1.

Sunt limite ale urmaririi penale:

a. punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata;
b. sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;
c. intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub
urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;
2. Urmarirea penala se desfasoara de catre:
a. procuror si organele de cercetare penala;
b. magistrati;
c. organele de cercetare penala speciale;
3. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:
a. acolo unde legea prevede expres;
b. numai daca actiunea penala este pusa in miscare;
c. in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;
4. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:
a. conducatorii autoritatilor si institutiilor publice;
b. ofiterii politiei de frontiera anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera;
c. ofiterii desemnati de comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor
militare savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor militare;
5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare
penala este:
a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta
cauza;
b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit
infractiunea;
c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa
instrumenteze cauza;
6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze
cercetarea penala:
a. isi declina competenta organului de cercetare penala competent;
b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza
plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;
c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului
competent;
7. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:
a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;
8. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi
penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:
a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;
c. dispune inceperea urmaririi penale;
9. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:
a. rezolutia;
b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale;

c. ordonanta;
10. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10
lit. a), b), c), d) si e) este:
- in urma studierii dosarului si a propunerii organului de cercetare penala, procurorul se pronunta cu
privire la scoaterea de sub urmarire penala pe baza de rezolutie, in cazul cand actiunea penalanu a
fost pusa in miscare, si pe baza de ordonanta, cand actiunea penala a fost pusa in miscare.
11. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:
a. intotdeauna ordonanta;
b. intotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de
cercetare penala;
12. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala;
b. nu este permisa in cazul infractiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizata de judecator;
13. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
b. autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
c. durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 180
de zile;
14. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:
a. nu poate fi repetata;
b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;
c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesul-verbal;
15. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:
a. facultativa;
b. trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;
c. trebuie efectuata de procuror;
16. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:
a. este obligatorie;
b. este facultativa;
c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care
procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare
penala;
17. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este
sesizat prin denunt este:
a. procesul-verbal;
b. ordonanta;
c. rezolutia;
18. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a
disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala:
a. infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;
b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale;
c. infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale;
19. Reluarea urmaririi penale se dispune:
a. daca a incetat cauza de suspendare;
b. daca a intervenit o lege mai favorabila;
c. daca actiunea penala a fost pusa in miscare;
20. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a. de persoana vatamata;
b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;
c. la instanta competenta sa judece cauza in fond;
21. Invinuitul este:
a. persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;
b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
c. persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;
22. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de
art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:
a. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru inceperea urmaririi penale;
b. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare;
c. efectueaza actele premergatoare necesare;
d. autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire
23. Urmarirea penala poate fi suspendata:
a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;
b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
24. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv:
a. procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;
b. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la
administratia locului de detinere;
c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului
de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;
25. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:
a. numai partii vatamate si inculpatului;
b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;
c. numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;
26. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:
a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de
cercetare penala;
b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;
27. Actul de sesizare a instantei de judecata este:
a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la
plangere prealabila;
b. numai rechizitoriul;
c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;
28. Pot face plangere:
a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;
b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;
c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus
atingere intereselor sale legitime;
29. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau
rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala
sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate:
a. partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;
b. persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate;

c. partii vatamate si invinuitului sau inculpatului;

