DIN ISTORIA

FAXARIOTILOR

STUDIE SI CERCETARI
DE

G. I. IONNESCU-GION.

BUCURESCI

STABTLIMENTUL GRAFIC I. V. SOCE(IL

59. -STRADA BERZET. -59.
1891.
Pretul 4 lei
www.dacoromanica.ro
 DIN ISTORIA .d
FANARIOTILOR

STUDIE $1 CERCETARI
DE

G. I. IONNESCU-GION.

BUCURESCI

STABILIMENTUL GRAF,I0 I. V. SOCECt

59. - STRADA BERZEL -59.
1 8 9 1.

www.dacoromanica.ro
 c,4ulorului

ISTORIES CRITICK A aombutkoa"1

oliontei-e_Sag4

0-iioi B. P. HASDEU

sunt In'hinRtP aePstP Studic.

www.dacoromanica.ro
 Studiele ce am strins in volumul de fata,
le-am publicat antaiu in diferite timpuri in Re-
vista Nowt.
Ele cunt resultatul cercetarilor ce am fO.cut,
in Biblioteca National, din Paris, pain publica-
tiunile istorice ale secolului trecut.
Am completat aceste cercetari cu pretiOsele
amenunte culese din monumentala colectiune de
Documente privitore la istoria _Romani lor, call s'ail
publicat i se publica sub auspiciele Ministerului
Instructimei Pub lice i ale Academiel Romane,
spre cel mai mare bine al istoriei nOstre ratio-
nale.
Nu infaciez cititorulul nimic care se nu fia
intemeiat pe unul set pe mai multe documente.
Am adunat asupra unuia i aceluia1 eve-
niment din istoria terilor romane cat mai multe
date, i adeseori le-am adunat din isv6rele cele
34,13.5 1

www.dacoromanica.ro
II

mat departate unul de altul, numal pentru ca

evenimentul, cu premergetorii 0 urmatorii sel,
so apara inaintea cititorulm in deplina lumina.
Neperclend un singur moment din vedere
adevOrul istoric i afirmatiunile documentelor,
am nazuit a aecla, a povesti i a zugravi fap-
tele astfel incat dispositiunea, espunerea i de-
scriptiunea for se faca pe cetitor so veda cat mai
bine intr'Onsele reinvierea trecututici.

Buoureaci; in 1 Nouembre 1891.

www.dacoromanica.ro
 UN FRANCES
CANDIDAT LA TRONUL TERII ROMANESCI

(1770-1771)

I.

La 1732 ambasador al Franciei la Constan-

tinopole era d. de Villeneuve. Re'sboiul pentru
succesiunea la tronul Poloniei se afla in ajun de
a isbucni. Diplomacia franceza lucra de zor sere
a nu lasa acest nefericit regat se fid sfasiat de
cele trei puteri cari it inconjuraii.
Se scia la Paris, si d. de Villeneuve spunea
dilnic vizirilor si pasalelor Potlei ca tocmai acum,
in 1732, Austria, Rusia si Prusia incheiaserd un
pact secret pentru regularea afacerilor Poloniei,
pact care era ca un lugubru prolog al desmem-
brdrii de mai targiii.
Neliniscea, pregatirile, silintele de tot felul

www.dacoromanica.ro
4 Un Frances

spre a ghici gandurile fiacarei puteri faceau ca

Polonia, erile romane, Ungaria cu Transilv ania
si imperiul Sultanilor se fia inteua continua agi-
tatiune. Emisarii si spionii Rusiei si Franciei fur-
nicail prin toate partile. Turcii de la Sub lima-
Porta se'ncurcau in icele complicate ale negocia-
.ciunilor pe can nu le mai ir4elegeati, er Fanario0,
dragomani la Porta si principi in erile romane,
la ]argul for in tote aceste intrigi, se pricepeau
cu neintrecuta iretenia a servi inteacelasi timp,
nu la caw doui domni, der la toff de ua data,
pentru atingerea scopurilor for particulare, puffin
pasandu-le de ce va fi cu interesele celor-l-alti si
cu interesele Poilei otomane.
Francia sustinea la tronul Poloniei candidatura
lui Stanislas Leczinski. Ca se 'si veda visul cu
ochii, Austria, Rusia si Grecia lucrati impreuna
pentru August III, fiul lui August II. Cesta din
urma nu murise, der diplomaPi Europei sciaa ca
i sunt numerate si, deci, se prega'tiail.
ciilele
La Constantinopole, d. de Villenevue, diplo-
mat destept si cunoscetor al fires Turcilor si al
perfidiei fanariote, 41 pregatia teremul. La on ce
ocasiune, ambasadorul Franciei nu uita de a spune
Turcilor adeverul cel mare : nu lasa41 se pera
seculara aliata a Imperiului otoman ; nu lasgi se
cada Polonia!
In timpul acesta, d. de Villeneuve primi la
Constantinopole, spre a'l studia si comunica Mi-
nisterului Afacerilor straine din Paris, un _proud

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Rornanescl 5

privitor la intemeiareaunui slat creslin in Dacia

Traiand .
Nici mai mult, nici mai puffin de cat atat !
Pentru ca acest proiect, curios forte in felul
sell, se va sili pe alta cale se'l realiseze i d. de
Valcroissant, Francesul candidat la tronul Terei-
Romanesci, tot in Dacia Traiana, se ne oprim
cat-va asupra-i.
Un magnat ungur, Disloway, amic al comite-
lui Francisc Rakoczi, scrisese d-lui de Villeneuve
in 13 Mai 1732 t ca se afla ud .cerd. intinsa i
i aprope nelocuita, situata pe confiniele Ungariei
ti Transilvaniei, i dependinte de Tera-Roma-
nesca i de Moldova ; ca acesta cera este forte
fertila *i propria prin situaciunea i calitatea pa-
g mentului sea de a atrage inteensa un mare nu-
(met- de locuitori spre a forma colonii.
t5i lucrul acesta, continua Disloway, se va
(face cu atat mai multa inlesnire cu cat Ungaria
ti Transilvania, in care el posede i-acum ua
tmulcime de relaciuni, sunt pline de nemultarn4i,
cari nu cauta de cat ocasiunea priinciosa de a
tscapa de sub jugul Imperatului.
tPlanul va capeta un inceput de esecuOune,
tdeca Sultanul va da lui Disloway void, de a
ocupa acesta. era... In ceia ce privesce oposiOu-
(ilea principilor Terei-Romanesci i Moldovei,
tDisloway i-a pregatit terenul ; a negociat cu
tambii Domni. Acetia sunt favorabili ideei mag-
tnatului ungur, caci el s'a obligat a le plati

www.dacoromanica.ro
6 Un Frances

canual a decea parte din veniturile noulul Stat,

coil de ce natura ar fi ele. Cu principele Mol-
cdovei, lucrul e ca i ispravit, er la Poarta Di-
csloway a presintat propunerea, insotind-o cu tote
cargumentele cari militeza in favOrea el , qi
canume: noul Stat va fi ca un zid de aperare
cintre tinuturile Sultanului i imperiul Austriei;
tpopulatiunea lui ar pute forma corpuri de trupe
cpe cari Porta le-ar intrebuinta cu folos in vii-
ctOrele sae resboie. Vizirii i paalele ail as-
ccultat cu buna..vointa cele scrise i cele spuse de
(Disloway, i n'ail respuns in contra de cat ca,
epentru acum, Porta nu pOte da urmare unei
asemenea propuneri, de ore -ce sunt tractate
c care o lega a trai in pace cu dinastia Habs-
cburgilor. De aceia, magnatul ungur a fost in-
cvitat se mai atepte.
tTotui, ateptarea la POrta se prelungea
(din cale afara; Disloway, cunoscend trecerea cea
/mare de care Regele Franciei se bucura la Con -
cstantinopole i vela neintrecuta ce avea la po-
cporele din Orientul europen , s'a hotarit se
ccera, pentru reuita ideei stile, sprijinul i pro-
ctectiunea puternicului monarc din Occident. Sta-
etul cel noll, catolic, i pus sub imediata epi-
c tropic a Regelui Franciei, ar stringe 1 mar-
, gini din partea orientale puterea Imperatului
,Austriei; ar micora fortele ce Habsburgii trag
(din Ungaria i din Transilvania; ar opri espan-

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Rornanescl 7

esiunea Austriei spre Resdrit si ar servi politicei

t francese in Orient.,
Acesta-i proiectul Ungurulul Disloway, pri-
vitor la formarea unui Stat crestin, a cdruia po-
s4iune geografica, cconfiniele Ungar:el ,si Tran-
silvaniei, fi dej5endinle de Vera -Romaniscii ..1 de
Moldova', este imposibil de hotarit.
Ideia insa nu era noun.
Un Stat crestin, catolic, devotat Franciei si
totdeuna prietin Turciei, care ar fi imbr4isat in
cuprinsul lui populaciunile romane din Transilvania,
Tera-Romanescd. si Moldova, mijise, decd s'ar
pute dice, in mintea si gandurile diploma0or
francesi Inca din timpul 1W Petru Rare in Mol-
dova si Zapolya in Transilvania. Pe atunci, un
duce d'Orleans era se fia numit principe al Tran-
silvaniei. In urma, alegerea lui Henric d'Anjou la
tronul Poloniei nu fusese de cat urmarea planu-
lui de infihnare a acelui regat in Orientul europen.
Dupa ce casa de Bourbon inlocui pe cea de
Valois pe tronul Franciei, vederile geniale ale lui
Henric IV hotdrird pentru totdeuna basele in-
fluer4ei i puterei francese in Orient. Sistemul
celor trei state, aliate cu Francia i situate de la
Nord la Sud la spatele colosalei puteri a casei
de Austria si anume : Suedia, Polonia i Turcia,
fusese adus la Indeplinire de catre succesoril lui
Henric IV pe terimul diplomaciei francese, de cd-
tre Richelieu si Mazarin. Acest sistem celebru
servise in tot decursul secolului XVII drept temei

www.dacoromanica.ro
8 Un Frances

si indreptar politicei esterne a Franciei lui Ludovic

XIII si Ludovic XIV. In secolul XVIII, Caterina
II a Rusiei ii va copia in faimosul sea sistem,
cunoscut sub numele de sistemul Nordului i care
consista inteua alianta cu Prusia, Anglia si Dane-
merca, indreptata in contra puterilor de la Sud,
si anume in contra caselor de Bourbon si d'Austria.
La 'nceputul secolului XVIII, intre 170o si
1715, greselile lui Ludovic XIV, betran, mahnit
si fara noroc, si, dupa mot-tea lui, greselele marl
si grele ale diplomatilor francesi sguduisera din
temelia edificiul cel maret al lui Henric IV, Ri-
chelieu si Mazarin. Sistemul aliantelor va fi res
turnat cu desavirsire; Turcia va fi in dese ran-
duri parasita de Francesi, atat spre paguba ei
cat si spre acea a Francesilor insisi in Orient.
Polonia, nesfatuita si neajutata de nimeni, incepe
de la August II se se rostogolesca din ce in ce
mai iute spre prapastia spre care o atrageail atat
fatala ei constitutiune cat si intrigile si adimeni-
rile vecinilor.
La 1756, sistemul celor trei state aliate Fran-
ciei i situate la spatele Austriei, va dispare din
evangeliul diplomatiei francese. Austria se va uni
prin tractate cu Francia, si acesta gresela enorma
iii va areta desastru6sele i urmari pone si in tim-
purile nOstre. Henric IV, Richelieu si Mazarin nu
putusera se preveda. inaltarea Prusiel si Rusiei
printre cele-l-alte state marl ale Europei.
La 1732, in ajunul resbOielor ce aveau se

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Romanesel 9

nascd, in Polonia pentru succesiunea la tron, i

la marginele Dunarei i in Ungaria Intre Turcia,
Austria i Rusia, omenit de stat ai Franciei
i cei cari lucrau la umbra puterei francese din
Orient, 41 mai aduceaii aminte de Sistemul State lor
aliate, i, din crampeiele lui, aa cum le permi-
teatil imprejurdrile, ei nazuiail a injgheba alte sis-
teme de aliante, a crea noui piedici actiunei com-
binate a Austriei, Rusiei i Prusiei in Orientul
Europei, a face ca Turcia i Polonia se recdtige
puterea ce era necesard atat for inile cat i in-
tregului ecuilibru europen.
Infiintarea statului catolic i devotat Franciei,
acum in 1732, nu era de cat una dintr'aceste in-
cercari. Ungurul Disloway, ca i comitele Fran-
cesc Racokzi, credeau ca Francia va fi gata sa
ajute asemenea planuri de origins francesd, i de
aceia le propuneait Portei i be aduceaii la cunos-
cinta ambasadorului frances de la Constantinopole,
spre a fi comunicate la Paris Regelui i mini-
trilor lui.
Din nenorocire, Ludovic XV numai la afa-
cerile Orientului nu se gandea, er betranul car-
dinal Fleury, prim-ministru, nu voia pentru ni-
mica 'n lume se se arunce in intreprinderi aven-
turOse. El lasa se sufere 1 se perd interese
mai marl Si mai vedite ale Franciei, numai se
nu fid constrins a declara resboi, der mi-te se
lucreze cu taria la infiintarea unui nou stat pe
carta Europei. Eraii destule deja cele in fiinta

www.dacoromanica.ro
10 Un Frances

ca se se certe *i se se bath.' Pentru a lucra la

crescerea unui stat nal, al cdrui viitor Fleury ca
i toti cliplomatii francesi din vremea lui nu pu-
teati se-1 zarescd, se cerea mai multd vlagd, mai
mult entusiasm. Fleury era departe de a aye
aceste daruri superiore!
D. de Villeneuve, la Constantinopole, scia
ideile dominante ale ministerului din Paris, i de
aceia 11 vedem ca tramite planul Ungurului Di-
sloway, insotindu-1 cu observatiunile stile proprii,
care numai binevoitore nu suns pentru opera
magnatului.
(Multa realitate nu este, dice el, in ideile
d-lui Disloway, der pentru ca i-am promis a le
,aduce la cunoscinta Majestatei Stile, de aceia imi
(permit a vi le comunica. Veti binevoi a'mi re's-
punde ce credeti despre densele, pentru ca sd
.pot multumi intrebdrile autorului, cu privire la
intentiunile Regelui in cestiunea propunerei lui.,
Proiectul Disloway plea. la Paris in I 3 Maiii
1732, i tocmai la 12 Decembre 1732 Afacerile
Straine din Paris, forte putin grabite, respund
d-lui de Villeneuve in privinta lor.
Eta acest respuns care ne at-eta pe deplin
cat de mult uitasera omenii de stat din Paris
vechiele principie ale predecesorilor for in poli-
tica orientald a Franciei.
Proiectul Disloway ne pare ca i d-niei tele
(chimeric: un stat de format intre Statele Sulta-
cnului i ale Imperatului; un popor care Intr'a-

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanescl 11

ccelai timp ar fi catolic, der i gata a da Oste

c de ajutor Turcilor; un aedement care cere i
g consimtimentul Portei i pe acela al Principilor
cMoldovei si Terii-Romanesci, i mai presus de
(tote protectiunea Regelui; tote acestea al-
ccatuesc ua grainadd de circumstance ce ne este
i cu neputinta a reuni 1 cari, de altminteri, nu
isunt de loc facute a sta impreuna.
c Deca d. Disloway, aducendu-i aminte de
efagaduela ce i-ai facut de a scrie Regelui, to
eva intreba de respuns, spune-i ca efectul ideei
esele ni s'a parut forte grew: ca, on -care ar fi
einteresul Regelui de a pune stavili puterei Im-
tperatului, acesta nu-i un motiv destul de tare
ca se hotarasca pe Maiestatea Sa a contribui la
eformarea unui stat catolic, intre Cretini i Turci,
ei care, de la nascere, se se faca. tributar 1 su-
tpus Portei; CA, in fine, deca acest Stat, ()data
eformat, s'ar psi supus Turciei, atunci Maiesta-
(tea Sa nu ar refusa de a-1 acorda aceiai pro-
ttectiune pe care o acorda tutulor acelora cari
t profeseza religiunea catolicd
Acesta 'i respunsul care ingropa pentru ye-
cia cu forte putine onoruri .proiecizel Disloway
din 1732.
Ca toti Omenii fricoi, nehotariti i 'ncurcati
in vederile lor, Fleury da lui Disloway intregal
binecuvintare de a face statul i apoi, dupg. ce '1
va fi facut, ca i cum ar fi fost vorba de ua cla-

www.dacoromanica.ro
12 Un Frances

dire pe termurile Bosforului, atunci fagaduia de

a'i acorda protectiunea Regelui.
Intocmai dupe cum Republica Venetiei i
Curtea de la Viena respunseserd lui Mateiti Ba-
sarab in 165o, cand cu marea alianta a pop&
relor cretine supuse Turciei: resculati-ve in contra
Turcilor ; incepetl resboiul de independental, i-apoi
ye vorn ajuta i noi, tot aa clicea lui Disloway
diplomatia francesd a lui Ludovic XV: fa statul
cretin i catolic la confiniele Ungariei i Tran-
silvaniei, i-apoi vom vede.
Proiedul Disloway caciu, der amintirea lui 1
la Paris; in hartiele ministerului afacerilor straine,
i la Constantinopole, in arhiva ambasadei fran-
cese, se pastra cu sfintenid.
Ceia ce nu voise se facd Fleury la 1732, se
incercard pe sub many s'o facd la 1769-1771
antaiu ducele de Choiseul i-apoi ducele d'Aiguil-
lon, servindu-se spre acesta cu un aventurar fran-
ces, d. de Valcroissani, care, probabil, inteud cli
cu sore, ii clisese pe langd multe alte lucruri
din stele i din lund:
Si-adica, de ce nu m'a1 face Domn in Tera-
Romanescd i in Moldova?!

II.

Al doilea resboi mare i hotaritor avea s

isbucnescd efectiv intre Rusia i Turcia la Martie

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Ti3ril-Ronsanesel 13

1769, de si declararea lui formala este din Oc-

tobre 1768.
Caterina II voia de randul acesta ca Rusia
se sarsesca ua data cu Imperiul Sultanilor. Su-
edia, Polonia si Turcia eraii nesce state car!, dupe
dorin ;ele si voinca Tarinel, trebuiau sterse de pe
carta Europe!.
Tractatul de la Nystadt (1721) luase Suediei
cele mai frumose provincii din Baltica occiden-
tals. Acum era randul Poloniei si al Turciel.
La 1763, August III murise disprecuit si de
Poloni si de Saxon!. Pentru Rusia si pentru Pru-
sia cari pandeau cu ochii Onta or! -ce miscare in
Polonia, ocasiunea era din cele mai proprie spre
a face un pas inainte in ceia ce meditau de mult.
Austria, Francia si Turcia doriait ca tronul se fia
dat principelu! de Saxa. Rusia si Prusia susci-
neau candidatura lui Stanislas Poniatowski, unul
din primii aman ;! a! Caterinel.
Sub presiunea baionetelor muscdlesci si cu
tots oposi ;iunea unei parti din nobilii poloni, a
comitelul de Vergennes, ambasadorul Franciei de
la Constantinopole, a diploma0ei austriace din
Po lonia,Dieta alese pe Poniatowski, care inau-
gural (1764) domnia cea fatald in timpul careia
Polonia fu sfasiatd de trei ori si in fine stersd
din cartea na ;iunilor.
Dupa alegerea amantulul Caterinel, neunirile
si luptele continuara. Rusia si Polonia se intreceau
care mai de care se le aOte si se le intrqind.

www.dacoromanica.ro
14 Un Frances

Ura catolicilor in contra ortodoxilor, a unia /ilor

in contra disidentilor cum li se dicea, ferbea in
tote partile. Rusia, sub cuvent de a apara orto-
doxia, se amesteca in toate afacerile Regatului.
ConfederaOunile polone, adica partitele ce se fa-
cusera de nobili,de unii pentru a pastra neschim-
bata constit4unea, de a10 pentru a se opune la
alegerea principelui de Saxa, de alOi pentru a
opri pe disiden0, adicd pe ortodoxi se intre in
died, confederatiunile furl una din causele de
capetenie ale caderei. Frederic i Caterina le sus-
Oneaft pe tote cad, luptandu-se intre densele,
indrept4iaii pe ambit suverani a intra la on -ce
moment in Polonia.
Una dint'aceste confederatiuni, cea de la Ra-
dom, se deosebia mai mult prin luptele i pute-
rea sa. Confedera0 acetia luaserd armele pentru
a se opune schimbari a constituciunei.
Dupd ce fu disolvatd, din sfarimaturile ei nascu
Confederagunea de la Bar, care avea in progra-
mul seu neschimbarea constitOunei, menpnerea
nenorocitului liberum veto, esclusiunea ortodoxilor
din Diets i pentru ca nu recunosceau pe Po-
niatovski de rege, vrajmdia in contra protec-
tot-el Regelui, in contra Rusiei i a Caterinel.
Confederatiunea de la Bar remase singura in
picioare. Capii ei, marele hatman Branicki, comi-
tele Potocki, comitele Krazinski voiati hotarit se
lupte in contra Rusiei, pro relzgione et libertate,

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 15

cum sta scris pe stegurile lor. Cereall deci aju-

tore din tote partite.
Francia i Turcia respunsera la cererile lor,
de si, in Francia, opiniunea publics si filosofii
de la Paris erail mai mult pentru Poniatovski si
mai cu sema pentru sireta Catering, care sciuse
se amagesca lumea proclamand sus si tare liber-
tatea de religiune in Polonia, drepturile politice
egale pentru catolici si ortodoxi.
Choiseul ense ghicise planurile Caterinei.
cPuterile Nordului, scria densul, par ca sari
cinjugat la carul Caterinei : Suedia nu pote ni-
t mic, cad intrigele si cabalele interne o sfasia;
curtea din Berlin o ajuta cu speranta de a se-
, para pe Austria de Rusia ; curtea din Londra
ii face poftele, ca sa pagubesca pe Francia,.
Deca Francia nu ar fi dat pe brand in tre-
cutul resboi de septe ani, ducele de Choiseul
ar fi declarat resboi Rusiei. Nu putea. De aceia
i el, si Regele Ludovic XV se multamira a tra-
mite d-lui de Vergennes instructiuni din cele mai
categorice, ca se staruiesca se declare Turcia
resboi Rusiei. 5i pentru ca. i Regele si ducele
de Choiseul sciaii ca banii Rusiei si lirele Angliei
curg la Porta pentru membrii Divanului, ei tra-
misera d-lui de Vergennes j5atru milione, pentru
a'si face 1 mai elocinte, si mai con vingetare cu-
vintele si staruintele pe langa viziri si pasale.
D. de Saint-Priest, succesorul d-lui de Ver-

www.dacoromanica.ro
16 Un Frances

gennes la ambasada din Constantinopole, primi

aceleasi instrucpuni.
In Polonia, in ajutorul confederaOlor de la
Bar, Francia tramise bani 1 oficeri pentru a or-
ganisa armatele. Jean de Tau les, Dumouriez
care va juca un rol atat de mare in Revolutiu-
nea francesa in cat, ca si Valcroissant la Dunare,
va voi se 'si faca pe sema lui un regat in Bel-
gia, baronul de Viomesnil, oficerii Dussaillans
si Choisy plecara pe rand in Polonia.
In Turcia, Sultanul Mustafa era furios pe
Caterina. Fusese inselat in modul cel mai rusinos
pentru densul. Chiamat de Branicki si de alti no-
bili a lua parte la alegerea noului rege al Po-
loniei, Mustafa fusese oprit de Caterina, care 'i
jurase ca nu se va alege Poniatovski. 5i cine
fusese ales ? Tocmai Poniatovski. Acesta rea cre-
dinca , aceste minciuni care raniaii adanc firea
dreapta si cinstita a Turcului, ar fi impins pe Mus-
tafa a declara indata resboi perfidei sele vecine.
Se opri ensa., caci armata otomana era slaba ;
er partita pacei, adica cea platita. de Anglia si Ru-
sia, puternica in Divan. Tremurand de mania,
Sultanul astepta timpuri mai bune, si se puse a
grabi realisarea reformelor in imperiul sea.
Rusia lucra de mult in statele crestine ale
Turciei.
Era usor de prevedut c, deca nu indata
dupa alegerea lui Poniatovski (1764), der peste
cate-va vreme resboiul, prin insasi firea lucrurilor,

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul TiVil-Romanesci 17

tot avea se isbucnesca intre Rusia i Turcia.

Caterina '1 voia hotaritor i final. De aceia, anca
de la 1761, emisarii i spionii muscalesci bijbiiau
prin tote statele cretine ale Turciei europene,
er in Asia paale i guvernatori, ca aceia al Bag-
datulul, al* Trebizondei i al altor provincie, erau
pe sub mana ajutati se proclame independinta
provincielor for i se rupa on -ce legaturi de va-
salitate cu Sultanul din Constantinopole.
In Grecia, unde din timpul A nei Ivanovna
i Elisabetel Petrovna lucraii emisarii rui, in Te-
salia, pe termii Adriaticei, un ofiter de artileria
din armata Tarinei, Papazoglu, se 'ntelesese cu
cretinii si pregatise ua insurectiune care avea se
isbucnesca indata ce flota rusa, care se pregatia
in porturile Angliei, avea se se arete in apele
Turciei. aDumnecleu , t libertatea religiOsa , tin
dependinta absoluta,, &Alia de cruce cu impe-
riul Tarinth, ciubirea de mama, a Caterinei pen-
tru toti crestinii ortodoxi, i tote pravoslavnicele
isOne i rengaines ce all resunat. i resuna Inca
prin Carpati si prin Balcani se auclira atunci. Toti
fagaduira ca vor fi gata la timpul indicat i ca
vor da mana. cu Muntenegrenii la cari lucrau
agenti rui ilucrul e documentat,agenti pru-
siani de a luI Frederic.
In Serbia, in Albania i in Croatia, un ca-
lugar Stefan propoveduia urmatOrele:
(Austria si Ungaria nu pot se ye ajute in-
ttru nimic; Francia dOrme; Polonia trage de
34,135. 2

www.dacoromanica.ro
18 Un Frances

emOrte. Singura Rusia e desteptd, se gandesce

(la voi si ye 'ntinde mana fratesce, cad ea sin-
cgura este ortodoxa,.
5i Caterina in manifestul ei, (Februarie 1769),
va face se resune tot cOrda ortodoxismului. Ea
va opri pe Turd, e de a arunca in marea nele-
ggiuirei cu trup cu suflet pe crestinii din Moldova,
(Valachia, Bulgaria, Bosnia, Erzegovina, Mace-
( cedonia si pe cei-14 cari ma' sunt in imperiul
:Sultanilor.
Agen0i vorbiail, adimeneau, imparceau banii
cu pumnii. InsurecOunea in Serbia si in Albania
era atat de bine pregatita, in cat isbucni Inainte
de timp, i de aceia rescula0 fury invinsi si omo-
riti de Jeniceri.
In .erile romane si 'n deosebi in Muntenia,
emisarii Rusiei lucraii dinainte de 1766. Doui ne-
gustori Yukarov la Bucuresci, si Cernokopra la
Iasi erail spioni muscalesci. Locotenentul-colonel
Ghermanos, Grec de origine, veni in ter'd pen-
tru a vesti celor bine ganditori ca puterea pra
voslavnicei Rusii si hotdrirea mare' imparetese
vor slarima imperiul Sultanilor si vor goni pe
Turd din Europa. Ban', decoracii, portrete cu
briliante prin prejur, dente, adica cordone eraii
complementul cuvintdrilor sele. Se injghebara in
Romania doue partite : una russofila, in cap cu
arhimandritul de la Argesi, Roman cu tote aces-
tea, ba chiar Olten , din banatul Craiovei , si
avend drept membri cu vecld.' vro cat' -va Canta-

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 19

cuzinesti; alta tureofi/ci pe care o otairmuia Ie-

nachita Vdcarescu.
Ghermanos, arhimandritul, Cantacuzinescii,
gazetele straine cari se citeall la Bucuresci, dupd
cum vom areta si mai la vale, provocasera in ca-
pitala Munteniei ud agitatiune care ajunsese pene
la urechile Sultanului, i mai antahl la urechile
vitezului betran Krim-Gheray, numit ier Khan
in Crimeia. Pentru ca Alexandru Ghica ld'sase
deplind libertate arhimandritului se propoveduiesca
fericirile rusesci in principate, Krim-Gheray ceru
destituirea lui si numirea lui Grigore Ghica la
tron, ceia-ce i se aproba indatd. Grigore Ghica
ii va mulcumi punend pe doctorul seu, Grecul
Siropolo, se'l otravescd in ierna lui 1769.
Rusofilii erail puternici in principate. Cei
cari se inchinaii la luminatele piciore ale Cate-
rinei se intalniati prin tote orasele. De si ne-
prietin influergei rusesci, desteptul Ienachita Va-
carescu nu se pOte opri de a constata multimea
celor cari alcatuiaii partita rusofila i cari credeall
sdraven ca a venit vremea de pe urna. a Impe-
raliel turcesci.
El dice in Istoria Imperatilor otomant:
(TO crestinii ce n'a chibzuit cele de pe
urma si care nu era adapa0 de sciitqa politices-
,cilor otcarmuiri, socotia ca Rusia avea sa ridice
(din lume sau cel putin din Europa toata stap5.-
nirea turceasca : unii pentru rivna legei, alljii
a pentru pohta slavei si altii pentru iubirea bra.-

www.dacoromanica.ro
20 Un Frances

pirii se facura ostasi rusi si cei mai multi fasa.

ccomandir ; al ;ii iarasi fa.'ra de frica, Turcilor .fi-
tindu-le credinciosi, fugia de densii sd nu piard.)
Emisarii rusi insa nu erail singuril cari ea'u-
cazi poporele crestine in adoratiunea Caterinei
si in iubirea pravoslavnicei Rusii. Pe langa den-
pi si in contra for lucrau refugiatii poloni, ale cd-
ror fiinta si actiune ni se areta in hartiile amba-
sadorilor francesi de la Constantinopole ; lucrau
agentii d-lui de Choiseul, cu alte cuvinte, alti
Francesi cari, in relatiuni cu Polonia si cu d. de
Vergennes sell cu d. de Saint-Priest la Constan-
tinopole, se aflail in Moldova i in Tera-Roma-
nesca..
D. de Chateaufort care s'ar crede ca este
capul tramisilor francesi din terile romane, La
Roche, Simian, Rufin, Gian-Pietro Nagny, un Ita-
lian, fost secretar al unuia din Domnii Moldovii,
ajutail pe confederatii din Polonia, procurau ame-
nunte Portei despre puterea si miscarile armatei
rusesci de pe la granite, si nu scapati prilejurile
cele bune de a vorbi Romanilor de adeveratele
scopuri ale sfintei Rusii.
Cu vr'unii dintr'acesti aventurari, destepti si
hotariti la on -ce, trebue se fi stat la vorba Iena-
chita Vdcarescu in privinta g.politicescilor olcdr-
muiris ale Europei.
Acesti eventura-lume, , care traiaii adesea
din rabdari si glume, si infruntail mOrtea in fid-
care cli, se intreceail care mai de care a spiona,

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul T6ril-Rornanesel 21

a ghici &duffle, a fura tainele diplomaciei si a

le comunica sea direct d-lui de Choiseul la Pa-
ris, sea ambasadorului frances la Constantinopole.
Intr'un rand, un Polones intra ca lachea la
lordul Murray, ambasadorul Angliei, care lucra
la Constantinopole si in .cerile romane pentru Ru-
sia. Din ura in contra Franciei i pentru ca facea
parte din sistemul Nordulul, cabinetul din Lon-
dra era frate de cruce cu cabinetul din Peters-
burg. Polonesul lacheu fura Intr'o cli ecurierul),
adica scrisorile ce lordul Murray le tramitea la
Londra, i le dete d-lui de Saint-Priest. Acesta
le aduse indata la cunoscinta d-lui de Choiseul.
Curieruls era privitor la "sera-Romaneasca i
la Moldova, la intenOunile ce cabinetul din Pe-
tersburg avea asupra acestor doue .ceri $i la con-
siliele ce Anglia ar fi trebuit se dea Rusiei, pen-
tru ca acesta se nu faca pe placul Austriei.
D. de Saint-Priest tramite ecurierul, engles
ministrulul seii i-1 rOga se'l publice in Gazetele
straine, pentru ca acestea venind apoi in Orient
se arete aux Grecs de ces jrovinces, adica. Ro-
manilor, adeveratele intenpuni ale Rusiei.
Lucrail de zor, spionau, scotoceati, furait si
publicau la gazete tot ce le cadea in maini si
putea se pagubesca pe Rusi i pe Prusiani. Mai
rar asa timpuri de 'nvalmaseli, de hartueli irete,
de intrigi i spionare 5i unit i altil aveau micl-
1

like felurite la 'ndemana i usail de tote cu

egala ingeniositate.

www.dacoromanica.ro
22 Un Frances

5i 'nainte de declararea formald a resboiului

turco-rus, si dupd ce armatele Tarinei i ale Sul-
tanului se ciocnird in primele intalniri, agencil si
spionif Rusiei, Franciei si Poloniei furnicaii in .ce-
rile romane.
Cand Turcia intra in resboiii, confedera0
continuau luptele cu Polonia. Austria li se aretase
Orecum binevoitOre. Ii ldsase se cumpere pro-
visiuni din Ungaria, ba chiar confederacii isi sta-
bilisers cartierul general in Ungaria la Eperies,
de si aveau dnca in stapanirea for trei orase in
Polonia. Pentru acesta buns-vointd, Austria pri-
mise de la Sultan vro cate-va milione.
Choiseul continua a trdmite confederatilor
bani si ofieri. Dupd cavalerul Jean de Tau les
care fusese capul misiunei francese pe langd con-
federaOunea de la Bar si pe care in 1779 il ga-
sim consul al Franciei in Syria, veni Dumouriez, ale
cdrui Memorie din nenorocire nu be avem la in-
demand ca se urmarim in amenunte luptele din
Polonia si efectul for asupra Domnilor din terile
romane, si asupra refugiaOlor poloni de la not si
din Constantinopole. Scim numai, dupa ale ne
spune d. Rambaud, ca cele 17000 de cavaleri
din cari se compunea armata confedera0or, erail
impartiO in sese-septe corpuri independente unele
de altele, si aveau comandanci cari se pismuiaii,
se urail i se pagubiail unii pe altii. Resultatul
final se vede cu inlesnire cand nu esistd unitate

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Romanesci 23

in miscari. Rusia era norocOsa in Polonia, cum

va fi si in Turcia.
Cu tote sfollarile Francesilor, confederatii
sunt batu0. Minuni de vitejia facura si Dumouriez
si Viomesnil, si Dussaillans, $i Choisy cari luara,
intr'un rand chiar Castelul Cracoviei. De giaba
tote aceste ispravi! Confecleraciunea de la Bar
era condamnata prin insasi firea sa i trebuia se
cada.
Indata dupa declararea resboiului turco-rus
siinceperea luptelor, intregul corp al comiOlor
Potocki si Krazinski se risipi, i comandantii, im-
preuna cu ua parte din trupe trecura in Turcia
i cerura se fia primi0 a servi in armatele Sul-
tanului.
La Belgrad i la Varna, impreund cu Polo-
nesii, intalnim pentru prima Ora pe d. de Val-
croissant. E Bata a forma un corp de armata
turco-polona, a trece cu densul Dunarea, a bate
si goni pe Rusi din Romania si a destrona pe
Manolache Voda. Realisand unul din sutele de
proiecte cari ii colcaiail in cap, d. de Valcrois-
sant era hotarit, ne spune ua scrisoare a du-
celui de Choiseul din 13 Nocmbre i770,ori se
se faca Dotnn in Vera-Romanesca, on sa mOra.
Se vedem ce se va alege cu acest d'Arta-
gnan ratacit pe ale Dunarei vercli maluri (')
I) Isvorele acesteY Orci din studiu sunt urmltorele : Hurmu-
zaki: Documente vol VI; Hurmuzaki, colectiunea Documentelor Odo-
oescu, vol. I.

