Crearea Produsului Cultural

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 7

Gangu Costin Adrian

Ase Marketing ID anul III grupa 1743

Crearea produsului cultural

Asociatia Fish&Hunt sustine dezvoltarea pescuitului


sportiv in Jurilovca

n timpul anului unii turiti vin pentru pescuit sportiv (staiunea Lunca), alii cutnd Jurilovca
doar ca destinaie estival (Gura Portiei), fr a exclude posibilitatea pescuitului. Staiunea
Lunca ofer faciliti de cazare foarte bune, punnd la dispoziia turitilor 22 de apartamente de
trei stele i opt camere duble.

Staiunea este special conceput pentru pescuit sportiv de crap, tiuc, alu, somn, platic altele.

Capul Dolosman un promontoriu stncos, singura faleza de acest tip din Romnia, unde se afl
i situl arheologic, Insula Bisericua i grindul Lupilor ambele declarate rezervaii naturale se
numr printre obiective turistice naturale din Jurilovca.
Pe la jumatatea lunii aprilie 2011 am fost anuntati ca urmeaza sa avem un team-building in
judetul vecin, Tulcea, pe malul lacului Golovita, mai exact la Complexul turistic LuncaJurilovca.
N-am stat mult pe ganduri si am aruncat o privire pe harta Tulcei, sa vedem unde este amplasat
acest Complex si ce anume ne poate astepta la fata locului (deja eram cu gandul la ciorbele
pescaresti de peste, la saramura de crap, plus alte derivate din peste), mai putin la convocarea in
sine (poate ca si asta a fost intentia celor care au gandit intalnirea:)).

Astfel, am observat ca amplasarea complexului este exact pe malul lacului Golovita, pe unde se
poate accede spre Gura Portitei prin lacul Razim-Sinoe.
Am purces la drum pe varianta Braila-Macin- Slava Rusa, am intersectat drumul care face
legatura dintre municipiul Tulcea si Constanta, apoi ne-am continuat scurta calatorie catre
Jurilovca-Lunca.
Complexul, asa cum spuneam mai devreme, este pozitionat pe malul lacului, la aproximativ 300400 metri distanta de drumul judetean.

Este format din doua corpuri de cladire distincte, in unul din ele fiind camerele unde am fost
cazati (am "prins" un apartament gen "duplex" cu terasa cu lake-view:)), in celalalt corp fiind
amplasate restaurantul si receptia.

Dupa amiezele erau incarcate cu plimbari pe lac cu barca cu motor sau plimbarile cu barcile cu
rame, fiecare incercandu-si puterile la trasul la rame sau etaland cunostintele dobandite, gratie
anilor petrecuti pe malul Dunarii.

Judecand dupa numarul de masini si initialele judetelor unde erau inmatriculate, pot spune ca
erau destui amatori de pus nada in carlig inca din aprilie. Exista posibilitatea de a pescui in zone
special populate cu crap mare (contra cost, cu mentiunea ca pestele sa fie redat naturii, dupa
fotografiile de palmares), precum si pe canalele din jur.
Am ramas inca la stadiul in care ne-am propus sa mergem din nou acolo, cu cele necesare pentru
pescuit, insa de fiecare data tentatia de a sta la soare, lenevind pe plaja, a invins... Speram sa
acordam iarasi atentia cuvenita acestui loc si sa ne bucuram de savoarea preparatelor din peste,
insa prins prin forte proprii, nu comandate din lista de meniu a restaurantului.

Acest produs cultural se adreseaza iubitorilor de pescuit, turismului de agrement , pentru


