincer` concretizeaz`
ideea în planul material. Ideea de pas`re era la origine, o idee perfect` în
în]elegerea divin`; pe[tele puse st`pînire pe aceast` idee [i prin for]a dorin]ei
sale, se transform` în pas`re.
Dorin]ele voastre v` dau aripi? To]i trebuie s` îndeplinim ceea ce, aparent,
pare imposibil.
Una dintre afirma]iile mele preferate este:
Imprevizibilul se întîmpl`, binele care mi se p`rea imposibil mi se împline[te,

acum.
Nu exagera]i importan]a obstacolului, ci pream`ri]i-l pe cel Etern -

respectiv puterea lui. Omul, în general, se las` împov`rat de dificult`]ile [i
obstacolele care se opun realiz`rii binelui sù. Am mai spus-o: "Te une[ti cu
ceea ce remarci"; dac`, deci, dai aten]ie piedicilor, obstacolelor, acestea se vor
agrava.
Acord` lui Dumnezeu aten]ia ta întreag`.
Repet` în gînd, atunci cînd te afli într-o situa]ie dificil`:
Mijloacele lui Dumnezeu sunt ingenioase, metodele Sale sunt sigure.
Puterea divin` este de neînfrînt (cu toate c` este invizibil`). "Cheam`-M` [i î]i
voi r`spunde. |]i voi anun]a lucruri m`re]e, ascunse, pe care tu nu le cuno[ti".
Pentru a ob]ine demonstra]ia binelui pe care noi îl dorim, tre-buie s`
alung`m presupunerile pesimiste.
Nu judeca niciodat` dup` aparen]e.

Repet` aceast` afirma]ie, care î]i va da încredere:
Bra]ul lui Dumnezeu se întinde deasupra oamenilor [i lucrurilor. El îi dirijeaz`

[i protejeaz` interesele mele.
Mi s-a cerut într-o zi, s` pronun] cuvîntul, pentru cineva care trebuia s`
aib` o întrevedere de afaceri cu un personaj aparent prea pu]in scrupulos. Eu
am f`cut afirma]ia precedent` [i, chiar în acel moment, dreptatea se manifest`.
Noi cunoa[tem cu to]ii acest citat din "Proverbe": "O speran]` amînat`
îmboln`ve[te inima, o dorin]` îndeplinit` este arborele vie]ii". A dori un lucru
(f`r` anxietate), înseamn` a te ridica pîn` la el, pentru a-l atinge, concretizîndu-l
astfel în planul exterior.
"Eu voi împlini dorin]ele drepte ale inimii tale".
Dorin]ele egoiste, cele care-i lezeaz` pe al]ii, se întorc întotdeauna c`tre cel
care le emite [i îi sunt nefaste.
S-ar putea defini a[a o dorin]` legitim`: un ecou al Infinitului. El exist` deja
în în]elegerea divin`, sub forma unei idei perfecte.
Inventatorii prind idei, care se refer` la cercet`rile lor. Am explicat în
"Jocul Vie]ii" c` telefonul îl cùta pe Bell. Se întîmpl` deseori, ca o inven]ie s` fie
f`cut` simultan de doi inventatori, aceasta pentru c` ideile lor sunt pe aceea[i
lungime de und`. Esen]ial pentru fiecare dintre noi este s` îndeplinim Planul
Divin. A[a cum stejarul figureaz` deja în ghind`, noi avem în supracon[-tientul
nostru Modelul Divin care ne prive[te [i pe care trebuie s`-l realiz`m în timpul
vie]ii. Aceasta va deveni atunci minunat`, c`ci cele mai mici detalii din Planul
Divin sunt prev`zute cu o perfec-]iune absolut`.
Dar a]ipirea moral` a majorit`]ii oamenilor, lîncezeala lor, fac imposibil`
executarea Planului Divin. Poate c` persoana care dorea s` r`mîn` în pat o mare
parte a zilei, citind reviste, ar fi putut s` scrie articole dar, obiceiurile sale
lenevoase îi luau orice ini]iativ`. Pe[tii care doreau s` aib` aripi erau vii [i aler]i,
nu-[i treceau timpul dormind. Treze[te-te, tu care dormi [i porne[te în cùtarea
binelui tù!
"Cheam`-M` [i î]i voi r`spunde. Eu î]i voi ar`ta lucruri m`re]e, ascunse, pe
care nu le cuno[ti."
Eu îmi primesc acum binele meu.