www.dacoromanica.ro
24 Un Frances

M. de Valcroissant perira ou ren-

dra des services importants a la Por-
te. C'est la son horoscope. Qu'il de-
vienne Prince de Valackie ou non,
je ne lui ecrirai plus cant qu'il sera
sur le Danube.. ...
D. de Choiseul catre d. de St.
Priest, x3 Nov. 1770 . 2)

De la sfaritul secolului XVII, de cand re-

gele Franciei, Ludovic XIV, voia se'i esercite
i in Orient aceiai nemesurata pofta de stapa-
fire care ridicase in contra-i tote puterile Apu-
sului, de atunci, printre gentilomii Franciei, fia
de nem i nume mare, fia de cei ce erail copii
ai spadei lor, nascuse i crescuse ideia ca, ilia:
ieri mai mult de cat in Turcia i'n tierile cretine
ale puternicului Sultan, nu se pdte presinta res-
boinicului prilejuri mai numerOse i mai fericite
ca se ajunga in scurta vreme capitan si, fOrte
lesne, stapanitor de state pe car!, cu sabia, on
cine ar fi putut se i-le croiesca in marele 1 fOrte
pu ;in cunoscutul imperiii al Padiahului.
supl. I; Albert Sorel : Recueil des Instructions donnies aux Ambassa-
deurs (Autriche) ; Salvandy : Histoire de Sobieski; Dora d'Istria: Gli
Albanesi in .Rzimenia ; A. de Jonquiere : Histoire de I' Empire Ottoman;
E. Leger : Histoire de 1 Autriche-Hongrie; A. Rambaud : Histoire de la
Russie; IenIch4I VKcarescu : Istoria Implratilor tonal:3' In Tes. de
Ilion. istor ; A. D. Xenopol: Rgsboiele dintre Rug pi Turd ; Albert
Vandal : Une Ambassade Francaise en Orient sous Louis XV ; Le C-te
de Saint Priest : tlilmoires sur l'Ambassaa'e de France en Turquie; ',d-
onee Pingaud : Choiseul-Gouffier, La France en Orient sous Louis XVI,
gi a mea Ludovic XIV pi Constantin Brdncovenu.
2) Documente privit6re la Istoria Romitnilor. Suplim. I vol. I. colec;.
Odobescu, pag. 822.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Rornanesel 25

Gentilomul care simtea clilnic trebuinta de a

a se lupta, intocmai cum omul simte dilnic tre-
buinta de a manca, descedintele nobilimei turbu-
lente de odiniord, acum domolita 5i tinuta.' in res-
pect de puterea regala, trecea granitele i se'n-
drepta incotro auclea ca sunt lupte, batai, asalturi
i alte frumuseti ale resboiului de prin vremurile
acelea.
In urma unei aventuri galante cu principesa
de Conde, aventura care facuse un sgomot asur-
ditor la Paris i la Versailles, comitele de Bussy-
Rabutin, verul celebrei Domne de Sevigne, ra-
bufnise tocmai in- Transilvania, unde vitejia i cru-
dimea lui au remas de pomind prin analele Cro-
nicarilor ; er cardinalul de Polignac i marchisul
de Bethune ail facut se resune vreme indelunga.
ecourile Carpatilor cu nasdravana for bravura,
dupa ce incantasera prin boschetele de la Versail-
les pe damele curtei lui Lodovic XIV 3).
Unii se reintorceau in Francia, altii ii lasau
osele pe acolo. Cel cari, printr'un noroc fares se-
men, ii revedeau patria dupa ce, de mii de ori,
ca prin urechile acului, scapaii de la men-tea cea
mai sigura, povestead minuni ca de pe teremul
cel-l-alt despre Turd, despre terile de el stapa-
nite, despre bogatia unora i despre repedea ina-

3) Revue des Deux-Mondes 1849, Iuniu 15. Studiul d-luT de

Langsdorff : La Transylvanie depth la fin du X VII-2me siecle et
diTIS .1849.

www.dacoromanica.ro
26 Un Frances

intare a rahagiilor, brutarilor, chirigiiior 1 simplilor

solda0 la posturile cele mai inalte ale imperiului
otoman.
Mare le Conde, spune tot d. Langsdorff, chiama
la Chantilly pe acesti norocosi care veniail din
Turcia, sil punea se povestesca cum se luptaii
Osmanlii i cele-l-alte popore din Orient.
Resaritul esercita asupra tuturor imagin4u-
nilor un farmec iresistibil. DOmna de la Vallieres
si, putin mai tarcliii, ducesa de Montespan, pri-
mele doue favorite ale lui Ludovic XIV, invitail
adesea cand erail la toaleta pe cavalerul d'Arvieux
se le spuna despre minunile Resaritului. (4)
gAsi incerca norocul in Orient, fu, la sat--
situl secolului XVII si'n secolul XVIII pene la
Revolutiunea cea mare, intocmai ceia ce este
astadi pentru multi din Francia si d'aiurea ca'sl
incerca norocul in Americas.
Acesta pornire fill favorisata la'nceputul se-
colului trecut i prin ederea la Varnio Tanga
Tighina a eroului Suediei, a nasdravanului Carol
XII. Cali gentilomi francesi n'aii mers ca'ntr'un
pelerinagiu seu hagialic, se veda pe eroul de la
Narva i de la Pultava (5). Memoriele ce fia-care
dintr'acesti gentilomi a publicat sell a lasat ma-
nuscrise reintorcendu-se 'n patria sunt fara numer.
Intr'unele vorbesc si de Carol XII, der vorbesc

4 Memoires du chevalier d'Arvieux (Paris, 1735) Tom IV, pag. 57.

5 La Mottraye : Voyages, passim.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Romanescl 27

si de Turd, si de tera, si de obiceiurile lor, i,

in virtutea proverbului celui adeverat ca ta beau
menhir qui vient de loin), fia -care, cu rarisime
esceptiuni, insird intr'aceste memorie afirmatiunile
cele mai gogonete, parascoveniele cele mai ne-
asteptate.
Tote ense serviati a'ntretine curentul. Cava-
lerul X, oficerul Y, copilul din flori al ducelui
d'Enface,cum s'ar dice, de saracia, de pofta
de a se lupta, si, adesea, pentru ca li se da a
intelege fia de prefectul de politid, fia de alte
autoritdti, ca reit n'ar face d'aller se faire lendre
chez le Grand-Turc, plecau din Paris i, de la
Marsilia pe mare, se'ndreptaii spre Constantino-
pole, cand nu luau drumul pe la Viena si apoi pe
Dundre, sett' cand mergeatt pe mare la Dantzig
i, de acolo prin Polonia i prin Moldova, tot in
Turcia.
Guvernul lui Ludovic XIV si, mai tarcliti
guvernul lui Ludovic XV nu vedeatt cu ochi rei
acesta modd a unora din gentilomii Franciei de
a merge se 'i caute norocul on pe dracu) in
Turcia.
In secolul XVIII, starea aliantelor dintre pu-
terile cele mari si dintre cele ce se munceati in
tote chipurile se devina cat se pote de mari,
dupa ce fusesera mici i nebagate'n sernd; eve-
nimentele cari se succedaU astfel incat Francia
numai nepasatOre nu putea rernane in fata -le ;
demnitatea i interesele ei cele mai Insemnate in

www.dacoromanica.ro
28 Un Frances

Levant *i in Polonia, tote aceste cause erail

cuvinte puternice cari indemnaii pe minitrii afa-
cerilor strdine se se intereseze de sOrta gentilo-
milor cari plecail in Turcia i, adesea, decd. au-
liau ca tree pe langd cutare seu cutare capitala,
se le dea ud. misiune la inceput anodind, er la
urma din ce in ce mai insemnatd, dupa calitd4ile
si deteptaciunea ce aretail in negociarea i per-
tractarea primei gentilomii cdletori i aventurieri.
Cu modul de a fi al diploma0ei de acum
ud sutd i ud. sutd-cinci-cleci de ani, cu micllOcele
de locom4une i coresponden0. de atuncea, era
ua fericire i un catig lard semen pentru un mi-
nistru al afacerilor straine se alba. la 'ndemana.,
in diferite orate ale Europei, omeni cari se fia
gata la moment a 'nfrunta primejdiile cele mai
marl, pentru a aduce ud. scire, a'njgheba ud. in-
triga, a afla ud taind, a prinde un emisar.
and Prusia cu Frederic Si Rusia de la Petru
cel Mare sdruncinard din temelia vechia configu-
r4une a Europei, negoci4unile i problemele
diplomatice devenisera atat de numerOse i, mai
cu semd, atat de complicate incat Francia, care
nu putea se nu fia amestecata in tote, trebuia se
aiba omeni pretutindeni i'n deosebi in Polonia
sin Turcia, adicd. intr'acele doue state cari, prin
indltarea Prusiei i a Rusiei, pareati condamnate
a cade i a dispare din randul marilor puteri
europene.
Pentru Polonia lucrul devenia sigur. Frofecia

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Romanesci 29

Regelui Ion-Casimir din 1661 era'n ajun de a

se indeplini. eAcest nobil regat, clisese Ion-Casimir,
eva deveni prada natiunilor. Moscovitul ii va rapi
Rusia i Lithuania ; Brandeburgul ii va lua Posen,
t i Austria, mai lead cleat aceste doue puteri, se
eva vede silica se faca tot aa : ii va lua Cra-
tcovia i Polonia).(6)
Tractatul din 1756 cu Curtea Vienei facu
ca incurcaturile diplomatice se devina i mai in-
extricabile. Francia, aliata cu casa de Habsburg,
pe care o combatuse fara 'ncetare din timpul lui
Francisc I, era ud resturnare completa a tuturor
principielor fundamentale, a intreg creclului diplo-
matic de pe atunci. ,Si deca cel putin acesta a-
lianta ar fi fost sincera i durabila ca aliantele
de odiniOra, incheiate de Richelieu i Mazarin cu
Suedia, Polonia i Turcia! Der nu! interesele
Franciei ciocnindu-se in Orient cu acelea ale Au-
striei, i Curtea din Paris, i Curtea din Viena
erati silite, in ciuda tractatului din 1756, a lucra
una in contra alteia in Turcia, luandu-se pe rand
de mama cand cu Rusia, cand cu Anglia, i vi-
rind adesea on in jocul diplomatiei for i pe tra-
miii Suediei, Danemarcei, Espaniei i Neapolului.
Pentru acest scop, Francia avea trebuinta
de orneni la Constantinopole, la Viena, la Peter-
sburg, la Varovia, la Bacce-Serai in Crimeia, pre-
6) Alb. Vandal : Louis XV et Elisabeth de Russie, etude des
relations de la France et de la Russie an XVIII-erne siecle d'apres
les archives du Ministere des Aff. Etrang. (Paris 1882) pag. 12.

www.dacoromanica.ro
30 Un Frances

tutindeni pe unde putea se chtige in partea po-

liticel stile un contigent 6re-care.
Am aratat incotro tindea 1 batea diplomatia
d-lui de Choiseul i cat de sus pusa.. era in ochii
politicei francese confederatiunea de Bar, menita
credeall cei de la Paris ca impreuna cu Tur-
cia se stavilesca pentru totdeuna preten ;iunile cele
nemarginite ale Caterinei II.
Pe langa Polonesi, Francia i'i avea 6menii
sei. Unul dintr'enii, unul asupra caruia se opri
cate-va luni cu -estraordinara." staruinta atentiunea
ministerului afacerilor straine din Paris, fu d. de
Valcroissant, acela care se mangaia.' cata.-va vre-
me cu ideia de a deveni Domn al Terii-Romanesci,
in locul lui Manolache Roset.

IV.

D. de Valcroisant nu apartinea nici uneia din

marile familie ale Franciei. De 6re-ce misiunea cu
care fusese insarcinat in Rusia la I 754,(7) 1 mi-
siunea ce 'i cam arogase singur spre a deveni
Domn al Terii-Romanesci fusesera ambele secrete,
i nici un sgomot mare nu fa.cusera prin cance-
lariele europene i prin scrierile contimporane,

7) Alb. Vandal, op. cit. pag. 259. Cf. Boutaric; Correspondance

secrete de Louis XV, vol. I, pag. 82.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul TeriT-Romanescl 31

vieta lui nu ni-este de cat forte putin cunoscutd 8).

Scrierile din colectiunea Odobescu (9) precum
cate-va amenunte din publicatiunea d-lui Van-
dal, Louis XV et .Elisabeth de Russie, ne ajuta
a'l urmari in fasele de capetenia ale vietei si lup-
telor lui din Orient, precum si de a pricepe ca-
racterul, firea acestui aventurar caruia nu'i lipsi,
intr'acele vremi de invalmd.seld, de cat un singur
prilej priincios ca se se suid pe tronul Terii-
Romanesci.
Mai anthiu, in Rusia, d. de Valcroissant fu
nenorocit i ietd. cum ; la 1753, Francia refusase
de a intra in aliantd cu Elisabeta Petrovna, im-
peratesa Rusiei. Diplomatia francesd 41 perduse
calea, dibuia intr'una, Frederic II cu mestesu-
gitele-i combinatiuni incurcase tote Curtile euro-
pene. Nimeni nu scia ce-are se facd pe cliva de
mane. La 1753 Francia fuge de de alianta cu Ru-
sia, i la 1754 o doresce. Intr'acest an, Valcrois-
sant dupd densul, Scotianul Douglas si enig-
maticul cavaler d'Eon (10) yin in Rusia.
Bestusef, cancelarul Elisavetel, dusman al
Franciei Arica de la inceputul ministerului seu, Ad
prin rapOrtele politiei din Petersburg O. un Frances
care se numia d. de Valcroissant, reusise a trece

8) Nu cunosc mult citatele printr'alte scrierY Memoires ale luY

Dumouriez, In earl s'ar gasi pate notiunT interesante despre Valcroissant.
9 Documente, vol. cit. pag. 809-851.
10) Alfr. Rambaud: Histoire de Russie, pag. 443.

www.dacoromanica.ro
32 Un Frances

granita rusesca sub un nume fall, i se afla in

capitala imperiului. Ast-fel cum ii fu descris, Be-
stusef veclu in d. de Valcroissant un emisar se-
cret, un spion, si puse de'l arestara. Valcroissant,
fara nici ud temd, ba, din contra, mai curagios
decat totdeuna si zeflemist ca d'Artagnan, nu voi
sesi spund nici numele, nici scopul caletoriei sele
in Rusia.
Asa va fi pretutindeni si'n tots vieta.
Bestusef ense nu glumia ; it considerd ca un
spion din cei mai primejdiosi si it trimise se fi-
losofeze g de unu singur, cu lacul Ladoga in per-
spectiv a in inchis6rea de la Schliisselburg. Ce ve-
nia se face in Rusia? care i-era acum misiunea
cu care Curtea Franciei l'insarcinase? cari i-erati
puterile? sunt cestiuni ce nu se cunosc nici chiar
de aceia cari ail studiat cu de amenuntul rela-
punile Rusiei cu Francia in timpul Tarevnei Eli-
saveta Petrovna, si ciudata poftd a acesteia de a
se casatori cu Ludovic XV, Regele Franciei.
Mult onse in inchisorea de la Schhisselburg
nu stete. Francofobul Bestusef cade, Elisaveta
incepe faimOsa coresfiona'enici secrete (11) cu Ludovic
XV, L'HOpital este numit ambasador al Franciei
in Rusia si, mai mult de cat sigur, Valcroissant
este liberat din inchis6re.
Acestea se intemplau cam pe la 176o.

i 1) Alb. Vandal : oft. cit. passim.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul TeriT-Romanescl 33

In timp de clece ani perdem pe aventurar

din vedere.
Ce-a facut in Rusia dupa eirea'i din inchi-
sore ? cu ce misiuni i unde l'a mai insarcinat gu-
vernul Franciei seu, ceia ce este mai probabil,
diplomatia secrets a Regelui care lucra inde-
pendent 1 adeseori in contra diplomatiei minis-
terului, nu scim.
In IuniU 177o 12 apare ca un Deus ex ma-
china la Belgrad, unde trebuia se fia de mai multa
vreme, de ore ce este in positiune a da d-lui
de Choiseul, ministrul afacerilor straine din Paris,
ua multime de amenunte asupra micarilor ar-
matei rusesci din "sera-Romanesca.
E probabil ca., de aci, din Belgrad, judecand
imprejurarile ce se desfauraii inainte i i veclend
ce Omeni conduc destinele imperiului otoman i
terilor cretine inconjuratOre, Valcroissant ii fa.cu
planul de a se ridica in Turcia la un rang pe
care nici chiar prin vis nu '1 zarisera. el i tot
nemul lui.
Ce nu era cu putinta. in Turcia, in Polonia
i 'n terile romane pe vremurile acelea ? I
Din tote partile Europei alergau Omeni fara
capetaiii la Constantinopole ca se ajunga,' dinteua
clipela paale, viziri, domni in Moldova i in
Muntenia.

12) Document,, pag. 809. Valcroissant clue Choiseul, 29 Iunii , 177o.

..?4,135 3

www.dacoromanica.ro
34 Un Frances

Un German de la Dantzig vine 'n Constan-

tinopole, cere audienta la marele-vizir Raghib-
Paa i ii spune ca, inteud nOpte, la Daritzig, i
s'a aretat Mahomet in vis si i-a spus se se clued
in capitala Sultanilor pentru a preschimba sorta
Imperiului. La auclul acestei ndsdrdvdnii pe care,
fdra a se turbura, Germanul i-o spunea forte se-
rios, Raghib, unul din maril Omeni de stat ai
Turciei, (13) nu se putu opri de a nu striga cu
mania: mare pehlivan mai esci, ghiaurule! Cum
adied? ea me 'nchin de cinci on pe fid-care cli
de cunt 75 de ani la miclloc, i Profetul nu a
bine-voit semi facd nicf ua data macar acesta
onOre de a mi se areta 'n vis, i tie, care nici
nu'l cunosci, ti s'a aretat I
De fried., Germanul s'a turcit (14).
La Belgrad, unde se afla Valcroissant, ua
data cu el seu ceva mai inainte, venise un alt
venetic, care declara paei de acolo ca el este
ultimul din Stuarti, si ca. Turcia este datOre sel
ajute cu bani i cu Oste a recatiga corona stra-
moilor_sei i tronul Marei-Britanii. Turcia nu
avea nimic alt de facut in timpul acesta, cand
Orloff, Elphinstone, Romanzoff i Galitzin o pra-
padiail din tote pdrtile, cleat se cocoteze pe tro-
nul Angliei pe Stuartul aciolat in Belgrad 15).
Un al treilea, care semend ca doue picaturi
13) Hammer: Hist. de TEnzp. ottom. XVI, pag. 133 gi urm.
14 De in Jonquiere: Hist. a'e Temp. ottom. pag. 373.
15 Hammer : op. cit. pag. 134.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul T6ril-Romanesci 35

de apd cu d. de Valcroissant, este Francesul Pi-

erre Robert de Bassemond, colonel la geniii in
serviciul Portugaliei, care venise la Constantino-
pole i voia se devina in armata turca ceia ce
era acum baronul de Tott, i ceia-ce fusese pene
la 1747 faimosul comite de Bonneval, adica Ah-
med-Paa, capul bombardierilor, Frances care ser-
vise anthill in sera sa, apoi in Austria sub prin-
cipele Eugeniu de Savoia, 1 'n fine, certandu-se
cu acesta i cu marchisul de Prie, guvernatorul
Bruxelului, fugise in Turcia 1 aci, intrand in ar-
mata otomand, devenise dumanul eel mai crunt
al easel i diplom4ei habsburgice (16).
5i c41 alti aventurari, i venetici, i derbe-
dei nu veniau in Turcia cu ideile lui Bassemond
i ale lui Valcroisant!
Nu toi insa ail ldsat urme de trecerea for
prin Constantinopole, pe campul de lupta. i prin
hartiele diploma;ilor. Mahomet se areta tuturor
in vis i be spunea ca ail se devind tad i marl
in imperiul Sultanilor,der numai in vis!
V.

La Belgrad, d. de Valcroissant venise din

Paris (17 , i de aci cerea d-lui de Choiseul se'l

i6 Memoires du Prince de Ligne passim). Sainte-Beuve : Cau-

series du Lundi, torn. V. Victor du Bled: Le Prince de Ligne et ses
contemporains (Paris, 189o), passim.
17) Documente, pag. 829, vol, I, supl. I.

www.dacoromanica.ro
36 Un Frances

autorise a se pune 'n fruntea unui corp de con -

federai poloni si a se lupta in contra Rusiei. Mi-
nisterul afacerilor strdine din Paris, care '1 cunos-
cea de mult, ii aproba. cererea 1 dd ordine am-
basadorului frances din Constantinopole, d. de
St. Priest, a se pune in relaOuni cu densul 1 a'l
ajuta la POrta cum va crecle mai bine pentru re-
usita misiunei lui 18).
La 1 August 177o d. de Valcroissant 'e la
Varna impreund. cu Maresalii Poloniei 19) si gata
a face inteud ord doue-cleci de planuri pentru de-
seversitul prapad al tuturor armatelor rusesci. Ua
activitate si ud imaginaiune gascona di prim
cartello. Compune, dispune, propune planuri peste
planuri. Pe ce se bizuia? Pe nimic. Si tocmai
pentru ca se bizuia pe nimic, de aceia era atat
de inventiv si de bogat in combinaciuni.
5i scrie intr'una!
Scrie d-lui de St. Priest, d-lui de Choiseul,
comitilor Potocki si Krazinski scrisori, memorie,
note... Se treca armata vizirului de la Babadagh
peste Dundre in Muntenia si se 'nainteze in Mol-
dova ; se merga confedera0 din Varna inteace-
iasi direcOune; se irrupd Kanul Tatarilor in Noua-
Servia si de acolo in Palatinatul Kievului, se
atacam cu tote follele nOstre armatele rusesci...

i8 Documents, vol. cit. pag. 812.

19) Veal cap. I al studiului, pag. 20 gi anat.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanescl 37

el je ;Vona's sur ma tete dune entiere reussite

et de la a'efaile des Russes 20 .
i nu sta locului, nu'l tine pamentul!
In ateptarea respunsurilor din Paris, din
Constantinopole i de la Viziri la scrisorile ce
tramitea 4ilnic, d. de Valcroissant visiteza. imprej-
muirile Varnei, se gandesce la mesurile ce vor fi
de luat pentru a apera cetatea in contra atacu-
rilor nepreveclute ale corpurilor rusesci (21) i, cu
un curagiii fa.'ra semen, atrage atergiunea tutu-
ror asupra-i.
Conform instrucciunilor primite din Paris i
intemeindu-se pe memoriele ce-i trimitea Valcrois-
sant, ambasadorul Franciei din Constantinopole
propune Sublimei-Poqi 22) formarea unui corp de
:

Polonesi, de Muntenia, de Moldoveni, de Unguri,

de Transilvaneni cari, sub comanda d-lui de Val-
croissant, se treca in Tera-Romanesca.
t M'am dat garant, scrie d. de St. Priest lui
t Valcroissant, ca ai se scapi i se aperi Tera-
tRomanesca de Rui cat vor mai dura luptele,
tdeca. Porta 4i va da micllOcele trebuinciOse pen-
t tru acesta. Le-am spus cat de folositor este i
t va fi pentru Turd ca Dunarea se fia libera ca
=se se aduca proviantul din Ungaria. Deca acest
(plan va fi primit, vei aye, domnule, ud frumosa

20 ySi 'mY pun capul a vom reust pretutindenY si cit RusiY vor
fi spulberatt
21 Documente, vol. cit. pag. 8t8.
2z) Scnsorea din 17 August 177o.

www.dacoromanica.ro
38 Un Frances

tcariera de .percurs ... Deca reusesc, iti tramit

gun expres se to vestesca in t6tg. graba,.
5i tot aceste propuneri, acute verbal lui
Reis-Effendi, d. de St. Priest le comunica Subli-
mei-Porti printr'un ofis inteaceiasi cli cand scrie
d-lui de Valcroissant. Intr'acest ofis, ambasadorul
starue asupra folosului ce ar resulta pentru Porta,
deca confederatil polonesi, imobilisati la Varna
de la 'nceputul resboiului, ar fi autorisati se iea
parte activa la operatiunile armatei otomane.
D. de Valcroissant, adaugg. ambasadorul (23),
g este un oficer de rang i de distinctiune. forte
gcunoscetor intr'ale resboiului, in care a meritat
(prin vitejia si prin ra'nile sale, a fi resplatit cu
g semne de onOre. El ar forma un corp de ar-
(mad. din Polonesi, Unguri, Munteni si Moldo-
gveni ce-ar aduna, si impreuna cu confederatii de
g Bar, ar apera Muntenia. D. de Valcroissant va
ifi 'credincios Sublimei-Porti. La Varna el si-a
gcastigat chiar de-acum, prin talentele si vitejia
gsa, stima celor ce '1 cunosc; sfaturile si planu-
crile sale pentru apararea orasului au fost tote
g primite . . .
D. de St. Priest cere Sublimei-Porti un fer-
man anume pentru d. de Valcroissant. Ceia-ce e
frumos sta in faptul ca., indata ce a primit scri-
sot-ea d-lui de St. Priest, in care acesta ii vor-
besce de propunerile sale la Porta, gentilomul
23) Documente, vol. cit. pag. 814.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 39

nostru crede lucrul ca i ispravit. Se in ;elege, i*i

dicea d. de Valcroissant, nimic mai firesc! Porta
ar trebui se fia stupida ca se nu admita propu-
nerea i se nu dea firmanul.
5i deci incepe a'i pregati plecarea din Varna
i formarea corpului, er la Paris scrie d-lui de
Choiseul ca lucrul s'a terminat i 'i spune cum
are de gand se incepa campania de very i cam-
pania de ierna (24).
D. de Valcroissant nu se 'ndoesce de nimic !
Crede ca totul s'a facut i, peste the-va Mile,
dupa ce'i sosise scrisorea de la Cavalerul de St.
Priest, vedend ca Turcii nu se micd, ca ferma-
nul nu a venit, incepe se se planga cu sgomot
ambasadorului i se'l anur4e cal el nu e tocmai
de parerea d-lui de St. Priest in ceia-ce privesce
rangul ce va ave in Muntenia, in fruntea corpu-
lui de armata ce va comanda. D. de St. Priest,
pentru a catiga pe Turci a reui in cererea
i

sa, propusese ca d. de Valcroissant se fia consi-

derat ca un oficer al principelui Munteuiei, Ma-
nolache Roset, propunere incelepta care ar fi
avut drept resultat sigur inscrierea a ud mulOme
de Romani in corpul lui Valcroissant, i care ar
fi Inspirat comandanOor de la Dundre ud mai
mare incredere in Francesul venetic.
D. de Valcroissant nu primesce se servesca

24) Scrisbrea din 21 August 177o, din Karagul.

www.dacoromanica.ro
40 Un Frances

subt ordinele principelui roman (25 , pe care, de

acum, nu'l pote suferi, i pe care, in scrisorile
viitore, '1 va lua intr'una peste picior. .Nu me
daii eil pe Domnul Terii-Romanesci) , dice densul
in scrisorea din 27 August. Voiii lupta in Mun-
tenia, der sub titlul i cu rangul de General-Ma-
jor al Refizeblicei polone confederate, titlu sonor,
umflat, de mare frumusece, ce e dreptul, der sec
i forte propriii a escita banuelile Turcilor. D.
de St. Priest se supard, si supdrat va ramane pe
d. de Valcroissant pene la sfaritul campaniel lui
pe Dunare. Generalul-Major simte indata supdrarea
ambasadorulul i se plange ministrulul de Choiseul.
D. de St. Priest, dice el in scrisOrea din
. 27 August 1770 (26 , a olAinut firman pentru d.
de Tott i pentru mine nu ).
Totui, fermanul ese, der nu cum voia Ge-
neralul-Major, ci cu ordinul de a se duce la ar-
mata Marelui-Vizir, unde i se vor da instrucciu-
nile necesare 27).
La 3 Septembre d. de St. Priest scrie la
Paris ca d. de Valcroissant e cam sasit, ca nu
voiesce se servesca subt ordinele principelui T e
r ii-Romanesci, ca. Mid. Turcilor moi pe groi i
ca'n scrisorile ce'i adreseza, pe langa nouta0e
false i exagerate ce'i da, mai e 1 nepoliticos.
Cu tote aceste neajunsuri, d. de St. Priest
25 Scrisorea din 27 August 1770, din Karagul.
26) D umente, vol. cit. pag. 817.
27 Scrihorea din 28 August 177o.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul T6ril-Rornanescl 41

stdruesce la Porta in favOrea d-lui de Valcroissant

si, in fine, la 5 Septembre 177o, dinteua scri-
sore a Generalului-Major catre ambasador, vedem
ca formarea corpului de armata a 'nceput(28 . D.
de Valcroissant incepe ier planurile.
(Voiii face chiar i imposibilul pentru a in-
espira ultimului dintre soldatii inei simtimentele
ece am insu'mi. Cu foc si cu ardOre ostasii mei
cvor sbura acolo unde va fi trebuinta. Muntenia
.va fi scdpata si aparatd, Dunarea liberd si Su-
blima-POrtd, ca si mine, iti va fi recunoscetOre,.
De giaba tote aceste salturi si aceste info-
cate fdgadueli! D. de Valcroissant e condamnat
se bata apa 'n piud in Septembre si 'n Octobre.
In luna lui Novembre este la Isaccea 29 unde
astepta intr'una pe Dragomanul Porte, creclend
ca are se aduca ceva si pentru densul din Con-
stantinopole. Cei din Stambul de-abia acum se
hotaresc se dea un ferman pentru confederatii
polonesi ca se iea si ei parte la luptd (30 . Lu-
crurile mergeau la Turci ceva mai inset de cat
in capul d-lui de Valcroissant.
De vreme ce nu putea se se lupta, d. de
Valcroissant scria si scria intr'una pentru a'si re-
cori focul in care ardea. Nu avem scrisorile cu
care a bombardat in August, Septembre 1 Oc-
28) Documente, vol. cit. pag. 820.
29 Documente, vol. cit. pag. 820.
3o ScrisOrea MareluT-Vizir cltre comiti/ Potocki gi Krazinski
din II Noembre 177o.

www.dacoromanica.ro
42 Un Frances

tobre pe d. de Choiseul. Ceia ce e sigur, caci

scim dinteua scrisore a Ministerulul ce reprodu-
cem mai la vale, e ca.' d. de Valcroissant trebue
se fi facut minuni in corespondenta sa cu Parisul.
Turcia, Ungaria, Polonia, principatele romane si
Transilvania, organisate pe base cu totul altele
deck cele existente ; state noui in locul celor
vechi, noui combinatiuni si, mai cu serna, noui
suverani, in numerul carora, in primele randuri,
me jur c am recunosce indata.' pe d. de Valcrois-
sant. D. de Choiseul trebue se fi amept citind
proiectele Generalului-Major, proiecte mult mai
intinse si... mai gascone deck proiectul lul Dis-
loway, de care am vorbit in cap. I al acestui
studifi. Mai rar om care se iea foc mai rapede
si mai mult ca acest curios candidat la tronuri
orientale ce singur fabrica!
Ast-fel ne explicam not tandurile urtnatore
din scrisOrea pe care, din Fontainebleau, o scrie
la 13 Noembre 177o d. de Choiseul care d. de
St. Priest (30.
Decor reusesci din parte -i a da ore-care
c consisten0 confideraplor de Bar seil deal' cele-
ef alie proiecte ale d-lui de Valcroissant reuysc,
eacest oficer va deveni un em pregos, .
i mai la vale :

iD. de Valcroissant va peri seil va aduce

eservicil insemnate Portei. Acesta i-e oroscopul.

