CEI SAPTE REGI AI ROMEI. REGALITATEA.

Au fost mai multi regi care au domnit in Roma incepand cu anul 753 i. Hr., dar totusi se vorbeste doar de 7
regi legendari: 4 latino-sabini si 3 etrusci.

Nistor Teodora
Olah Andra
Cls: XI I

Colegiul National Ion Luca Caragiale Ploiesti

Roma a fost fondat conform tradiiei n 753 .Hr. de ctre Romulus i Remus, fii gemeni ai muritoarei
Rhea Silvia i ai zeului Marte. Au fost deasemenea descendeni ai lui Aeneas i ai refugiailor troieni,
a cror poveste ne-o relateaz Virgilius n poemul Eneida. Romulus i ucide fratele i va deveni
unicul stpnitor al Romei.. Mare parte din cei ase regi care l-au succedat purtau nume etrusce,
sugernd faptul c membri ai vechii civilizaii etrusce de la nord de Roma, dominau oraul.
Ultimul rege a fost alungat de ctre ceteni i a fost mlocuit cu o form de guvernmnt republican.
nlturarea regelui i fondarea Republicii (509 .Hr) este oarecum privit ca i o rupere a populaiei
latine propriu-zis de controlul pe care-l exercita asupra sa familia conductoare etrusc.

Inainte de imparatii romani si consuli, Roma a fost o monarhie guvernata de catre regi (Rex).
Regii, excluzandu-l pe Romulus, el fiind fondatorul orasului, au fost fiecare alesi de catre poporul
Romei pentru a servi pe viata, niciunul dintre acestia bazandu-se pe forta militara pentru
a castiga tronul. Desi nu este specificat vreun principiu ereditar in alegerea primilor patru regi,
incepandu-se cu al cincilea, Tarquinius Priscus, mostenirea regala curgea prin sotiile regelui
decedat. In consecinta, istoricii antici afirma ca regele era ales pe baza virtutilor sale, si nu cea a
descendentilor.

Rege - Perioada
Romulus

753 BC-716 BC

Numa Pompilius

715 BC-674 BC

Tullus Hostilius

673 BC-642 BC

Ancus Marcius

642 BC-617 BC

Lucius Tarquinius Priscus

616 BC-579 BC

Servius Tullius

578 BC-535 BC

Lucius Tarquinius Superbus

535 BC-510 BC

ATRIBUTIILE REGELUI
Oamenii vedeau regele ca mediatorul dintre ei si zei, privindu-l astfel cu respect religios. Aceasta facea
regele seful religiei nationale si seful religios executiv, avand puterea de a controla calendarul roman, de a
dirija toate ceremoniile religioase si de a numi oficiile si ofiterii religiosi subalterni.
Dincolo de autoritatea sa religioasa, regele era investit cu autoritate militara si judiciara suprema prin
uzul Imperiumului. Imperiumul regelui era acordat pe viata si il proteja pe acesta de a fi vreodata judecat
pentru actiunile sale. Ca singurul detinator de Imperium in Roma la vremea respectiva, regele detinea
autoritate militara necontestata, fiind comandant suprem al tuturor legiunilor Romei. O alta putere a regelui
era aceea de fie a numi sau nominaliza toti oficialii la oficii.
Unul din ofiterii numiti de catre rege era cel de Praefectus Urbanus, care actiona ca paznicul orasului.
Cand regele era absent din oras, prefectul detinea toate puterile si abilitatile acestuia, pana la punctul de a
i se acorda Imperium cat timp se afla in interiorul orasului. Regele a primit chiar dreptul de a fi singura
persoana care putea numi patricieni in Senat pentru a lucra drept senatori. Sub rege, Senatul si Adunarea
curiata dispunea de o foarte mica putere si autoritate. Senatul si Adunarea curiata nu erau corpuri
independente detinand dreptul de a se reuni si discuta problemele statului. Ele puteai fi convocate numai
de rege si puteau discuta strict problemele aduse in fata acestora de catre rege. In timp ce Adunarea
curiata putea pasa legi pe care regele le accepta, Senatul reprezenta numai un consiliu onorabil. Putea
sfatui regele privind actiunile sale, dar in nici o ipostaza nu-l putea preveni de la actiona. Singurul lucru pe
care regele nu il putea face fara aprobarea Senatului era declararea razboiului impotriva natiunilor straine.