R`spunsul exista înainte ca eu s` fi chemat.

CAPITOLUL XIII
FLUVII ÎN DE{ERT
"Iat`, voi face un lucru nou, pe cale s` se întîmple; nu îl [ti]i? Eu voi face un
drum în de[ert [i fluvii în pustietate." (Isaia 43: 19)
Acest capitol din Isaia con]ine promisiuni minunate. Noi vedem puterea
irezistibil` a Inteligen]ei Supreme, venind în ajutorul omului în momentele
dificile.
Oricît de încurcat` ar p`rea situa]ia, Inteligen]a Infinit` o va rezolva.
Cînd omul ac]ioneaz` în acord cu Dumnezeu, puterea sa nu se supune

nici unei condi]ii exterioare, ea este absolut`. S` fim con[tien]i de aceast` putere
ascuns`, la care putem s` apel`m în orice împrejurare. Stabile[te contactul cu
Inteligen]a Infinit` (Dumnezeu din tine) [i orice aparen]` a rùlui se va n`rui, c`ci
rùl este suscitat de imagina]ii neîntemeiate ale omului.
|n cursurile mele de metafizic`, mi s-a pus deseori aceast` întrebare: "Cum
se stabile[te acest contact cu Puterea Invizibil`?""Prin cuvîntul tù, c`ci prin
cuvînt te vei salva".
"Spune doar un cuvînt, Doamne, îl rug` centurionul pe Iisus [i servitorul
meu va fi vindecat."
"Oricine |l cheam` pe Dumnezeu va fi salvat." Remarc` terme-nul "a
chema". |l chemi pe Dumnezeu, sau faci apel la Lege, de fiecare dat` cînd
formulezi o afirma]ie bazat` pe Adev`r. Eu repet mereu: "Alege o afirma]ie
care s`-]i convin` perfect [i ea î]i d` o stare de siguran]`.". Teama de a fi lipsi]i de
orice lucru, îi aserve[te pe oameni - le este team` c` vor fi lipsi]i de afec]iune, de
prieteni, de bani, de s`n`tate, etc! Ei sunt bloca]i de idei antagonice, de
mediocritate. Nu se pot elibera de Visul lui Adam. Adam - genul uman - a
mîncat fructele din "maya, copacul iluziilor" [i a recunos-cut, de atunci, dou`
for]e: binele [i rùl. Misiunea lui Hristos a fost s` trezeasc` umanitatea la acest
Adev`r unic: nu exist` decît o singur` putere - Dumnezeu.
"Treze[te-te, tu, cel care dormi." Dac` binele, sub orice form`, î]i lipse[te,
înseamn` c` dormi înc` [i c` nu e[ti con[tient de binele la care ai dreptul.