31) Documente, vol. cit. pag. 821.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul pril-Romanescl 43

(Se devind sell nu principe al Terei-Romanesci,

Deli nu'i voiti mai scrie cat timp va fi pe Dund.re
cseil pe campul de resboii.l. Nesiguranca de a
face sel ajunga scrisorile ar fi pre mare,.
Se vede deci ca, prin scrisorile scrise cu
focul i convingerea ce'l sdltati, d. de Valcrois-
sant facuse pe diploma0 din Paris se credd ca
inteadever ar fi cu putinta ca el, aventurierul, se
ajunga i pre se ajunga Domn in Tera-Roma-
nesca...
Ba Arica i mai mult : ministerul e gata, dupd
cum o probeza ua scrisOre din 24 Ianuariti 1771 32
se'l dea i ua subve4une de lei 36,000 pe an,
decd. cu adeverat Cavalerul de St. Priest crede
ca aventurarul ar pute face ceva efectiv.
,Si mai e probabil un lucru, i anume ca, tot
in Novembre, cand scria d-lui de St. Priest la Con-
stantinopole, d. de Choiseul scrisese i Generalului-
Major, marelui i fecundului planuitor, d. de Val-
croissant, la Karagul on la Babadag (33 , dandu-i
aprobarea sa deplind. Lucrul trebue se fia aa,
de vreme ce, la 3o Noembre, aventurarul nostru
scrie din Babadag d-lui de St. Priest. spre marea
desperare a acestuia care cunoscea pe Turci : (ea
eplec cu confederatiunea de Bar in Tera-Roma-
cnescd, cu tote ordinele contrarie ale Sultanului...
eMe departez prin urmare de Escelenta VOstra

32 Documente, vol. cit. pag. 831.

33) Unde se afla la 29 Novembre 1770.

www.dacoromanica.ro
44 Un Frances

ci scrisorile mele ye vor sosi mai cu greCi i cu

cmai mare cheltuield... Voiu scrie de aci inainte
d-lui de Choiseul prin Transilvania... Te rog
esel spui cat de mult me vor costa scrisorile tra.-
mise la Paris... Serviciul ce vom face in Tera-
Romanescd, adica intr'ud terd devastate, jafuitd,
e prapadita i arse de Rui va fi forte grew. De
aceia, cred ca ar fi drept ca, de la i Ianuariu,
(se mi se hotaresca ua subventiune anuala i
,plata cheltuelilor mele extraordinare, afara de
ccei 8000 de lei ce primesc de la Ministerul de
resboiti... (34) , .
In cliva in care Francesul nostru scriea d-lui
de St. Priest ca nu'i pasd de ordinele Sultanu-
lui i ca plea. in "Vera-Romanescd, ambasadorul
ii tramitea ud scrisore prin care '1 vestia ca Pa-
diahul nu voesce ca el, Valcroissant, se insotesca
pe confederacil de Bar i'i da ordine se vim). la
Constantinopole.
Valcroissant pune la dosar ordinul d-lui de St.
Priest, i pleca. din Babadag la Silistra, incetand
on -ce relatiuni cu ambasadorul din Constantino-
pole. In Decembre 1770(35), el nu corespunde
de cat cu d. de Choiseul, antaiti de la Silistria
pe unde trece cu comitele Potocki i este primit
in audientd de Marele-Vizir caruia ii tOcd cate 'n
Luna i 'n sore, i al doilea din Rusciuk unde se
34) Scris6rea din Babadag, din 3o Novembre 177o.
35) Scrisorile din Silistria 17 Si Rusciuk 23 Decembre 1770,
pag. 824-826.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul T6ril-Romanescl 45

aflati Kalga-Sultan Chanul Tatarilor si Rumili-

Pasa. Aci, in Rusciuk, confedera0 si Francesul
nostru sta. mai multa, vreme. Venisera cu gand
s6 treca.-indata in Vera-Romanesca., si eraii siguri
de void si de mid.lOce. Vizirul le spusese la Si-
listria ca Rumili-Pala din Rusciuk are ordin se
le dea tote inlesnirile pentru recrutarea corpului
de armata.
Nici umbra de ordin, nimic, absolut nimic
Desperat, Valcroissant trarnite din not' la
Cernavoda, la Mare le-Vizir, se yea. care e causa
acestor incurcaturi i, apoi, conform obiceiurilor i
firei sole, incepe se se informeze despre cele ce
se petrec imprejurul ceta ;ei in care se afla.
Afla ca. generalul Glebov e la Bucuresci, ca
postul Rusilor cel mai apropiat de Giurgiu e la
Copaceni, unde sunt 30o de Donsky Cazaci cari
au reparat podul de peste Arges, si ca. la Co-
mana sunt 30o de pedestri i 200 de ca.lari.
Rusii de la Comana, de la Copaceni qi chiar
de la Bucuresci fac intriuna incursiuni spre Giur-
giu unde se afla. Khanul Mari lor... quant a nous,
adauge cu comica. desperare Valcroissant, nous
fumons la pipe et nous .prenons du caf aussi
honteusement qu'il est possible de dire (36).
Dupa cele pene acum aflate despre firea si
pornirile d-lui de Valcroissant, lesne 41 pOte in-

36) Cat despre noY, tragem ciubuc si bem cafes spre cea maY
mare a n6strd rusine.

www.dacoromanica.ro
46 Un Frances

chipui ori-cine cat chin sirrqea i cat sange reu

ii facea focosul General-Major in micllocul tern-
belilor paale din Giurgiu i din Rusciuk. Val-
croissant nu mai pate de necaz, sare 'n sus i
se topesce cu inima d'ata.ta lene i nepasare...
(ystzi propose l'enlevenzent du general Glebov(37)
et de tout son corps, en en faisant marcher cinq
des noires... mais mon projet etait trop beau
pour etre execute, (38).
La auclul acestei propuneri, Rumili-Paa, gi-
nerile Sultanului, (le Turc le plus gai que j'aie
(Vic jusqu'a aujourd'hui,, se mu4umea a res-
punde c'un Peki! Peki! forte veselnic 1 nu facea
nimic.
Totui, Valcroissant avea ce avea cu Mano-
lake Roset care se afla la Craiova 1, in incelegere
cu Mohamed-Paa de la Vidin, apara forte bine
Romania-Mica. (39)
cIlustreel principe al Munteniei se afla cu
cingrozitorul sell corp de armata.. la Craiova',
scrie el d-lui de Choiseul la 23 Decembre 177o.
Ilustrul principe al Munteniei era .inta tuturor
ironielor i tuturor zeflemelelor Francesului furios.
De ce ? Pentru ca e probabil ca., la cererile lui
de a i se da Tera-Romanesca spre aparare, Turcii

37) Care comanda la Bucuresci.

38) Am propus se prindem pe Generalul Glebov si 'ntreg cor-
pul luY, punend In miscare spre Bucuresci cincY corpurY de ale n6stre...
der proectul meU era pre frumos ca se fib adus la 'ndeplinire.
39) Hammer : op. cit. vol. XVI pag. 288.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Ronanesel 47

ii respundeau: "Vera-Romanesca are Domn; uite'l

la Craiova!
Intram in Ianuariii 1771. Pasa din Rusciuk
i Kanul Tatari lor din Giurgiu nu se misca. ; de
la Constantinopole nici lid scire ; la Silistria, la
Cernavoda, la Babadag, la Varna, aceiasi nemis-
care ca si la Rusciuk si Giurgiu. D. de Valcrois-
sant se mi*cd pentru toti la Paris, la Stambul si
pretutindeni. De void, de nevoid, reincepu cores-
pondenta cu ambasadorul (40) ca se aiba cui se'si
verse focul. Ii spune d-lui de St. Priest de tote
felurile, ba Arica tine se'l convinga ca a invetat
si turcesce, si povestindu-i cum visitezd posturile
si fortificatiunile imbracat in uniforms de general
frances de dragoni, ii spune ca Turcii clic : aces -
ta'i generalul frances (c'est le general francais
care pe turcesce, adauge sciutul aventurier, se
dice ; d, ei, hoghela'i, Beyzacle, ho,sgheldi.(41)
D. de St. Priest crede pe sfert cele ce'i scrie
d. de Valcroissant si'l asterne sdravan la Paris,
unde increderea in steua aventurarului incepe se
scads forte repede in Februariii 1771.
*i d. de Valcroissant perduse cu totul rab-
darea si'n mania care'l inferbanta intr'una, din
causa amandrilor Portei, el se pune pe intocmire
de planuri altele deck cele imaginate One acum.
La 3o Ianuariii 1771 scrie d-lui de Priest(42) ca.
40) Documente, pag. 826.
41) Scris6rea din 20 Ianurid 1771.
42) Documente. vol. cit. pag. 834.

www.dacoromanica.ro
48 Un Frances

pleca in Transilvania. Tree alti oficeri francesi '1

a*teptail la Bra*ov ; aveau se formeze acolo un
corp de voluntari ; vor halqui pe Rui prin Mun-
tenia i prin Moldova, i vor da maim cu Du-
mouriez in Polonia. Eca un noii plan pe care in
conciliabulele de la Rusciuk '1 ga.'siaii admirabil,
sublim, de geniii. Cine ? Valcroissant, cavalerul
de Saint-Aulaire, un alt ratdcit cdruia. cine scie?
Valcroissant ii promisese banatul Craiovei, i fra-
tele d-lui de Valcroissant, care 'mpreund se Awl
acum la Rusciuk 43).
D. de St. Priest tace, nu respunde nimic,
i Valcroissant astepta u lurid' i apoi se con-
vinge ca planul cu Bra*ovul i Transilvania s'a
invechit. Atunci propune un altul marchisului de
Monteynard.(44 Acesta semena cu cele-l-alte doue,
der locul unde avea se fid adus la indeplinire era
deosebit. Stringerea corpului de operaOune avea
se se Lea, conform noului plan, la Zighet in Ma-
ramurei.
5i acesta cade.
Valcroissant perde cu deseverire rabdarea.
In Aprilie 1771 parasesce Rusciukul i se duce
la Cernavoda, de acolo mai tarcliii va merge la
Vidin, pe urma la Mehadia... tot pe ale Dunarii
vercli maluri. Der de geba tote! Ministerul din
Paris nu mai crede de loc in reuita incercarilor

43) Scrisorile din 21 Februariti si 6 Marte 1771, lap. 837-839.

44) Nu cunosc cine este acest marches.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Romanesci 49

i planurilor stile. D. de St. Priest aretase d -lul

de Choiseul i'l convinsese ca d. de Valcroissant
vede cal vercli pe paseci si ca'n cap ii cantafi
sticletii.
Ceia ce maresce i mai mult ironia si cru-
climea sortei aventurarului nostru mai este si fap-
tul urrnator : Valcroissant, de care Turcii, in
t6mna anului 177o, ar fi dorit se se scape ca
de ua satara-belea frai-quzesca, Valcroissant voiesce
acum se piece, si Turcii nu'l lasa. Khanul, Se-
raskierul, pasalele 11 roga se nu'i parasesca ; se
opun la plecare'i, nu'i dad ceausi de drum. Se
ne 'nchipuim furia bietului Frances, si se'l de-
plangem !
Devenise misantrop i pessimist. In scrisorile
catre d. de Monteynard (45) din 17 Aprile si i o
Mali' nu vorbesce de un singur pad, Cara se
adauge ca acesta este de tous les Turcs la .ftre-
miere bete; pe d. de St. Priest numai ca nu'l
injura, si cand numele principelui Munteniei ii
vine sub pena nu'l lasa se'i scape pene nu'l in-
condeieza ca pe un epapa-laptep din cei mai
tbudalaa.
Cu t6te acestea, din puOnele scrisori ce mai
gasim de la densul de la Maid i pene la Sep-
tembre 1771, se vede ca nici el insui nu mai
credea in steua ce i se aretase la Dunare in
August 177o. Ca.'derea ducelui de Choiseul i ve-

45) Documente, vol. cit. pag. 840-848.

34,135. 4

www.dacoromanica.ro
50 Un Frances

nirea la Ministerul afacerilor straine a ducelui

d'Aiguillon ii taia cu deseversire speranta de a
mai fi sustinut. Nu mai are curagiii, nu mai face
planuri, nu mai viseza la corona Terii-Romanesci.
Dice tin adio desgustat oraselor si satelor de pe
malurile Dunarii, si din Vidin trece la Mehadia 46).
Aci intalnesce vro call -va oficeri austriaci
cari'l asigura ca'n curand Austria, aliata cu Tur-
cia, (47) va declara resboiii Rusiei si ca vor fi lupte
marl in erile romane. Patima resboiului ier l'a-
puck '1 sguduia, '1 inferbinta, si dintr'un condeiil
declara ducelui d'Aiguillon ca ar fi fericit se ser-
vesca in armata imperials a Austriei.
Servit-a ?
Scrisori de la densul si de la al0i despre
densul numai gasim in colecpunea de care ne-
am servit in studiul acesta. Ce-a facut? ce-a mai
planuit ? cand a murit? nu scim. Ca on -ce aven-
turar de felul si firea lui, e mai mult de cat pro-
babil ca d. de Valcroissant nu a murit acasa.
Ar fi putut se mord' in Bucuresci ca Domn
si Stapanitor al Terii-Romanesci, decd un dram
mai mult de noroc, un Paa mai destept la Rus-
ciuk, un ambasador frances la Constantinopole
focos ca si densul l'ar fi saltat se reusesca in-
tr'unul din nenumeratele-i planuri cari, tote, tin-
deaii la tronul Terii-Romanesci.
46) Scris6rea din 4 Septembre 1771.
47) Se vorbia de atuncY de tractatul numit al subsidielor cu
care Kaunitz 5i Thugut trIsesera pe sfOrl pe diplomaciT TurcieY.

www.dacoromanica.ro
 Candidat la Tronul Teril-Ronaanescl 51

I-ar fi fost atat de uor!

Ore cei mai mul0 din ca# se urcara pe tro-
nurile terilor romane, de la 171i si pene la 1821,
aveaft, pentru a fi domni la Iasi si la Bucuresci,
mai multe drepturi de cat d. de Valcroissant?
In sirul Fanariotilor, printre Mavrocorda0, Ip-
silanO, 51.qeti si Moruzesci, un bei, un gospodar
frances, tot ce pOte fi mai frances, ar fi fost un episod
curios in istoria romans din secolul trecut.

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU IPSILANTI SI FII SEI
(1774 1782)

I.

In Is/aria Daciei (I Fotino clice: tAlexandru

Vodd a domnit 6pte ani in pace i in linisce..
De qi amestecat, la apusul epocei fanariote,
intriunele din afacerile ultimilor Greci din Fanar,
Fotino nu putuse nici macar banui cu ce pre;
i cu ale silirqe Domnul Terii-Romanesci, Alexan-
dru-Vodd Ipsilanti, fiul boerului arigraden, Aga
Ion (2 , reuise se dea supuilor sei acesta pace i
acesta linisce, cari durard de la Decembre 1774,
1 Fotino : Istoria generald a Dacia, trad. G. Sion (BucurescY,
1859), Tom. II, pag. 172.
2) Fotino : Bid. pag. 171, Principesa Dora d'Istria (Aurelia
Ghica) In lucrarea sa Gli Albanesi in Rumenia (Firenze, 1873) se In-
cell fAcend (pag. 316) pe Ipsilanti fiul luY Atanasiu Comnen Ipsilanti,
doctor In medicinl. si autor al scriereY mEra div a 2watv despre care
vom vorbi.In lucrarea Mavdoazi zoi; E Rinaon loyos lyyoatawrixin

www.dacoromanica.ro
 Alexandra Ipsilanti i iii s61 53

data venirei lui in Bucuresci 3), i pene la Ianu-

ariii 1782, data demisiunel lui din postul de Bei
si arendasi Ere -cum milos al Terii-Romanesci.

Pace si linisce nu mai eraii, nici in Constan-

tinopole, nici la Iasi i la Bucuresci, pentru mem-
brii familielor Mavrocordat, Ipsilanti, Moruzi, Sup"
Caragea, Anca de cand, prin fuga lui Cantemir
in Rusia si prin omorul lui Brancovenu pe malu-
rile Bosforului, Turcia calcase in piciOre dreptu-
rile erei si in loc de a da totdeuna, ca suzerana,
investitura alesulul naOunei, tramitea dupa plac
in Moldova i 'n Tera-Romanesca pe inv4atii si
sire0 copii al Fanarului, dragomani al Por;e1,
favoriti al pasalelor si al Seraiului imperial.
De la 1712 in Moldova cu Nicolae Mavro-
cordat i de la 1716 in Tara-Romanesca cu ace-
lasi principe, nascuse, in familiele grece ale Fa-
narului, un fel de neinduplecata. patima pentru
els '61, Vp2OraTOP rai 0E017EfihrtaTOP rvPtov ICIAVV71P 24,liccv8eov
Ylpt2citenv -cbv peyalonveziorrecov nyiunva acicnis OtiyyeoflAazias
(Oratio panegyrica, Lipsiae, 1781) citat In Engel (Geschichte der Mol-
dau and Walachey, Halle, 1804, Tom. I, pag. 70 , se slice a Ipsilanti
este n4scut la Constantinopole; c Emanuel Comnenus, care descindea
din familia imperiall a ByzanteY, dete una din fetele sale luY Ipsilanti,
Magnus Dontesticus; decY, slice Manase Eliade, Alexandru-Vodg. Ipsilanti
este Inrudit cu Imp6ratiT ByzanteT, ceia ce nu opresce, si cu drept
cuvint, pe Engel a adauge In nod.: allein ist es bekannt dass der An-
herr des Ypsilanti: Hofkiirschner der Pforte gewesen.
3 Fusese numit In Octobre V. scrisorile comitelul de Saint-
Priest dire Ludovic XVI si atre d. de Vergennes, ministrul afacerilor
strAine din Francis, In Odobescu: Documente (vol. I, anul 1774), `i
scrisorile luT Thugut atre Kaunitz in Hurmuzake: Documente Vol.
VII, anul 1774

www.dacoromanica.ro
54 Alexandru Ipsilanti i flu sel

multamirea careia, de la versta de 16 ani, Grecul

lucra ua viata intrega, i nu era fapta. buna sea
rea, curata sell murdara, curagiosa seu mielesca,
pe care teller on betran, el se nu fi fost gata
a o severi.
Acesta pasiune ardenta era pofta de a fi
Domn la Iai sell la Bucuresci.
I se facea urare Fanariotului cand era in
legan se fia Domn in Moldova sell in Tera-Ro-
manesca, i-apoi, mai tardiii, cand dupa ti vieta
plina de mistuitOre peripetii, el ii netedia barba
cea alba, privind a lene din vila sa de la Galata,
incomparabila panorama a Bosforulul, ua neasemu-
ita.' placere i-ar fi facut un dragoman al unei amba-
sade straine clicendu-1, intre altele, i urmatOrele
cuvinte: pentru ce Inaltimea VOstra nu ar mai fi
Domn in Valachia on in Moldova ?...
Farmec iresistibil , fascinatiune fara semen
esercitail aceste doue tronuri asupra Fanariotilor.
Pentru a le catiga unii ii perdura capul,
altii ii risipira averile i pe acelea ale rudelor
i ale bancherilor can credeati in steua lor; multi
suferira exilul cel mai aspru, toti fura robi umi-
liti, batjocoriti, calcati in piciOre, mai feu de cat
ultimul dintre Eunuci, de catre tote paalele Por-
te!, de Vizir!, Reis-Effendi, Kapetan-Paa, Keha-
iele, i mai cu sema de infioratorul Kislar-Agassi,
capul Eunucilor Seraiului imperial, un fel de
bestia cu chipul de om, spaima tuturor ambasa-
dorilor strain! i chiar a Marilor-Viziri.

www.dacoromanica.ro
 Alexandra Ipsilanti i fii eel 55

5i totui, nu era greutate pe care Fanario-

tul se nu o biruia, nu era piedica pe care se
n'o sara.
Ingenuchia cu mintea, cu punga, cu trupul
ani de a lungul; lupta One la sleirea desever*ita
a puterilor cu un fel de desperata placere i chiar
dacd la urma urmelor, nu isbutia a se sui macar
o data pe unul din cele doue tronuri catre cari
cdscase cu neintrecutd rivnA, el nu se plangea
nici nu blestema. II indeplinise menirea vietel :
intrigase pentru tronul Valachiei i pentru al
Moldovei; realisase pe jumetate urarea ce i se
adresase de mc56., de pa'rinti, de rude, cand i se
clisese: se fii Bei! se fii atiOivrtc ri2g Otlyyeo142.axiac
xal zis 1110.(faigias I
0 frumOsal Moldova , der mai frumOsal
(Vlachia; frumosal Polonia, der mai frumosal
Vlachia; frumosal Ungaria, der mai frumOsal
cVlachia! frumos este intreg pdmentul, der mai
frumosal Vlachia. Singur Raiul cel din Eden e
(mai frumos de cat Vlachia Daciei! 4 a es-
clama cu esageratiunile obicinuite ale Orientalilor,
inteud scrisore adresata. Marelui Vornic Constantin
Dudescu, un Grec detept qi iret, Cesare Da-
ponte, autorul Efemeridelor Dace.
4 Kabj q Mnoy8avia, wddirepq q BArttre ;fall; q Ae#tx,xa-
birEvri q BAaxtre xalq q Ovy?,,itz, lerti,,jreer; q Bi.a/ta' xniq nitaa
yq, zwiZzEpq q BAa/ire o s v koeu 7receabsetuog itovog xrdaTrEoo3 7-7is
EV Aroda BArtztris.In -laxoiai Escqineviats ale lul Cesare Dapontes,
publicate de D. Emile Legrand Paris, 1880 , Tom, I, pag, 224. Din scri
sorile sale.

www.dacoromanica.ro
56 Alexandra Ipsilanti i fii se1

Daponte scria, Grecii toci credead acelai lucru .

Romania era frumosa. i adimenitore, nesfir-
ita in boga4ii, in nuri i 'n fericiri. Era nemuri-
tore, cad suferise totul fard se adOrma pentru
vecid. Turci i Nemti, Rui i Mari trecuserd si
treceaii intr'una peste campiele el i, cu tot focul
i prdpadul ce lasaii pe urmai-le, din senul terei,
ca din comori vrajite, eiaii ierdi la lumina so-
relui grane, turme, stupuri, cirecli, avutia nesigura
a locuitorului, prada viitOre a viitorelor resboie.
Pelle i numeratorii Bancelor Angliei i Fran-
ciei ar obosi socotind milionele produse din terile
romane in secolul XVIII, pentru mukamirea in
veci nesaturata a Turcilor, a Fanariotilor i a tu-
turor bine voitorilor nemului romanesc, cari stor-
ceau de zor Valachia i Moldova.
Dupa cum odiniora. Henric IV, cel mai mare
rege ce a avut Francia, ii atintise, prin isban-
clele lui Mihai-Vitezul, privirele lui intelepte asu-
fira terilor romane, tot ast-fel, acum in anii de
cari vorbim, inmaxmurit la vederea ata.tor bogatii
cari nasceau s'apoi eiail din tera, Frederic H, cel
mai mare rege ce a avut Prusia, Linea se fia in-
format despre tot ce se petrecea la Iasi i la
Bucuresci, pentru ca, cine sciel ii clicea adancul
monarc, Caterina II a Rusiei, losif II al Germa-
niei, politica neroda. a Franciel i orbirea ireme-
diabila a Sultanilor pot produce in configuraciunea
politica. a statelor orientali cele mai nepreveclute
schimbari.

www.dacoromanica.ro
 Alexandra Ipsilanti i fii sel 57

Frederic II Linea deci se fia informat, ba

Arica, de a dreptul, are i va aye relaciuni cu
Domnii Moldovei (5).
Cu privire la aceste inform4uni pe cars tote
curcile europene le cereaii cu staruiV, minitrilor
i ambasadorilor de la Constantinopole, ar fi de
scris volume i ierai volume, i tot nu s'ar pu-
ce coprinde inteinsele tote intrigile, tote combi-
natiunile, tote espedientele sea, pentru a vorbi
limba diplomatica a secolului XVII, tote musafir-
nicele marghiolii, intrebuinate de diploma0, puse
in micare, on pe faca 'ors in taina.', pentru a aye
mai iute, mai multe i mai adeverate, informati-
unile cerute de curOle europene.
De cand Potemkin voise Romania pentru den-
sul(6) inainte de tractatul de la Cuciuc-Kainardji,
i preparase Caterinei II drumul catre Tarigrad,
curtile europene voiati cu on -ce pret se scia ce
mica.' la Constantinopole.
In 166o, Grigore I Ghika scria capukehaielei
sale, Postelnicul Constantin Cantacuzen, tot la Con-
stantinopole, clicendu-i cu pitoresci cuvinte : forte

5) V. Documentele Hurmuzake $i Odobescu, publicate de Aca-

demia Roman6..
6) Alfr. Rarnbaud : Histoire de la Russie Paris, 1879) pag. 466
$i urm. Documentele Hurinuzaki si Odobescu.Boutaric et Campar-
don : Mintoires de Fridiric II Paris 1866 si Le chevalier d'Arneth et
Geoffroy: Correspondanre secrite entre Marie-Ther?se et le comte de
Mercy-Argenteau (Paris, 1875) passim.

www.dacoromanica.ro
58 Alexandra Ipsilanti i fii s61

sell pul pOlele in brie si se to ostenesci pentru

mine 7).
Acum, dupa ce Caterina II si-aretase aprOpe
pe fata vederile sale in cestiunea Turciei, Europa
deschisese ochil i un steeple -chasse de intrigi di-
plomatice incepuse la Constantinopole. tForte isi
puneau pOlele in brie i se osteniaii, ambasadorii
si ministrii crestini.
5i d. de Saint-Priest, ambasadorul Franciel,
si internurqiul lui Iosif II, Thugut antaiU si-apoi
cavalerul Herbert de Rathkeal, si d. de Stakieff,
ministrul Rusiei, ca si tramisii lui Frederic II al
Prusiei si aceia al lui George III al Angliei, se
luau la 'ntrecere a ghici intentiunile Poqei, a sci
ce se petrece la Divan, a ave relatiuni cu func-
'Oonarii Seraiului, a Ingradi in fine pe Sultan, pe
SultanaValide si pe Mare le-Vizir numai cu fiine
devotate lor.
Lesne isi pote inchipui cine-va, in midlocul
acestor ite, intinse in sute de direcOuni, cu cata
indemanare si cu cits usOrd si priceputd destoi-
nicia se prefiraU, se furisaU si lucrau Fanario01
venatori ai tronurilor romane.
Se nu uitam ca, de la Panaiot Nicosios 8 see
7 Magas. Istoric I. Nicolae Bhicescu: Biografia Postelnicului
Cantacusen, pag. 385.
8 Mult amestecat In afacerile romane de la 1648 pen6 la 1673.
V. ,journal des Savants (Paris) Aprile 1879, si in Odobescu: Docu-
mente, scrisorile d-luT de Nointel din 1673 si urm., precum si pe Cro-
nicarir Moldoveni.

www.dacoromanica.ro
 Alexandra Ipsilanti i flu sel 59

cum ii clic cronicarii notri, Panaiot Nicu, din

secolul XVII, postul de dragoman al Portei, adica
de interpret pus in 4ilnice relatiuni cu diplomatii
cretini, era ocupat de Greci. Ei antaiu vedeau,
judecati i cantariau pe ambasadori, 'apoi ii in-
chinau Vizirulul i Sultanulul. Bine inteles ca
dragomanul, care 'i atepta randul la tronurile
din Iai i din Bucuresci, incondeia Turcilor pe
ambasador, dupe. cum i se Orea lui Ca acest di-
plomat ii va fi prieten sea neprieten in lupta de
el inceputa.
Intrecere, intrigi i manopere intre ambasa-
dori de la Pera i la Porta; cand cu voia, cand
fare. voia lui Reis-Effendi, intrecere, intrigi i ma-
nopere intre dragomani i aceia dintre ambasa-
dori pe cars Fanariotii i-i credeaii dumani; intrigi
la Seraiii, intrigi Ia Pera, intrigi Ia Fanar, intrigi
la Porta, la Iai, la Bucuresci, ceva de spaima,
ceva neaudit, ceva atat de complicat in modul
sea de a fi i de a se mica, in cat bailul Ve-
netiei, acum deCacluta din tote maririle ei de odi-
niOra, bailul Venetiei, ccOla i piatra de temelia
a diplomatiei europene,(9) din alte vremuri, se
uita lung la mersul atator cestiuni, la espedien-
tele nenumerate ale Fanariotilor, la ingeniosita-
tea i incapeOnarea dragomanilor cars nu dispe-
rail nici odata..

9) Ernest Nys : Les Origines de la Diplomatic it le droit d'am-

bassade jusqu'a Grotius (Bruxelles, 1884), pag. 9.

www.dacoromanica.ro
60 Alexandru Ipsilanti si flu sel

Unde sunt Machiavelli, Capponi, Vettori, Guic-

ciardini,(I0 diplomatii neintrecuti al micelor re-
publice 1 domniate italiane din evul mediii, cari,
pe scene strimte, bateau apa in piva cu acelai
genia de intriga. i de iretenia., cu aceleai mid-
loce cand legiuite cand infame, cu cari, pe scena
putredg, a Constantinopolel, Fanario0 o batura
un secol intreg? !
5iar fi recunoscut succesorii i, ca odiniOra,
unul din el, Machiavel, ar fi deplans i blestemat
fatalitatea care 'i condamna a cheltui atata bo-
&la de minte i atatea insuiri deseverite pen-
tru scopuri netrainice i de nimica.
Ce comedii ! ce drame ! ce tragedii!
5i se nu credem c.d.' in tote elementul femi-
nin lipsia, i ca galan0 gentilomi de la curple
lul Ludovic XV i lui Ludovic XVI, venind sa
se plimbe i luand parte la unele din cestiunile
diplomatice, cari se tractail la Pera i in Fanar,
puteau dice ca ca manque de femmes.
0 nu! -- de la Roxandra Mavrocordat, (")
adica, pe la inceputul secolului XVIII, i pene la Ca-
tinca 5utu(12, adica.' pene la finele acestui secol,
mai tote intrigele, conduse la Constantinopole de
Dragomanil Porcil i de familiele fanariote, avura
pe langd eroil *i pe eroind.
Lady Wortley Montague le admira pelio.
to) Ibid. pag. 8.
II Documentele Hurmuzake si Odobescu.
I2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii seT 61

obrazului 13); baronul de Tott, gratiositatea ce

aveau cand mancail maslinele cu degetele 54); prin-
cipele de Ligne, morbidezza miscarilor si proe-
mineno stomacului 15 .
Sunt insa diplomati rusi, francesi si austriaci
cars, amesteca0 in intrigele de la Constantinopole,
le vedeati lucrand si le semnalaii puterea si inde-
ma.narea in scrisorile ce adresaii Suveranilor lor.
Documentele Hurmuzake si Odobescu conOn nu
putine din probele de diplomatic greco-feminina
a secolului trecut.
Fanario0 si Fanariotele aveaii tote aptitudi-
nele, se pricepeail la on -ce, se potriviall cu tota
lumea, aveaii in vinele for sange de la tote po-
pOrele.
Aceiasi lady Montague ne spune(I6) ca nu
p4ne persOne a cunoscut in Fanar, cars erall
nascute dintr'un tata grec si ua mums italiana,
si aveau in familia. ua bunica francesa si ua alta
armenca.
De altmintreli, vom intalni la Bucuresci si
la Iasi un model de diplomata femeia, Greca, de
ua frumusece, de ua desteptaciune si de ua per-

13) Oeuvres de lady Montague (Paris, 1804, 4 vol.) vol. II.

pag. 165.
14) Mimoires du Baron de Tott sur les Tures et its Tatars
(Amsterdam, 1875, 2 vol. In 4 Vol. I, pag. 98.
13) Documente Odobescu, Vol. III, fdsciora 1 7o9 1812) pag.
76. (Fragment dune 'titre de M. le prince de L e a Monsieur it
Comte de Sigur, ministre de France a Fitersbourg., Decembre 1788).
16) 015 di. vol. II, pag. 201.

www.dacoromanica.ro
62 Alexandru Ipsilanti si fii sei

versitate fenomenala, ca unul din acei demoni- femeia

cdrora, cand ii trdmitea in misiuni diplomatice,
Mazarin obicinuia a le dice : Domnd, ve0 primi
mane instrucOunile; der argumentele intr'ensele
coprinse nu fac nici ua para pe langa fulgerul
ochilor i carminul buzelor Domniel Tele.
In Pera, in Fanar, la Porta, pretutindeni,
Fanario0 si Fanariote lucrau, alergair, se rugaii,
cersiair, ameninoir, cumperau si se vindeau pen-
tru a se ina4a el si a derima pe alOi cari, de
multe ori, li-erail rude, rude de aprope, fra0
chiar, cum furs Nicolae i Ion, fiii betranului
Alexandru Mavrocordat.
In fa4a prapastiei, in inchisOrea de la 5epte-
Turnuri seri in exil la Lemnos on la Rodos, Fa-
nariotul continua a rivni i a spera la tronul Va-
lachiei sea la tronul Moldovei, si a nu ave nici
pace nici linisce pene cand ori se suia pe trep-
tele acestei adanc-dorite mariri, ori trengul, de-
capitarea seu mOrtea precesa de chinuri puneair
capet mult venturatel for vie;i.
or be or not to be era clilnic in acciune la
Constantinopole, fdra linisce si fara pace.
Pacea si liniscea, in micllocul acestei febrile
activit4 a FanarioOlor, si a diploma0or, si a
veneticilor de tot soiul cari napddiail asupra By-
zanciei din patru 'Atli de lume, pacea si liniscea
le aveair Turcii.
Numal el, de la Sultan pene la ultimul din-
tre hamali, iii faceau kieful agale-agale si in tern-

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s61 63

bela for lene, trandavi de negrije i mole41. de

voluptate, bolborosiaii galei versetele Coranului
i, dui cu gandurile la huriele lui Mahomet, ei
nu aucliati, nenoroc4ii! cum masetul edificiii al lui
Baiazet Fulgerul i al lui Soliman Magnificul tros-
nesce din temelia de la Maina la Crimea, din
Belgrad la Scutari.
II.