30. Inculpatul trebuie ascultat:
a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;
b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;
c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala;
31. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de
clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face
plangere:
a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa
caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;
b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile
de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte
persoane ale caror interese sunt vatamate;
c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile
de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte
persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei;
32. Solutionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;
b. nu poate admite proba cu inscrisuri;
c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si
a oricaror inscrisuri noi prezentate;
34. In virtutea principiului rolului activ:
- Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii
rolului educativ al judecatii.Tinand seama de rolul sau activ, instanta de judecata are obligatia de a
interveni in desfasurarea sedintei de judecata, de a administra probe, de a lua unele masuri si de a
aduce la cunostinta partilor drepturile si obligatiile pe care le au. De asemenea, instanta trebuie
sa aiba un rol activ cu privire la vinovatia inculpatului, intinderea prejudiciului, angajarea raspunderii
civile, administrarea probelor si alte aspecte esentiale ale cauzei penale.
35. Daca, in cursul cercetarii judecatoresti, martorii sunt intrebati daca isi mentin declaratiile
date in fata organelor de urmarire penala si aceste aspecte sunt consemnate in incheierea de
sedinta, fara a mai fi audiati de instanta:
- martorii sunt citati la fiecare termen de judecata
36. Judecata se poate desfasura:
a. numai la sediul instantei;
b. in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta dupa
calitatea persoanei se prevede aceasta;
c. in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu este posibila
din cauza lipsei escortei;
d. regula este ca locul de desfasurare a procesului penal sa fie sediul instantei de judecata. In mod
exceptional, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
37. Principiul nemijlocirii presupune:
a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele
administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin
administrarea de probe noi;
b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele
administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin
administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct
cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi
penale sau prin administrarea de probe noi;
38. Principiul contradictorialitatii:

- Principiul contradictorialitatii consta in faptul ca toate probele administrate in cauza sunt supuse
discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces. Contradictorialitatea se
manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti, cat si in etapa dezbaterilor.
39. Aplicarea principiului oralitatii are drept consecinta:
- Principiul oralitatii sedintei de judecata consta in faptul caintreaga faza de judecata se
desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor sedintei, prin
receptare directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si de publicul din sala.
40. Publicitatea sedintei de judecata presupune:
- Publicitatea, ca principiu specific al fazei de judecata, reprezintaposibilitatea oricarei persoane, cu
exceptia minorilor sub 16 ani, de a asista la sedinta de judecata (art. 290). Publicitatea sedintelor de
judecata este consacrata de art. 126 din Constitutia Romaniei, care prevede ca "sedintele de
judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege" si art. 5 din Legea pentru
organizareajudecatoreasca.
41. De la principiul publicitatii sedintei de judecata se poate deroga:
- De la principiul publicitatii fazei de judecata, legea procesual penala prevede si unele exceptii,
cand sedinta de judecata poate fi secreta, respectiv:
1) daca judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat;
2) cand prin publicitatea sedintei pot fi lezate normele de morala;
3) cand publicitatea sedintei de judecata ar aduce atingere demnitatii sau vietii intime a unei
persoane;
4) cand are loc judecarea infractorilor minori.
42. Sedinta de judecata:
a. este publica numai daca toti inculpatii sunt majori;
b. este publica numai daca inculpatul este arestat;
c. este publica, de regula;
43. Sedinta secreta se poate declara:
- Declararea sedintei secrete poate avea loc la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.
Instanta poate declara sedinta de judecata secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a
judecarii cauzei. Legea procesual penala prevede ca stabilirea caracterului secret al sedintei de
judecata se face in sedinta publica, dupa consultarea partilor prezente si a procurorului care
participa la judecata.
44. Citarea este obligatorie la fiecare termen:
a. in cazul militarilor si detinutilor;
b. in cazul minorilor;
c. in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura de citare nu a fost indeplinita
pentru acel termen;
45. Citarea este obligatorie:
a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;
b. la pronuntare;
c. cand inculpatul este minor;
46. Citarea nu este obligatorie:
a. in cazul expertilor, martorilor si interpretilor;
b. in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;
c. in cazul militarilor;
47. Compunerea completelor de judecata se stabileste:
- In baza prevederilor art. 292, instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea
prevazuta de lege. Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei.
Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.
48. Lista cauzelor:
a. se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;