Cum s` te treze[ti din visul lui Adam, s` te eliberezi de aparen]ele ostile,
cînd oamenii sunt adînci]i în aceast` somnolen]` de milenii? Prin legea
acordului, a armoniei. Iisus a spus: "Dac` doi dintre voi se în]eleg pentru a
cere ceva, acest lucru se va împlini.".
Este aproape imposibil s` discerni clar ceea ce ar fi bine pentru tine; de
aceea, ai nevoie de un ajutor spiritual, din partea unui practician, sau a unui
prieten.
Mul]i oameni, care au avut o carier` str`lucit`, atribuie aceast` reusit`
încrederii pe care so]iile lor le-au acordat-o. De exemplu, acest pasaj, în care
Walter P. Chrysler adu-ce un omagiu so]iei sale. "Nimic, scrie el, nu mi-a dat
mai mult` sa-tisfac]ie în via]`, decît încrederea pe care so]ia mea mi-a ar`tat-o
neîncetat, chiar de la început. Nimeni nu în]elegea cît eram de am-bi]ios, doar
ea, Della. Eu îi m`rturiseam toate proiectele mele, toa-te aspira]iile mele, [i ea
m` aproba întotdeauna. Cred chiar c` am îndr`znit s`-i m`rturisesc c` îmi
propuneam s` devin, într-o zi, ma-estrul neîntrecut al mecanicii. Ea m-a
sus]inut întotdeauna.".
Vorbe[te cît mai pu]in posibil despre afacerile tale [i doar acelora care ar
putea s` v` dea curaj sau s` v` inspire. Lumea este plin` de cei care î]i stric`
bucuria, gata s` spun` în orice ocazie: "Este imposibil! }inte[ti prea sus!".
Deseori, în timpul unui curs de metafizic` sau al unei slujbe religioase, un
cuvînt sau o idee "traseaz` un drum în de[ert". Este evident c` Biblia face aici
aluzie la st`ri de con[tiin]`. E[ti în de[ert, într-un loc s`lbatic, cînd nu e[ti în
acord cu armonia univer-sal`, fie c` e[ti furios, speriat, [ovìtor sau plin de
resentiment. Astfel, [ovìala este cauza frecvent` a unei s`n`t`]i [ubrede.
Într-o zi, cînd eram în autobuz, o doamn` de pe [osea, a f`cut semn
[oferului s` opreasc`, apoi s-a interesat de direc]ia în care acesta mergea. În
ciuda informa]iei primite, ea nu se hot`ra. În sfîr[it, ea puse piciorul pe prima
treapt`, apoi coborî, apoi se urc` din nou. Casierul îi spuse, în cele din urm`:
"Haide]i, doamn`, decide]i-v`!"
Da, doamn`, domnule, decide]i-v`! Nu face]i parte din acei ve[nici
veleitari. Cel care ascult` de intui]ia sa, ignor` [ovìala. El prime[te indica]iile [i,
împins de impuls, merge curajos înainte, [tiind c` se afl` pe c`rarea magic`. Noi,
cei care punem în practic` Adev`rul, cerem întotdeauna o linie de conduit`
precis`, ca s` ne fie indicat`. Aceast` direc]ie ne este dat` fie de intui]ie, fie de un
fapt exterior.
Una dintre elevele mele mergea într-o zi pe o strad`, întrebîndu-se dac` s` se
duc` sau nu într-un anumit loc. Ea se rug` s`-i fie dat` o indica]ie. Dou` doamne
mergeau în fa]a ei. Una dintre ele spuse celeilalte: "Dar, Ada, de ce nu te-ai
duce acolo?" Ori, eleva mea se numea chiar Ada. Aceast` coinciden]` i se p`ru
un indiciu foarte clar. Ea nu mai ezit`. Cererea pe care o f`cu în acel loc a avut
pentru ea rezultate foarte favorabile. Noi ducem o existen]` surprinz`toare, în
care totul este prev`zut [i dirijat ca prin magie "cînd avem urechi de auzit [i
ochi pentru a vedea".Numai atunci, într-adev`r, p`r`sind planul intelectului, noi
ascult`m doar de ordinele imperative ale supracon[tientului - Dumnezeu din
noi - care ne spune: "Iat` calea, urmeaz-o!".
Tot ceea ce este necesar s` [tii î]i va fi revelat. Toate cerin]ele tale vor fi
cople[ite. "Astfel, spune Cel Etern, tu î]i vei croi drum prin mare, o c`rare
printre apele uria[e." "Nu te mai gîndi la evenimentele trecute [i nu mai analiza
ceea ce este vechi". A trì în trecut înseamn` a pierde contactul cu prezentul,
acest moment minunat. Singurul pe care Dumnezeu îl recunoa[te: "Acum este
momentul favorabil. Ast`zi este ziua propice.".
Mul]i oameni duc o via]` lamentabil`; ei economisesc [i adun`, f`r` s`
îndr`zneasc` s` se serveasc` de ceea ce posed`, [i acest lucru le aduce [i mai mult`
mediocritate [i limitare. O doamn`, de exemplu, locuia într-un or`[el de
provincie. Abia mai vedea [i era deseori în lips` de bani. O prieten` devotat` o
duse la un oftal-molog [i îi oferi ochelarii care îi permiteau s` vad` perfect. Dup`
cîtva timp, aceast` prieten` o întîlni pe strad`, f`r` ochelari. "Ce-ai f`cut cu ei?", o
întreb` ea. "Ei, cum î]i închipui c` o s` risc s`-i sparg, purtîndu-i continuu? Nu-i
pun decît duminica.", r`spunse s`rmana femeie.
Trìe[te în prezentul imediat [i fii neîncetat gata s` prinzi ocaziile care se
prezint`.
"Iat`, eu voi face un lucru nou, pe cale s` se întîmple deja: nu [tii despre ce
este vorba? Voi face un drum în de[ert [i fluvii în pustietate".
Acest mesaj se adreseaz` fiec`ruia dintre noi: gînde[te-te la dificult`]ile tale,
[tiind c` Inteligen]a Infinit` cunoa[te mijloacele s` le rezolve perfect. Am spus
chiar "mijloace", c`ci înainte chiar de a fi invocat-o, ea a r`spuns deja la
chemarea ta.
Orice lips` este acoperit` înainte ca cererea s` fie formulat`.
Dumnezeu este Donatorul