Eraii aprOpe epte ani, de cand Vera Ro-

manesca se afla sub stapanirea bine chibzuita a
lui Alexandru-Voda. Ipsilante, in linisce i in pace,
fara jafuri tatarasci, fara schingiuiri turcesci, fara
cotropiri d'ale Ruilor i d'ale Nemtilor.
Locuitorii se uitaii unul la altul, i in mira-
rea for naiva, pareati a se intreba decd cu ade-
verat ei mai traiail tot in 'Vera-Romaesca, cea din
tote par;ile deschisa poftelor straine.
Dec., inainte de termenul 1774-1782, po-
porul roman ar fi avut dreptate se clica, intocmai
cum mai tarclig va canta in frumase versuri Zi-
lot Romanul :

Am ajuns negustoria
Grecilor din Tarigrad :
Cine da mai mult sL fia
Domn t6rii neaplirat I
'apoT, dupa-acestea tote,
Cu piciorul toll ne &a;

www.dacoromanica.ro
64 Alexandru Irsilante 1 fii se'

Care precum va i pOte

Ne rumpe i mill n'aul
Ah I Dcimne l ne miluesce,
Tinde mila to spre of ;
Precum sca, ne sprijinesce,
Ca ne'necam, vai de not 1(17)
acum, in timpul lui Alexandru Ipsilante, lucrurile
numai stall ast-fel.
Fanariot bun la inima i detept la minte,
Alexandru Ipsilante \recluse, dupa un an de la
sosirea lui in Bucuresci, ca acest binecuvintat pa-
ment al Romaniei pOte da, nu cu d'asila, nici
prin chinuri, ci prin lege, cu judecata. i cu blan-
atat de multe in cat arendaul-
de0., venituri
Domn se aiba a multami cu de tributul Portei,
darurile paalelor cu influeqa, cererile rudelor
sale, i Ana., afara de aceste sarcini, se 'i mai
remana. i lui insemnate sume.
De aceia, incredintat de acest adever pe care
'1 proba dilnic intr'un an de Mile, Alexandru Ip-
silanti dede cunoscutul sell .hrisov din Decembre
1 775 (18) prin care 'i expunea, intemeindu-le pe
Seneca i pe S-tul Grigore Nazianzul, principiele
de guvernament, reformele ce era hotarit a face,
imbunatatirile ce cu adeverat tiinea a introduce in
mult incurcata carmuire a principatului romanesc.
17) B. P. Hasci6u : Zilot Romanul, ultima Cronic'd din epoca
Fanariotilor (BucurescY 5884). Studiul introductiv, pag. XVIj.
58) cChrisovul inC Alexandru-Voda Ipsilanti, pentru orinduelile
ce a ,ntrodus in Ora , In Fotino : Op. cit. torn. III, pag. 323.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti gi fii sol 65

Boerii Divanului, banul Dumitrascu Ghica,

Vornicul Nicolae Dudescu, Vornicul Radu Vdcd-
rescu, logofetul Pand Filipescu, logofetul Stefan
Parscovenu, vistierul Ienachita Vacdrescu, postel-
nicul Scar lat Caragea, clucerul Dumitrache Raco-
vita, paharnicul Preda Prijbenu, stolnicul Constan-
tin Vacarescu si comisul Manolake Crqulescu '9)
incuviintara pe dintregul ideile lui Alexandru Ip-
silanti.
Unii itneleserd, al ii tocmai nu, buniOrd, legea
pentru incuragiarea industriei na0onale i mese-
rielor liberale, lege care, in germine, sta. in
Chrisovul din 1775. \Wend dupa un an , pe
urma dupd doi, trei, patru, ca. Alexandru-Vodd
nu cade, ca. nu e trantit de intrigele de la Con-
stantinopole, ca nu se face resboia si ca nici su-
parari sera nu sufere ca mai'nainte din patru pdtli
de lume, boerii incepura a crede nesmintit ca li-
niscea i pacea pentru multa vreme i -au ales loc
de edere intre Carpati si Dundre, in Tera-Ro-
manescd.
Si se'ncredeail in Domn, i cel mai destept
Aintre densii, Enachi0 Vdcarescu, nume scump
poesiei si literaturei romane, Enachi0., diplomatul
cel mai iste ;, care's cantaria omul dinteua ochire,
se uita lung la Ipsilanti, la Fanariotul strain de
Ord, cum infiinteza institupuni, unele mai folosi-
tore de cat altele, pentru binele obtesc, pentru
19 Fonno : Op. cit. torn. III, pag. 328.
34,135 5

www.dacoromanica.ro
66 Alexandru Ipsilanti i fii set

ajutorarea i uurarea mult ingenuchiatului popor

romanesc. Se uita lung boerul roman, i banue-
lile ii dispareau una ate una, cum singur o va
declara mai tarcliii. 20
Boerii, clerul, negu ;atorii i tot poporul, in
pace i'n linisce.
Fotino ne spunea ca i Domnul carmuia in
pace i'n linisce.
Domnul, nu !
Am spus in capitolul trecut ca, in Constan-
tinopole, Fanariotul traia inteud activitate conti-
nua, febrila, mistuitore. Ajuns pe culme, numit
Domn in terd, Fanariotul era condamnat se'i
indoiesca 1 se'i impatresca acesta spaimentaitore
activitate. De ce ? Pentru ca, deca. la Constanti-
tinopole era invins in lupta ce intreprindea, el
nu perdea mult, ba mai avea i speranta de a
reincepe. La Bucuresci seu la Ia1, de perdea, Fana-
riotul caldea de pe tron i intra ierdi in randul ace-
lor principi destrona0 cari, spune intr'ua scri-
sore catre D'Henin comitele d'Hauterive, as) se
plimba triti 1 amari41 pe malurile Bosforuiui,
tot atat de numeroi ca i regii pe cari Candide
al lui Voltaire ii intalnise intr'ua carciuma la Ve-
neia.
Ce ore? Ipsilanti, ajuns Domn al Valachiei

20) Tesaur de Mon. istorice. Tom. II, pag. 287. Vacarescu: Is-
/aria Iinfirafilor Othomanr.
21) Leonce Pingaud : Choiseul- Goujier. La France en Orient
sous Louis X VI Paris, 1887). Pag. 148. Scris6re din 13 Nov. 1784.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii si31 67

i plecand la Bucuresci, lasase nu mai prietini la

Constantinopole, i mai cu sema intr'acel focar
nestins al intrigilor de tot felul, care se numia
Fanarul? Nimeni nu'l inegrea ? nimeni nu'l sapa
la Porta. i pe la ambasadorii puterilor straine
din Pera ? 5i, pentru a drege 4ilnic ceia ce bine-
voitorii stricail la Divan pe socotela lui, nu tre-
buia ore ca Ipsilanti se fia cu ochii in patru, in
opt, in patru-deci-i-opt?
Scrisorile cavalerulul Herbert de Rathkeal,
internuntiul Germaniei, i-acelea ale comitelui de
Saint-Priest, ambasadorul Franciei,(22) ne lasa.' sa
intelegem cu cata. grija Ipsilanti studia cele ce se
petreceau la Constantinopole *i ca0 corespondenti,
pe langa capukehaelile sele, mai Linea in tote
rangurile societacei impestr4ate din Pera, Fanar
i capitala Sultanilor.
La Bucuresci, singur, in odaile palatului seil
de langa. Mihai-Voda., Ipsilanti era cu inima sa-
rita de die on primea ua scrisore sell vr'un tra-
mis din Constantinopole. In fats supu0or sei ense,
in facia boerilor, i clerului, i negustorilor, Dom-
nul pastra acea pace i acea linisce neintrerupta
in cars, dupa Orientali, consta adeverata marire.
Frunte lath, i deschisa; sprincene bine trase
der neimbinate; ochi mars cu privire sigura der

22) Documentele Hurmuzaki si Odobescu, publicate de Acade-

mia Romfin6.

www.dacoromanica.ro
68 Alexandru Ipsilanti i fii set

ireta ; un nas caracteristic, cu ndri largi si ne-

astemperate, Incovoiat ca ciocul rdpitOrelor ; buze
orietale, grase i voluptose, umbrite de mustati
sulAiri; barbs bogata, rasa grecesce in partea in-
terlard a pometelor ; urechile date iepuresce in-
deret(23 ,Alexandru Ipsilanti, in costumu-i dom-
nesc, facut din matasuri, blanuri scumpe, fir de
our si pietre pretiOse, se areta cu maiestate la
tote ocasiunile solemne poporului bucurescen.

Curtea Domnului si primirile lui eraii fastuOse.

Prandurile de la Curte se povestiaii ca mi-
nunile din basme. i cum ore n'ar fi fost astfel,
cand pene si Brancovenii, Dudescii, Vdcarescii si
Cretulescii mancaii la mesa lui Ipsilanti bucate
despre cari nici macar nu citiserd ?
Capul cuhnielor Inaltimei Sale Domnului era
Francesul Louis-Etienne Meynard, despre care
comitele de Saint-Priest se ocupd intr'una din
scrisorile sale catre d. de Vergennes, ministrul
de esterne al Franciei.
Ca i principii si electorli Germaniei cari,
anca de la inceputul secolului, imitaii in tot si 'n
tote, aprope ridicul, pompa i eticheta de la
Versailles, Ipsilanti se niodela, pentru a se ri-

23 De pe portretele in num& de patru ce posedg. Biblioteca

AcadernieT Romane, In colectiunea de portrete de DomnT si D6mne ce
T a donat d. D. A. Sturza. V. si Memoriu asupra Portrettlor Dom-
nilor Romiinr (BucurescT 1874) de d-nu Dumitru A. Sturza, pag. 25.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti si fii s61 69

dica in ochii supusilor sei, dupa cele ce scia ca

se petrec in Germania si 'n Francia.
Faima cuhniei francese crescuse intr'una Arica
din timpul lui Filip de Valois. Era acum univer-
sals si, buniora, les fraises a la Francaise,ne
spune cavalerul de Bellerive 24 se bucuraii in
Orient de ua reputaciune atat de mare, in cat
Muftiul din Constantinopole tramitea in tote cii-
lele se cera de la ambasada francesa.
5i deci, Ipsilanti avea pe Louis-Etienne Mey-
nard bas-bucatar al cuhniei stile.
Din bucatele eFrar4uzului,, facendu-si cruce
si deslegandu-se unul pe altul, mancati la masa
Domnului mult cititul mitropolit Grigorie, Chesa-
rie, episcop al Rimnicului, Cosma al Buzeului, i
Filaret, viitor Mitropolit, in vremurile acelea ar-
hiereii, tots calugari inveIati, neobosiO la lucru
pentru inaintarea literaturei bisericesci romane. 25)
Er 16.nga ei, inchinandu-se ca ismeritul Tar-
tuffe, der mancand de zor sosurile cele prea gus-
tOse ale lui Louis Etienne Meynard, cine'i mai
numera cats patriarchi, si mitropoliO, si episcopi
ai scaunelor Resaritului.
Ah! calugherii, inalci prela0 ai Constantino -
polel, Antiohiei, Alexandriei, Capadokiei, Myrelor,

24) Relation d'un voyage du Chevalier de Betlerive d'Espagne

a Bender. (Paris, 1713, un vol. pag. 22 -24.
25) P. S. S. Episc. Melhisedec : Senile din vie /a Mitroplituhir
Ungro- Wackier, Filaret II. 1782 (BucurescT, 1887) passim.

www.dacoromanica.ro
70 Alexandru Ipsilanti i fii. s81

Smirnei i tuturor locurilor departate ale Resa-

ritului, de cate-ori venit-au in terile romane i cu
eke milione dusu-s'aU ierai in prea sfintele i
de tote poftele lumesci desbracatele for eparchii!!
Veniau pentru cate ua septamana., i sedeau
cate doi ani, cum fu, in vremea lui Ipsilanti, cu
patriarchul Constantinopolei de care vorbesce Rai-
cevici 26 i a carei caletoria la Bucuresci i la Iasi
are atatea i-atatea punte de asemanare cu acelea
ce astacli artiti marl, ca Patti, Rossi i Coque lin
numesc les tournies artistigues a /ravers le monde.
Ce ire0! ce ipocriO! ce cabotinsi Cititorul
simte i astacli un fel de crisp4une nervosa in
contra acestor calpuzani de cele sfinte, care'i
umpleau desagil cu bani, 'apoi plecaU and bine-
cuventari intru tote binecredincioilor cretini !
Nulla debetur Graeculis reverentia.
Au furat ;era luandu-i moiele, facend liturgil
nici ua data mai jos de 10 galbeni i venclend
indulge,* patalamale scrise, cu cari pe pept se
inmormenta credinciosul, atat de multe in cat, dupa
ce le ispraviati pe cele aduse din eparchia lor,
puneati pe brand tipografia Mitropoliel din Bucu-
resci se le tiparesca alte sute,(27) pentru a vinde
i ierai a vinde, *i a vinde mereU, cum vindeati
lemnul din Santa-Cruces osciOrele de la degetul
sea dintrialta parte a mucenicului i mucen4ei
26) RaicevicY: Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno
alla Valachia e Moldavia (Napoli, 1788) pag. 238.
27 RaicevicY: Op. cit. pag. 238.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru 1psilanti i fii sig 71

Cutare, mirul facut in diva marelui profet Cutare,

petice din camasa Maichii-Precistei si alte multe
articole cautate in piata evlaviei i bigotismului
bucurescen.
Cum se intra, tata., in Raiii, intreba Paul-
Louis Courier pe un preot de ;era.
Asculta, taica, ce clic clopotele bisericei :
dando! dando! dando!
Prea-sfintitii din Capadokia, Bizant si Trape-
zunta nu spuneail pe dando! dando! dando! der
primiaii, si primiail pe neobosite mosii i bans.

Pe acesti prea-sfin00 servitors ai lui Crist, cu

ce ochi trebue se's fi privit strainii de la curtea
lui Ipsilanti : Panzini, Italianul cel invetat; Linchou,
desteptul Marsilies; Raicevici, Ragusanul cel an-
'cos, to0 cititori ai Enciclofiediei i admiratori ai
lui Voltaire, cu tote blestemele patriarchului Con-
stantinopolei, care fagaiduise focurile Iadului celui
care va citi pe musiu de Voltaire.
Der acestia ca si invecatii profesori greci
de la scola cea reorganisata a S-tului Sava, (28
retorii cei prea destepti can vor face ca Bucurescii
se fia numit Atenele Orientului, ca si boerii eel
tineri, cititori ai Gazetelor francese din Paris si
din Haga, si ai Gazetelor latine din Lipsca,
sciati forte bine ca
Il y avec le ciel des accommodenaents,

28) G. Chassiotis: L'iisstruction prealique chew les Grecs Paris,

1881), pag. 78-82.

www.dacoromanica.ro
72 Alexandru Ipsilanti i fii set

cade omul la'nvoiela i cu cerul, mai cu sernd

cu cerul cum il incelegeau prea-sfinW din Capa-
dokia, Trapezunta i Bizaina.
5i de aceia, dup. ce se inchinaii *i cereal),
cu deosebita evlavid i cu galbeni destui, bine-
cuvintarea Antiochiei i Trapezuntel, boerii cei
tineri se puneail pe petreceri, cu ua rafinare in-
tr'adever orientald, cu tote desfatarile sinqurilor,
in braele frumuse0or pe cari tera i Constanti-
nopolea le trdmiteaii la Bucuresci, uncle faimOsa
Pitulicea Tiganca 29) scia se le gasesca. locul i
potrivirea cea cuvenita.
Printre aceste frumuseti inaintea cdrora Fran-
cesii, Polonii i Nerntii remaneail adeverat cu gura
cdscata, aceia care cfacu furori, i inferbinta peste
marginele firei tineretul boeresc din vremea lul
Ipsilanti, fu acea minune de frumusete femeiesca
i de deteptaciune infernala, pe care not o cu-
noscem astadi sub numele de Sofia de Witt, din
scrierile generalului conte de Langeron(30), din ace-
lea ale comitelui d'Hauterive 31) i din scrisorile

29) Odobescu : ScrierY Istorice si Litera,e BucurescY, 1887) Vol.

I. Poe /ii VitarescY, pag. 292.
33) Documentele maY sus citate. Volumul I, Msciara r, su-
plement.
31 Arnaud de Montor Histoire do to vie et des travaux po-
Ittiques du comte d'Hauterive, Paris, 1859) citat in Leonce Pingaud :
Ch soul-Goulfier.Se scie cit d'Hauterive, secretar at luY Al. 1psilanti
in Nfoldova, este autorul luctiiret De quelqules usages des habitants de
la Wol tavie et de !'idioms moldave.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s6f 73

generalului Brune, ambasadorul lui Bonaparte pe

151.10 Porta otomand(32 .

Fata de precupefd grecd din satul Mudagna

de langd. Constantinopole, Sofia, care mai tarcliu
va voi se fid regina a Iliriei(33), cand Napoleon
cu spada va derima betranul edificiii europen,
Sofia avu antaiii drept amant si protector pe un
simplu enicer. D. de Bonskamp, ministrul Polo-
niei, o cumpard de la ma.' -sa si de la enicer si o
firm in palatul Poloniei la Pera, pene cand fu
chiamat la Varsovia. Creclend ca se va reintorce,
diplomatul polon o lasd. la Constantinopole, .si in
urma, primind de la superiorii sei asigurarea ca
va fi numit intr'un alt post, d. de Bonskamp scrise
unui om al sell din Constantinopole se vina cu Sofia
prin Bucuresci si Tao la Varsovia.
Era in 1776 cand veni in Bucuresci.
Sofia era de 16 ani si era frumOsa ast-fel
in cat comitele de Langeron nu se sfiesce a Slice
ca in tOtd Europa altd frumusefe mai desever-
sita nu exista.
Nobilul comite uita ud. aka Sofia de Witt,
ud altd femeid cu frumusefe deseversitd si de*tep-
taciune infernald care, acum i mai tascliii, va stra-
luci la Londra si la Neapole sub numele de Emma
Lyon, lady Hamilton, favorita cruntei regine na-

32) Intre altele scrisOrea din Pera, 6 MaT 1803. Brune acre
Champagny, ambasadorul frances la Viena, din Documente, suplement.
Vol. III, pag. 724.
33) Isvor citat. Brune atre Champagny.

www.dacoromanica.ro
74 Alexandru Ipsilanti gi fii sel

politane Maria-Carolina, si amanta amiralului Nel-

son, Emma Lyon care, ca i Sofia de Witt, e
Eta de e'rani si prin frumusee i perversitate se
urea pene la cele mai inalte trepte, dupa ce fusese
slujnica inteud caxciuma. din Covent Garden.
Ori-cum ar fi, Sofia intrecuse tot ce Constan-
tinopole i Bucurescii produsesera mai farmecator
pene acum. Ea, mai mult de cat tote simpatrio-
tele, sale, da dreptate cantecului care se canta
pe atunci, prin Pera si prin Fanar, dupa cum
spune, nu 'mi-aduc bine aminte, baronul de Tott
sal Ruffin, fost consul al Franciei in Crimea i 'n
urna profesor de limba persana la College de
France.
Eta cantecul :

Tiis (Peayytaas zo TiAtya

I dery avai aav r2 pat,
31i zqe Ocaaaias y2ocirrEeov,
MosQi, ucxPii, Ittxtgi,
Ma giet al) 97ia,7 yArxi;. 34)

and Sofia ajunse in Bucuresci insoOta de

omul de incredere al d-lui de Bonskamp, care
grea insdrcinare primise, tineril boeri ai capitalei,
feciorii de curie sell, cum se dice astddi, les che-
valiers du gardenia, fdcura tot ce le stete prin
34) Sarutul FranceY este dulce ca mierea, der al Grec6iceY
e maT dulce; ea e mica, mica, mica, der are sitrutul dulce.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii seT 75

putere i le sta multe in putere pe vremurile

acelea pentru a cunOsce pe incantat6rea Grecd.
Darnica i harnicd in ale iubirei, Sofia, spre
cumplita desperare a paznicului seil, se puse pe
petreceri cu tinerii feciori de curte, veseli, de-
tepti, frumoi i imbracati in pitorescele haine cu
culori deschise, dupa cum ni'i area portretele
timpului i colectiunea de costume coloriate, pu-
blicatd tot in secolul trecut la Paris de Grassot-
Sauveur, fost consul al Franciei in Ungaria, i
de Sylvain Marechal (35
Dupd cdtd-va edere in Bucuresci, Sofia se
hotdri se piece din capitala Valachiei, i se vede
Ca nu numai cu omul d-lui de Bonskamp cdletori
One la Iai ci cu alai mare, de vreme ce pazni-
cul disperat scrise din Bucuresci stapanului set,
inirandu-1 pe de rost nenumeratele ispravi ga-
lante ce prea frumOsa Greed facuse in Bucuresci
i pretutindeni. Ajungend in Iai, omul de incre-
dere priori ordin de la diplomatul pacalit se lase
in capitala Moldovei pe lasciva odaliscd 1 se piece
singur. Atata feu! Sofia, fard mahnire, stete la
Iai multd vreme, 'apoi, pentru ca parasise Con-
stantinopole ca se merga in Polonia, se duse 1
intr'acolo spre a aprinde inimele i a zapaci mintile.
Decd ar fi s'o mai urmam in vieta-i galanta,
i in urma diplomaticd, am psi pe Sofia traiud

35) Grassot-Sauveur et Sylvain Marechal : Costumes de tous les

pays, avec notice et portraits (Paris, 1788, 4 vol.)

www.dacoromanica.ro
76 Alexandru Ipsilanti i fii see

anthill cu fiul guvernatorului din Kaminieck-Po-

dolsky, d. de Witt, pe care '1 parasesce pentru
cata-va vreme pentru a se reintorce la Bucuresci
si a mai gusta din placerile capitalei lui Ipsilanti.
D. de Witt vine dupa ea, o regasesce, in bra-
-fele cui, istoria nu spune, se cunund i o con-
duce la Varsovia. De aci, cu voia barbatului seil,
principesa de Nasau o iea cu densa la Paris unde
incanta cu frumuseea i spiritul ei pe seniorii curcii
lui Ludovic XVI (1781). Mai tarcliii am regasi-o
la Iasi, in rel4uni cu comitele d'Hauterive, secre-
tarul lui Alexandru Ipsilanti in domnia Moldovei
(1787). Francesul ii da carti de citit, insoOndu-le
totdeuna cu ale un madrigal mai mult sea mai
puffin reusit.
Eta unul tramis, odata cu opera Les 7ardins
a lui Delille, Sofiei, fata precupqei din Mudagna,
de care comitele d'Hauterive, viitor membru al
Academiei de Inscripfiuni si FrumOse-Litere din
Paris :
Lasse de voir partout ailleurs
Les vers, les voeux et les admirateurs
Accourir a votre passage;
Lasse d'tre Venus, Hebe en d'autres lieux,
Peut-etre vous plairait-il mieux
D'tre Flore en ce lieu sauvage :
II cesserait bientot d'tre tel a mes yeux.(36
Mai tardiii prin 1790, am vede-o amanta a
36) Leonce Pingaud : Op. cit. pag. 146.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii sel 77

a lui Potemkin, domnind la Iasi ca suverand; in

urma, amestecata in intrigele emigratilor de la
Curti le Londrei, Petersburgului si Constantino-
polei, cdutand impreund cu comitele Gaspari de
Luce-Belleval, secretarul lui Const. Ipsilanti, fiul
1W Alexandru, se se facd,spune ua obscura de-
pesd a generalului Brune, regind in Iliria.
In fine, am mai urmari-o in a doua a sa cd-
satoria cu comitele Felix Potocki, de care va di-
vorta indatd, speriandu-1 cu vieta ei corupta si
incestuosa.
Sofia more in 1821, dupa ce strdlucise in
Constantinopole, Bucuresci, Iasi si chiar in Paris
si -- clice comitele de Langeron, dupd ce, in
timp de 4o de ani, minunase, spaimentase si
scandalisase Europa cu frumusetea, vitiele si cri-
mele sele.
Der, ca si fatalei Emma Lyon, lady Hamil-
ton, si Sofiei de Witt, mult i se va ierta, cad
pe multi a iubit!

Fe la sfarsitul lui 1781, Alexandru Ipsilanti,

dupa septe ani de neintrerupta domnia, se afla
Arica pe tronul Terii-Romanesci.
Fagaduelile facute obstei in chrisovul din
1775 se indepliniserd pe dintregul.
Cu tote emultele griji cari pururea ne co-

www.dacoromanica.ro
78 Alexandru Ipsilanti i fii 01

prind , cum clice el singur intr'un chrisov anume,(37)

Pravilniceasca Condicci a Domnului Alexandru
Ipsilanti Voivod fu publicatd, pentru a se sfari
ud data cu neintelegerile dintre Obiceiurile pii-
mentului i Pravila bisericeasca. Se dederd in-
structiuni de procedure judecdtorilor cari erail de
trei grade : judecatori de cremenalion, judecatori
departameniului i judecdtorii Inallului Divan.(38)
Pravila se tipasi i se imparti tuturor judecato-
rilor impreund cu chrisovul anume care mai clicea:
rvai de judecdtorul ce se va mitui !,Ceia ce nu
opresce pe Dionisie Eclisiarhul a observa vorbind
de codicele Ipsilante ca.: gjudecatorii au pravili
cu foile de piele, i incotro voiesc, intr'acolo le
gintind ca se iesa bani.,(39)
Mai la vale, chrisovul din 1775 vorbise de
scoli in urmatorii termeni : gVeciend aceasta cre-
gtineasca cerd lipsita de invetaturi, de sciinte i
g de arte cari lumineazd i folosesc pe popor, am
ginfiintat scoli i profesori cunoscetori de mai

37) Tiparit din noa la 1841 Impreunt cu Pravda de d. C. N.

Brailoiu, si este reprodus in Odobescu : Scrieri literare ,ci Istorice, vol.
I, pag. 273.
38 Tesaur de Mon. Istorice Tom. II, Chronograf de Dionisie
Eclisiarhul pag. 166. In scrierea corniteluT de Lagarde : Voyage de
Moscou a Vienne, Paris, 1824, pag. 328) calm ca. Ipsilanti poruncise
ca totclauna, dupt ce subsemna ua. pedepsa cu ramie, armasul sS via trey
clile de-a randul la palat sa intrebe pe Domnul TariT cu aceste cuvinte :
'tot staruese, Maria Ta, a versa sange omenesc 22 st dup'd al treilea
raspuns afirmativ al DomnuluY, condamnatul era esecutat.
39) Ibid. pag. 167.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii si3T 79

g multe limbi, randuindu-le lefi i and i ajutor

i indestulare scolarilor.,(40)
Dintre tote aceste scoli, cea mai insemnata
fu acea de la S-tul Sava, colegiul domnesc, in
care, cand mai bine cand mai reti, Lica de la
1698 profesaii Grecii cei mai inv4a0.
Elenismul modern parasise cu desaverire de
la finea secolului XVII Constantinopolea i cele-
1-alte orae ale Turciei, pentru a inflori la Bu-
curesci i la Iai. Cati din Grecii trecu0 in lista
lui Demetru Procopie Moschopoliteanul, din Bu-
curesci, la 1720(41) nu aft stralucit intre 1630 i
1700 la Iai i la Bucuresci?!
La 1690 Teodor Simion din Trebizonda fu
directorul colegiului bucurescen ; dupd el Sevas-
tos Cyminitis, scoliastul gramaticei iui Apolon
Dyscolos ; in urmd venird Marcu Chipriotul, co-
mentatorul aforismelor lui Ipocrat, Georgiu Chry-
sogonus Trapezuntius, Alexandru Tyrnavitis i in

40) Fotino: Op. cit. Tom. III, pag. 325. V. si A9avaatov Sop-
vimov Ylprii.oivrov Tri ,UETt'l T1521 cacoutv, editat la Constantmopole de
arhim. Gherman Aftonides Sinaitul se alb. la Biblioteca central din
BucurescY) pag. 584-585. Reorganisarea s -tuluY Sava s'a facut In Marte
1776. S'aii Infiintat la Craiova si la Buz6ti, scolT, fie-care, ca si cea din Bu
curescY cu ate 75 elevl grad, bursierT. In privinta scriereY Tit pEza
Ttjv alwogv, ved't si u5 recensiune f cutd de d. Al. Papadopol-Calimach
In Analele Acad. Rom. Ser. I, torn. H, pag. 482 si urm.
41) Dernetrii Procopii Macedonis Moschopolitae succincta erudi
torum graecorum superioris et praesentis saeculi Recensio, conscripta
mense Junio A. C. MDCCXX transmissaque Bucaresto et nunc primum
edita cum latina versione. In al X1 -lea volum din Bibliotheca graeca a
luT I. A. Fabriciq (Hamburg, 1722).

www.dacoromanica.ro
80 Alexandru Ipsilanti i fii sel

fine Lazar Scrivas, secretarul lui Constantin Ma-

vrocordat (41 bis).
and Alexandru Ipsilanti, conform chrisovu-
lui din 1 7 75, se puse a reorganisa colegiul S-tului
Sava, profesorul celebru care de mult se afla la
Bucuresci i care de mult atrasese atentiunea Dom-
nului, era Neofit Caysocalybitis, ale carui lucrari
asupra lui Omer d'Anse de Villoison(42 , Reike(43)
i Wolf (44) le citeza.' cu elogie.
Pe acest Grec inveIat, Domnul l'adusese in
fruntea colegiului ca profesor de literature, i mai
numi a10 noue profesori din cari doui pentru lite-
rature, doul pentru matematici i sciinte, unul pen-
tru teologia, unul pentru istoria. i geografia 1 trei
pentru latinesce, frantuzesce i italienesce.
La 1 78o, director era Manase Eleadis (45),
care preda filosofia i matematicele. Acesta intro-
duse cel d'antaiii esperierqele de fisica. i de chi-
mid, al caror studiti, de altmintreli, pentru unii
dintre boeri era ua petrecere favorite Anca dinainte
de Alexandru Ipsilanti. Flachat, un caletor frances,
ne spune ca.' a cumperat de la un boer care traia
ca un filosof la ;era ua biblioteca, in care a gasit

41 bis) Legrand : C. Dapontes : Les Ephemirides Daces, passim.

42) Inv6lat elenist frances (1950 1805). Era in 1785 la Con-
stantinopole cu Choiseul-Gouffier.
43) Inv6tat german, orientalist (1716-1774), profesor la Lipsca.
44 Celebru filolog german, profesor la Halle (1767-1824) pa'
rintele filologieY moderne, autorul Prolegomenelor asupra lul Omer.
45) Autorul citateY Oratio Panegyric[ (v. nota 2).

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti si fii set 81

ua colectiune numerOsa de tractate de chimia

forte bine alese 46).
Tot la colegiul din Bucuresci vor straluci mai
tarclift Lambros Photiadis, Grigore Costandas i in
fine celebrul Neofit Dukas, cu care scOla Gre-
cilor ii canta in Romania cantecul seu de lebeda.
Dintre eel 99 de invecati, trecu0 in lista lui
Demetru Procopiul pene la 1720, trei-cleci ail pro-
fesat in terile romane, de la 1720(47) i pene la
1830, toti inv4a0i greci,i, se notam bine fap-
tul I 4i multi Invi /afi Macedoneni(48) earl tot Greci
se numiati, au fost in Romania cu diferite titluri.
Elenismul, am mai spus-o, infloria in Romania,
i Bucurescii i Iaii erafi Atenele Orientului.
Colegiului domnesc din Bucuresci Alexandru
Ipsilanti ii asigura venituri considerabile(49).
Carra minte cand spune ca doui-trei calugari
ignoran0 profesau in scOlele din Iai i din Bu-
curesci, carora principii fanarioci le dati numele
pompos de gimnasie 5). Nesce filologi ca profe-

46) Jean Claude Flachat : Observations sur le Commerce et sur

les Arts d'une fiartze de l'Europe, de l'Asie, de I Afrique et mime de
Indes Orientates, Lyon, 1766, 2 vol. in 12), vol. I, pag. 190.
47) OP. cit. la nota 41.
48) Acestif afirmaOune o Intemeilm pe autoritatea directoruluY
RevisieI -Noue, d. B. P. Hasdeu. In cur6nd va apare ud lucrare InsemnatI
datorit'd d luY Carageani, academic si profesor la facultatea de litere din
IasY, asupra Romanilor MacedonenY cart trec drept GrecY In ochiY maY
tuturora.
49 Chrisovul din Marte 1976; Fotino $i Athanasiu Comnen
Ipsilanti, maY sus citaft.
5) C..... (arra) Histoire de la Moldavie et de la Valaehie
(Neuchatel, 1781) pag. 186.
34,135 6

www.dacoromanica.ro
82 Alexandru Ipsilanti i fii s61

sorul Caysocalybitis, cu ale carui lucrari se ajutaii

inv4a0i Apusului nu eraii des moznes ignorants.
De altmintreli, iubirea de sciinta era de tra-
ditiune in tote familiele fanariote. Cu vro cati-va
ani inainte de 1 781, Dragomanul Constantin Mu-
ruzi, socrul lui Alexandru Ipsilanti, procurase lui
d'Anse de Villoison tote inlesnirile pentru a visita
mangstirile muntelui Athos, er Dragomanul Cali-
maki ajuta fOrte(51) pe abatele Le Chevalier, mai
tardia secretar al lui Alexandru Ipsilanti in Mol-
dova, i care, acum, cu Iliaa'a in mana, visiteza.
Asia-Minord pentru a verifica datele geografice
ale lui Omer, atacat cu inversunare de Englesul
Wood(52) i a carui esistentl avea se fi 6. negata.
de Germanul Wolf(53).
Delille, venit in suita ambasadorului Franciei,
ducelui de Choiseul-Gouffier, se afla acum la Con-
stantinopole, si pretutindeni, in familiele fanariote,
era primit cu cele mai caldurOse demonstratiuni
de prietenia. Fanariotii mult cititi stall de vorba
cu celebrul versificator frances
Autour de ces sophas oil la langueur repose,
i pe cari sedend, dice Delille,
J'aspirai le moka, je respirai la rose.(54)

51) Leonce Pingaud: Op. cit. pag. 148 $i 153. In privinta luT
Le Chevalier, a se vede $1 Documentele Academie ltornane.
52) Archeolog irlandes 1707 1795 nu engles cum Sliced. Pingaud;
autor al uneT Incerari asupra geniuluY original ,ri scrierilor luY Omer ( t 769).
53) V. nota 44.
54) Delille : L'Imagination, poeme, ch. IV.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s81 83

Raicevici(55) i Manase Eleadis 56) ne spun

cd. Alexandru Ipsilanti studiase Filosofia, Logica,
Metafisica, Fisica, Matematica, 1 mai cu deosebire
Mora la filosofica, Astronomia i Geografia, ier au-
torii sei favoriV eraii Plutarc, Tucidide i multi
al0 din aceia pe cari i-am motenit spre binele
nostru de la ca'otta Grecia..
La Bucuresci veniaii, in vremea lui Ipsilanti,
din tote pantile Greciei negustori, doctori, pro-
fesori, studen0, venetici i aventurieri, unii pentru
a se instrui, alcii pentru a se scapa de barbaria
Turcilor i a'i incerca norocul in Tera-Roma-
nescd,(57) blandd i de straini primitOre. Printre
studenti, se citam pe Rhigas, primul martir al
luptei pentru libertatea Grecilor, eroul care, mu-
rind la Belgrad, pronun0 fatidicele cuvinte : c arun-
t cat-am seminta; ea se va coce intr'ud Ali i na-
Ounea mea va culege dulcele seii rod. ,(58)
Despre limba romand ense in scOlele 'nalte
nu gasim nimic. Raicevici spune (59) ca la Curtea
Voevodului nu se vorbia de cat grecesce, turcesce,
frarquzesce i italienesce. Totui, eraii boeri cari
55) Breviario cronologico delli Principi di Valachia, (inedit) co-
municat de RaicevicT luY Engel Geschichte der Moldau and Walachey,
Tom. I, pag. 49.
56) Oratio Panegyrica, citatg. In Engel, pag. 70.
57) Ubicmi : La grande charte de la Grice par Rhigas In la
Revue de Geographie (Paris, Juliu, 1881).
58) Ibident: ctexerov crscopov iauetoe ilivaczat ii ei ea cze
4941E1 (3).rtazilact, gal TO ygllOS p021 ailEt OVVaEt TOV rillX1.1, xaesrov.
59 RaicevicT : Op. cit. pag. 244.

www.dacoromanica.ro
84 Alexandra Ipsilanti i fii sel

nu voiaii se vorbesca mai in tote ocasiunile de

cat limba romanesca.
La inflorirea acesteia lucra poporul cu ai lul
admirabili poe0 populari cari neail lasat neste-
matele literatures nescrise; lucrau boerii citaci de
Raicevici i 'n fruntea cdrora punem pe Enachi0.
Vacarescu ; lucra clerul despre ai carui membri
inv4a0 i neobosiO vorbiram in capitolul trecut;
lucra in fine, cu slabele micllOce de care dispu-
nea, scOla de la monastirea S-tului Gheorghie, in
care se inveIa limba romana i slavond atat cat
One ciurul apa.
Nu invinovacim pe Fanario0 pentru acesta
parasire in cari lasati limba romana. La ce bun?
Ast-fel le era timpul. Ore istoria francesa acusa
pe regii cari, inainte de ordonanoa de la Villers-
Cauterets data de Francisc I, redactaii tote edic-
tele i tote scrisorile for pe latinesce?
Nu vom starui asupra celor-l-alte reforme 1
imbunataOri ale lui Alexandru Voda Ipsilanti. Ne
vom margini a le inregistra dupa. Fotino.
Urmandu-i deci realisarea fagaduelilor facute
in chrisovul din 1775, Ipsilanti = aseacla veniturile
trangurilor; schimba sferturile darilor dupa alta
isistema mai echitabila; introduce felurite randueli
,de meserii; infiirqeazd cutia milelor; reguleaza
defile lunare, organiseaza corpul slujitorilor: face
inesupui la dare pe preo0 i pe Monastiri; zi-
,clesce Curtea noua de sus de Mihai-Voda; (6o)

6o) Ath. Comnen Ipsilanti in .1fen't rry c',Acoutv: Curtea dom-

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti si fii sel 85

4 cladesce Beilicul Turcilor si case domnesci la

t Afumati (611; institue orfanotrofia de la manasti-
trea Sfintilor 62), repara mandstirea de la Mar-
a cuta(63), face in oras mai multe cismele de apa,
4 et- sotia sa Ecaterina, nascuta. Constantin Moruzi,
4 zidesce hanul de la S-ta Ecaterina si-1 inching
manastirei Sinaia, al carei metoc in Bucuresci era
4 biserica S-ta Ecaterina (64 ,
Dionisie Eclesiarhul completa tabelul cu ur-
matOrele, deosebite si interesante amenunte :
cAlexandru Ipsilanti fiind om intelept si cu
.1 minte inalta ail pus toate trebile terii cu ran-
.: dueala buna si au aseclat boeriele atat la Bucu-
tresci cat si la Craiova. Si era intru adever pe
I acea vreme darul si mila lui Dumnecleil intr'a-
ceasta [era, cu linisce mare i cu pace adenca,
(deschiclendu-se toate schelele hotarelor imprejur ;
si de catre Turd, nici o suparare nu era; boe-
.rimea sporea intru toate slujbele lor ; negutatorii

'leacd se ruinase. Venind la domnil, Alexandru Ipsilanti trage si sede

In casele luY Nicolae Brancovenu. La Marte 1775 Incepe a zidt cCurtea
Domnesal pe viele mbastire MihaY-Voc11. Zidirile In parte sunt gala
la sfarsitul Id 1776-
61) Ibidem: Visterul Mihail Cantacuzin, mutandu-se In Rusia, vinde
luY Ipsilanti mosia sa AfumatiY, situatI la 2 ore departe de Bucuresci
si alte mosit In 1779, Alexandru Vocll zidesce casele de la AfumacY.
674 Ibidem: In 1779, Alexandru-Vodl zidesce cast de sdracr la
lulescY, la u'd jum. or'd departe de BucurescY.
63) Ibidem : Tot In 1779, Alexandru-Vod'd dlruesce monastire
Chalkis monastirea Maricuta, pe care o luase In schimb cu alte imo-
bile de la mitropolitul Grigore, si pe care o Inconjur& cu zid, II face
chilil In curte si o Inzestrezg. cu clrlY si arginarit
64) Fotino : op. cit. pag. 172.

www.dacoromanica.ro
86 Alexandra Ipsilanti i fii sel

(se latea cu aliveriurile for la catig; meteu-

4garetii sporea in lucrarea sa, teranii ii lucrau
epamenturile lor, nesuperati cu greutate de dajdii;
4toti se bucura i fara grija. petrecea ; eftinatatea
(era la mdrfuri 1 la dobitoace : boil, vacile, oile,
caprele, cu putin pret; bucatele cu mai putin
pret. D

(5i pentru ca sa fie sciut i sa fie de mirare

(celor ce se vor afla dupd not auclind, vom scrie
ceva din parte : boil de jug 10 lei; 12, 15 cel
tales; vaca 6 lei cu lapte; calul cdrlan de trei
ani 8 lei i to; cal bun de caldrime 20 lei; ales
25, iar cel boeresc, telegar, pretul cel mai mare
40 lei. Oaia cu mielul un lea; capra cu ied un
( zlot ; carnea, ocaua t para sau mult 2; vinul,
vadra 10 parale pe ales; ocaua de yin la car-
t ciume 2 parale; gaina 2 sail 3 parale ; puiul I
</sail' 2 parale; oue: clece d'o para; gasca 6, 7,
8 parale; curcanul to parale, curcanul cel mare
15 parale. Faina de grail ud para ; cand era mai
escumpa t para i ua ldscae ; faina de porumb,
un ban sail mult ud ldscae.,
(Cu putini bani ii facea omul atunci imbra-
caminte. Era i 'ndestulare rodurilor pame'ntului.
din veac fericit era, care poate ca nu va mai fi
nici ua data. Era i pescele berechet : morunul
(proaspet de Dundre 4 parale ; la terg, la scaun
(ocaua 8 parale; crap, somn 5 parale i 4 ocaua ;
(cosacu i alt pesce mdrunt era ud para ocaua,
(i nici it lua cine-va. Racii 20 de ud para ;

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii sel 87

eicre tescuite de morun 3o parale ocaua, de cele

eproaspete zo parale ocaua; lintea, mazarea I 2
.parale ocaua ; tamaia 5o parale ocaua ; untu de
6 vaca 6 parale ocaua, iar mai scump 8, parale
e ocaua. s
(Der se insemna.' m i pentru marfuri Orei-ce:
epostavul de Eclitera bun era cotul 8 lei, mult
eclece lei; pita 7 lei cotu; iaiu 4 lei i jume-
e tate, mult 5 lei cotu; tropaoru 2 lei i jumetate,
epostavul mai de jos 2 Z100 cotu, i un leii cotu;
eiamalageaua de cele bune 10 san 12 lei, mai
e jos 8 lei; ghermesutul I led cotu, mult 5o pa-
rale cotu; nefelele de vulpi perechia 2 2 lei pe
gales; vulpile era una 1 leu, i altele toate celea
e era eftine. s
Moneta banilor turceti era pe acea vreme
eortita.', orti, leite, zloti, lei, caragroi de doui
ezloti i altii de doui lei i jumetate; era i gal-
ebeni in multe feluri. Er moneta banilor nemtesci
((era : groi0.' de doue parale, petaci in 5 parale,
e mariai in io parale, sfantici in 13, i jumetate
e de sfantici, zeneri le zicea; er leitele era in cor-
enuri, caragroii in doui lei ce le clicea taleri sail
(ruble, era i de ale un leu; er galbenii imp&
eratesci era de 4 lei 1 opt creitari, olandezil 4
del i 15 creitari, veneticil 4 lei i 20 creitari. s(65)
Ast-fel era tera sub Ipsilanti in 1781.