Ce atribute avea regele? Putem spune c autoritatea sa era absolut, pentru c Senatul nu
avea dect un rol consultativ. Are imperium nelimitat, deci comand militar. Este dictator, rex i
magister populi, dar mai este i judector supreme. Are drept de decizie, Senatul i comitia curiata
(adunarea pe curii) nefcnd altceva dect s ratifice hotrrile sale. Tocmai autoritatea sa absolut a
fost cauza rsturnrii regalitii.
Cele 3 puteri fundamentale ale unui rex se definesc prin:
1.

Sacralitatea regelui (omologul sau divin este Iuppiter), sporita prin ceremonia triumfului, prin calitatea
de mare augur; regelui, in virtutea dreptului de a lua auspicii, ii revenea sarcina stabilirii calendarului
(dies fasti et nefasti); Numa Pompilius a impartit anul in 12 luni. In calitate de pontifex maximus, regale
prezida cultele religioase si asigura respectarea acestora, in vederea ocrotirii divine, pentru
prosperitatea cetatenilor. Regele numea vestalele, ceea ce releva vechimea acestui cult si credinta
arhaica a unitatii indisolubile dintre comunitate, focul sacru si conducatorul comunitatii. Chezasia
bunastarii comunitatii o reprezenta buna functionare a ultimelor doua compartimente. Regii etrusci,
nefiin legati afectiv de aceasta credinta, vor desacraliza treptat puterea regala, inlocuind-o cu modelul
tiraniei grecesti, cu autarhia.

2.

A doua functie importanta a regelui, cea de sef militar, decurge din calitatea lui de aparator al
comunitatii romane. Romulus, ca prototip al lui dux, a fost apoteozat pe Campul lui Marte, Quirinus. Tot
in calitate de comandant suprem , regale detineaImperium "puterea militara", care-i permitea sa

conducatoate operatiunile militare, sa declare razboi sau sa incheie pace. Pentru aceste initiative
militare, avea nevoie doar de ratificare din partea adunarii poporului. Important era sa se pastreze intre
limitele "legale" ale lui fas si ius.
3.

In calitate de iudex, regale asigura armonia dintre cetateni, iar judecata regelui era de netagaduit.
Marele judecator nu intervenea insa, decat in cazuri grave - de inalta tradare sau in cazul pedepsirii
unei vestale (cand se aplicau pedepse cumplite). Uneori, rezolva litigii intre ginti, daca acestea aveau
implicatii religioase. Regii etrusci insa au desacralizat functia juridical si au micsorat drepturile gintilor ,
impunand puterea personala in luarea deciziilor.

Alegerea regelui
La moartea regelui, Roma intra intr-o perioada de interregum. Senatul se intalnea si numea un
Interrex pentru a servi o perioada nedefinita (de obicei mai putin de un an) cu singurul rol de a
nominaliza urmatorul rege al Romei. Odata ce Interrexul gasea un nominalizat potrivit pentru, el
era adus in fata Senatului, iar Senatul il revizuia. Daca era acceptat de catre Senat, Interrexul
convoca Adunarea curiata si participa ca presedinte al adunarii in timpul alegerii regelui.
Odata propus Adunarii curiate, poporul Romei il putea fie accepta, fie refuza. Daca era acceptat,
regele ales nu intra imediat in oficiu. Alte doua acte trebuiau sa se desfasoare inainte de
investirea sa cu autoritate si putere regala completa. Intai era necesara obtinerea acordului divin
al zeilor care respectau numirea sa prin auspicii, din moment ce regele era inaltul preot al Romei.
Aceasta ceremonie era desfasurata de catre un augur, care conducea regele ales la citadela,
acolo unde augurul il plasa pe un scaun de piatra, in timp ce multimea astepta dedesubt. Daca

era gasit merituos pentru domnie, augurul anunta ca zeii au oferit semne favorabile, confirmand
astfel caracterul preotesc al regelui.
Al doilea act ce trebuia executat era acordarea Imperiumului regelui. Votul precedent al Adunarii
curiate determinase doar cine avea sa fie rege, insa prin acest act nu-i acordasera puterile
regelui asupra sa. Ca atare. insusi regele a propus Adunarii curiate o lege admitandu-i Imperium,
iar Adunarea a votat in sprijinul acestei legi. Motivul acestui dublu vot al Adunarii este destul de
clar. Imperiumul putea fi acordat doar unei persoane pe care zeii o considerau favorabila. Era,
deci, necesar sa se determine cine era persoana capabila de a primi Imperium si, cand aceasta
era si favorizata de divinitati, Imperiumul ii era acordat printr-un vot special. In teorie, oamenii
Romei aveau puterea de a isi alege conducatorul, insa Senatul detinea majoritatea controlului
asupra acestui proces.