b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

c. se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
49. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:
- Deschiderea sedintei de judecata.
- Strigarea cauzei.
- Apelul celor citati.
- Verificarea legalitatii sesizarii instantei.
- Verificari in legatura cu inculpatul.(identitatea)
- Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii.
- Acordarea de lamuriri.
- Ridicarea de exceptie.
- Formularea de cereri sau propuneri de probe noi.
- Pronuntarea sentintei
50. Prin infractiune de audienta se intelege:
a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;
c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;
53. Suspendarea judecatii este posibila:
- Procesul penal poate fi suspendat atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii
(existenta unei boli grave de care suferainculpatul si care il impiedica sa participe la judecata si
constatarea acestei boli printr-o expertiza medicala)
54. Suspendarea judecatii se poate dispune:
- In conditiile in care sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei
si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.
55. Incheierea de sedinta se intocmeste:
a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei;
b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
57. Deliberarea si pronuntarea hotararii:
a. au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;
b. nu pot fi amanate;
c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;
58. Deliberarea:
a. are loc in secret;
b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;
c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii
judecatoresti;
59. Completul de divergenta se poate constitui:
a. in prima instanta;
b. in apel;
c. in recurs;
60. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:
a. hotararea se ia in complet de divergenta;
b. judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de
parerea sa;
c. judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de
parerea sa;
61. Minuta:

a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de judecata;

b. se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii judecatoresti;
c. se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar
celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;
62. Pronuntarea hotararii:
- Conform prevederilor art. 310, hotararea se pronunta in sedintapublica de catre presedintele
completului de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Hotararile
instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui
Romaniei. Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage
sanctiunea nulitatii absolute, prevazuta de art. 197, alin. 2.
63. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:
a. se redacteaza de grefier;
b. se redacteaza de toti judecatorii din complet;
c. se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;
64. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:
a. hotararea se semneaza de grefierul sef;
b.hotararea se semneaza de alt grefier, desemnat pentru completul respectiv;
c. hotararea se semneaza de presedintele completului;
65. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:
a. numai daca este citat;
b. numai cand considera necesar;
c. numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu;
- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;
- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsitapedeapsa inchisorii de 3 ani sau
mai mare;
- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;
- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in una din situatiile prevazute de art. 171, alin 2
(minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau
arestat, chiar in alta cauza, cand este supus masurii de sigurantaa internarii medicale sau obligarii la
tratament medical, chiar in altacauza, ori cand organul de urmarire penala sau instanta
apreciaza cainvinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precumsi in alte cazuri
prevazute de lege);
- in cauzele in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.
66. Dupa apel:
a. martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedinta;
b. martorii si expertii parasesc sala de sedinta;
c. martorii parasesc sala de sedinta;
67. Daca in cauza sunt mai multi inculpati:
- Atunci cand sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti
inculpati. Daca interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea unuia dintre
inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata.
68. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
- instanta dispune extinderea prin incheiere
69. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;
b. instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere;
c. instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii penale;
70. Ultimul cuvant al inculpatului:
a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;

b. inculpatului i se da cuvantul personal;

c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a
raspunde sustinerilor partii civile;
71. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se
pronunte asupra:
a. luarii masurii arestarii preventive;
b. mentinerii masurii arestarii preventive in cazul in care dispune achitarea inculpatului;
c. luarii masurilor educative;
72. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:
a. datele privind identitatea partilor;
b. rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei;
c. gradul inculpatului militar, gradul judecatorilor militari si gradul procurorului militar, in cazul
hotararilor instantelor militare;
73. Copia dispozitivului hotararii se comunica:
a. inculpatului arestat, in mod obligatoriu;
b. obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare;
c. obligatoriu inculpatului minor;
74. Procurorul poate face apel:
a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;
75. Inculpatul poate declara apel:
a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;
c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;
76. Partea vatamata poate formula apel:
a. numai in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
c. numai cu privire la latura civila;
77. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:
a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. numai in ceea ce priveste latura civila;
78. Aparatorul:
a. poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;
b. nu poate formula apel in nume propriu;
c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;
79. Apelul este o cale de atac:
a. preponderent de reformare;
b. de retractare;
c. preponderent de anulare;
80. Poate declara apel:
a. persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanta l-a
achitat ca fiind de buna-credinta;
b. ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;
c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost
obligata sa il predea;