65) Dionisie Eclisiarhul : Chronagraful Terir-Romdnesci, in Tesaur.

vol. II, pag. 166.

www.dacoromanica.ro
88 Alexandru Ipsilanti gi fii s61

Judecata Romani lor, contimporani ai lui Ipsi-

lanti, era, cu priviri la intrega domnia., forte bung.
Invecatul Chesarie al Rimnicului, tiparind Mi-
neele traduse pe romanesce de mitropolitul Gre-
gorie, punea cate ua prefa;a la Mineul fiacarei
luni. Eta. ce dice in prefa;a Mineului pe Novembre :
Fara indoiala poi numi epoca a patra, adica.'
veac Insemnat, veacul de acum al ;erii roma-
, nesci, care l'a facut insemnat i in veacuri po-
menit domnia prea luminatului nostru Domn
Alexandru Ipsilant Voevod ; cad numai in dilele
Mariei Sele s'a invrednicit ;era a catiga Inscris
de la prea puternica imperapa aedaminturi pen-
t tru a sa obladuire. Pentru care, precum a se
aeda s'a straduit Maria Sa, aseminea a se urma
cu folos de obte pururea a priveghiat incelep-
e ciunea sa. ) 66)
Vacarescu, care numesce pe Ipsilanti cIntieleptn
i bun otcarmuitor, i cu multa credinta)(67),
Carra , Dionisie Eclesiarhul , Raicevici, Atanasie
Comnenul Ipsilanti, Fotino, precum i calatorii i
diploma;ii citati pene acum intr'acest studhl, sunt
to;i de aceiai parere ; er.a era bine administrate
sub Alexandru-Voda Ipsilanti.
Limpede parea a fi cerul ; piedicele Si neca-
zurile din spre Constantinopole mai pierisera, du-
manii mai tacusera.
66) P. S. S. Episc. Melhisedec : Filaret II, pag. 48.
67) Nactirescu Istoria latplrafilor OthonsanY, in Tesaur vol. II
pag. 287.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s61 89

Alexandru Ipsi lanti avea dreptul se credd

ca va mai sta mult ancd pe tronul Valachiei, cand
de ()data, ca din chiar senin, ua intemplare nepre-
veclutd si ne mai vecluta pene aci schimba tOta
liniscea lui Ipsilanti in cumplitd turburare, si ii
impuse demisiunea la Porta din tihnitul sell trop
al Terii-Rom.nesci.
Fii sei, beizadelele Constantin si Dumitru
fugisera. in Transivania.
and? cum? de ce?
IV.

Mai mult de cat on -ce Domn fanariot al te-

rilor romane, Alexandru Ipsilanti avea drept se
nu se astepte din partea fiilor sei de cat la fapte
bune, seversite tote spre cinstea si bucuria parin-
tilor.
Beizadelele Constantin si Dumitru A. Ipsi-
lanti fusesera crescuti cu tot ceia ce civilisatiunea
apusend si orientald a secolului XVIII oferia tine-
rilor mai bun, mai ales si mai stralucitor.
De cand incepusera a servi Turciel ca dra-
gomani, Fanariotii se convinsesera ca numai prin
invepturd ei se vor face necesari Portei, si vor
pute multdmi cerintele si capritiele cele felurite
ale Turcilor.
De alta parte, pentru a tine pept atacurilor
ce se indreptail incontrd-i, trebuea Fanariotului
acel e cap intreg, si acea cminte subtire, de care

www.dacoromanica.ro
90 Alexandru Ipsilanti i fie see

vorbesce cronicarul moldoven, minte bogata in

expediente, totdeuna gata a gasi ceva noti pen-
tru a birui pe dusman.
Invecdtura cea mai intinsa, cunoscinele cele
mai variate, musics si metafisica, algebra si as-
tronomic, istoria i medicind, tenerul Fanariot le
studia pe tote cu ajutorul a cate patru-cinci pro-
fesori, sub direcpunea competenta a tataiui seil
care, in tinerece, facuse acelasi lucru.
La 1727, Nicolae Mavrocordat, cel mai des-
tept pote dintre tom Fanariotii cari s'ail prefirat
pe tronurile din Iasi si din Bucuresci, redacta pen-
tru Area iubitul sell fia, Constantin N. Mavro-
cordat, niste Insirucliuni (68) cari aveail sei ser-
vesca drept coronament al studielor si drept ca.-
lduza. in vieca socials.
Aceste inelepte Instructiuni se aduceau la
cunoscirqa tuturor tinerilor Fanario0 inrudi0 de
aprOpe cu familia Mavrocordacilor, ca.nd aveail se
iess in lume si se pasescd singuri pe calea cea
alunecoss si nesigura a viecei.
Autor al unei card de Officii s OM, cu destuld
experienca de ale viecei, sciind pe degete Orien-
tul si pe Turd, Nicolae Mavrocordat voise, pen-
tru carma viitore a fiului seu Constantin, se puny
pe hartia consiliele de mai la vale.

68) C. Dapontes: Ephemerides Daces, editiunea d-luY Legrand

Paris, 1881) vol, II, pag, XXI,
69) Mei xaffipeowerav pifi206. (Lipsiae 1722, ex officina Tho-
mae Fritschii),

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s61 91

Dam dintr'insele vro cate-va.

Nicolae Mavrocordat dice fiului sec.':
tPOrta-te cu demnitatea care se cuvine unui
tprincipe; nu vorbi mult si vorbesce cu blandqe.
tFara supunere nu este vieca, der, pentru ca
t supusii tei se te asculte in tote, nu le porunci
t de cat lucruri ce pot face.
t Nu imprumuta inainte de a te fi gandit
t mult.
t Nu zidi palate. Cat esci domn in >jerile ro-
tmane, ai palate; la Constantinopole, casa parin-
qilor tei i-ajunge.
tNu introduce obiceiuri sell legit noui. Mergi
tpe calea cunoscuta.. Nu pune biruri noui.
tIntreba, consulta, inve0.
4 Citesce istoria.
t Alege -;i sfetnici cu bagare de sema.
tScrie singur scrisorile importante.
(Tine la curte si 'n funcciunile tale cat se
tp6te de p4ni Fanario0,.
Aceste sfaturi, combinate cu inv4a.tura pri-
mita de la Francesi, de la Italiani, de la Greci,
ar fi putut face din tenerul fanariot un om inzes-
trat cu frum6se principie de demnitate, de on6re,
de respect pentru aprOpele sell, gata a sustine
on -ce discuciune, obicinuit in fine cu ceea ce, mai
tascliii, Revol4unea francesa va numi Drepturile
omulul.
Ce folos insa I
In fao. Turcilor, in relatiunile ce tineril Fa-

www.dacoromanica.ro
 92 Alexandru Ipsilante gi fa sel

narioti incepeau se aiba cu stapanii for indata ce

debutaii in vieta publica, tote aceste sfaturi ale
parintilor i aceste invetaturi ale profesorilor dis-
pareaii la un singur capritiii al unui pasa seil al
unei persone bine veclute in Seraiul imperial.
Zallony (70) are dreptate, cel putin in pasa-
giul ce citam mai la vale cand, gandindu-se la
Turd, el pune in gura Beiului urrnatOrele cuvinte
catre Beizadelele sale:
eCopiii mei, nu uitati ca not suntem aci pe
pament jucariele nestatornice ale norocului; ca
etrebue se ne gandim fara incetare la loviturele
ece dusmanii indrepta in contra autoritatei, in
e contra persOnelor si in contra averilor nOstre ;
ca cel mai bun miclloc pentru a reusi este acela
e de a urma politica fanariota, singura busola
(care 'Ate se ne carmuesca.' intr'un guvern des-
( potic ca acesta. Ast-fel a fost si politica prede-
ecesorilor nostri cari au castigat in vieta-le mare
enume i mari bogatii. Fara ea, yeti intempina
numai obstacole i numai nenorociri.
Politica fanariota ye va areta cum se corn-
. bateti cu folos pe protivnicii vostrii, si cum se-1
(intreceti cand veti cere domniele terilor romane,
4 - domnii cari trebue se fia totdeuna obiectul
ambipunei vOstre.

7o Essai stir les Phanariotes 014 Fanariotes, par Marc-Philippe

Zallony, dr. en medecine, ancien rnedecin du grand vizir, de plusieurs
pachas et de divers hospodars fanariotes.Marseille, 1824. Pasagiul
citat se aft In editiunea din 1824, de la pag. 202 Inainte.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii sel 93

cAduce0-ve aminte ca trebue se 4 in fao.

c Turcilor stapanil vostri, supui, generosi i elo-
ccin0 ; ca este trebuincios, ba Inca folositor se
4 tot astfel indatoritori i umili catre persO-
cnele cur;ei lor.
c and intra0 in casa unuia din paii cei marl
cal Imperiului, face0 mai antai W. metania ; ajuni
cin mijlocul camerei, mai facei una, descriind un
semicerc pentru a nu masca usa. Apropiandu-ve
c de Luminacia Sa, veci ingenunchia 1 luand pul-
e ana hainei sale o veci saruta i o veci duce la
frunte in semn de supunere. Lumin4ia Sa va
epreintempina pOte cate-o-data acesta onOre. Atunci
ve0 lua ciucurii sofalei si ii ve0 saruta ducen-
du-i pe urma tot la frunte.
cVe ve0 scula apoi i ye ve0 departa de
Lumin4ia Sa neintorcendu-i nici-o-data spatele.
Deca cu vr'un semn pasa ye invita se ede0,
duceci-ve indata in vr'unul din co4urile camerei,
puneci-ve in genuchi i uita0-ve cu bagare de
csema ca nu cum-va vr'un Turc se fia la spatele
vostru.
c Deca. Luminacia Sa ye intreaba cum ye merge
cu sanetatea, respunde ;i -i umilit : Seirut, DOmne,
ctraful fiiciorelor tele; urmand a'i vorbi, nu mai
eintrebuirIa0 de cat a treia persona a pluralului(v).
cDeca in odaia nu se afla nimeni asupra ca-
71) Obiceiul acesta fusese introdus de ambasadoriT strAint
MultX vreme a fost lntrebuintat si In tell de aceia cari tineau sL se
vedl a csunt de curte,.

www.dacoromanica.ro
94 Alexandra Ipsilanti i fii s6I

ruia se aiba. prepusuri, Pap to chiama langa

idensul dupg ce a gonit pe slug'. Atunci e mo-
ementul, copii mei, se intrebuintam tots elocinta
i tOta politica nostra pentru a catiga in tot
sea in parte ceia ce am hotarit a cere,.
Sfaturi de felul celora pe cari le da fiului
sea Constantin, domnul cerilor romane Nicolae
Mavrocordat, inv4aturi de multe sciirqe cum li se
da de catre inveocii profesori adui la Curtea
Domnului, 1 'n fine consiliele de viva voce pe
care Fanariotul betran i cu experieqa le optea
clilnic flacaului care avea se iesa de sub aripa pa-
rintesca, tote impreung se amestecau in mintea
tenerului, pregatindu-1 pentru on -ce intamplare.
Intr'un alt studiu vom nazui a urmari pas cu
pas instrucOunea integrala a tenerului fanariot din
pruncia.i pene la debutul sea in vieo sociala.
Pentru subiectul de fata credem ca este de
ajuns a fi aretat dupg Nicolae Mavrocordat i
Zallony cari erau principiele de temelig ale edu-
caOunei i ale instrucciunei fanariote.
Acestea erail i principiele cari predomniserg
in educaOunea i 'n instrucciunea beizadelelor Con-
stantin i Dumitru, fii lui Alexandru Ipsilanti, Dom-
nul Terei-Romanesci.
Din cgsgtoria Domnului cu Ecaterina Moruzi,
fiica marelui postelnic Dumitru Moruzi i a Sul-
tanei Mavrocordat (72), nascusera aceti doui copii,
72 C. Dapontes: Op. cit. pag. XXXI. Sultana Mavrocordat
era fiica luT Nicolae Mavrocordat si sora cu Constantin. Prin ea fami-

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s6I 95

Constantin i Dumitru, cari in Decembre 1781

eraii, dupd spusa lui Raicevici (73 , cel mare de
18 ani i cel mic de 16,
Cu privire la versta, se amintim un obicehl
al familielor fanariote : pentru reuita unei >jinte
Ore-care, FanarioPi mir4eati versta copiilor, cand
in plus, cand in minus, lard nisi un scrupul.
Un exemplu forte elocinte este acela al pri-
mei alegeri a lui Const. N. Mavrocordat la tro-
nul Terei-Romanesci, dupd mOrtea tatalui seti Ni-
colae-Vodd. Constantin era de 191/2 ani; Racovi-
etii, dumanil MavrocordaOlor la Constantinopole,
minOrd pe Turd pentru a casa alegerea clicend
ca. Constantin n'are de cat 10 ani. (74).
Spunem acestea pentru a pune la 'ndoield
versta pe care secretarul lui Ipsilanti, Raicevici,
in scrisOrea ce adresezd maiorului de Frisoni in
Transilvania , o recunOsce Beizadelelor lui Ipsi-
lanti(75). Constantin numai de 18 ani i Dumitru
de 16, pentru coresponderga ce vor tine cu im-
peratul Iosif II i cu toO capii Ardelului, i pen-
tru faptele de cari vorbesce Ath. Comnen Ipsi-
liele Moruzi gi Ipsilanti se InrudirK cu MavrocordatiT yi prin urmare cu
multe din familiele boerescT romane.
73) Documentele Hurmuzake VII (1750-1818 ; pag. 332. Scri
sOrea luT RaicevicY cKtre Maiorul de Frisoni, din 29 Decembre 1781.
74) C. Dapontes : Oft. cit. pag. XXXIII.
75) Lucrul e cu atat maT adev&at cu cat InteuI depeg a d-luY
de St. Priest. ambasadorul FrancieT din Constantinopole cttre Afacerile
Straine, din 26 lanuariii 1782 (Doc. Odobtscu, [1, 1781-1814), vedem
c'1 diplomatul frances spune efuluT sn cit Constantin are 19 gi Dumi-
tru 17 anY.

www.dacoromanica.ro
96 Aleyandru Ipsilanti i fii sel

lanti, e cam pucin i nu e admisibila de cat pre-

supunend beizadelelor ua precocitate i ua de-
teptaciune extraordinara.
Or! -cum ar fi ensa, atat Ath. Comnen Ipsi-
lanti in scrierea sa MET& Tip &Wail?, cat i indica-
ciunile sporadice, respandite prin scrierile diferiplor
caletori, ne spun Ca pe tOmna, in 1781, Alexan-
dru Ipsilanti, liniscit din afara, bine cu Turcii la
Constantinopole, 1 placut erei pentru politica sa
cea ii-qelepta i milosa, se hotarise a insura pe
fiul sei.1 cel mai mare, adica pe beizadea Con-
stantin A. Ipsilanti.
Domnul, dice Ath. Comnen Ipsilanti, voia
sei dea de so0a pe ua fata forte frumOsa" din
Fanar. DOmna Ecaterina se 'noise de la 'nceput
cu acest gand al lui Ipsilanti. Numai muma Dom-
nului, betra.na DOmna Smaranda, nu voi nici se
auda de ua asemenea casatoria, i gandindu-se
la interesele mai departate ale case! IpsilanOor
cari aveati trebuinpa de rude 1 de sprijin la Con-
stantinopole, ea propuse pe fiica lui Alexandru
Calimach, ua fetita.' numai de 7 ani.
Lucrurile remasera dupa voia bunicel, spre
juvenila desperare a tenerului beizadea, care avea
se mai atepte Ana. 5 ani de dile, pene cand
fiica lui Alexandru Calimach se aiba versta nubila.
i permisa de canOne.
Certele incepura in casa pene acum liniscita
a lui Alexandru Ipsilanti. Copii sei, aka data as-
cultatori i plini de respectul parinOlor, o apucarg.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii s6I 97

de vale pe clinul patimilor i tuturor petrecerilor

de can Bucurescii erail boga0 i-atunci ca i-acum.
Domnul audind de cru*inea, ce'i faceail copii in
tote dilele i'n tote nop0e, nu putea se remand
cu manele in sen, i cand beizadea Dumitru ii
spunea in gura mare ca, decd. pe Constantin l'au
condamnat a mai ascepta 5 ani, el va imbetrani
flacati ca se facd voia bunicei, atunci Domnul
usa adese-ori in mod prea violent de drepturile
ce'i da paternitatea (76 .

Cu cat mergea spre ierna, cu ata beizade-

lele deveniaii din ce in ce mai neinfrena0 in poi-
tele lor. Adus pe iute de argumentul jiiicdului
betran, beizadea Dumitru, dice Ath. Comnen Ip-
silanti, Pz) tvEv sic vc aceenxic md971.
Atunci, amdrat pene la suflet, Alexandru Ipsi-
lanti 'i aduse aminte ca bataia e rupta din rain
i, pentru acesta, administra the una, bine con-
diponatd, fid-cdreia din luminatele stile odrasle,
er dupd bataid ii inchise pe amendoui cate 20
de dile la arest.
Se nu uitam ca aceti doui tineri fuseserd
invetati cu tot felul de preceptori ca Raicevici,
Linchou, Panzini ; ca erail, cum ne vor spune ei
inii mai la vale, nisce tineri care aveaii cel pu;in
un piccolo principth di onore e di sentiment( ); ca,
la curtea tatdlui lor, avuseserd ocasiune se veda

76) Opera luT Ath. Comnen Ipsilanti MeTic rim cilcoatv, pag.
627 0 urm.
..?4,135 7

www.dacoromanica.ro
98 Alexandru Ipsilanti Si fii s61

i se cun6sca diploma0 din Apus cari treceau la

Constantinopole i cu cari beizadelele puteati vorbi
despre multe din minunile Apusului.(77)
i pe aceti tineri Alexandru Ipsilanti ii ba.-
tuse' sdraven i 'i arestase in timp de 20 de clile
amenincandu-i cu ocna,luogo des/Ina/0 per gli
assassins di strada, e non per uomini d onore come
prelendiamo d' esserlo noi(78),dicea Constantin in
scrisorea adresata generalului von Eichholtz.
Lucrul nu mai putea dura ast-fel.
Constantin i Dumitru, luand cu ei doue slug-i,
omens de fel brawveni, parasira casa parintesca
din Bucureci in n6ptea de 16 spre 17 Decembre
1781 i mergend intins in sus, spre gran4a Tran-
silvaniei, apucarfi pe potecile din spre plaiul Pra-
hovei, ccarele cu grew le puteati trece i diva eel
tce se caletoriail in tota vremea pe densele. , (79)
V.

Trei-cleci-i-ese de ore trecuserd cand Alexan.

dru Ipsilanti fu incunotiirqat de fuga fiilor sei-
La moment, deteptul Fanariot mesurd greua
insemndtate a acestui fapt, mai cu soma in 1781

77) Cum furl buniord tineriY si diploma(iY cari trecurd prin Bu-
curestY In Maid 1781. V. Sestini : Viaggio curioso etc. etc. (Firenze
1815), pag. 6.
78) Din scris6rea beizadelelor cdtre generelul Eichholtz (Ianu-
arid 1782).Doc. Hurmuzake. VII.
79) VAcdrescu : Istoria Inspratilor Otomanr in Tesaur, vol. II.
pag. 287.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti gi fii 861 99

cand din tote partile se impuiau urechile Turcilor

cu legaturile ce face intr'una Alexandru Ipsilanti
cu curtea de la Viena.(8 )
5i acum, fii sei fug chiar in terile imperatului
losif II 1
Ce argument pentru dusmanii sei I

Vacarescu, martor ocular, si apoi actor de

frunte in acesta drama care avea se coste pe
Ipsilanti tronul Terii-Romanesci, scrie cu drept
cuvent ;
<Remasera parincii acufunda0 Intr'o nepovestita
<i jale i mahnire : i jale, cad pierduse doul fii
ce putea fi pierdu0 i trupeste si sufleteste de
4 apururea; i temere, cad se afla domn, i domn
4 al imparatiei otornanesti, si cu toate ca prea inaltul
<vizir ce era Izet-pasa in al doilea rand, care in
randul Antal acesta era ce dedese domnia mai
<sus aretatului Domn, i macar ca mai sus distil
a vizir n'aii lasat midloc de mangaiere si de cinste
<ce nu au facut Domnulul Ipsilanti, der vrajmasii
<se intearmasera, cad gasisera indemnare de vreme
4 de a piri. (81)
Ipsilanti ense nu pierdu capul, de i neno-
rocirea cadu asupra-i ca un fulger neasteptat.
Indata ce afla de fuga beizadelelor, le tramise
de olac pe Caminarul Ionita, ruda cu casa dom-
nesca pentru a'i intOrce inderet. 5ciind ca el

8o) Doc. Hurmuzake i Odobescu.

81) VIcArescu : Op. cit. pag. 288.

www.dacoromanica.ro
100 Alexandra Ipsilanti i fii st31

ajunsesera pe pamentul imperatesc, Domnul dede

catre pazitorul gran4elor, generalul von Eichholtz,
ua scrisOre cu rugaciunea de a'i incredinta pe
mana rudel lor.
In acesta trista. imprejurare, Raicevici ajuta
cu credinta pe Ipsilanti. and plea. scris6rea
Domnului, el mai facu una din parte-i care ace-
lasi general si ua alta catre maiorul de Frisoni.
Intr'ambele, Ragusanul diplomat cauta a induiosa
pe militarii imperiali i a'i face se dea inderet pe
mana tramisilor lui Ipsilanti pe amendoui fugii ii. 82)
Beizadea Constantin, dice el in scrisorea ca-
tre maiorul de Frisoni, e un teller ca de vr'o 18
ani :e'nalt, bine facut, cu perul blond, fap. pre-
lunga. Cel-l-alt, Dumitru, e de vro 16 ani; are
fa.oa rotunda, e tot inalt si pare mai robust de
cat fratele seu. Sunt amendoui imbraca0 nemceste,
alla Tedesca,i sunt ins4ci de doue slugi de
cate 2 0- 2 2 de ani fia-care, de fel amendoue din
Brasov.
Ipsilanti vedend ca beizadelele nu voiesc se
se reintorca i ca, probabil, Caminarul Ionica nu
se pricepe in asemenea negocia0uni, forte deli-
cate din causa dreptului de asil al Impera.0ei, tra.-
mise in Transilvania pe secretarul seu Raicevici,
andu-i scrisori catre generalul von Preiss din
Sibii.

82) Raicevici atm Eichholtz, In 29 Decembre 1781 si cure

maiorul de Frisoni, aceiag data. .Dor. Hurmuzake VII, pag. 332.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii si31 101

Cereri, rugaciuni, eterna recunoscinta, bietul

parinte face i promite tot, numai sesi reveda
copiii si se nabusesca la Constantinopole sgo-
motele cari incepusera se misue.
Raicevici se opresce la Brasov, comunica la
Sibii generalului von Preiss scrisorile lui Ipsilanti,
si cere ca tinerii se mai fia re0n4 la lazaretul
de la granica, la Temes, pene cand afacerea va
pute lua ua direcpune multamitore.
Representan0 imperatorului, generalul impe-
rial von Preiss si comandantul Brasovului, gene-
ralul von Eichholtz, se aretara anima0 atat pentru
parinte cat si pentru cei doui tined de disposi-
iunile cele mai impaciuitOre.
Generalul von Preiss scrise principelui la Bu-
curesci pentru a'i cere iertarea culpabililor si sta.-
ruesce, ca i generalul von Eichholtz, pe langa
beizadele a se intOrce inderet.
Nici vorba ca tote aceste amabilitaci ce se fac
din ordin superior principelui Ipsilanti de catre
cdpeteniele militare ale Transilvaniei, erau inter-
pretate la Constantinopole in modul cel mai pa-
gubitor pentru veda de care Domnul se bucura
d'at4ia ani de Mile.
Cu Vita proteqiunea marelui vizir, Alexandru
Ipsilanti sim0a tronul ca i se sguduie la Bucuresti.
Cunoscea pe Turci i scia forte bine cat e de
trainica favOrea lor I

Pe cand in capitala cerei jalea si grijele erau

la culme, beizadelele Constantin si Dumitru stail

www.dacoromanica.ro
102 Alexandru Ipsilanti i fii sel

la Temes in frecuenta coresponden0 cu cei (iota*

generali din Brasov i din Sibii, si cu M. S. Iosef
II de la Viena, esplicandu le tuturor causele fugei
for si facend intr'una apel la sin-qimentele cresti-
nesci i de onore ale Cuilei imperiale.
Generalul von Preiss spusese de la Inceput
lui Raicevici, ca, fara inalt ordin, el nu va pute
nici ma.' car atinge pe beizadele. Per salvar it sacra
rzfugio imperiale, generalul von Preiss nu va face
nici ua miscare, asteptand de la Viena hotarirea
ce se va lua in urma tramiterei raportului sea.
In timpul acesta, negociarile urmau intre bei-
zadele si secretarul princiar, Raicevici, fa0.' fiind
la ele adjutantul generalului von Eichholtz si co-
mandantul pasului Temes. Constantin A. Ipsilanti
discuta punct cu punct tote obieciunile lui Rai-
cevici si areta Ragusanului ca tatal for tot avea
sesi dea demisiunea chiar deca nu fugiail denii.
Deci, conchidea hotarit tenerul beizadea, paguba
nu e mare, si causa el nu suntem noi.
Dupa sfirsitul acestor discuOuni cari nu du-
ceaii la nimic, Beizadelele scriau Imperatuluinici
mai mult, nici mai putin ,si insirandu-i aceleasi
argumente pe cari be expuneau lui Raicevici, adre-
sau scrisoarea A Sa Majesa Imp. Reg. et 4fiostol.
Ioseph Second a Vienne.
In ultima intrevedere ce mai avura la Temes,
Raicevici schimba tonul discuciunei si, dupa ce be
spuse ca cu blandqea nu mai merge, be anun0
ca el pleca.' la Viena, pentru a reclama direct la

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii sof 103

tronul imperial i pentru a cere Imperatului se-i

ridice cu fora din Transilvania.
Beizadelele nu se speriara. Intraserd in horn,
trebuiaii se joce. Linchou(83) le spusese cand ii
inveca frarquzete ca quand le yin est tire, it
faut le boire.
Beizadea Constantin scrise ierdi Imperatului
cerendu-i permisiune a veni la Viena, pentru a
respunde lui Raicevici in fata Majest4ei Sele. In
ateptarea scrisorilor imperiale, tinerii principi se
anostiaii de morte la pasul Teme,un adeverat
pustiii.
Desilusiunile Incepurd. Beizadelele cari nu jio-
sisera din Bucureti pentru a popula pustiul cu
persOnele lor, scriserd generalului von Eichholtz
i 'I cerurd void sel lase a veni cel putin pene
la Braov. In acesta scrisOre (Ianuariii 1782),
tinerii principi enumerd causele pentru cari au
fugit din casa parintescd.
Le traducem textual :
I) Neinduplecata dorino ce avem de a servi
pe M. S. Imperatul, cu tot ce putem, gata fiind
a sacrifica pentru numele seii tot, pene chiar i
vieta nOstra.
2) Ca un om in Turcia, de nu e Turc, e
dispre;uit, lipsit de on -ce privilegiu, privit ca un

83) Acesta fusese profesorul pentru limba fraeces't al beindelelor.