[i Darul [i "acum" creeaz` El însu[i mijloacele miraculoase.
Cerînd s` se îndeplineasc` pentru tine Planul Divin, e[ti protejat contra

oric`rui alt lucru care nu face parte din el. |]i imaginezi c` fericirea ta depinde
de un anumit lucru pe care-l dore[ti? Mai tîrziu vei multumi lui Dumnezeu c`
nu l-ai ob]inut. E[ti tentat cîteodat` s` urmezi sugestiile ra]iunii [i s` te îndoie[ti
de intui]ie; dar, deodat`, esti împins spre locul adev`rat de Mîna Destinului [i,
prin efectul Gra]iei, te reg`se[ti pe c`rarea magic`. Iat`-te acum treaz bine, gata
s`-]i prime[ti binele - ai urechi de auzit (indica]iile sunt date de intui]ia ta) [i
ochi care v`d clar drumul reu[itei.
Geniul care este în mine este eliberat. Acum , îmi împlinesc destinul.

CAPITOLUL XIV
SENSUL ASCUNS AL POVE{TII
ALB< CA Z<PADA {I CEI {APTE PITICI
Mi s-a cerut s` dau o interpretare metafizic` uneia dintre pove[tile lui
Grimm: "Alb` ca Z`pada [i cei [apte pitici".
Geniul lui Walt Disney a realizat din aceast` poveste, un film care a avut
un succes de necrezut în lumea întreag`, chiar [i la publicul cel mai sofisticat.
De[i destinat copiilor, adul]ii au invadat s`lile de cinema. De ce? Pentru c`
pove[tile provin din cele mai vechi legende persane, indiene [i egiptene, care
toate sunt bazate pe Adev`r. Alb` ca Z`pada, micu]a prin]es`, are o ma[ter`,
care este geloas` pe ea. Acela[i personaj îl reg`sim în "Cenu[`reasa". Aproa-pe
to]i ne lovim de o ma[ter` crud`; PENTRU NOI, ACEASTA ESTE O FORM<
DE G|NDIRE NEGATIV<, PE CARE AM EDIFICAT-O |N SUBCON{TIENTUL
NOSTRU. Ma[tera, din gelozie, o îmbrac` pe Alb` ca Z`pada în zdren]e [i o ]ine
ascuns`. TOATE FORMELE DE G|NDIRE CR|NCEN< PRODUC ASUPRA
NOASTR< ACELA{I EFECT.
"Oglind` magic`, tu, care e[ti pe perete, spune-mi, care este cea mai
frumoas` din ]ar`", întreab` în fiecare zi ma[tera. Oglinda îi r`spunde: "O, Regin`,
oricît de frumoas` [i gra]ioas` ai fi, Alb` ca Z`pada este cu mult mai frumoas`!".
Nebun` de furie, Regina hot`r`[te ca unul dintre servitori s-o duc` pe Alb` ca
Z`pada în p`dure [i s-o omoare. Totu[i, inima acestuia se înduio[eaz` cînd feti]a
îl implor` s-o lase în via]`. El se mul]ume[te s-o abandoneze în adîncul p`durii.
Ori p`durea este plin` de animale îngrozitoare: plin` de capcane [i de mii de
pericole. În disperarea ei, Alb` ca Z`pada se pr`bu[e[te pe p`mînt, f`r` s` aib`
for]a de a se ridica. Dar iat` c` se petrece ceva extraordinar. Multe p`s`ri [i
animale mici, încînt`toare, avanseaz` înceti[or, formînd un cerc în jurul ei.
Iepura[i, veveri]e, c`prioare, castori. Ea deschide ochii [i îi prime[te cu bucurie,
atît sunt de frumo[i [i de gentili. Dup` ce le spune povestea ei, to]i o conduc în