Domnia lui Romulus

Romulus nu a fost doar primul rege al Romei, dar i fondatorul ei. n 753 .Hr., Romulus
a nceput construirea oraului pe Dealul Palatin. Dup fondarea Romei, el a invitat criminali, slavi
fugari, exilai i alte astfel de populaii nedizerabile, oferindu-le azil. n aceast manier, Romulus
a populat cinci dintre cele apte dealuri ale Romei. Pentru a oferi cetenilor si neveste,
Romulus a invitat tribul vecin de sabine la un festival unde a rpit femeile sabine i le-a adus
napoi n Roma. Dup rzboiul dus mpotriva sabinilor, Romulus a adus att romanii, dar i
adversarii lor sub acelai conductor.

Dup fondarea oraului, Romulus a divizat oamenii Romei ntre cei pregtii i cei inapi pentru
lupt. Lupttorii au format Legiunea Roman, constituit din 6000 infanterie i 600 cavalerie.
Restul a format poporul roman, iar din acest rest Romulus a selectat 100 dintre cei mai nobili
pentru a-i servi drept senatori ntr-un consiliu consultativ al regelui, Senatul Roman. Pe aceti
oameni i-a numit patricieni i aveau s devin nobilii i elita oraului n timpul Republicii.

Dup 38 de ani petrecui ca rege al Romei, Romulus a luptat n mai multe rzboaie n
care a nvins, mrind controlul Romei n tot Latiumul i n multe dintre zonele nconjurtoare. De
asemenea, Romulus a instituit Augurii ca parte a religiei romane. Romulus avea s fie amintit de
timpuriu drept cel mai mare cuceritor al Romei i unul dintre cei mai religioi oameni din istoria
roman. Dup moartea sa la vrsta de 54 de ani, Romulus a fost deificat ca zeul rzboiului
Quirinus i a servit nu doar ca unul dintre cei trei zei importani ai Romei, dar i ca zeitatea
asemnat oraului Roma.

Domnia lui Numa Pompilius

Dup strania i misterioasa moarte a lui Romulus, domnia a czut n minile lui Numa
Pompilius. Ludat pentru nelepciunea sa natural, domnia lui Numa a fost marcat de pace i
prosperitate. La numirea ca rege, fiind sabin la natere, a mrit Senatul pentru a include 100 de
nobili sabini care veniser la Roma n timpul domniei lui Romulus. Aceti oameni erau numii, de
asemenea, patricieni, n timp ce descendenii lor aveau s devin elita Republicii.
Numa a reformat Calendarul roman ajustndu-l pentru anul solar, instituind la fel de bine
mai multe ritualuri religioase ale Romei. El a organizat zona din i din afara Romei n districte
pentru un management mai uor. El este, de asemenea, creditat pentru organizarea primelor
bresle profesionale ale Romei.
Numa este amintit ca cel mai religios dintre regi (surclasndu-l chiar pe Romulus), iar n
timpul domniei sale, a introdus Flamenii, Virginele vestale ale Romei, Pontifii i Colegiul Pontifilor.
De asemenea, n timpul domniei sale se spune c un scut din partea lui Jupiter ar fi czut din cer
cu soarta Romei scris pe el. Numa a ordonat copierea scutului n unsprezece exemplare, acestea
devenind sacre romanilor.
Domnia sa avea s dureze 41 de ani i avea s aib o moarte natural, uoar.

Domnia lui Tullus Hostilius

Tullus Hostilius se asemna bine lui Romulus n atitudinea sa rzboinic i, complet diferit
de Numa n lipsa de respect fa de zei. Tullus a purtat rzboi mpotriva cetii Alba Longa,
Fidenae i Veii, oferind astfel Romei chiar mai mare teritoriu i putere. n timpul domniei lui Tullus
oraul Alba Longa a fost complet distrus, iar Tullus a nsclavit populaia, trimind-o apoi napoi la
Roma.
Tullus dorea rzboi att de mult nct a mai purtat unul mpotriva sabinilor. Odat cu
venirea domniei lui Tullus, romanii i-au pierdut dorina pentru pace. Tullus a luptat att de multe
rzboaie nct neglijase complet venerarea zeilor. Legenda spune c din aceast cauz o cium
a infectat oraul, Tullus nsui aflndu-se printre cei infectai. Cnd acesta a implorat pentru
ajutorul lui Jupiter, Jupiter i-a rspuns cu un fulger ce l-a ars pe rege i a transformat casa sa n
cenu.
n ciuda naturii sale rzboinice, Tullus Hostilius a selectat i reprezentat al treilea grup de
persoane care formau clasa patrician a Romei, consistnd dintre cei care veniser la Roma
pentru a cuta azil i o nou via. De asemenea, el a mai construit o nou cas pentru Senat,
Curia, care a supravieuit peste 500 de ani dup moartea sa. Domnia sa a durat 31 de ani.