Era un Marsiliez. Fratele s61i fusese omorit la Constantinopole. El a
murit in BucurestT In luna Septembre 1781. Vom reveni Intr'un alt
studiti asupra acestuT curios personaglil.

www.dacoromanica.ro
104 Alexandru Ipsilanti i fii s61

rob, fia principe, fia boer, fia mojic. Acosta sin-

g-ura causa este, cred, suficienta pentru un om
care posede un ore -care principiu de onOre i de
sentiment.
3) Un om in Turcia nu pOte fi sigur de
nimic, nici chiar de vieo. sa, fia de face bine, fia
de face refl. Pe fia-care cis se ved principi 1 par-
ticulari omorici seu spancluraci, fara se fi greit
intr'un nimic, ba chiar dupa ce au facut bine.
4) Marea iubire ce avem pentru frumosele
litere, .lucru care nu se pOte catiga intr'acele Geri
din lipsa de Omeni demni i instruici, cum a fost
abatele Panzini, de felul caruia n'am mai putut
afla pe urma un om inv4at 1 irgelept ca se ne
folosim intru ceva.
5) Traiul crud 1 forte p4n demn de not
cu care ne tracta parintii notrii, aa in cat mai
mult semenam a fi robi, er nu copii ai Principelui.
Cu privire la intrebarea pusa de generalul von
Eichholtz, deca fuga for in .61-5, strdind nu va pri-
cinui grele neajunsuri lui Alexandru Ipsilanti, Bei-
zadelele respund hotarit : nu!
I) pentru ca. Principele i-a facut datoria tra.-
miVend lume dupa not se ne prinda, er acum, de
va voi, va pute se ne cera prin micllocirea Porta
2) pentru ca se bucura de multa considera-
tiune in Turcia, asa ca nimeni nu se va gandi ca
el ne-a sfatuit se fugim.
3) pentru ca are multi prieteni atat in Con-
stantinopole cat i in cele-l-alte tiers ale Turciei.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti si fii set 105

Cu tote aceste elocinte si stdruitOre scri-

soH, beizadelele nu primiati void de a veni la
Brasov.
Cerurd serviciii in armata imperials. Nu li se
dede nici un respuns. Asteptard.
In ;era bietul Domn nu scia cdrui slant sa
se mai inchine. Scrisori, sfaturi, in cele dupa urma,
pene si blesteme, tramise de tote fiilor sei. Nimic
nu'i prii. Beizadelele remasera neclintite in hota-
rirea lor.
Ipsilanti cerca infine tramiterea unei deputa-
tiuni in cap cu mitropolitul Grigore. Deputatiunea
era compusd din episcopul Rimnicului Filaret, din
banul Dumitrake Ghica si din marele spatar al
terel, desteptul Enachi ;a Vacarescu. Ea pleca din
Bucuresci la 26 Decembre 1781 si se indrepta
spre pasul Temesului, la Lazaret. Nu putura face
nimic, nici la Temes, nici la Brasov cu generalul
von Eichholtz, nici la Sibii cu generalul von Preiss
si cu guvernatorul Transilvaniei, baronul de Bruc-
kenthal.
Cei-l'al0 membrii ai deputatiunti, afara de
Vacarescu, se'ntorsera in ;era lasand pe marele
Spatar se piece la Viena, pentru a negocia de-
adreptul cu Imperatul reintOrcerea beizadelelor
fugite.
Afacerea lua nisce proportiuni neasceptate.
La Viena, tractata de Vacarescu cu princi-
pele Kaunitz, marele cancelar al curtei imperiale,

www.dacoromanica.ro
106 Alexandru Ipsilanti i fii sel

si cu comitele de Cobenzel, fuga celor cloud bei-

zadele deveni ud afacere de maim anthill
Vdcarescu la Brasov si la Sibil veduse in-
data ca generalii von Preiss si von Eichholtz se
tern a se atinge de densa, credend ca cine scie
ce secrete de Stat sunt amestecate in fuga celor
doue beizadele.
tIr4elesei, dice boerul roman vorbind de gene-
( ralul von Eichholtz, ca treba esise din md.na lui, .
La Viena, Kaunitz si Cobenzel se convinsera
prin argumentele lui Vdcarescu ca t nu este vr'un
mister la miclloc,. Der pene cand se ajunga di-
plomatii Austriel la acestd convicciune, cate sgo-
mote si ale sOpte nu circulars pe la ministrii
straini, acreditati pe langd Curtea din Viena 1
Posiciunea lui Ipsilanti in Romania, preferinoa
vedita ce el acorda de la ud vreme incOce poli-
ticei austriace, faceau plausibile tote supos4iunile.
De aks parte, ministrii puterilor straine din
Viena \Wend pe Vdcarescu ca are dese intreve-
deri cu principele Kaunitz si cu comitele de Co-
benzel, indata isi inchipuird ca este ceva de mare
insemnatate la midloc ; ca. losif II si cu Caterina
Rusiei pregatesc Turciei ierdsi una din acele su-
prinderi cari aduceaii nenorocita imperdtid pene
la marginele prapastiei ; si ca in fine fuga beiza-
delelor nu e de cat un pretext pentru a grabi
soluOunea problemei.
Francia mai mult de cat cele-l'alte puteri
crestine era interesata ca sOrta Turciel se nu se

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii sel 107

alega fall. scirea i consimtimentul ei. Ludovic

XVI era convins ca. politica Austriei cu Turcia
i cu Rusia este obscura i falsa, i din partea
ei ca i din partea Rusiei se ascepta la on -ce.
Ambasadorul seii din Viena, D. de Breteuil,
cauta se descosa. pe Vacarescu i pentru acesta
fu cu boerul roman de ud politeta i de O. ama-
bilitate extraordinare. Intr'acelai timp , colegul
D-lui de Bretuil, D. de Saint-Priest din Constan-
tinopole raporta la Viena ambasadorului tot ceia
ce auclia despre Ipsilanti i fii sei in Constanti-
nopole, pentru ca in negociatiunile sale cu Vdcd-
rescu, D. de Breteuil se nu sufere de lipsa de
amenunte.
Toti minitrii straini din Viena se interesau
de acesta afacere, pentru ca toti presupuneau cu
multe probabilitaci ca fuga beizadelelor Constantin
i Dumitru Ipsilanti nu este de cat preludiul al-
tor evenimente mult mai insemnate.
Documentele nu spun c5.nd i cum tineril
principi fanarioti capetard permisiunea de a pa-
rasi pustietatile de la Teme 1 de a porni se
vina la Viena.
Avem fuse destule scrisori din acelea ale ca-
valerului Herbert de Rathkeal, ale comitelui de
Saint-Priest, ale baronului de Breteuil, ale princi-
pelui Kaunitz i ale Ministerului Afacerilor Straine
din Paris, din cari reese lamurit ca, decd Turcii
nu se superara pe Curtea de la Viena in cesti-
unea fugei beizadelelor, Fanario0 in cap cu Ip-

www.dacoromanica.ro
108 Alexandru Ipsilanti i fii sel

lanti, acum demisionat i asceptanduli copiii se

se reintorca la Constantinopole, erati facuti foc
pe M. S. Tosif II i pe cancelarul sea, principele
Kaunitz.
Prin ast-fel de fapte Fanariotii vedeau f6rte
bine cat de mult perdeati in ochii TurcAor. Strinse
i multe relatiuni cu Apusul, vizirii cel mai des-
cepti nu permiteaii nici dragomanilor nici princi-
pilor din 14 i din Bucuresci. Kaunitz ne trimi-
tend acum cu forta pe beizadelele inderet in
Turcia, paplele Portei aveau drept se dia.: obi-
ceiul acesta de a fugi la ghiauri va face dira.
Un Fanariot va trada 'apoi, ca se scape de pe-
depsa, va dispare in terile Apusului. Ast-fel de
pagube trebue preintempinate, i*i diceau paalele.
Fanariotil pricepura cu desceptaciunea lor
obicinuita i 'ndata ce Alexandru Ipsilanti sosi in
Constantinopole, se pusera cu totii pe lucru la
minitrii straini, i 'n deosebi la acela al Austriei
pentru a grabi intorcerea beizadelelor. Era vorba
de siguranta tuturor.
Tinerii ease, ajuni acum la Viena, nu aveau
ca parintii lor, vreme de a cantari cu grija. i
intelepciune aceste cuvinte i urmarile lor, ci se
pusesera pe datorii, dupa cum probeza docu-
mentele mai 6.1-Ohl.
Voiail din Viena se piece spre Paris. D. de
Saint-Priest anurga din Constantinopole la Viena
pe d. de Breteuil i pe Ministrul Afacerilor Straine
din Paris despre acesta hotarire.

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Ipsilanti i fii set 109

In urma insa parasesc i ideia de a visita

Parisul sl pe aceia de a se plimba prin Italia si
se reintorc in Constantinopole la casa parintilor
cart, istoria nu spune, decd au taiat vitelul cel
gras pentru a serba revenirea lor, seu decd
Alexandru Ipsilanti le-a administrat aceiasi corec-
iune care, in Decembre 1781, ii facuse sesi iea
talpas4a spre pasul Temesului in Transilvania.
Beizadea Constantin si beizadea Dumitru,
ajunsi in Constantinopole, scriu principelui Kau-
nitz pentru a'i mulOmi de ajutorul si parintescele
sfaturi ce el le-a dat in Viena.
5i 'n urma, uitand tote planurile si ideile
apusene ce aveau, intrard in hora viqei orientale,
in competi;iunile i intrigile cari alcatuiaii cea mai
bung parte din vieta unui Fanariot pretendent la
tronul terilor romane.
Istoricul va intalni pe Costantin pe tron in
Bucuresci si in Iasi.
Dumitru se va stinge de tener,fara a fi avut
macar norocul de a c ajunge flacsu betrani cum
striga tatalui sell in ajunul acestei fugi pe care
d. de Saint-Priest o numesce gsingulards.
Pentru istoria terilor romane, acest episod
din istoria domnielor fanariote NI are insemnata-
tea sa.
Fuga fiilor lui Alexandru Ipsilanti este una
din primele caletorii pe cari Fanario0 le fac in
centrul Europe!, nu pentru studiul medicine! sell

www.dacoromanica.ro
110 Alexandru Ipsilanti 1 fii sel

filosofiei, cum de mult Ana., tineri studenti, ei

fa.ceati asemenea caletorii la universitatile Italie!,
la Pavia, la Bolonia, la Venezia, ci pentru do-
rinta de a vede i chiar, decd cu putinta le-ar fi
fost, de a se stabili in acele Geri despre cari ci-
teau i li se spuneati atatea i atatea minuni.
Inaintea fiilor lui Alexandru Ipsilanti se nu-
mera pe degete Romani' i Fanariotii cari mai
fusesera prin Francia i prin Germania. Un Mo-
ruzi era prin Transilvania tocmai and beizade-
lele se ap.stiaa la Teme. Dupd ei, caletorii in
centrul i 'n nordul Europei devenira din ce in
ma' numeroi. Principatele romane nu mai turn
isolate de cele-l'alte ter! ale Apusului ca cu un
fel de zid al Chine!. Ceia ce omenirea catigase
in Italia, in Francia, in Germania, ei adusera. in
Turcia i 'n Romania, i cautara a altoi cand
ma' bine, cand mai reu, ceia ce importail din
strainetate. Putine lucruri se prinsera ; curentul
insa incepuse. Timpul avea se'l imputernicesca. i
se'l transforme conform geniului national atat in
Grecia cat i in terile romane.

www.dacoromanica.ro
 NIGOLAR P. IVIAITROGHENI

Vanturile toate
Intr'ele se bate ;
lar ea, la midloc,
A1'tuturor valurY,
Ca muncY si ca dealurY,
Ardic stand pe loc. (i)

I.

De la 1774 i pena la 1786, adica in timp

de 12 ani, Tera-Romanesca ii petrecuse vieta in
linisce i in pace.
Sub Alexandru-Voda Ipsilanti, sub Nicolae
Constantin Caragea-Voda, care domnise numai
un an i jumetate, i sub Michail Constantin Sutu-
Voda, care domnise doui ani 1 opt luni, nici
resboiii cu Austria, nici resboiti cu Rusia; linisce
in tote partile, linisce la Porta, linisce in cele

I) Zilot Romanul, In Revista pentru Istor., Archeolog. fi Filolo-

gia. (vol. V, fasc. I. pag. 70.Tocilescu: Cronica luI Zilot Romdnul).
Cu aceste primitive der adenc-simpte versurY se zugravesce minunat
starea tartlor romane In timpurile ce studiam.

www.dacoromanica.ro
 112 Nicolae P. Mavrogheni

doue capitale romane. Beii se urmaii regulat

unul dupa altul, i tot regulat incasaii venitu-
rile acestor doue rivnite moii, resplatindu-se
cu despoiarea internd pentru serviciele ce ei ne
faceau noue i Turciel in politica externd a Eu-
ropei, atunci pentru Porta i mai cu sema pentru
;erile romane mai primejdi6sa de cat on -cand.
Caterina II domnia in Rusia; Iosif II incurca
la Viena seculara politica autocratica i feudald
a casei de Habsburg cu umanitarismul seu reil
inteles, i lard noima altoit in putredul edificiu
imperial; la Berlin, acela pe care cei mai multi
istorici '1 numesc cinicul de genii, marele Fre-
deric II, pene la morte (1786) invertise pe de-
gete i pe vecini, i pe aceia care nu avusesera
deosebita fericire de a fi aldturi cu statele sele (2),
i se grabise in dese rinduri a oferi cu ud es-
trema generositate cand Caterinei, cand lui Iosif
II Moldova i 'Vera-Romanescd. Succesorul sett,
Frederic-Wilhelm II i cu ministrul seu, comitele
de Herzberg, vor urma in Orient intocmai aceia1
linia diplomatica.
Francia lui Ludovic XVI continua ca i sub
Ludovic XV, a 'i perde din ce in ce mai mult
sdrita i a se prabui din ce in ce mai iute spre
prapastia catre care, ancd de la 1756,de cand
cu tractatul imperatesei Maria-Theresia cu DOmna

2) Scrierile duceluT de Broglie ; Frea'iric II et Marie-Therise

(Paris, 1883, 2 VOL); Frederic II et Louis XP(Paris, 2 vol. 1885) passim.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 113

de Pompadour diplomatia francesa o impingea

inteuna, i de care o va scapa numai sguduitura
formidabila a Revolutiunei francese i a imperiului
lui Napoleon I. Italia cacluta i Espania smerita
se uitaii nepasaltOre cum Anglia ii pironesce cu
nesatiOsa pofta lacomii sei ochi spre Turcia i
alte vinaturi mediterane.
Se simtia in tOta lumea ca are se fia ceva;
se judecau tote evenimentele ca preliminare ; to-
tul era considerat ca provisoriti i se facea in
vederea unui alt-ceva necunoscut. ResbOie, nego-
ciatiuni, apropiari i aliante n'aveall nimic defini-
tiv intr'ensele.
Inconscient ca reformele lui Iosif II in Ger-
mania, ca resboiele Ruilor in contra Turcilor,
ca pofta de invetatura a Grecilor subjugati i ca
micarile incete ale boierilor din terile romane,
conscient ca lucrarile enciclopeditilor in Fran-
cia, ca cercetarile filosofilor in Germania, ca stri-
gatul de libertate i independinta al Statelor-Unite
in America, lumea intrega se pregatea pentru
ceia ce avea se fia, luandu-i un vecinic adio de
la trecutul bun pene la ua. vreme.
Ruii se resboisera i se vor mai resboi anca,
voind a batatori pentru denii drumul istoric al
Bizantului; der nu vor face cu sangele for de
cat a detepta, prin spaima i inverunarea lup-
telor, consciinta adormita a Greciei, a Serbiei 1
a Romaniei. Iosif II credea ca 'i intaresce pute-
rea sa personala in paguba Papei, a nobilimei
34,13.5. 8

www.dacoromanica.ro
114 Nicolae P. Mavrogheni

germane si a trufasilor magna0 ai Ungariei; der

nu va face de cat ca poporele imperiului sell, le-
gate slab atunci ca i acum prin pomposul viri-
bus unitis, se se cunOsca pe ele insesi si mai
bine ca pe trecut.
Intocmai ca templul de la Atena care, in
vremea apostolului Pavel, era Inchinat Deo ignoto,
cDumnecleului necunoscut,, tot ast-fel munca Eu-
ropeI, intr'a doua jumetate a secolului XVIII, de
la 175o i pind la 1789 i urmatorii, era tota,
--repet: cand conscient, cand inconscient,pen-
tru acel ceva necunoscut care, la urma, dupa cu-
tremurul RevoluOunei francese, se veclu de 'ntrega
lume ca este libertatea moderna cu corolarele
superbe ale progresului, cu drepturile omului, cu
fra4ia intre popOre.
In ;exile romane, boierii cad citead i cad
puteau se judece, pricepeau i nu pricepeati ca
este se se faca ceva, ca trebue se vina de sus
set"' de alt undeva ua schimbare in tot i 'n tote.
Ca totcleuna, in trecut i 'n presinte, prin
fatalismul propriii firei orientale, el lasaii se se
desfasure evenimentele clicendu-si ca odiniOra Mi-
ron Costin: gnu sunt vremurzle sub carma omu-
(LW', ci bietul om sub vremi3 . Se miscall agale-
agale i dupa pofta, intreOnend relapuni cu Ru-
ii, cu Nemcif $i, ca i Grecii, cu mulOmea stra-
inilor cari strabateail acum erile nOstre venind de
prin tote parcile. Sciati despre Musiti de Voltaire

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 115

cu tOta anatema patriarchului din Constantinopole;

invetail cu Grecii anticitatea greco-romand; cer-
cetail i stringeau de prin manastiri i mitropolii
documentele terei, vechile hatierifuri i firmanuri
cari marturiati drepturile imprescriptibile ale pa-
triei(3); citeau gazetele straine i le placeaii cu-
vintarile entusiaste ale dascdlilor greci i adime-
nirile emisarilor rui ai Caterinei.
and un Rhigas(4) facea se scanteie cu elo-
cinta-i iresistibila inaintea ochilor lui Emanoil
Brancovenu i fratelui acestuia, Nicolae, timpul
in care boierul roman va pute privi drept i
mandru cialmaua unui paa, fruntaii terei sim-
Oat" in vinele for ca un fel de caldura pornitore
spre fapte mari. Entusiasmul dura ense cat i
ecoul cuvintelor. Firea ii relua mersul ei regulat,
a lene i moliu. Boierul se mica 'n cadenta dupa
Vodd i dupa. Turci.
Doui-spre-clece ani de intrigi fanariote, doui-
spre-clece ani de suferinte uore ii invetaserd cu
acesta stare de lucruri. Se multamiati a face teo-
ria, a dori in mod platonic ud vieta mai bunk a
lucra inconscient la prega'tirea acelui ceva ce era
se vina.', si pe care Orientul nu'l presimtia precum
11 presimtiall filosofii Franciei i Germaniei, lup-
3) Le vor ar6ta principeluT de Coburg. V. Magaz. lstor. vol. 1.
biografia Spit:Jul:a Ion Cantaeuzen, de Nic. BdIcescu, pagina 197
si urm.
4) Perrhevos, biograful luT Rhigas, citat de Ubicini in studiul
seu La Grande Carte de la Greet par Rhigas, publicat in la Revue de
Geographic Paris, 1881, pe luna Aprile, pag. 241 .

www.dacoromanica.ro
116 Nicolae P. Mavrogheni

awl-if Statelor-Unite ale Americei si parlamen-

tarii Angliei.
Linisce in boieri; linisce in negu.Wori, ale
cdror bresle i ezempanii(5) lucrati in pacea cum-
parata.' cu bani de la fidcare Domn fanariot ; li-
nisce intre terani care plateail cat puteaU, si apoi
mai plateau cand nu mai aveat.
De resboiii intre cele trei puteri, forte j5rie-
tene, Turcia, Rusia i Austria, nu era nici vorbd
in popor si in boierii cei mici.
Ipsilanti plecase de bung void din causa pof-
tei fiilor sei de a vede Beciul sell t Viana, ; Nicolae
Constantin Caragea caduse usurel prin intrigile
Dragomanului Mihalache 5utu care veni in locu-i,
4er acesta pleca din Bucuresci tot fa'rd supdrare i
cu neclintita speranta ca se va reintOrce.(6)
Nici ud turburare, nici ud schimbare. Fla-
care cum venia, cerea parale cat mai multe. Li
se da din destul, si erall 6meni cum se cade.
Pungile cari se versail cu sutele in haznaua dom-
nesca ii fa.ceaU cinstiti si milosi. La ordinele Tur-
cilor de a tramite zaharea, cand d'un fel, cand
de trei feluri, pe la diferitele serhaturi(7) de pe
marginea Dunaril (la Nicopole, Braila, Giurgiu,

5) Tesaur de Monurn. istorice, tom. 2, pag. 303 $i urm. $i pag.

345 Si urm. Condicele luY Const. A. Ipsilanti $i Ion Caragea; diferite
chrisOve $1 hartit
6) Fotino : Istoria Dacia. Documentele colectiunilor Hurmu-
zake $i Odobescu la aniY 1782-1786.
7) I. Vachrescu : Istoria itnflraillor Otomani, In Tesaur de No-
num. ist. vol. II, pag. 292.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 117

Rusciuk i altele) Nicolae C. Caragea i Miha-

lache 5utu cautaii a economisi cat mai mult bo-
gacia terei, nu dOry pentru-ca li-era mils, ci pen-
tru-ca cineati ca acei bani se intre in punga lor,
ier nu lntr'aceia a nesaturatilor paale de la ser-
haturile dunarene. Ei luau i luau intr'una, der,
dupa chiar marturia contimporanilor, idajdiele
raelelor nu prea eraU grele, i ceftinatatea for
era la tote,. 8)
Deca, in tern, Fanariotii ca Ipsilanti, Cara-
gea i betranul Mihalache Stitt' nu faceail politica
interns de cat pentru a'i mari veniturile cat putea
Ora se duca 1 se dea, apol, atat in tera. cat i
la Constantinopole, politica for esterna, sciinta
for despre cele ce se petreceau in Europa, erail
rninunate, erau atat de avute in amenunte, in
rapOrte complete i in ipotese meteugite des-
pre intenOunile cutarei i cutarei puteri, in cat
rare-ori se intempla ca uy afacere se se plama-
desca. pentru Orient, fara ca Fanariotul, domnitor
la Iasi set la Bucuresci, se nu o scia pe tota see],
cel putin, se nu scia ceva despre densa prin ru-
dele, prin agentii i prin spionii sei.
*i se scia, intre 1782 1 1786, se scia forte
bine cum au de gand se se pOrte Rusia i casa
de Austria cu Turcia i principatele dunarene. Se
scia atat de bine, in cat pene i modestul Dio-

8) Dionisie Eclisiarcul Cronograful TerirRomdnescl,In Tesaur.

de Mon. is!. vol. II, pag. 168.

www.dacoromanica.ro
118 1Ticolae P. Mavrogheni

nisie Eclisiarcul inregistreza(9 fapte, Elise i ne-

gociatiuni pe carl, in parte si une-ori in tot, le
certified documentele oficiale, publicate.acP
In diplomatic au fost tad Fanariotii. Prin
felul for de a conduce politica esternd a Turciei,
ei au reusit se puny la Carpati si la Nistru ua.
stavila seculard, se opresca cotropirea si sfasiarea
imperiului Sultanului intr'un timp cand cestiunea
ecuilibrului era incurcata, cand axa aliancelor fu-
sese scOsa din locul unde o infipsesera.' Richelieu
si Mazarin si cand, prin urmare, ua imparOre a
Turciei ar fi fost primita de Europa cu imarmu-
rita nepasare, cu care se primira succesivele im-
pallid ale Poloniel.
Se 'negrim tabelul politicei interne a Fana-
riotilor cu colorile cele mai mohorite; se numim
administratia lor ud neintrerupta despoiare, infama
si cumplitd, ca a Jul Verres in Sicilia i ca a lui
Warren Hastings in Indii ; seti aretarn ca arendasi
fara iniina al unor ter! can ii atitau si mai mult
prin nesfarsitele for bogatii. Vom fi, pOte, in
adever. In schimb ense din studiul documentelor,
din judecarea critica, nepartinitore si luminata a
evenimentelor, a causelor si consecintelor lor, din
mersul negociatiunilor in cari terile romane jucail
ca mingile pe ha'rtiele diplomatilor, negociatiuni
la desaversirea cdrora totdeuna Fanariotii ail luat
parte, fia. ca Domni ai Moldovei si al Terei-Ro-

9) h, Cronograful rad sus citat.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 119

manesci, fia ca Dragomans, din tote acestea va

apare in deplina lumina un merit, pe care ade-
verul i dreptatea nu ne permit a'l rapi Fana-
rio0or. Se li se recunOsca, fara restrictiune, ca
air fost diploma0, ca au servit Turciei i terilor
romane, servindu.i, bine inteles, interesele for
proprie. Oropsirea de alta data trebue se cada ;
cad, daca pricepem pene la un punct pentru ce,
in epoca sentimentala a istoriei romane, se ine-
griau Fanariotii in tot i in tote, astacli cuvintele,
cars se puteail pricepe atunci, nu mai pot ave ra-
ciunea for de a fi. Astacli, cautam adeverul, i
nimic alt de cat adeverul. Ori-ce cercetator cata
se"i aduca aminte de cuvintele lui Zilot Roma-
nul, care nu se putea opri de a spune adeverul pe
fap. i fara ocOle atat strainilor Greci, Rui i
Nemci, cat i fratilor sei :

Istoric sunt, n'am frate,

N'am ruda, n'am vecin;
Stapan am pe-adeverul,
Lui cats se me-inchin(10)

Acum, intre 1782 i 1787, cine cunoscea

mai bine pornirile Ruilor i NemOlor, decd nu
Fanarul cel domnitor in Bucuresci i'n Constan-

io) B. P Hasad: Cronica luY Zilot Romdnul (Bucuresci, 1884

pag. 88.

www.dacoromanica.ro
120 Nicolae P. Mavrogheni

tinopole? Cine deschidea ochil Turcilor si cine

areta boierilor romani in cotro bat prietenia si
slujbele Rusilor si Casei de Austria, decd nu Dom-
nil fanarioti cari sciaa pe de rost, in adeveratul
for inteles, tote aceste bunetati?
Cati dintre boieri si dintre cei cari scriail
cronice nu ghiciau ce vor se facd Rusil cu Turcia
si cu Constantinopole?(II) Fanariotii ense sciaii i
pricepeau totul. and, inainte de a fi propus (1783
si urm.) lui Iosif II, faimosul sell proiect de des-
membrare a Turciei, Caterina scria lui Voltaire
despre e umanitarele si filosoficele sole planuri,,(12)
aceste planuri, acest proiect, proiectul grec, eraii
in parte cnnoscute de Fanarioti.
Cunoscuserd odiniOrd proiectul Disloway, mag-
natul ungur de la curtea pribega a lui Francisc
Racoczy, proiect care consista a face pentru Un-
guff un regat compus din "sera-Romanescd., din
Moldova, Bucovina, Transilvania si Ungaria(u),
cunosceati acum .proiectul grec, al maref si nesa-
tiOsei Caterine care, tocmai Intr'aceste timpuri,
inainte de a intra ea in lupta, atata pe destro-
natul Kan al Crimeei se iea Stambulul Sultani-
lor, si apoi se i-1 dea el, cum ii dedese Crimeia.
1 1) Iertlichttd Vaicdrescu, Zilot Rotnanul, Dionisie Ecltsiarcul,
Pitarul Hristache, toy cronicaril moldovenY de la Niculcea Incoce, ler
In al doilea rand, boerif romana, in special eel extlacY de Mavroghent,
i despre care vom vorbi maY la vale.
12) Corespondema luY Voltaire; editia Gamier.
13 Odobescu : Documente (din archiva ministeruluY afacerilor strd-
ine din Paris), In colectiunea linrmusake, supl. I, vol. I, pag. 483, doc.
DCC1V ; data : 12 Dec. 1732. V. gi primul studid dintr'acest volum.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 121

Petersburgul comunicase Vienei urmatorul

proect (I4
<Am lucra impreuna pentru a ridica, intre
cele trei monarchii, rusa, turca si austriaca, un
<stat intermediar, independent de fia-care din
<aceste trei puteri, care ar fi alcatuit din Mol-
e dova, Valachia pi Basarabia (Is) i care, sub nu-
< mele de Dacia, ar aye un suveran de religiune
<greco-ortodoxa. Rusia ar lua Ociakov, tot lito-
<ralul dintre Bug si Dunapru, pi vre-o cate-va
<insule in Archipelag.
<Austria anexa provinciele turcesci
'p1 -ar
<cari ii sunt vecine. Deca resboiul pe care Rusia
<si Austria '1 -ar face in contra Turciei ar fi ur-
< mat de biruinta completa., asa ca Sultanul se fia.'
<gonit din Constantinopole, atunci s'ar restabili
<vechiul imperiu grec in deplind neatarnare pi
<s'ar ridica pe tronul imperial al BizanvIlui ma-
trele Duce Constantin Pavlovici, care ar renur4a
<la tote drepturile stile asupra corOnei rusesci.,
Iosif II primise proiectul pi, probabil, la 'ntre-
vederea ce avu cu imperatesa Caterina la Cherson
(1786) propuse urmatOrele amendamente la firo-
ectul grec, cantat de Voltaire in scrisorile sae.

14) Alf. Rambaud : Histoirt de la Russie (Paris, 1879), pag.

492; cf. Louis Leger : Histoire de l'ilutriche-Hongrie (Paris, 1879), pag.
381, precum gi diferite documente din colectiunea Hurmuzake gi
Orlobescu.
15) Prin Basarabia, RuOf IntelegeaU pe :atunc1 actualul guver-
nImint de Herson.

www.dacoromanica.ro
122 Nicolae P. Mavrogheni

Pe Tanga Serbia, Bosnia i Herzegovina, Iosef II

mai cere i posesiunile venetiane din Dalmatia,
er in schimb, dicea el, Venetia se primesca Mo-
rea, Candia i Ciprul.
Vom da, clicea generOsa Caterina, vom da
ate ceva Franciei, i Angliei, i Espaniei, pentru
ca tOta Europa cretind se profite de desmem-
brarea Turciei pagane.
Iosef II voia 1 nu voia. Nehotarit ca tot-
deuna i'n pace, i'n resbel, imperatul-filosof nu
se opria cu vointa la nimic sigur. Dupa ce dis-
cutase cu Caterina la Cherson impartirea Turciei
dupa. proectu/ ce espuseram mai sus, el dicea d-lui
de Segur, ambasadorul lui Ludovic XVI de la
Petersburg :
cConstantinopole va fi totdeuna merul de
discordia intre puterile europene cari, numai
gpentru acest singur orai, nu vor voi semparta.
cTurcia. Am consimtit la cesiunea Crimeei, der
enici la data nu voiii suferi ca Ruii se se instale
(la Constantinopole ; mai bine voiesc a vede acolo
(turbanele ienicerilor de cat caciulele cazacilor.,
Tote aceste vederi i negociatiuni ale celor
doue curti imperiale, Fanariotii le cunosceaii. Sunt
in colectiunea cHurmuzake,(16) rapOrte ale spio-
nilor lui Nicolae C. Caragea, caruia, and. din Ia-
nuariu 1783, i se comunica planurile Rusiei i
16 Vol. VII (1750-1818. doc. CCXXXVI si altele.Cf. cu
scrisorile abateluY Ayala, un alt agent al luY Nicolae C. Caragea la
Viena.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 123

Austriel in cestiunea Turciei i principatelor du-

narene.

Mai cunosceau Fanario0 i nu uitau a zugravi

i Inaintea Turcilor, atat in conversatiunile ce
aveau la Constantinopole cu Vizirii i cu Reis-
effendi in calitate de dragomani, cat en rap6r-
tele ce tramiteaii la Porta despre politica euro-
pena, ca Bei ai terilor romane, mai cunosceail,
clicem, Fanario0 i planurile unei alte puteri
care voia, pe la 1741, se intre cu d'a sila in
Orient i, cu cailile ce ar fi jucat la Iai, la Bu-
curesci i la Constantinopole, se'i faca jocul sou
in Silesia, la Viena, in Bavaria, la Londra, Paris
i Petersburg.
Acosta putere era Prusia.(17)
Frederic II, col mai mare rege, capitan i
diplomat, pe care Europa secolului XVIII l'a avut
in cetele suveranilor sel ; Frederic II care a zidit din
temelia i pone aprOpe de verf Prusia i colosala
ei marire cu atata maiestria in cat chiar i Na-
poleon I n'a reuit in iuruu-i vijelios sel sdrun-
cine cladirea, Frederic II face tot, de la anul
mai sus aretat, pentru a fi represintat la Constan-
tinopole i a lua i el parte pe Tiermurile Bosfo-
17) Peste 25 de documente in colectiunile 'Arm:mike i Odo-
bescu. Cf. studiti publicat in La Revue des Deux Monies (Paris, Aprile
1883) pag. 66t-68o, sub titlul La .p olitique j5 russienne en Orient au
XVIII-eme slide, gi care este flicut ca recensiune a uneT clirti polone
Sejm Czeteroletni, napisal x. Waleriam Aalinka (Diets de patru aril)
de abatele Kalmka,Leopol 1881).

www.dacoromanica.ro
124 Nicolae P. Mavrogheni

rului, la combinarile i negoci4unile multicolore

cari inriuriaii apoi asupra afacerilor europene.
Si vede0 joc al sortei i ciudata potrivela a
imprejurarilor !
Introductorul lui Frederic al Prusiei la Porta,
in terile romane, in politica orientala a Europei,
este un Domn roman, un fanariot, un Ghica, i8
pe care Frederic l'apretuia cad '1 scia dqtept.
,Si pentru prietenul lui Voltaire, pentru suveranul
care 'i batea jocsi cu drept cuventde diploma -
tia a secolului XVIII, i amarea pe Maria-
Theresia, i numia pe Unguri la racaille hon-
groise de Marie-Therese,(19) i aducea pe Anglia
i pe Rusia, fara ca ele se voiesca, in apele po-
liticei stile, Frederic II nu se lua i nu sta la
vorba de cat cu Omeni detepci.
Nu intram in amenuntele politicei prusiane la
Bucuresci, la Ia1 i la Constantinopole; ele nu
intra in cadrul acestui studiu. Lasam pentru ua
alta cercetare espunerea peripecielor acestui nou
spectacol, pe care cel mai meter dintre to0
incorona0 ai secolului trecut (2) '1 dede in
terile Re'saritului europen, in .tera nOstra si in
imperiul Sultanilor.

18) Gregoriti Ghica, Domnul MoldoveY Intre aniT 1735 Si 1741.