c`su]a unde va putea locui. ACESTE ANIMALE DRAGU}E SIMBOLIZEAZ<
INTUI}IILE {I IMPULSURILE NOASTRE, ÎNTOTDEAUNA GATA S< NE
AJUTE S< "IE{IM DIN P<DURE". Aceast` c`su]` este a celor 7 pitici. Totul este
în dezordine [i Alb` ca Z`pada, împreun` cu prietenii ei, încep s` fac` curat.
Veveri]a [terge praful cu coada, p`s`rile pun la locurile lor lucrurile aruncate
peste tot, iar micul cerb î[i pune la dispozi]ie coarnele, pentru cuier. Cînd cei 7
pitici, cùt`torii de aur, se întorc de la lucru, sunt uimi]i de schimb`rile survenite
în absen]a lor în c`su]`, [i, în cele din urm`, o descoper` pe Alb` ca Z`pada,
adormit` în unul din paturile lor. A doua zi, ea le poveste[te ce i s-a întîmplat.
{i hot`r`sc ca ea s` r`mîn` cu ei. Le va face de mîncare [i va îngriji de cas`. Alb` ca
Z`pada este foarte fericit`. CEI {APTE PITICI REPREZINT< FOR}ELE PRO-
TECTOARE, CARE NE |NCONJOAR<. În acela[i timp, ma[tera întreab`, din
nou, oglinda, care-i r`spunde: "Pe colin`, în umbra p`durii verzi, acolo unde cei
7 pitici [i-au construit casa, Alb` ca Z`pada [i-a g`sit ad`post [i ea, Regin`, este
mai frumoas` decît tine!". Aceste cuvinte o înfurie pe Regin` peste màsurà.
Deghizat` în vr`jitoare b`trîn`, ea porne[te la drum, luînd cu ea un m`r otr`vit,
destinat lui Alb` ca Z`pada. Ea o descoper` într-adev`r, în casa piticilor [i îi ofer`
m`rul mare [i ro[u, care pare atît de tentant [i de savuros. Dar prietenii ei,
micile animale [i p`s`rile, foarte nelini[ti]i, SE STR<DUIE S-O FAC< PE ALB<
CA Z<PADA S< |N}ELEAG< C< NU TREBUIE S<-L ATING<. Speria]i, ei se
agit` în jurul ei, dar, Alb` ca Z`pada nu poate rezista tenta]iei, ea mu[c` din m`r
[i cade imediat secerat`, cel pu]in a[a credem. Atunci, toate animalele alearg`
în cùtarea piticilor, pentru a-i veni în ajutor. Dar, vai, este prea tîrziu, Alb` ca
Z`pada este f`r` suflare. To]i prietenii ei, dispera]i, las` în jos capetele, cu
triste]e. Dar, deodat` apare Prin]ul. El o s`rut` pe prin]es`, care revine la via]`.
{i povestea se termin` cu fraza tradi]ional`: "Ei s-au c`s`torit [i au trìt foarte
ferici]i". Cît despre ma[ter`, ea este luat` de o furtun` teribil`. VECHEA FORM<
DE G|NDIRE ESTE ANIHILAT< {I DISPARE PENTRU TOTDEAUNA.
PRIN}UL SIMBOLI-ZEAZ< PLANUL DIVIN AL VIE}II TALE. AJUNGE DOAR
S< FII CON{TIENT DE ACEASTA, PENTRU CA EXISTEN}A TA S<
DEVIN< FOARTE FERICIT<.
Iat` povestea care a captivat New Yorkul [i lumea întreag`. S` te str`dui s`
descoperi ce form` de tiranie, ma[tera ta crud` exercit` în subcon[tientul tù.
Este probabil o convingere negativ`, care se manifest` în toate problemele tale.
Anumite persoane se plîng: "Ceea ce mi-ar fi favorabil, se întîmpl` întotdeauna
prea tîrziu". "{i am l`sat s`-mi scape atîtea ocazii!" S` nu ne l`s`m invada]i de
asemenea gînduri [i s` repet`m neîncetat: "Eu sunt pe deplin con[-tient [i gata s`
percep orice adev`r din jocul vie]ii.".
SA |N<BU{IM TOATE SUGESTIILE ÎNTRIST<TOARE PE CARE NI
LE {OPTE{TE MA{TERA CEA CRUD<.
PRINTR-O VIGILEN}< CONSTANT<, NOI NE VOM ELIBERA DE
ORICE G|NDIRE NEGATIV<.