Domnia lui Ancus Marcius

n urma misterioasei mori a lui Tullus, romanii au ales un rege religios i pacifist n locul
su. Acesta era nepotul lui Numa,Ancus Marcius. Mult precum bunicul su, Ancus a fcut puine
pentru a mri graniele Romei i a dus rzboaie doar atunci cnd teritoriile sale aveau nevoie s
fie aprate. De asemenea, el a construit un apeduct, Aqua Marcia i a construit prima nchisoare
roman pe Dealul Capitoliului.
n timpul domniei sale, Dealul Janiculum aflat pe malul de vest era fortificat pentru a proteja
Roma. Tot el a construit i primul pod peste Tibru. De asemenea, el a fondat portul Romei Ostia
pe Marea Tirenian i dezvoltarea primelor lucrri de sare. n timpul domniei sale, mrimea
Romei a crescut din cauz c Ancus folosea diplomaie pentru a altura pe calea panic oraele
mai mici din nconjurul Romei, ntr-o alian. Folosind aceast metod, a completat cucerirea
latinilor i restabilirea aezrii lor pe Dealul Aventin, formnd astfel clasa de plebei a Romei.
Avea s moar din cauze naturale, la fel ca i bunicul su naintea sa, dup 37 de ani ca rege i
avea s fie amintit ca cel mai mare Pontif al Romei.

Domnia lui Tarquinius Priscus

Tarquinius Priscus nu era doar al cincilea rege al Romei, dar i primul nscut etrusc. Dup
imigrarea n Roma, l-a simpatizat pe Ancus, care l-a adoptat mai trziu ca pe fiul su. La urcarea
la tron, a condus rzboaie mpotriva sabinilor i etruscilor, ceea ce a dublat mrimea romei i a
adus mari bogii oraului.Printre primele sale reforme se numr adugarea a 100 de scaune
noi Senatului, aducnd persoane din rndurile triburilor etrusce cucerite i ridicnd numrul
senatorilor la 300. A folosit prada de rzboi din cuceririle sale pentru a construi mari monumente
pentru Roma. Printre acestea se numra marele sistem de canalizare al Romei, folosit pentru
secarea zonei de mlatin dintre cele apte dealuri ale Romei. n locul acesteia, a nceput ceea
ce avea s devin Forul Roman. Tot el a instituit fondarea Jocurilor Romane.
Cel mai faimos proiect de construcii al su este Circus Maximus, un imens stadion folosit pentru
ntrecerile de care, rmnnd pn n zilele noastre cel mai mare stadion din lume. Priscus a
urmat terminarea Circus Maximus cu nceperea construciilor pentru o fortrea-templu zeului
Jupiter pe Dealul Capitoliului. Din pcate, a fost ucis dup 38 de ani ca rege de minile fiilor lui
Ancus Marcius nainte ca acel proiect s fie terminat. Domnia sa este cel mai bine amintit din
prisma introducerii simbolurilor militare i oficiilor civile, dar i introducerea Triumfului roman, fiind
primul roman srbtorit.

Domnia lui Servius Tullius

n urma morii lui Priscus, ginerele su Servius Tullius l-a succedat la tron, al doilea rege
nscut etrusc aflat la conducerea Romei. Precum socrul su, Servius ctigat rzboaie mpotriva
etruscilor. A folosit comoara venit din campanii pentru a construi primele ziduri ce nconjurau
complet cele apte dealuri ale Romei; construcia este cunoscut sub numele de Pomerium. A
adus i reforme ntru armata roman.
Este faimos pentru implementarea unei noi constituii pentru romani, constinund procesul de
dezvoltare al claselor oraului. A instituit primul recensmnt din lume, care diviza poporul Romei
n cinci clase economice i a format Adunarea secolului. El a folosit acest recensmnt i pentru
a diviza poporul din interiorul Romei ntru patru triburi urbane bazate pe locaia lor n ora,
stabilind Adunarea tribal. Domniei sale i este atribuit i construirea templului Dianei de pe
Dealul Aventin.
Reformele lui Servius au adus o schimbare major n viaa roman: drepturile de vot erau
acum bazate pe bogia economic, transfernd mult putere n minile elitei romane. Odat cu
trecerea timpului, ns, Servius a favorizat n mod crescnd cei mai srcii oameni pentru a
obine favoruri din partea plebeilor. Legislaia sa a fost una extrem de penibil ordinului patrician.
Domnia sa de 44 de ani a fost finit cu asasinarea sa ntr-o conspiraie condus de propria sa
fiic, Tullia, alturi de soul su, Tarquinius Superbus.