Cf. scris6rea ambasadoruluY FrancieT, d. de Castellane, clue Minister.
Afac. StrAine din Paris cu data de 12 Dec. 1741, In colec;iunea Odo-
beseu vol. I, supl. I. pag. 567.
19 Due de Broglie: Friderk .11 et Marie-Thirise Paris 1883 ,
vol. II, pag. 270.
20 gel portretul luY Frederic flcut de Mirabeau, viitorul mare

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 125

Ne marginim pentru acum a spune ca. Fre-

deric II, succesorul sal Frederic-Wilhelm II i
ministru afacerilor straine, comitele de Herzberg,
pe care de la 1772 i pene. la 1786, in timp de
14 ani, Frederic II il facu diplomat de mana
antaiia, au lucrat in Orient cu ua dibacia care,
decd ar fi fost tot atat de norocosa pe cat era
de mlacliosa, si de bogata in expediente i in con-
binaOuni ingeniOse, ar fi schimbat cu totul fga
Orientulul europen.
Sevaldt, un comite Potocki, Gaffron, de Ze-
gelin, Dietz, nenorocitul Dietz pe care Fanariocii
it trasera atat de fin pe sfOra, maiorul de Kno-
belsdorf i marchisul Lucchesini de care vorbesce
Vacarescu,(2i) furs tramisii plenipotenOari ai Pru-
sief intre 1741 si 179o.
Dietz lucra la Constantinopole si in e'rile
romane in epoca ce studiam. El primia instruc-
.ciunile lui Herzberg i desfaura inaintea Turcilor
planul, pe care ministrul '1 motenise de la marele
rege, plan pe care Frederic-Wilhelm II l'aprobase
cu bucuria.
orator al RevoluOuneY francese, In cartea sa intitulatli De la monarehie
prussienne sous Friderie-le- Grand (Paris, 1788, opt vol. In 8). Primul
vol. pag. 235; cRemarquable par l'audace de la pensee, par la saga-
( cite de sun esprit, l'energie de sa prudence et la fermete de son ca-
tractere Grande Anne La volonte fit chez lui des prodiges ; 11 se
(changes completement. Vif, ardent, impetueux, it se fit modere, calme,
creflechi. Ne facile, it se rendit severe; absolu jusqu'a la plus reduu-
(table impatience, it tut tolerant jusqu'it la longanimite.P
21 Istoria Imp&at. OtomanY.Cf. si Biagrafia Sptarulut Ion
Cantacuzen pag. 197 de Nic. BtlIcescu. In Mag. 1st. =X sus citat.

www.dacoromanica.ro
126 Nicolae P. Mavrogheni

In acest plan se prevedeaii urmatoarele : 22)

.Turcia da Austriei Tera-Romanesca; Aus-
ttria da Poloniel Galicia; ier Polonia da Prusiei
Thorn, Dantzig si voivodatele de Posen, Gnesen
tsi Kalisch. \I oldova remane Rusiei, ier Turcia
tisi reia Crimeia.,
Notaci, rogu-ve, ca Turcia, Austria, Polonia,
si Rusia facuserg si vor mai face sacrificie enorme
in Omeni i in bani. Prusia nu primejduia, dupa
(rasa acli celebra, t nici macar Osele unui singur
grenadir pomeranian, si castiga atata si atata
pament.
Frederic II, Frederic-Wilhelm II i comitele
de Herzberg, cel care numia pe Turd tignoranci
i incorigibili,, 23 credeaU ca nimeni nu va pri-
cepe ce insemnail, cat faceau si in cotro tindeaii
ofertele Prusiei i serviciul de intermediary ce ea
se declara gata a '1 face pentru Porta pe langg
cele doue curci imperiale.
Turcii eraii ignoranci,, der Frederic II care
alt-fel judeca pe Ghica si pe Fanarioci, uitase ca
acestia conduc diplomacia otomana. Dragomanii
Porcei si Domnii cerilor romane ghicira, ba chiar
citira ca inteua carte deschisa in propunerile lui
Dietz. Ajutaci de ambasadorul Franciei, ducele

22) La Revue des Deux Monde:, studiu citat, pag. 667 ; scriso-
rile cu instrucciunT ale comiteltit von Herzberg dire Dietz, ministrul
PrusieT la Constantinopole.Leonce Pingaud: Choiseul-Goutfier. La
France en Orient sous Louis X VI Paris, 1887), pig. 225 st urm.
23) Din scrisorea comiteluT von Herzberg clue Dietz.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 127

de Choiseul-Gouffier, ei furard instructiunile ce

Dietz primia de la Herzberg i'1 jucard apoi cu
acea reutate nemilosg a diplomatului care, penes
in panzele albe, vrea se dobore sub ridicul, in
ochii lumei intregi, pe adversarul sea.
Vom areta pe de rost in studiul ce vom
consacra ePoliticei j5rusiane la Stambul 4.i in ye-
rile , acesta colosald pacalitura a lui
Dietz la Constantinopole, 1 credem a reui atunci
se demonstram cum Fanariotii din Bucuresci i
de la Porta facura se cads la Berlin, dupa 21
ani de minister, pe comitele de Herzberg, mi-
nistrul afacerilor straine al Prusiei.
Fanariopi cari, Arica de la Constantin Ma-
vrocordat, se serviail de gazetele europene(24), de-
dera cea mai mare publicitate planului prusian
tractatului secret, incheiat cu iretenia de Tur-
cia cu Prusia. Violenta Catering a Rusiei, au-
clind ce vrea Frederic-Wilhelm II, scria cu fran-
checa-i obicinuita ambasadorului set' Bezborodko
la Viena :
eTrebue se fig cine-va nduc intocmai ca
estdpanul lunganului de Keller, pentru a crede
e tote parascoveniele pe care regele Prusiei le
eascultd i le crede. 25)

24 Diferite probe in documentele Hurmusake i Odobescu.

Cf. colecounea gazetel numiti le Mercure francois, multe din gazetele
trancese earl, literare seu politice, apAread in Olanda, veniau la Con-
stantinopole si In cele dou6 capitale ale Orilor romame.
25 La Revue des Deux-Mandes, studiul citat.

www.dacoromanica.ro
128 Nicolae P. Mavrogheni

Cercetatorul resimte asta-di un fel de reu-

aciOsa placere cand vede pe omenii de stat i
pe diplomatil cei prea invetati al terilor euro-
pene din centru i din Apus, ca incep la Con-
stantinopole i in tot Orientul negociatiuni al ca-
ror succes nu este intemeiat de cat pe naivitatea
i ignoranca Turcilor, i in urrna ca tot aceti
prea inveIati Omeni de stat sunt batu;i mer i
pac6.14i zdravan de cignorancii, i tnaivii, Turci,
ajutati ense i ammaeslrali de Fanarioci.
Cronicarul clicea de Moldova : tnasc 1 in
Moldova amenip. Dragomanii Porte' i Beii teri-
lor romane puteau dice in materia de negocia-
tiuni tuturor diplomatilor can veniail acreditati
la Constantinopole : aveti i-aci cu cine se vor-
bit', domnilor meteri intr'ale intrigei.
Documentele inteacesta privinta sunt pline de
invecaminte; ele regenera i vor regenera mai cu
sema istoria vecului XVIII care, dui:a disa forte
autorisata a ducelui de Broglie, (nu este, aa
cum o scim asta-di, de cat mei lunges consfiiragune
in contra adevgrului, .(26)
Se revenim.
Planul grec al Caterinei, aprobat cu inima
indoita de losef II, tergea Turcia de pe carta
Europei. Planul prusian al lui Herzberg i al
lui Frederic-Wilhelm, sch4at de mai inainte in
politica orientala a lui Frederic II, lua Turciei
26) Ducele de Broglie : Fe-bark II et Marie-Thirise (Paris, 1883)
vol. 1, pag. 8.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 129

Moldova i Tera-Romanescd, i aOta. poftele Ru-

siei i Austriei pentru ua viitore i mai completd
desmembrare.
Aceste doue idei se pla.madiall la Inceputul
epocel de care vorbim intr'acest studiii.
Ce facea Francia, puternica de odiniOrd aliata.
a Turciei; Francia care domnise doue secole ca
singura stapana in politica esterna a Porte' Oto-
mane i al caseia ambasadori la Constantinopole
erail atat de puternici, in cat istoricul turc Sela-
niki nu se pOte opri de a nu esclama: cat p'aci
(era se isbucnescd in casa Islamului un adeverat
g entusiasm pentru Francia, numai din pricina in-
t trigilor i trecerei blestematului el de amba-
esador, (27 ?

Francia, am mai spus'o mai sus, 41 perduse

cu desevaqire rostul adeveratei sale politici orien-
tale. Fanariotii nu erail atat de simpli pentru a
nu pricepe ca, de la 1756, de cand, cu un ma
there amie, adresat domnei de Pompadour, Ma-
ria-Theresia incheiase tractatul seu cu Ludovic
XV, biseculara politica. a ccelui d'asnidizi dintre
cimperatii Nazarinenilor, adica a regelui Fran-
ciei cu Turcia se sardmase pentru vecia.
In epoca ce studidm, ambasadorul lui Ludo-
vic XVI, ducele de Choiseul-Gouffier, nu scie ce

27) Le V-te de la Jonquiere: Histoire de !'Empire ottoman Pa-

ris, 1881), pag. 318. A se vede si al nieU Ludovic X I V 1i Coast.
Briincovinu, studiu asupra politicel francese in Europa resAritenit (Bu-
curescY, 1884), pag. 50 si urinbtorele.
34,135 9

www.dacoromanica.ro
130 Nicolae P. Mavrogheni

se faca; combate pe Prusia; cand ataca. pe Ru-

sia, and o ajuta; merge mana in mand cu Au-
stria $i face lard folos si fdra rost apel la Suedia,
amestecata forte in afacerile Turciei prin resboiul
ce va face Gustav III imperatesei Caterina(28).
Nici ua ideid, nici un fir, nici ua energia in
politica francesa. din Orient.
OdiniOrd, d. de Villeneuve incheiase pentru
Turcia tractatul de la Belgrad, ultima victoria. a
diplomatiei francese in Orient, si prin care se
restituia Romaniei mandrul banat al Olteniei(29
Acum Francia lasase se se incheid fatalul pentru
Turcia tractat de la Cuciuk Cainargi .30 , prin care
se inmorminta influenta si puterea nediscutata. a
regilor Franciei in Orient.
In timpul cand se discuta intre Viena si Pe-
tersburg .Aroiectul g-rec, i cand Dietz intecia pe
Turci cu mandreOle proiectului firusian, d-nul de
Choiseul-Gouffier era impiedicat de ministru An-
gliei in negoci4unile si in demersurile ce voia
se facd, pentru a deschide ochii Turcilor i a
cd.stiga aliaci Sultanului.
Nimic si ier nimic
Segur la Petersburg, Choiseul-Gouffier la
28) bocumentele 1n colect. Hurmuzake $i Odobescu.Pmgaud :
op. cit., pag. 224.- A. Geffroy Histoire des Etats. Scandinaves Paris,
1851), pag. 323.
29 18 Sept. 1730. V. L'abbe Laugier : Histoire des Negocia-
lions pour la paix conclue a Belgrade Paris, 1768 . Albert Vandal:
Une ambassade francaise en Orient sous Louis X V (Paris, 1887 , pag.
259 al urrult.llocumentele Hurmuzake $1 Odobescu.
30 21 Laic 1774.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 131

Constantinopole, baronul de Breteuil la Viena

bateau campii cu aceiai spirituala si nepasatore
inconscienfa, cu care carmuiaa intrega diplomafia
francesa. ministrii afacerilor straine al lul Ludo-
vic XVI, comitele de Vergennes si comitele de
Montmorin.
Duce le de Choiseul-Gouffier, diletant in di-
plomafia.', admira grandOrea incomparabila. a rui-
nelor Atenei ; baronul de Breteuil admira filosofia
lui Iosef II si salurile scumpe de la taclitul lui
Ienachifa Vacarescu, ier comitele de Segur, tiner
inflacarat, in varsta de vre-o 33 de ani, admira
pe Caterina cum pornesce in triumf spre Crimeia,
ca de acolo se merga spre liberarea crestinilor
de sub jugul otoman 31).
Ce eclipsa a diplomat iei francese I ce de-
cadere!
Austria, Rusia, Prusia si Anglia erail pe
rand a-tot-puternice la Constantinopole. Francia
disparea spre paguba el si spre paguba nenoro-
citului imperiii al Sultanilor.
Inteua ast-fel de vreme, cand diplomafia eu-
ropena lucra de zor cu Fanariofii la Porta in ve-
derea scopurilor ce aretaram ; cand negociafiunile
se urmail de tote parfile in taina cea mai adanca,
i cand, in ferile romane, venirile si plecarile

31 Pingaud; op. cit., passim. La Revue des Deux Morles,

studid citat.L Vlarescit : lstor. implrItt. atom. In Tesaur de Mon.
istor., vol. 2. pag. 289.

www.dacoromanica.ro
132 Nicolae P. Mavrogheni

Domnilor se faceau cu cea mai mare linisce,

intr'ua ast-fel de vreme ca.du ca un trasnet la Bu-
curesci Nicolae Petru Mavrogheni, Grecul asupra
firei i domniei casuia scriitorii s'aii pronuntat in-
teatatea feluri.
II.
UniT cliceail cIt'T om bun ;
CeY me multY c'd e nebun.
AltiT II tineaA de prost,
i nimenY nu'T da de rost.
Pitarul Hristache .).

In Cronicele muntene i in Cronicele moldovene

cercetatorul gasesce semenate vre-o cate-va esem-
ple de Domni i de boeri bolnavi de u bola ne-
priceputa. Din audite sell din vedute, betranii
scriitori ne spun de aceti ebolnavi, multe, i
nu uitb., coprini de sfanta spaima, se sfaresca
totdeuna cam ast fel : eacesta. boll de sus li
(este tramis6.; spre ispairea pecatelor, on ale
dor, on ale parinPlor, on ale moilor-stramoi-
clor pene nu sciii la a catea spi0.,.
De erail barbati sell de eraii femei, aceti
bolnavi nepriceputi se topiail pe pici6re, mancail
zid, le venia cand se plangai, cand se rida; se
sgirceail, se intindeau, se intepeniail, doriail to-
tul i nu doriail nimic; acum judecail drept, tare
*) Din (Maria faptelor luT Mavroghene- Vali ,si a r7smirilei din
.timpul lur, pe la 179o, stria la 1817 de Pitarul Hristachea gi pu-
blicatg. In Buciumul luT Cesar Bolliac; n-rile 7, 9 si tizi din IanuariU 1863.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 133

1 bine, i tot acum bateau campii; ii apucad

inulte i de tot felul ; e erail frenetici, adica bui-
guiti la fire', duo, espresiunea lui Miron Costin 32).
Der nici el nu 'I esplicad mersul acesta ciudat
al vietei, i nici rudele, prietenii i doctorii nu
vedeail in bola for de cat urmarea vre-unui bles-
tern infricoat seil a vre-unui crunt farmec arun-
cat asupra-le.
Maslurile i molitvele S-tului Vasilie-cel-Mare
nu le aduceaii uurare de cat (leca le eraii spuse
on acute dupa trecerea acceselor, dupd ce bol-
navul fusese aftucat i cand incepea obosela fisica
peste mesurd de adanca i prostratiunea care 'i
dobora intelectualmente. Nu eraii nebuni, der
erail j5rimi /i, cum se dice spre Arge, nu erail
capil, dar nea 'ntr' o parte. Intriud clipa erail ca
lurnea i ca nelumea. Sdraveni acum i in tOta
firea mintel i a trupulul, if vedeai ca da peste ei
din chiar senin calte-alea,. 5i apoi tin'te panda se
nu to rupil Omenii cari se uitaii la ei i la gba-
zaconiele, for se inchinait cu smerenia. i cu frica,
i spunead de 3-4 on pe tisbavesce-me, Winne,
on eferesce-me, Stapane).
Maniaci lucicli 1 conscienti, pe aceti omeni
medicina se silesce 41 a'i pricepe i, atribuind
nasdravaniele for nevrosei seil slabzciunei irigabile
a centrelor nervbse, ea cautd sei intelega i se
'I tamaduiescd, nu cu molitvele S-tului Vasile, nici

32) Cronicele CogdInicenu, ed4.II, vol. I, Miron Costin, pag. 372.

www.dacoromanica.ro
134 Nicolae P. Mavrogheni

cu piosele masluri ale stramoilor notri, ci cu

ceia ce sciinta descopere dilnic pentru reintrema-
rea organismului nervos al individului.
Cand un individ, ai calla nervi sunt ca bi-
cele gata pe plesnit, traesce intend continua esci-
tatiune, aa ca un pas ii mai trebue pentru a da
de-a-dura pe priporul nebuniei 33 , faptul e regre-
tabil prin aceia ca societatea resimte nal paguba
in mic, ier cercul in care nevropatul traesce si
lucrezl ua paguba in mare.
and ense omul cu temperamentul predispus
forte spre nebunia este un cap incoronat ; cand
escentricitatile, ciudateniele i nasdravaniele stile se
sa'varesc pe spinarea i in dauna unui intreg po-
por, paguba este colosala i, la lecuirea, la cur-
marea reului, sciinta intregei lumi cauta se lu-
creze,nu, bine inteles, in model cum s'a lucrat
la lecuirea nenorocitului Ludovic al Bavariei.
Inainte, cand nici vorba nu era de nevrosd i
necum de psichiatria i de psicho-pathologia, lumea
suferea se fia guvernata de asemenea seiriti, 4i-
cendu-'i : Dumnedeii ni 'i-a trimis ast-fel pentru
pedepsirea pecatelor nOstre. Nimic nu era de
facut in contrale, cad, spune Miron Costin, (Dom-
e nul , on bun on red, la tote primejdiele ferit
g trebuesce , ca , on -cum este , de la Dumnecleil
t este (34)D .

33) cLa frontiire de la folic,' cum slices dr. Ball, medic primar
al ospiciuluT Sainte-Anne din Paris.
34) Miron Costin, Op. cit., pag. 273.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 135

Faptele acestor maniaci incoronati, acestor

creeri carora nu le lipsia p6te de cat un graunte
mai mult de substanta cerebrala. 35 pentru a de-
veni genie incomparabile, ar remane in mare nu-
mer nepricepute, deca astacli psichologia istorica,
seil mai propriil psicho-pathologia istorica nu le-ar
esplica prin nevrosa sea prin degenerescenta cor-
pului 1 a spiritului mergend crescendo din tata.
in fiii.
Pentru acest stop, psichologul cere astacli
istoricului amenuntele cele mai numer6se, privi-
tore atat la fisicul cat si la psichicul suveranului
ce studieza, pentru a esplica bine causa eficienta
a tuturor actelor sale. Multamita. lui Suetoniu,
lui Tacit si altor istorici romani , familia lui Au-
gust, incepend de la cele doue Julie si sferind
cu Nerone, a putut fi priceputa cu deamenun-
tul din punctul de vedere psichopathic. Psicho-
logii aft ajuns la conclusiunea intemeiata pe fapte
reale, povestite de istorici, ca toti clescedentii lui
August aft fost nevropati din ce in ce mai po-
verniti spre nebunia, cu cat, prin ereditate, ger-
menul degenerescentei nerv6se trecea din tata in
fin, pe urma in nepot, si asa mai la vale (36).

35) ScrittorT ca Mantegazza in lucrarea sa Secolul nerves), Lout-

broso (Geni4 ,si Nebuni1), dr. v. Krafft-Ebing (Veber geiunde and
kranke Nerven), citaff de dr. Adolf Silberstein intr'un studiti relativ la
nervositatea gi nevrosa secoluluY nostru, sail ocupat de acest d. cestiune
dried obscurll. A se cid si spirituala si interesanta conferintit a drului
Alced Urechit, &halos or Nebun a Bucuresa, 1888 fdcutd la Ateneu.
36 Paul Jacoby: Etudes seer la selection dans ses raports avec

www.dacoromanica.ro
136 Nicolae P. Mavrogheni

N'avem multe amenunte asupra familiei lui

Mavrogheni, asupra vietei lui inainte de a fi domn
in Vera-Romanesca i chiar de cand veni in Ro-
mania spre spaima boerilor, spre mirarea strai-
nilor i spre crucirea adanca a poporului, care
nu l'a priceput de cat chiamand in ajutorul mintel
sale legendele i inchipuirile basmelor.
Si cu tote ca nu scim despre tatal lui de
cat ca a Post un pescar din insula Paros, ier
despre el ca. fusese, inainte de domnia, un mari-
nas pirat in Mediterana, faptele i apucaturile
lui morale i intelectuale, acelea pe carl le cu-
nOscem, ne areta cu deplinatate pe alucinalul,
pe omul caruia if lipsesce tuna sea vr'o cate-va
doge, dupa espresiunea poporului; pe individul
fara echilibru in desvoltarea firesca a centrelor
nervOse ; un fel de .pozna a firei, cum ii clicea
Vacarescu(37), un nevropat de felul clasic, cum l'ar
numi acli psichopathologul.
Din tot ce a facut i a vorbit Mavrogheni
refese cu elocinta adeverul acesta : Mavrogheni
nu era nebun, der nu era nici in tota firea ; Ma-
vrogheni nu era un geniii cum l'a facut Vail-
Pheredite chez Phomme Paris, 1881 , citat Inteun studiU al d-luT Jules
Soury, La fianzille d' Auguste, publicat in cliarul le Temps din Paris
1882. In 1887, profesorul Morseli a fiicut la Neapole ult conferintI Sui
Pazzi e nevropatici (v. it Fanfulla din Roma, No. 87 din 1887 . S6
adaug 3nsit ca psicohopatologia tstoricit este Ana In fag, cu privire la
legile el fundamentale.
37) Tesaur de Monumente istorice, vol. IL I. Vlarescu lstor.
Impiral. Otom. pag. 293.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 137

dupd el Regnault(39), der nu era nici

lant(38) 1
un om e prost si la fire, i la gandire, si la sim-
Ore, cum il credea Vdcdrescu(40). Mavrogheni era
un maniac conscient, pornit spre cruclime si sel-
batice schingiuiri atat prin firea lui cat si prin
aducetura imprejurdrilor ; era un nevrosat intriud
stare de intermitenta escitaciune ; un alucinat bi-
zar care, in caldurile vedenielor, sdlta totdeuna
spre marl, colosale si deci imposibile fapte, der
cdclu totdeuna in ndsdrdvanii, din causa desechi-
librdrii facult4lor sale.
Se vedem.
Din Ianuariii 1786, la Constantinopole, Fa-
narul era furios si, de mania lui, resunail tote
ambasadele precum si Inalta Porta. Rare-ori in-
triga grecesca isi pusese in miscare tote bate-
riele pentru a derima un plan care, credeaii
Fanariocii, de s'ar fi realisat, ar fi jicnit adanc
drepturile seculare ale strdlucitelor familii din
Fanar, drepturile MavrocordaOlor, Ipsilantilor, Mo-
ruzescilor , 5utescilor si altor bei, fosti-bei si vi-
itori bei ai terilor romane(40.
38) I. A. Vaillant : La Roumanie (Paris, 1844, trey vol.), vol. If,
pag. 244 $i urm.
39) El. Regnault : Hist. polit. et sociale des Principautes Dame-
biennes (Paris, 1855) pag. 98.
40) VIarescu, tot-. cit. pag. 293.
41) Colegiunea de documente francese Odobescu (supl. I, vol. II)
depesile d-luY de Choiseul-Gouffier cg.tre d. de Vergennes din 27 Ia-
nuariii, 25 Februarid, 25 Marte, so Aprile, 24 Aprile 1786. In Coke,.

www.dacoromanica.ro
138 Nicolae P. Mavrogheni

Furia Fanarului era pricinuita din sgomotul

care devenia din ce in ce mai consistent i care
pretindea ca, la tronul Terei-Romanesci, in locul
lui Mihalake 51101, avea se fia numit un Nicolae
Petre Mavrogheni, un ostroven din ostrovul Pa-
ros, un Tau,can(42), cum le cliceati Turcii insulari-
lor, flu de pescar i acum Dragoman favorit al
lui Kapetan-Paa, Gezaerli Hasan 42 bis), care, i el,
era favoritul Sultanului Abdul-Hamid i al viziru-
lui Iusuf Paa.
E peste putina, strigaii Fanarioii, e peste
putin0 se se dea Valahia lui Mavrogheni ; jet- Va-
carescu, de i mai liniscit de cat Fanaric4ii pe
care ua dema a ambasadorului frances, d. de Choi-
seul-Gouffier, ni'i areta ca scoi din marginele
ra.bdarei, Vacarescu tot spune indesat i manios
c doue sunt causele cari nu permit 1 nu vor
permite ca acesta gpozna a firei, se fia numit

Harmusake, vol. VII (1750 1818) nu se gltsesce nicY un document

despre MaNrogheni si peripetiele suireT sale pe tron.
42) In traductiunea flcut d. de comitele Lefebvre dupd opera unuY
consul engles din Turcia si intitulatd Tableau historique, "antique et
moderne de !'Empire ottoman, (Paris, an. VII, (1798) 2 vol.) giisesc in
primul volum (pag. 247) curi6sele epitete ce dau Turcil crestinilor
cu cart erau ma des In relatiunT. Culeg dintrinsele pe cele urmItOre :
Moldovean, nadan (ingrat) ; Muntean, cinghinea, (ghicitor); Ovreitl, dint.
(cane rlios); Polon, fadul-ghiaur, (necredincios obraznic ; Frances,
imansi fdrd credinta ; German, ghiaur kiaffer (necredincios blestemd-
tor) ; Italian, hassaredki om cu doue fete ; Engles, dinsi (ated); Grec
insular tausan (iepure) ; Espaniol, tembol (lenesY) ; Olandes . porrigi
(rnancator de brantld ; Rus merekiu (necredincios nebun). V. si Fo-
tino: Istoria Dacia, torn. II pag. 174.
42 bis I. Delaway : op. cit. vol I, pag. 78.V. si M. de Ko-
galnitchan: Histoire de la Dade Berlin 1854 pag. 429.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 139

domn. 5i mai anthiii, scrie deteptul boier, pentru

ca, din Dragoman al lui Kapetan-Paa, nici ua
data nimeni nu se facuse domn, al doilea pentru-
ca.: cacest om nefiind crescut in Fener, nu putea
se scia oranduelile Fenerului sea incai pe ale
epre 'naltei Por;i, unde rernanea se scia si de
caceste teri i de obiceiurile nOstre,.(43
Conform politicei ce urmaii de un secol i
care era singura posibila la Porta, Fanarioii voird
se opund lui Gezaerli-Hasan i vizirului lusuf-
Paa pe un alt favorit al Sultanului, pe Celebi-
Peirake, t ta rapangiul Por>rei .(44)
Celebi-Petrake, Grec de nem i pe cadavrul
cdruia Mavrogheni se sui la tronul Terei-Roma-
nesci, fusese la 'nceput bucatar, der, in curand,
mulo..mita deteptaciunei i norocului seu, lasa
tigaia de coda i o porni in sus spre Inalte func-
ciuni cari, in Turcia, totdeuna tuturor au fost des-
chise cu nemarginita void. Din hamal Paa, din
limongiu Vizir, din pirat Kapetan-Paa. 1 din
caecciii a tot puternic favorit al Sultanului, ase-
menea ridicari s'ail veclut multe in Turcia.
Numit tarapangiu al Sultanului, Celebi-Pe-
trake catiga ua avere colosald 45 se juca cu ;

43 VIcgrescu. loc. cit. pag. 293.

44) I. Delaway: Constantinople ancienne et modern, tradusg.
de Andre Morellet Paris a798 vol. 2), spune (pag. 75 din vol.
I) a acest Gezaerli-Hasan era un sclav georgian, crescut din copildril
cu Padisahul si aruia Abdul-Hamid it dedese de solia pe una din
surorile sale.
45) Depesa d-lui de Choiseul-Gouffier din 25 Marte 1785.

www.dacoromanica.ro
140 Nicolae P. Mavrogheni

miile de pungi 1 tote capritiele i nesaturatele

cereri ale lui Abdul-Hamid el le multamia la minut.
Padiahul 'I iubia, cad etarapangiul, ii da butOie
de parale i pecheuri cu toptanul.
In cestiunea numirii lui Mavrogheni, Celebi-
Petrake, Grec fiind, trebuia se tiny cu Grecii. Era
pentru el, odini6rd numai artist in iahnii i ba-
clavale, ua mandra placere se stea la vorba cu
strdlucitii bei ai Fanarului, artiti intr'ale intrigei,
i cu ei se lucreze la derimarea creditului lui
Gezaerli Hasan i Iusuf-Paa. Celebi-Petrake era
deci in contra lui Mavrogheni.
5i mai era in contra iTauanului, Celebi-
Petrake, pentru ca fusesecum si ce fel, nu sciu
amantul sotiei lui NIavrogheni , dupa marturia
unui contimporan(46).
Fanariotii mai cdtigard in Serai i pe toti
doctorii straini ce ingrijiati de Sultane. Doctorul
Lorenzo promise ca va stdrui din resputeri pe
langd Sultan i rudele lui, pentru ca Mavrogheni
se remand tot Dragoman de armadd.(47)
S'ar fi creclut ca pungele lui Celebi-Petrake,
diplomatia unora din ambasadori, al Franciei i
Fotino : ofi. cit. pag. 174. c Tarapangid2, sell maT bine etarapchanagiul
era directorul monetKriei.
46) Le Chevalier . Voyage de la Profiontide et du Pont Euxin
(Paris, 1800) tom. II, pag. 212.In privinta abatelu! Le Chevalier, a
se vede opera d -luT L. Pingaud, citat in primul capitol al acestuT
studiti si documentele Odobescu. Le Chevalier a Post secretar frances al
Fanariotilor la lag.
47) Depesa d-luY de Choiseul-Gouffier catre d. de Vergennes,
din 25 Marte 1786.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 141

al Austriel, buniOra,(48)intrigile Fanariotilor, sta-

ruintele doctorilor in Serai si calcarea flagranta
a traditiunilor urmate in alegerea i numirea Dom-
nilor in terile romane vor fi tot atatea cause cari
vor opri pe Sultan in loc, si vor face se cads
pentru vecia candidatura lui Mavrogheni, ce
monsieur Mavroyeni, cum it numesce cu dispret
Laroche, secretarul frances al lui *utu la Bu-
curesci (49)
Cu tote aceste piedice, norocul ostrovenului
si creditul lui Gezaerli Hasan i al vizirului Iusuf-
Pasa, ambii favoriti ai Sultanului, furs mai pu-
ternice. Eraii destepti Fanariotii, der nici Kape-
tan-Pasa 1 Vizirul nu eraii prosti. Ghicira pe
doctoril strain! ca lucrezd in contra lui Mavrogheni
si, din ordinul Sultanului, be interclisera intrarea in
Serai. Celebi-Petrake respunse la acest atac di-
rect propunend Sultanului un perches de 4000
de pungi i castigand in partea sa pe nepotul
lui Abdul-Hamid, viitorul Sultan Selim III. 4000
de pungi! ploconul era inteadever imperial si pre
sldvitul Padisah fu cat p'aci se 'ntinda maim. In
schimb, nu i se cerea de cat se surghiunesca pe
Vizirul Iusuf-Pala. Gezaerli-Hasan veclu primejdia
i, la vorbele Sultanului care 'I spunea ce dar
imperatesc voesce se 'i facd Celebi-Petrake, el
respunse bland a Inalt-preuminatul Padisah ar

48 DepeOle citate la nota t 1.

49 Depqa lui Laroche clue d. de Vergenner din to Maid 1786.

www.dacoromanica.ro
142 Nicol ae P. Mavrogheni

pute, nu 4000 de pungi, ci 4ecimi de mii de

pungi se primesca de la Celebi-Petrake deck,
dupa lege, acest Grec neruinat ar fi pedepsit
cum merita ho ;iele lui.
Perderea lui Celebi-Petrache fu hotarita. Ab-
dul-Hamid, nici vorba, voia mai bine, in loc de
a primi un dar de la un ghiaur, se more pe
acest kiopol-ghiaur i se 'i confisce tots. starea,
mai cu sema,i acesta era un motiv puternic
in judecata Sultanului,ca Celebi-Petrake adusese
de curend pentru casa lui nesce tapete i nesce
covOre de ud frumusqa deosebita, ier Sultanul
tot acum construise pentru una din sultanele stile
der nu mobilase Arica un palat pe marginele Bos-
forului (So).
Celebi-Petrake fu arestat i pus la cazna pen-
tru a 'i spune tote boga4iele, ier in diva cand
Mavrogheni victorios fu dus la Serai ca se pri-
mesa. domnescul caftan, nenorocitul ttarapangiii)
fu tirit inaintea cortegiulul noului principe, 'apoi
omorit din ordinul Vizirului, aa ca eind cafta.-
nit i intarit din Serai, in fruntea alaiului, Mavro-
gheni veclu cadavrul lui Celebi-Petrake i audi in
u4irne glasuri cari 'i prevestiall i lui acestai
sorta intr'un apropiat viitor 51).
Fanario0 speriaci tacurd, ambasadele nu di-
sera nimic afara de aceia a Rusiel care se facu

50 Depea d-luT de Choiseul -Gouffier din 26 Marte 1786.

51 Acela0 depeg.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 143

cata-va vreme ca se supera de numirea noului

Domn(52).
Mavrogheni pleca. in .era..
Nu scim nici un amenunt de modul cum el
a ajutat pe Gezaerli-Hasan i pe Vizirul Iusuf-
Paa, protectorii sei, in lupta ce acetia intreprin-
sera la Porta pentru a lui numire (53), i nu scim
ierai nimic de cele ce facu cand se sim0 antaiu
Domn al Terei-Romanesci. E peste putinta ca
nevrosa se nu '1 fi sguduit sdraven in acele mo-
mente hotaritOre, cu tote ca s'ar pute susOne cu
probe sciincifice ca, adeseori, nevropa0i, in mo-
mente solemne 1 decisive, se concentra in sine,
sunt numai minte i judecata i au asupra for
inile ua, putere supraomenesca.
Mavrogheni trebue se se fi tinut energic i
se fi pus stranic freil fantasiei i nasdravanielor
stile, caci, altmintreli, deca ar fi facut de la in-
ceput vre-una b6cana de tot, atat Pitarul Hris-
tache cat i Dionisie Eclesiarhul, Fotino i mai cu
sema Ienachita. Vacarescu, care nu putea se '1 su-
fere, s'ar fi grabit a o inregista cu deosebite
amenunte.
Nu facu deci nimic la Constantinopole.
Vine in tern, la Bucuresci, ca toti Domnii

52) Depesa d-luY de Choiseul-Gouffier din ro Aprile 1786.

53) Depea d-luY de Choiseul-Gouffier din 15 Aprile 1786
Ce Grec, aussi intrepide qu'audacieux, est dicidi a perdre la vie ou a
devenir Prince de ValachieD.

www.dacoromanica.ro
144 Nicolae P. Mavrogheni

de mai 'nainte. S'areta in primele dile bland,

bun, drept, linistit, dandu-si multa ostenela a pri-
cepe pe boeri, cad rbmanesce nu scia de loc, er
turcesce si grecesce forte puffin. Mavrogheni vor-
bia limba levantina, un fel de limba a porturilor,
amestecatura informa de tote limbile vorbite in
marile din basinul Mediteranei (54).
Boerii cart, ca Ienachita. Vacarescu, aflasera
prin coresponden0 for din Constantinopole cele
ce se petrecusera de la I lanuariu pene la 2 5
Set 26 Marte (55) 1 786 in Fanar si la Inalta-POrta
cu numirea lui Mavrogheni Domn in Tera-Roma-
nesca,boerii sciaii ce fel de om este, adica ua
ictromci sea fiozna a firei, un writ, i de aceia
remasera incremeniV, asteptand inceperea nas-
dravanielor.
Poporul ense credea alt-fel.
Pitarul Hristache dice :
La letul opt-decT-si-sese,
Dupg ce s'aridicase
Cu domnia din norod
Mihaiii-utul Voevod,
Nu trecu cite -va 4ile
'auclim de domn cg vine
Unul ce a fost in treba
Dragoman pe Marea-Albg (56)

54) Vfiarescu : lot cit. pag. 163.

55) V6carescu spune 26 Marte 5786, ler d. de Choiseul-Gouffier
25 Marte 1786.
56) Marea-Albd era pentru lAtranT Dardanelele Si Archipelagul.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 145

Ce 'i dice i Mavrogheni,

Iscusit i om al trebi;
i ancl i-un dar mai are,
Cad e om i vitez mare.(56 bis)
Ajunse in tern la sfarsitul lui Mai 1786.(57
La Mitropolid, in diva ungeril i introndrei, se
purtase forte bine. Nici ua deosebire intre el si
cei-l-alti Domni fanario ;i de mai 'nainte. Slujba se
fdcuse dupd vechile obiceiuri ale terei, mai bo-
gate in pompa si alaiii imperatesc de cb.nd cu
Grecii,(58) numai ca dascalul grecesc, in logosul-
engomion ce rostise dupd slujba, pusese, probabil
dupd ordinul noului bei, un paragraf la auglul cd-
ruia boierii si tot clerul sirrqira ca un fel de re-
core nu de bine prevestitOre. Dascalul clisese : .fiesce
ecarele se se grijesca a petrece bine si cu fapte
tbune, cad eel ce se va prinde in vinovatid, i se
t va respldti de Maria Sa cu pedepsd grea, de nu
t'i va remane remasita a lua resplatire in cea-
claltd lume de la Dumnecleti.,(59)
Acest fapt, comentat forte de boeri, trebue
alipit de un altul, care ierdsi scOte pe Mavro-
gheni afard din cercul obiceiurilor fanariote : de
la Mitropolid si pene la Palat, noul Doinn tinu a
56 bis) Din prima parte a !starlet Ita Mavrogheni, In Buciumul
No. 7 din Ianuariil 1863.
57) Viic5rescu : loc. cit. pag. 293.
58) Condica de aiceiuri a logof. Gheorghake, In Cronicele In-
gdInicenu, t. III.
59) Tesaur de Mon. lstor. tom. 2. Chronograful ha Dionisie
Eclesiarcul, pag. 167.
34,435. 10

www.dacoromanica.ro
14G Nicolae P. Mavrogheni

fi preces de doui gealaci imbraca0 cu camai de

zale. De ce?
Alt fapt : garda lui personals nu era corn-
pusa din Arnatql ci din Levantine, i anume din
Galeongil, adica marinari de pe galionele(6) Sul-
tanilor, foti piraci de felul eel mai crunt i pe care
add nu 'I mai vedem de cat in operete, der care,
pene la cucerirea Algerului de catre Francesi,
erail spaima oraelor de pe tiermii Mediteranei.
Galeongii lui Mavrogheni se facura de po-
mina in Bucuresci. Pitarul Hristache dice :
Avea cake -va span4urati,
In port schimbat imbracati,(60
Cu nesce mintene scurte
Numai pen' la breg fgcute,
Cusute cu ggitanuri,
Si la brine iataganuri;
La cap turcesce legati,
Cu alvari largi imbracati,
Si cuta pen' la genuche
Cu gaitanuri pe muchie;
Cu imineY in piciare
Si cu genunchele goale;
Cu manicile sumese
$i prin maul' glOntele dese : (62)
Galeongir le gicea
De 15.ngg el nu lipsea.