81. Aparatorul, ca substitut procesual, poate declara apel:

a. numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
b. daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
c. ca reprezentant conventional;
82. Termenul de apel este:
a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;
83. Termenul de apel curge:
a. de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost
prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;
b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;
c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;
84. Apelul se declara:
a. numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca;
b. numai prin cerere scrisa;
c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;
85. Apelul declarat in termen:
a. este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura
penala, daca prin lege nu se dispune altfel;
b. este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala;
c. nu este suspensiv de executare;
86. Devolutiunea totala a cauzei este posibila in apelul introdus de:
- Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se
refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces. In cadrul
acestor limite,instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant,
sa examineze cauza sub toate aspectele de drept si de fapt.
87. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:
a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat;
88. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:
a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;
c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;
89. Efectul extensiv al apelului presupune:
a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel,
fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se
refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia
de apel nu se refera;
91. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a
declarat apelul suspus judecatii;
c. nu este obligatorie;

92. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:
a. procuror, intimat, apelant;
b. apelant, intimat, procuror;
c. apelant, procuror, intimat;
93. Apelul va fi respins daca:
- apelul este tardiv sau inadmisibil, apelul este nefondat
94. Inculpatul al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu
a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:
a. recursul este admisibil;
b. recursul este inadmisibil;
c. recursul este nefondat;
95. Recursul este o cale de atac:
- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea
de fapt nu este supusacontrolului instantei de recurs);
- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor
date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10
zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devinadefinitiva si executorie;
- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;
- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseazainstantei judecatoresti superioare celei
care a dat hotararea atacata;
- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verificadoar temeinicia hotararii atacate,
sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la
instanta de recurs;
- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folositade oricare dintre parti, in termen
fix si cu forme procesuale simple.
96. Recursul este o cale de atac:
- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea
de fapt nu este supusacontrolului instantei de recurs);
- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor
date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10
zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devinadefinitiva si executorie;
- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;
- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseazainstantei judecatoresti superioare celei
care a dat hotararea atacata;
- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verificadoar temeinicia hotararii atacate,
sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la
instanta de recurs;
- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folositade oricare dintre parti, in termen
fix si cu forme procesuale simple.
97. Recursul:
a. trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii;
b. trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul
termen de judecata;
c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;
98. Raportul scris este obligatoriu:
a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. la toate instantele de recurs;
c. la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d. Dupa ce a primit dosarul si a fixat termenul de judecata, presedintele instantei de recurs poate
sa delege pe unul din judecatorii care compun completul de judecata sa faca un raport scris asupra
recursului. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un
magistrat asistent.
99. Recursul este o cale de atac:
- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea hotararii atacate (starea
de fapt nu este supusacontrolului instantei de recurs);
- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau impotriva sentintelor
date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se efectueaza intr-un termen fix, de regula 10
zile si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devinadefinitiva si executorie;
- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea) hotararii atacate;
- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseazainstantei judecatoresti superioare celei
care a dat hotararea atacata;
- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verificadoar temeinicia hotararii atacate,
sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la
instanta de recurs;
- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folositade oricare dintre parti, in termen
fix si cu forme procesuale simple.
100. In cazul recursului procurorului:
a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate
persoanele care au fost parti in proces;
b. devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea
oricarei parti;
c. devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului;
101. In cazul recursului partii civile:
a. evolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;
b. devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au
fost parti in proces;
c. se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in
defavoarea ei;
102. Efectul extensiv al cailor de atac:
- Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat
recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea asupra
acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, recursul procurorului produce efect extensiv, astfel
ca procurorul, dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in
termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o
situatie mai grea.
103. Declaratia de recurs:
a. are efect suspensiv de executare in toate cazurile;
b. are efect suspensiv de executare daca recursul este admisibil, este declarat in termen si nu
exista vreo dispozitie legala care prevede altfel;
c. nu are efect suspensiv;
104. Omisiunea instantei de a se pronunta asupra actiunii civile:
a. atrage casarea hotararii, deoarece nulitatea este absoluta;
b. nu atrage casarea hotararii daca recursul a fost declarat de procuror;
c. atrage casarea hotararii numai daca interesele partii civile au fost vatamate;
105. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:
a. procurorul are intotdeauna primul cuvant;
b. inculpatul are ultimul cuvant;
c. intimatul are ultimul cuvant;