Domnia lui Tarquinius Superbus

Al aptelea i ultimul rege al Romei a fost Tarquinius Superbus. Ca fiul lui Priscus i
ginerele lui Servius, Tarquinius era, de asemenea, de natere etrusc. n timpul domniei sale
etruscii au atins vrful puterii lor. Spre deosebire de toi ceilali regi de naintea sa, Tarquinius a
folosit violena, uciderea i terorismului pentru a menine controlul asupra Romei. A abrogat multe
dintre reformele constituionale antecedente create de ctre predecesorii si. Singurul lucru
penefic Romei a fost completarea templului lui Jupiter nceput de tatl su Priscus.
Tarquinius a nlturat i distrus toate raclele sabine de pe Piatra tarpeian, nfuriind oamenii
Romei. Oamenii nu mai puteau tolera domnia sa tiranic atunci cnd a permis violul Lucreiei, o
patrician roman, de minile propriului su fiu. Rud a Lucreiei, Lucius Junius Brutus (strmo
al lui Marcus Brutus), a convocat Senatul i l-a expulzat pe Tarquinius i monarhia sa din Roma
n 510 .Hr..
Dup nlturarea lui Tarquinius, Senatul a votat ca niciodat s nu mai fie permis domnia unui
rege i a reformat Roma ntr-un guvern republican n 509 .Hr.. Lucius Junius Brutus i Lucius
Tarquinius Collatinus, un membru al familiei Tarquin i vduvul Lucreiei, au procedat n a deveni
primii consuli ai noului guvern al Romei. Acest nou guvern i va conduce pe romani n cucerirea
majoritii lumii mediterane i va supravieui pentru urmtorii cinci sute de ani, pn la domnia lui
Iulius Cezar i Cezar August.

Structuri sociale
Ct despre structura social din epoca regal, n vrful piramidei era, evident, rex. Rex care
reprezint i garantul ordinii sociale, o punte ntre lumea divin i societate, pnetru c are i
calitatea de pontifex maximus. Autoritatea regal este simbolizat pe plan familial de autoritatea
la fel de absolut pe care o are pater familias. Statul n viziunea roman este o familie extins, cu
regele ca printe. Dup rege urmau ginile patriciene, aristocraia. Avnd un rol important n viaa
politic a cetii i fiind considerate ca existnd de la bun nceput la Roma, din rndul lor se
alegeau membrii senatului, instituie care ar data nc de pe vremea lui Romulus. Competiia din
rndurile senatorilor era i ea destul de acerb, pentru c erau la mijloc prestigiu i privilegii.
Apoi urmeaz plebeii, care, conform surselor, poposesc mai trziu la Roma. Fa de patricieni se
afl mai nti n stare de dependen (clientela). Dar din punct de vedere juridic sunt marea mas
a oamenilor liberi. Sclavia exista i ea, dar inea mai degrab de domeniul casnic i nu rareori
gsim sclavi muncind alturi de stpni, singura diferen fiind cea de statut juridic.
O meniune deosebit merit reforma lui Servius Tullius, Incadrarea social nu se mai face pe
baza criteriului aristocratic, ci timocratic (bazat pe avere). n funcie de averea deinut, cetenii
sunt mprii pe categorii, fiecare cu corespondent n tipul de armament, ceea ce iar probeaz
legtura dintre criteriile social/cenzitar i militar. Cum erau mai exact mprii? 18 centruii de
equites, cavaleri + 80 de centurii greu narmate i 2 centurii de fabri (lucrtori) + trei categorii de
cte 20 de centurii + 30 de centurii i dou de cntrei + centuria de proletarii. Cum se reflecta
noua structur pe plan politic? Fiecare centurie dispune de un vot, fr a conta numrul
membrilor. Legea este votat cu majoritate simpl. Dac privim atent, observm c de fapt
puterea aparine primelor dou clase, ceea ce confer Romei secolului al VI-lea a.Hr. un vdit
character oligarhic