pescuitul sportiv i cred c trebuie s asigurm un echilibru ntre sustenabilitatea resurselor, a
stocurilor, i nevoii de pescuit.
De ce Jurilovca?
Declarat n anul 2013 destinaie turistic de excelen, comuna tulcean atrage tot mai muli
turiti datorit faptului c aici sunt organizate evenimente pentru fiecare anotimp. Iarna pescuit la
copc sau plimbrii cu sania; primvara birdwatching-ul i bikefest-ul sunt la mare cutare, la fel
i plimbrile cu caiacul ori canoea; vara staiunea Gura Portiei devine o destinaie cutat pentru
cei care i doresc un concediu linitit, iar toamna Serbarea borului de pete este evenimentul
emblematic al locuitorilor comunei.
Legenda spune ca satul s-ar fi intemeiat in 1710, cand un grup de pescari condusi de un anume
Jurba s-au asezat aici spre nemultumirea conducatorilor locului, Pavel Evskeciorac si Malai
Tudor. Documentele istorice afirma ca localitatea a fost infiintata de rusii lipoveni exilati de prin
partile Donului si Nistrului la inceputul secolului al XIX-lea. Acestia au fost fortati sa-si
paraseasca tinuturile natale din cauza regulilor canonice impuse de Biserica Ortodoxa Rusa si de
Tarul Petru cel Mare.
Jurilovca a fost desemnat satul cultural al anului 2015 Merit acest titlu pentru c un un sat n
plin expansiune, un sat plin de tineri entuziati care se implic n toate aciunile culturale ale
comunitii o comunitate mare de rui lipoveni. n afar de evenimentul care ne-a fcut
cunoscui, Festivalul borului de pete, se organizeaza evenimente pentru fiecare anotimp i
pentru fiecare buzunar. Pe lng acestea au i oferte culinare inedite: borul de pete i delicatese
din pete, reetele fiind att de numeroase nct se spune c la Jurilovca doar prjiturile nu se fac
cu pete,
Sunt sate care nu vd un leu de la autoritile judeene i naionale, pentru proiecte n
infrastructur, pe motiv c au prea puini locuitori. Dar nu vede nimeni, n schimb, de acolo, din
spatele uilor capitonate, ce tezaur poate exista ntr-un loc care pare uitat de Dumnezeu. Pentru a
dezvoltarea turismului in zone mai defavorizate trebuie sa avem o infrastructura mai buna...in
loc de drumuri pietruite sa fie asfalt.Viziunea autoritilor trebuie schimbat din temelii, n
privina finanrii localitilor. S nu se mai in cont de numrul de locuitori, ci de bogia
cultural i istoric a comunitilor.
Elementele Corporale : - Casele Rusilor lipoveni Casele ruilor-lipoveni prezint de asemenea
anumite particulariti, culorile faadei fiind n general alb i albastru, iar acoperiul este fcut
din stuf. Baia lipoveneasc este o instalaie tradiional - o construcie separat de locuina
propriu-zis; baia tradiional naintea marilor srbtori a fost aproape un ritual

-Acopermntul Maicii Domnului - "Pocrov" Cea mai important srbtoare

religioas lipoveneasc este Acopermntul Maicii Domnului - "Pocrov" - (14


octombrie), zi n care lipovenii celebreaz i Ziua Petelui, srbtoare ce
dureaz trei zile. Un alt aspect important care contribuie la unicitatea
comunitii este portul tradiional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu n
biseric. Borsul de peste, plimbarea cu caiacul, arhitectura caselor
Elemente acorporale: legenda satului, evenimentele traditionale, muzica
lipovaneasca
Comunicatiile de produs: continutul informational furnizat de ghidul turistilor,
obiecte traditionale specific lipovenilor(uniforme traditionale, linguri
sculptate), pescuitul
Imaginea produsului: Satul cultural romnesc al anului 2015 este Jurilovca,
din judeul Tulcea. Astfel s-a stabilit n urma celei de-a doua ediii a
concursului "Satul cultural al Romniei", care a avut loc vineri, 13 martie.
Publicul tinta : Se adreseaza in special turismului de agrement pescuitului.
Criterii geografice: Aezat n partea de S-E a judeului Tulcea, n punctul de
racord dintre promontoriul continental i lacul Golovia, Jurilovca se bucur

de vecintatea vestigiilor antice ale cetii Orgame (Argamum) de pe Capul


Doloman-promontoriul care mpreun cu insula Bisericua stranguleaz
complexul lagunar Razim-Sinoe.
Criterii demografice: Conform datelor de la ultimul recensmnt populaia comunei Jurilovca
numr 5184 locuitori n mare parte romni i rui-lipoveni.
Populaia total:
Populaie brbai:
Populaie femei:
din care:
Copii:
Pensionari:
Persoane plecate la munc n strintate:

5184
2526
2658
893
1124

Repartiia pe naionaliti:
Romni 54.72 %
Rui-lipoveni 44.94 %
Alte naionaliti 0.34 %

Repartiia pe culte:
Ortodox 47.68 %
Cretin de rit vechi 45.92 %
Adventiti de ziua a aptea 5.88 %
Alte religii 0.52 %
Criterii psihografice: festivaluri locale, cu date bine stabilite, desfurate an de an.
Care atrag nu numai pe localnici, dar n special pe turiti. Baia traditionala, mai ales
inaintea marilor sarbatori, are un caracter ritualic. De altfel, fiecare secventa
ceremoniala, atat de la serbarile satului, cat si de la Biserica Ortodoxa de rit vechi,
aminteste de practici religioase stravechi ale caror semnificatii nu se mai cunosc. In
cadrul acestor manifestari nu trebuie sa ratam mancarurile specifice bucatariei
lipovenesti: ciorba cu varza, varza cu orez, coltunasi cu varza, racituri din peste,
peste sarat uscat, pest crud.

S-ar putea să vă placă și