106. Pot formula contestatie in anulare:

- partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se afla
incorporat, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie;
107. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:
a. instanta de recurs;
b. instanta a carei hotarare este atacata;
c. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;
108. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:
a. cu citarea partilor, in sedinta publica;
b. fara citarea partilor, in sedinta publica;
c. fara citarea partilor, in camera de consiliu;
109. Sunt supuse revizuirii:
a. toate hotararile judecatoresti;
b. numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;
c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;
110. Pot cere revizuirea:
a. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;
b. procurorul;
c. sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;
111. Cererea de revizuire:
a. se face in scris sau oral;
b. se depune la instanta care a judecat cauza in fond;
c. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa judecatoria care a judecat cauza in
prima instanta;
112. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in
termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricand;
113. In timpul efectuarii actelor de cercetare:
- procurorul poate delega organul de cercetare penala.
114. In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept
prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale:
a. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze vor fi supuse revizuirii din oficiu, pentru a se
repara incalcarile constatate;
b. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze pot fi supuse revizuirii in cazul in care
consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin
revizuirea hotararii pronuntate;
c. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze nu pot fi supuse revizuirii decat in cazul in care
consecintele incalcarii sunt deosebit de grave;
115. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a
Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
a. numai procurorul;
b. numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;
c. sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

116. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o
incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale:
a. se adreseaza procurorului de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima
instanta;
c. se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
117. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare
a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale:
a. se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori;
b. se judeca de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c. se judeca de instanta care a judecat cauza in fond;
118. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o
incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale:
a. se poate face in termen de un an de la data la care partea a cunoscut motivul de revizuire;
b. se poate face in termen de un an de la data publicarii hotararii Curtii Europene
a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial;
c. se poate face in termen de un an de la data comunicarii hotararii Curtii Europene a
Drepturilor Omului;
d. se poate face in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii Curtii
Europene a Drepturilor Omului.
119. Recursul in interesul legii poate fi introdus:
- de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct,
sau ministrul Justitiei, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe
langa acestea.
120. Recursul in interesul legii:
- se solutioneaza de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care se pronunta prin
decizie. Deciziile se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, precum si pe pagina de
Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acestea se aduc la cunostinta instantelor si de Ministerul
Justitiei.
121. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:
a. instanta de executare, procurorul, condamnatul;
b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;
c. administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;
122. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana;
b. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect;
c. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si identitatea de obiect;
123. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:
a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a
fost retras inauntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara
trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
c. la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;
124. Hotararile penale se pun in executare de catre:
a. instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;
b. instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;

c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de
Casatie si Justitie;
125. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:
a. se intocmeste in patru exemplare;
b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;
c. instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este
arestat;
d. Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii
pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se
emite de catre judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii
la instanta de fond, sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara.
126. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:
a. se emite in trei exemplare;
b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;
c. un exemplar ramane la instanta de executare;
127. In cazul punerii in executare a interzicerii unei functii sau profesii:
a. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului competent sa
aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei;
b. instanta de executare comunica o copie a hotararii consiliului local in circumscriptia caruia
domiciliaza persoana fata de care s-a luat masura de siguranta;
c. instanta de executare comunica o copie a dispozitivului persoanei fata de care s-a luat masura
de siguranta;
128. Liberarea conditionata se dispune:
a. numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
c. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanta de
executare;
129. Cererea de amanare a executarii pedepsei detentiunii pe viata:
a. este inadmisibila;
b. poate fi facuta de sotul inculpatului condamnat pentru acesta;
c. poate fi facuta de copilul major pentru parintele condamnat;
130. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:
a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;
b. instanta de executare;
c. instanta la care s-a judecat fondul cauzei;
131. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care
ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:
a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
132. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:
a. cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala
care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;

b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala
care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;
c. cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala
care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;
d. cand se constata pe baza unei expertize medico-legale cacel condamnat sufera de o
boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa;
133. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:
a. judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau
unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de
executare;
c. numai instantei de executare;