NIMIC NU POATE |MPIEDICA, NIMIC NU POATE |NT|RZIA
MANIFESTAREA PLANULUI DIVIN, |N VIA}A MEA.
LUMINA LUMINILOR INUNDA C<RAREA MEA CU STR<LUCIREA EI,
AR<T|NDU-MI CALEA LARG DESCHIS< A REU{ITEI.
SF|R{IT

D Poarta Secreta Care Duce La Reusita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D Poarta Secreta Care Duce La Reusita

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D Poarta Secreta Care Duce La Reusita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FLORENCE SCOVEL SHINN

Poarta secret` care duce la reu[it` - 1

Acest volum se compune dintr-o serie de convorbiri realizate de doamna

Poarta secret` care duce la reu[it` - 2

Un om fericit este întotdeauna întrebat: "Care este secretul reu[itei tale?"

Ea se v`zu în mod clar trecînd peste un zid pr`bu[it [i aproape imediat,

Poarta secret` care duce la reu[it` - 3

Poarta secret` care duce la reu[it` - 5

Zidurile s`r`ciei [i ale întîrzierilor se pr`bu[esc [i, prin Gra]ie, eu intru în

Cînd i se d` o interpretare metafizic`, capitolul 5 din Exod ne ofer` un

Poarta secret` care duce la reu[it` - 6

Poarta secret` care duce la reu[it` - 7

Am ales ca subiect parabola Fecioarelor Nebune [i a Fecioarelor

Poarta secret` care duce la reu[it` - 10

Lampa mea, acum este plin` de uleiul credin]ei mele [i de împlinire.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 13

Credin]a este o a[teptare plin` de încredere: "va fi dup` credin-]a ta".

Poarta secret` care duce la reu[it` - 15

În Biblie, bra]ul lui Dumnezeu reprezint` întotdeauna protec-]ia. Scriitorii

Tot organismul t`u este afectat de acest resentiment, pentru c` fiecare

Poarta secret` care duce la reu[it` - 17

Poarta secret` care duce la reu[it` - 18

Poarta secret` care duce la reu[it` - 19

Acum este momentul favorabil.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 20

Poarta secret` care duce la reu[it` - 21

Poarta secret` care duce la reu[it` - 22

Poarta secret` care duce la reu[it` - 23

Divin condus, eu aleg drumul cel bun la încruci[area drumurilor.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 24

Poarta secret` care duce la reu[it` - 25

Poarta secret` care duce la reu[it` - 27

Santinela Por]ii, cea care trebuie s`-mi supravegheze gîndurile, este

Poarta secret` care duce la reu[it` - 28

Poarta secret` care duce la reu[it` - 30

Poarta secret` care duce la reu[it` - 31

Poarta secret` care duce la reu[it` - 32

Inspira]ia celui Atotputernic m` va proteja [i eu voi avea tot ceea ce îmi

Poarta secret` care duce la reu[it` - 34

Poarta secret` care duce la reu[it` - 35

Cel Etern este p`storul meu, a[adar eu nu voi fi s`rac.

Cuvintele "minune" [i "miraculos" revin de nenum`rate ori în Biblie.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 38

Eu privesc tot ceea ce se afl` în fa]a mea, cu încîntare.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 41

"Înainte ca ei s` M` cheme, Eu le voi r`spunde. |nainte ca ei s` ispr`veasc` de

PRIME{TE-}I BINELE! Este, de fapt, un alt mod de a spu-ne: "|nainte ca ei

Majoritatea oamenilor nu sunt decît în parte con[tien]i de bine-le lor [i

Poarta secret` care duce la reu[it` - 42

Una dintre afirma]iile mele preferate este:

Imprevizibilul se întîmpl`, binele care mi se p`rea imposibil mi se împline[te,

Nu exagera]i importan]a obstacolului, ci pream`ri]i-l pe cel Etern -

Acord` lui Dumnezeu aten]ia ta întreag`.

Repet` în gînd, atunci cînd te afli într-o situa]ie dificil`:

Mijloacele lui Dumnezeu sunt ingenioase, metodele Sale sunt sigure.

Nu judeca niciodat` dup` aparen]e.

Poarta secret` care duce la reu[it` - 43

Bra]ul lui Dumnezeu se întinde deasupra oamenilor [i lucrurilor. El îi dirijeaz`