6o) CorabiT mail; EspanioliY Antall."' numisera ast-fel cor5biele for

de transport. La Turd, corabiX de 0sboY (ttin6nu : Elementele tur-
test). in limbo romelm; BucurescY 1885, pag. 45).
61) Adia asa cum BucuresceniT no ma! 0cluserl.
62 Adicit : intru nimic le era 0 dea cu pusca orY cu pistolul.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 147

Cu tot discursul dascalului grecesc, cu tOta

vederea nu tocmai linititOre a gealatilor imbra.'
caci cu cama.i de zale i a fioroilor galeongii,
lucrurile mersera. bine. La sairutatul manei, dupa
ceremonia de la Mitropolia, 63) Mavrogheni nu facu
nimic. Se potolea singur, de i focul ochilor nu
putea se i'l stinga. Mai pe urma, in primele Mile,
invita la masa pe Mitropolitul Grigore, betran i
bolnav, pe Filaret al Rimnicului i pe Cosma al
Buzeului, ii cinsti i 'i imbraca cu haine imblanite
de mare pret. Intr'alta cli, Indata dupal sosire, in-
vita i pe boeri la masa i 'I cinsti in felurite
chipuri, de i toti Vacarescii, Brancovenii, Ghicu-
culescii, ampinenii, Cretulescii, Filipescii, Falco-
ienii i Racovitescii erail cu frica in sin i atep-
tail din minut in minut se '1 ajf5uce de sus on
din iad.(64)
Se uitail in chipu-i i inghetaii. 5i aveau drep-
tate bietii boeri! Mavrogheni era inalt, uscativ,
negru la fata i totdeuna incruntat. Era stranic
la infaciare ; vorbia ca i cum arfi spart in gura
samburi de masline. Micarile i-erail iuti; nu pu-
tea se spuna ceva fara a fi dat din mani i din
pici6re.
Adaugeti portul lui turcesc, cialmaua, pisto-
lele i iataganul ce purta totdeuna, i vedeti deck

63) Dionisie Eclisiarcul: loc. cit. pag. 167.

64) VIcarescu: loc. cit. pag. 293.

www.dacoromanica.ro
148 Nicolae P. Mavrogheni

la prima masa domnescd, boerii nu inghitird nu-

mai noduri.
5i Arica! Mavrogheni nu era apucati nevro-
patul nu incepuse cu faimosele vasuri, chimere,
nevricaleiistericale,i mai cu semd nu dedese anca
peste el, din norocire, obicinuitele atacuri de epilep-
sia la cari era expus,atacuri ingrozitOre dupd cari
veniaii accese de frenesia. teribila. 65)
Mavrogheni se tinea ; ferbia in el, der n'a-
reta nimic. Din contra,
II vedeal et.) plecaciune
In cat era o minune,

dice Pitarul Hristache, istoriograful lui.

Poporul, negutatorii cei mici i boerinaii '1
judecard altfel de cat boerii cei mari, cari '1 sciaii
de mai inainte ce fel de om este. Veclendu4 ca
aruncd fora mesurd baciurile in drepta i 'n stan-
ga, i ca, cu tipsiile, se dail stambolig66 i fun-
duclai(67) galbeni i lei essindari, ei incepusera a
se ferici ca. le-a sosit Domn cum de mult nu mai
avuseserd.
65 Michel de Kogalnitchan : Histoire de la Dade (Berlin, 1854)
pag. 43o: (D'une imagination dereglee, tl etait souvent attaque d'e-
pilepsic.s
66) Stambol, galben de Constantinopole, care circula In 4erlt in
timpul luY Alexandru Ipsilante. Valora 8 leT (Iinenu : Elemente tur-
reset', etc. pag. 95).
67) Funduclia, moned6 ce circula in timpul luT Caragea. Va-
lora i 1 leT $i era jumgtate de !Undue' care valora 22 leT (ainenu :
El. turc. etc. pag. 45).

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 149

toti multamiam clicend

Ca am dobandit Domn bland.

Nu trecu mult timp, nici macar ua lurid, si blan-

detea lui Mavrogheni se area de ce fel este.

E peste putinta ca, din emavroghenestele

fapte, ce cun6scem astddi se se tragai de un psi-
cholog medic, ca dr. v. Krafft-Ebing, conclusiunea
sciintifica si reala ca noul bei al Terel-Romanesci
avea nervi, sea mai propriti, centrele nerv6se,
bolnave organic, adica din fire,cu alte cuvinte
ca. Mavrogheni era nebun.
La el, turburarile erail mai mult funclionale,
;ineail cats -va vreme si incetail dupa un timp
Ere -care. Chiar de s'ar cun6sce cli cu cli vieta lui
Mavrogheni,cum se cun6sce pentru vr'o ca0-va
ani, cli cu di, vieta lui Henric IV, regele Fran-
ciei,cine ar pute spune cu deamenuntul cau-
sele cari pricinuiaii turburarile, si causele cari le
faceau se dispara si (Jail lui Mavrogheni posibili-
tatea d'a intra in rindul 6menilor in tota firea,
cu tare si petrundetOre judecata? Nimeni, cad
nimenui nu i-a venit in gand, ba nici chiar ni-
menea nu ar fi putut se 'ina un tjurnal, ame-
nuntit, atat de ndsdrAva.'niele cat i de faptele
bine gandite si bine saversite ale nevropatului
Doran.
Pitarul Hristache dice intr'adever:

www.dacoromanica.ro
150 Nicolae P. Mavrogheni

Incep dup'a mea idee,

Cu vr'o cate-va condeie,
Povestea mavroghenescg
Din toat' Ora roma'nescg;
aci nu e dupg dreptate
A o lgsa la lig parte,
Fiind lucruri minunate
5i peste fire ciudate;
Intemplari nepomenite
5i fapte neaudite,

der nu spune deal forte putine dintr' aceste = ne-

auclite fapte,.
Noi vom inregistra pe cele mai caracteristice
ce ni sad pastrat de istorid, de cronicari 1 de
al# scriitori.
5i'n prima Enid fu schimbarea la facia a lui
Mavrogheni in relaOunile stile cu Inaltul cler i
cu boerii cel marl. Ii invitase pe rand la masa i
se purtase cu fid-care dinteenii = cu atata ple-
cdciune in cat era o minune,. Avuse ore acesta
bund, prietenOsa 1 blandd purtare, pentru ca era
atunci in tota firea, seii din zefiemea, din acea
ironic impinsa la estrem, care este una din no-
tele generale ale secolului XVIII in Apus i ore-
cum la Resarit, in clasele carmuitOre ?(68)
Ori-cum ar fi, indata dupa aceste mese, cari
avuseserd resunet in trepta ba-boerilor Orel, Ma-
vrogheni cere fia-caruia, dupa stare i putere,
cate Jo, zo, 30 i pene peste 6o de pungi de
68) Das vdrige lahrhundert spOttelt slice un istoric german.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 151

bani.(69) Se nu dal, era prapddul lui Dumnecleil !

De aceia, dais mereu bietii boeri, dais in Bucu-
resci si &a in Craiova, cad acolo auclise Domnul
ca se derimd de vechime casele domnesci. Ceru
parale se le facd si, bine irqeles, nu le facu.
Sta la Divan cu boerii si judeca pricinele ce
i se infatisail. Nici nu cresta pe boeri. Hotara
singur, si hotara adesea ast-fel ca poporului si
boerinasilor judecd.Ple tmavroghenesci, le placeau
forte. Nu se gandia la nimic; judeca dup.. cum
it rapeclia fantasia. Lui Va.carescu i-e rusine se 'i
scrie faptele, atat i se par de smintite si de ne-
demne 70). A4li ense, nasce intrebarea cum se facea
de se judeca in cele mai multe rancluri asa ca
poporului el pldcea, ier faima populard. '1 repre-
sinta, dupa cum vom vede mai la vale, ca pe un
erou din poveste, cu multe si felurite daruri in-
zestrat.
Batea si batea de sventa, der iubia. Nici un
Domn n'a pus ca Mavrogheni mai deplin in prac-
tica proverbul frances qui aime Bien, clatie Bien.
Diva namecla mare, s'auclia prin Lipscani, prin
ulitele si uliciOrele cari duceati spre manastirea
S-tului Gheorghe -Nou, on prin ulitele industriale
de langa Curtea- Vechia un tropot repede de cal.
Cine era ? Mavrogheni calare, cu piciOrele gole

69) Dionisie Eclisiarcul : Cronograf. In Tes. de Mon. istor. vol. 2,

pag. 192.
70) Istoria Impr. Otomani, in Tesaur de Mon. istor. VOL 2,
PaE 293.

www.dacoromanica.ro
152 Nicolae P. Mavrogheni

in iminei i urmat de vr'o cati-va galeongil. Val

bietilor bacani, brutari, cavafi, cojocari i alte
bresle. De-i prindea cu ocaua mica, on cu musca
pe caciula i mita in sac, ii zapacea in batai cand
nu'i scurta de la palma (71), der ii i apara de
boeri i 'n contra nedreptatilor, er plangerile for
aveail resunet in inima Domnului.
Nu sta locului nici u6. data. L'apuca sa piece,

Si pe unde nu gindeaT,
P'acolo it intalniaT;
Tiptil, pe jos ski calare,
Prin tirg seu prin mahalale,
Une-ori in port turcesc,
Alte-ori calugAresc.

and era tiptil seil in port calugaresc, pe la

2 3 dupa prand, if placea mai cu sema se vi-
siteze bisericele. Din porunca domnesca,i po-
runca lui Mavrogheni insemna ceva, preotii de
rand in septemana erail datori se stea de dimi-
neta. i pene sera, ba chiar i nOptea in biserica,
pentru a respunde la cererile evlavioilor 72.. Val
71 Pitarul Ifristache dice :
Ca de o mica pricina
Te pomenee ea. '1 anina.
dupa ce se intorcea
VedeaY colea Si colea
Cate unul atarnat,
De o sandrarna legal,
72) Dionisie Eclisiarcul: op. cit. certificd faptul la pag. 168, ar
Pitarul Hristache ni'l zugravesce cu reunite anAnunte.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 153

preotului care nu ar fi fost in biserica in cliva

and l'ar fi harazit mania lui Dumnecleil cu ua
visits d'a lui Mavrogheni! Ace la mai bine se fi
intrat in gaud. de erpe.Patimisera popii foc i
pars 1 'n vremea lui Constantin Mavrocordat,
cand ii inchidea cu d'a sila prin biserici ca se '1
faca burduf de carte (73), der ca acum nu veclusera
spaimal i fior mai diavolesc.
,Si stall bie;ii popi s&acii
In spanga, scii, ca soldatii,
Toath diva nelipsiff,
Uitandu-se pe la sfinti,
Avendu-T parigoria
La a for melancolia.

Plimbairile domnesci, adica cu alaid de curte,

ale lui Mavrogheni se asemenail in privino nas-
dravanielor cu acelea ale lui Iancu Sasul, Dom-
nul Moldovei, care se plimba in mieclul verei cu
sania de os. 74)
D. Ion Ghica spune despre aceste faimose
plimbari urrnatOrele :
4 Dupa prancl, resturnat inteua caleca poleita,
a trasa de patru cerbi cu cornele de aur, eia la
c plimbare, inconjurat de ciohodari(75) cu fuste
73) Cronicele IfogIllnidnu, torn. III, Cronica luY Ienache KogKlni-
cenu, pag. 203 si pag 213-214. - D'atuncY pate si locuOunea : el ce
atata carte? c6. n'o sd to fact popK I
74) Miron Costin, loc. cit. pag. 235.
75) Ciohodar, slue domnescl; bapciokodar, antaiul chtaras al
palatulut. (ainenu: op. cit. pag. 32).

www.dacoromanica.ro
151 Nicolae P. Mavrogheni

albe i ilice rotunde din cap de samur in cap,

e de arnauti i de soitarii(76) cu caciuli lungi de
(postav pestrit, impodobit cu code de vulpe i
.clopotei, cari jucau chiocecurile pe langa trasura
domnesca, se strimbail 1a trecetori i insultau
(femeile cu vorbe nerusinate. Cu ast-fel de alatil
mergea de 'i bea cafeua i ciubucul Tanga ha-
evuzul din frumosul chioc de la Isvorul Tarna-
c duirei, in sunetul surlelor i tobelor, al meter-
chanelelor(77) i tumbelechiurilor(78).,
and te chiama la Palat, te puteai spovedi
i griji in tOta voia, cad numai de intors, on
sdraven, on \rill, nu erai sigur. Cat dura au-
dienta, cei de acasa te jaliau ca pe un mort.
Te apuca fiorul de la intrare in palatul
domnesc,
Dacd mergeal si la curte,
Vedeai altele maT multe ;
Te uitaT prin spatdrid,
12.&naneal la aporid:
Vedeai sabiT ferecate,
Tot prin pdreti spandurate;
Mai pistole, buzdugane,
Mazdrace (79) i iatagane,
Safi, hangere, cutite,
Ca acele ascutite ;
Maciuci, maT pusci ghintuite,
Toate prin paretT lipite.
76 Soitarizl, paiacA.
77) Mehttrhanea, band de musicancr.
78) Tumbelechiii, cimbale.
79 AIazdrac, sulitl seil mftiu01.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 155

Te 'nchinai i intral in odaia domnesca, qi-

cendu';i: ce-o vrea Dumneclell, ua mOrte am !
Dupd metaniele i inchinaciunile cele mai
adanci, in timpul carora l'aucliai bufnind i sfo-
raind, cutezai a ridica ochii asupra-i. GrOza to
facea se pled indata speriateleli priviri.

Cal vedeaY c'un harz strain 8o

Nu sern6na a cretin;
Cand it aucliai vorbind,
Incremeniai tremurand
Din damuit i din chi afir,
Si din as i din caldir 8r
Nu'l mai puteal potoli,
NicT a'l mai inconteni.

Sunt forte pucini contimporanii cari au pu-

tut sell timp au avut se-1 privesca in faca, caci
cine scie ce ar fi citit nevropatul in oglinda o-
chilor interlocutorulul seil.
Tocmai pentru ca sunt puOni la numer aceia
cari s'aii uitat drept in facia -i ca se'l vecla ce fel
de om sell de fera este, au nascut indata., nu-
So' In colectiunea de portrete a AcademieY Romfine nu se aflI
portretul ha Mavrogheni, pe lfing6 acelea ale celor-altY DomnY faila-
riott Lfisatti-s'a se i -ill fact vre-o data? Nu scim. Cela ce cun6scem In
privinta chipulta sit suns datele cronicarilor si strAinilor cXletorY. --
De altmintrelY, acesth figurli trebuia se pironescl cu tKriii atentiunea
privitorulul, de Ere -ce un ofiter austriac, venit ca spion In Bucuresci,
o schita in Laing si apoI dete schita unuY templar din SibiY, care avea
un deosebit talent in gravurl, se i-1 graveze In cupru. Engel : Gesehichte
der Walachey and der Moldau Halle, 180o tom. II pag. 52.
81) lnjurlturY turcescY.

www.dacoromanica.ro
166 Nieolae P. Mavrogheni

mai peste 10 15 ani, ud mulcime de fabulOse

caracterisari ale chipului yi insusirilor lui Mavro-
gheni.
Poporul dicea ca :
Mavrogheni era un Arap negru, cu buza
de ua palm6., cu co4ii scosi afara ca de mistret,
cu ua a doua gura la cefa, pe unde scotea
osele cand inghicea mielul neamestecat;,
sea ca :
eMavrogheni avea din0 de oriel ; ii aduceati
(saci cu rubiele i cu icosari, ii baga in gura, ii
facea praf cu dinlii, $i apoi ii ingh4ia
seu ca :
Mavrogheni era scris pe mand pe pi-
ciOre cu slove turcesci pe sub piele, tiparite cu
ierbd de pusca ca se nu se lipescd glorqul de
densul. Ce a mai tras Pasa de Rusciuk pene l'a
eomorit ; numai cu iataganul i-a venit de hac (82).
Tote aceste caracterisari, asemenea celor
din miturile n6stre populare, pleca de la un punct
adeverat cresc apoi prin bogata fantasia a po-
porului. Faptele firea lui Mavrogheni le justi-
fica pe tote. Cad, inteadever, cand l'apuca sdra-
yen, cand era 'n frenesiele ce urmau dupa ata-
curile de epilepsie i se efacea, inaintea ochilor
cite 'n lume 'n sore, Mavrogheni devenia ca
ua fierd selbaticd. l7iva on noptea, se scula, alerga,
racnia. Trebue se faca miscari violente, se fuga
82) Ion Ghica: ScrisorY (edit. 1887) pag.. 503 505.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 157

unde-va, se se perch de el insui, se scape de

vedeniele ce'l chinuiaii.
In asemenea moment ingrozia Bucurescii aler-
gand ca nebunii in gOna calului pe tote u14ele
orawlui i sberand mai tare ca ,caleongii cari '1
urmati desmetici, faimosul strigat Langan Vaar!
(foc 1). (83).
Tot and era in asemenea escitaciuni i cal-
duri chinuitOre, el sui pe marele negustor d'a-
tuncea, Stefan Baltarecul 84) in turnul Colcei i'i
clise ranjind ; t Scii c'am visat acli nOpte pe scan-
e tul Nicola i mi-a spus se to asverl de aci jos?.
Ier cand Baltareu ii respunse dupa indemnul
lui Sava care 1 ins4a : c bine, Maria Ta, der i
g eti am visat pe sfantul Spiridon care mi-a cerut
tse-i aprincl ua luminare de 5o de pungi de bani,
ci deed voiii muri, cine se i-o aprincla ? Ma-
vrogheni, cu mobilitatea estrerna a nevropacilor
i a nebunilor, 41 schimba (85 ideia, i Baltaretu
scapa cu vieta pentru a mai face cunoscin0. i
cu alte primejdii in vremea Muscalilor lui Milo-
radovici (86).
83) I6n Ghica: ConvorbirY Economise (BucurescY 1879) vol. IL
pag. 56o.
84) A se consulta, In privinca acesteY personalitecT mat de cu-
ri6se, una din cele maY trum6se Scrisorr ale d -luY Ion Ghica (oft. cit.
pag. 491-515) si din Documentele Odobescu, vol. III, pag. 197.
85) E In de obste cunoscut faptul ce i s'a lntemplat d-ruluY
Taustg la IasT la Golta. Singur c'un nebun, acesta vrea se'l arunce pe
ue ferestre. Cu sange rece, doctorul If vise : nu e trebe mare se sari
de sus jos, ci de jos sus. AtuncY, du-te de serT de jos aci sus, vise
nebunul dandu-I drumul.
86) Din memoriul generaluluY comite de Langeron.

www.dacoromanica.ro
158 Nicolae P. Mavrogheni

and nu era 'n calduri, Mavrogheni pricepea

forte bine ce este si ce nu este de folos pentru
Domnia si popor. HrisOvele pentru cismelele Bu-
curescilor, mesurile luate pentru darea drept4ei
de o potriva la tOta lumea, spaima ce bagase
in mituitori si 'n hotii de drumuri, paza .erei in
contra serhatliilor, hrisovul(87) pentru slujba spa-
tarului, cailile de judecata, proclam4ele sale
catre sera 88) si corespondinta cu ambasadorul
Franciei(89) de la Constantinopol nu ni'l areta ca
pe un nebun, ier modul cum sciu de la inceput
se aduca la respect pretenOunile Austriei in ces-
tiunea pasunatului vitelor venite de peste mun;i (9
ne probeza ca, Roman on neroman, on -ce Domn
al Orel' a cautat se infrene si pe terenul econo-
mic poftele nemesurate ale puternicilor nostri
vecini.
Ce e dreptul ense, pe boeri nu putea se'i
sufere nici cand era in linisce, nici cand se sbatea
in alucinaOuni. Cu ei era cumplit si cumplit fall
mesura.
De ua parte incetinimea boerilor si prudenta

87) Revista Istoried a Archivelor Ronsdniel (BucurescT 1874)

Hrisovele din 27 Aprile 1787, din 20 Mane 1787.
88) Ibid. anaforaua boerilor cAtre POrtX din 22 Aprile 1787.
SerhatliY sunt Turcil mitrginast
89) Doeum, Odobescu, vol. II, scris6rea luY Mavrogheni atre d.
de Choiseul-Gouffier din 9 Novembre 1787 si r6spunsul ambasadoruluT
frances de la inceputul luY 1788.
9o) Engel: Ceschichte d. Moldau and d. Valachey, tom. II, pag.
52. V. i Hurmuzake : Doc. cit.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 159

for impinsa pene la estrem der forte necesard in

vremurile acelea (90, de alta parte moliciunea for
firesca, maiestatea tembela i repulsiunea ce sim-
tiau pentru ostrovenul hoc de mare, scoteati pe
Mavrogheni din on -ce rabdare. 5i nu era grew
pentru acest nevropat se'i perc;la la minut sa-
rita i din om se devina fier6.. Avea cu boerii
ua purtare care 'i baga in pament. Intr'un rand,
cu un disprec brutal, Oise unuia din bai-boerii
care avusese curagiul se'i spuna cate-va din pasu-
rile terei : r Deca ar fi voit Dumnedeu cu tera
casta, nu me tramitea pe mine Domn g 92 , cu-
vinte tipice i cari zugravesc forte bine pe Ma-
vrogheni.
In Divan seti in odaia domnesca, stand de
vorba cu until ski cu mai multi boeri, de odata,
din chiar-senin, l'apuca i, batendu-se cu pumnii
in cap i smulgenduli per din barba, racnia cat
ii lua gura ;
Nu sciti ce am visat acli-nOpte?
Povestirea visului sea a vedeniei era totdeuna
urmata de ceva care numal placut nu era pentru
boeri(93).
and surghiunea, dupa cum vom vede ca
va surghiuni pe cei d'antaia boeri al terel, Mavro-
91) Se va vede acesta in capitolul III at acestuY studiil.
92) Ion Ghica ; Convorb. Econom. vol. II, pag. 56o.
93) i cu coc6nele de boeri tot ast-fel era. A se citt In discursul
de recepciune al d-luT Ion Ghica la Academia Romand, despre Ion
Compinenu, cele ce Mavrogheni facu mumeY acestuia, Luxandra Cam-
pinenu.

www.dacoromanica.ro
160 Nicolas P. Mavrogheni

gheni plangea impreund cu boerul nenorocirea ce

ca.dea asupra capului acestuia, apoi, la plecare,
rinjea clicendu-le cu batjocoritore ironi6. : xce).Ov xcerE
igdotov, I ovza caletoria bung, boerule !(94)
Tot ca semn de enorm dispret pentru inde-
retnicia boerilor, el iii facu ca clucer calul seu
de alai-id, pe mult cunoscutul Talabafa, i 'I
imbractitocmai cum odiniord Caligula calul set.'
Incitatus,in mare pompa cu un caftan anume.
5i ierai, pentru a '91 ride de boeri, dede pe
rand increderea sa nemarginita i, firesce, carma
afacerilor terei, unor omeni ca Perdicarul,Ionitd
Papuc, Dimitrtichita Turnavitu, i ostrovenului
Sava, celebru mai tarcliii sub numele de = Carni-
narul seu Bimbasa Sava ,(95)
Perdicarul ii placuse pentru ca 'I citea in
stele, ii descoperea in fie-care di cate ua taina a
viitorului si 'I spunea, cum dice sagalnic Pitarul
Hristache, nisce tminciuni de minune*.
Ionita Papuc, 96 ciocoiu deseversit ca Andro-
nake Tuzluc si ca Dinu Paturica ai lui Pelimon,
era un lipsit de on ce credin0., de on -ce lege,
gata la tote crimele si infamiele. La Craiova,
unde Mavrogheni ii tramise caimacam se facu de
pomind. Ghicea pe enedate bobii, pe tine are

94) Ion Ghica: Convorbirr Econ., tom. 599.

95) Sg adaugem pe langa acestia si pe un Desliu despre care
nu scia nimic, de cat cif. Pitarul Hristache ne spune ca a rest la mare
cinste si apoY a cadut Inteua adanca dtsgratia.
96) Dionisie Eclisiarcul : op. cit. pag. 176.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 161

i pe cine n'are bani, intocmai ca faimosul delator

Chrisogon din vremea lui Si la.
Sava de la Patmos 97) era, pOte p'atunci,
capul galeongiilor ; curagiii neinfrenat de ienicer
i iretenia vulpesca de Grec; sot nedespartit al
Domnului ; totdeuna fata la scenele ce Mavrogheni
fa.'cea boerilor.
Cel mai insemnat ense dintre toti favoritii
lui Mavrogheni fu cel d-al patrulea,

Adica-te Turnavitul
Dimitrache, pricopsitul.

Cu acesta Mavrogheni era trup i suflet :

Ori-ce i-ar fi aretat,

Nu esia dintr'al seil sfat.
Atat i-se incredirqase,
In cat pe top ii uitase.

iret sea tot cu paseri in cap, Turnavitu 98)

era tocmai omul care se potrivea caidomaz cu
Mavrogheni. Tote nasdrdva'niele ce nascead in
imaginatiunea superescitata a stapinului, Turnavitu
le gasia forte firesci i forte lesne de indeplinit.

97) Pitarul Hristache.

98) FiT sell rude ale luT Turnavitu all trait pens maY Incoce.
Inainte de acest c Dimitrach4a, care speriase Bucurescil, gasesc pe un
Alexandru Turnavitis, dascal de limba grecesca la colegiul din Bucu-
rescY pe la 1752 (Chassiotis : L'instruction ches its Grecs, pag. 80).
Fse,r3.5. 11

www.dacoromanica.ro
162 Nicolae P. Mavrogheni

Era detept 1 era c piicher 1 i c pehlivan , ; asur-

dia pe Mavrogheni cu planuri i cu vorbe. Repu-
blicanii francesi din Bucuresci i Grecii cari, tot
in Bucuresci, planuiail cum au se puna ierai
crucea pe cupola Santei-Sofia din Constantino-
pole eraii prietenii sei. Cu acetia, Turnavitu dis-
cuta cum avea se libereze vechiul imperiu al Bi-
zancei din manile

Taw doicov Movaovapdvarv,

TIN !Eaddog 71;iv z-vecivvwv.

Hortolan, negustor frances din Bucuresci(99),

Emile Gaudin la Constantinopole, Rhigas tot in
Bucuresci(100) infierbintati pe Turnavitu, ier acesta
scotea pe Mavrogheni din tote ra.bdarile omenesci.
Era, inteadever, timpul desperaOlor, le regne des
sans culottes (1O1), c vremea apelpisiOlor,, i kroxiis
wir,v d7TE2.7ru6ptivwv.(102).
Ast-fel de om fiind(I03) i ast-fel de omeni

99) Docum. Odobescu, scrisorile luY Hortolan atre Emile Gau-

din, la pag. 95 $i urnalt. A se redo' si la Revue de Geographic (Pa-
ris 1881 . Aprile.Cf. Balcescu: Sp. IOn Cantacusen, In Magaz. Istor.
I, pag. 599.
moo Revue de Geographic (1881, Aprile) studiul luY Ubicini:
La grande carte de la Grbce par Rhigas.
sox) Din scris6rea luT Hortolan, maY sus citatl.
502) Ion Ghica: Convorb. econom. tom. II, pag. 558.
103) Nu 'nteleg cum R. Walsh, ata$at pe 16.ngit ambasada lor-
duluY Strangford la Constantinopole $i autor al unuY interesant Voyage
en Turquie (trad. Paris. 1825) dice (pag. 222) a Mavrogheni a servit
de model autoruluY opereT englese intitulaM Anastase. Ce e drept,
nu cunosc acesta lucrare.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 163

avend in giuru -i, Mavrogheni incepe lupta in con-

tra Rusi lor si in contra Nem Oor.

P'atuncT trIsniad tunurile

De le mergeati fumurile;
De trAsnet mult si de plesnet
ItY sbura Orul din cre$tet.
(Pitarul Hristache)

In prima septemana a lui August 1 787, Tur-

cia declard resboin Rusiei.
De si nepregatita, imperatesa Caterina puse
indata in miscare doue armate : una sub comanda
principelui Potemkin care avea se opereze in Cri-
meia, er alta sub comanda feklmaresalului, Petre
Romantzov, care trebuia se intre in Moldova si
de aci, de va pute, se se cob:we din victoria in
victoria. spre Dunare.
In virtutea tractatului incheiat cu Caterina in
contra Turciei, Josef II declard, si el, resboiil Sul-
tanului in Ianuariii 1788. Printeua gresela care
'1 va costa mult, armatele sele 41 intinsera indata
linia de bataia de-a lungul fruntarielor, cari se-
paraii atunci statele imperiului habsburgic de pro-
vinciele stapanite in fapt de Abdul-Hamid.
Resboiul tuna si avea se tune mereii din tote
partite.
Timpul acesta era cel mai potrivit cu dorin-
ele, cu pofta de nasdravanii, cu firea cea sucita
i infla'carata a lui Mavrogheni.

www.dacoromanica.ro
164 Nicolae P. Mavrogheni

Indata ce Porta declara resboiu Rusiei in-

chiclend ca de obiceiii pe ambasadorul acesteia, d.
de Bulgakow, la .5.01e-Turnur-1(1), Mavrogheni
Oita in sus, i capitala Terei-Romanesci deveni
de ua data un lagar mare.
Mavrogheni voia se jOce acum un rol ne-
muritor. Dorinta lui adanca era ca istoria se 'i
dea un loc de frunte printre suveranii Europel
orientale, i ceia ce '1 chinuia forte era, tocmai
acum, faptul ca gazetele germane nu '1 luau in
serios i nu 'I recunosceau ceia ce viitorimea avea,
-el era convinsse 'I recun6sca cu prisosintd.(2)
Pentru a 'i indeplini menirea cea strd.lucita
pentru care se credea chidmat, Mavrogheni ju-
decd, nu fard cuvent in vremurile acelea, ca ud
puternicd. i numer6sd armata. '1 va ajuta f6rte la
acesta.
De aceia, dede veste in Turcia, in Serbia i

Odobescu : Documente, vol. II, pag. 47. Choiseul catre

Montmorin, scrisore din zo Septembre 1787 : con a fait arreter M. de
Bulgakow le 15 Aoat2,
2) Anastase ou Memoires d'un Gree, &sits a la fin du X VIII-eme
sicle pas M. Thomas Hope, traduse din limba englesa de d. Defau-
conpret, (un vol. In 8. Paris, 1847). Semnalasem cartea fara s'o cu-
nosc, dupa indicatiunea luT Walsh, autorul unuT Voyage en Turquie.
Onor. d. Francudi, profesor la facultatea de litere din BucurescY, o po-
sedii, si a bine-voit a mT-o Imprumuta, ier onor. d. Stefan D. Grecenu,
un iubitor neobosit al istorief nOstre nationale, mY-a reamintit traduc-
tiunea francesa a luT Defauconpret a partilor privitore la istoria roma-
nesca a luT Mavrogheni, si pe care a publicat-o In Remilinul din 1861,
luna luT Ianuaria. Ceia ce ne spune grecul turcit, Anastase-Selim Sabi
eroul volumul luY Thomas Hope, se potrivesce IntocmaT cu cele ce
luandu-ne dupa fapte, am spus si noY In primele capitole ale acestuY
studid.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 165

pretutindeni ca lefa ostailor i 'n genere a ome-

nilor buni de lupta este la dinsul mai mare de
cat in Turcia i la alte puteri.(3 Indata ce faptul
se aucli, ud mu4ime de Turd, Albanesi, Greci i
alte nemuri sburara spre Dunare, o trecurd i se
abatura ca locustele asupra Bucurescilor.
Cu cat acesta multime era mai mare, mai
sgomotOsa, mai neunita in dorincele i 'n firea el,
i cu cat mai numerose erail greutaIile ce ea pri-
cinuia terei i Domnului, cu atat Mavrogheni se
simtia mai bine, mai in ferbere, mai escitat. In-
chipuirile i demonii cari '1 chinuiall ii dedera
pace ; alte vedenii il deschisera ua maririlor ne-
intrecute, cand ochii lui Mavrogheni veclura cum
furnica in Bucuresci cu miile

Unul i unul deliT,

RgsgradenT i VindiliT,
HotinenT, NicopoTenT,
itovenT, TurtucgenT,
ManafT, ArapT, AnatolenT,
DancalicT i GiurgiuvenT,(4)

veniti, toti pe 'ntrecute, din causa lefilor forte

3) Cu atilt maY mull cu cat In Turcia era de datoria pentru
orT-ce bun Musulman s6 merga la Este fail nicY O. plata. In contra
Ghiaurilor.Vacarescu: lstor. Inzflr. Otonz. In Tesaur de Mon. istor.
torn. II, pag. 294.
4) Pitarul Hristache : Istoria faptelor mavroghenesci, publicata In
Buciumul luT Cesar Boliac, (Ianuaria-Februaria 1863, n-rile citate In
primele doug capitole ale acestuY studiil. Vindilil, pate greOt In loc
de Vidinlil.

www.dacoromanica.ro
166 Nicolae P. Mavrogheni

marl, ce Mavrogheni fagaduia intr'una, der pe cari

nu le dede mai nici ud data.
In acest sdranganit asurditor de arme, nota
care e frum6sa, care esalta patriotismul Pitarului
Hristache i care ridica are-cum pe Mavrogheni
in ochii viitorimei, este incercarea ce el facu de a
forma un corp de armata", compus din Romani
de .cera.
Ostai romani in timpul FanarioOlor! eca
un lucru pe care numai un Mavrogheni '1 putea
gasi, el singur din irul Domnilor cari se urmara
de la 1715 pene la 1821.
Mai incredetor de cat Zilot Romanul (5) in
virtutile resboinice ale ceranului roman, Pitarul
Hristache admira cu drag acest simbure de Este
romanesca prin randurile careia se gdsiail pate
flacaii cari vor fi pandurii lui Tudor la 1821.
Pitarul dice :
Ier pe RomaniT de tera(6)
Ce'T strinsese de pe-afarg,
Dui:A ce le fcu lefa(7),
IT maT puse la ug trebg
Ca se invete i mustra
Se scig se dea cu puca.
ApoT se staff se privesci

5) Nu gasesc pasagiul anume; scull ensa sigur ca el se gasesce

sea In Cronica Ira Zilot, edit. dluY B. P. Hasdea, sell In studiul d-luY
Gr. Tocilescu asupra lu! Zilot din Revista pentru Istorill, Filologid ,si
Archeologill.
6 Pe taranY.
7) Pe care mi le-o plati nicY a data.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 167

$i cu drag se pomenesci
De Romanair voinici,
Incd4ati toll cu opincT;
Se to fi dat la ud parte,
Se veclI regule curate :
Cat erati de dragala0
i ndscutT a fi pucaT!
Se mira care-I vedea
,Si la el' gura cdsca,
Ca pdreati c'ati fost catane
De cand au e0t din foie.
De aa mustra curata
Se tot mira lumea tots,
Cum mergeail peste campid
Mandril' i cu veselid.
GreciT, ca nisce magarT,
Se mirati de opincarT,
CarT, de cand s'ati ndscut,
Puca 'n ochT nu au veclut;
Pe carT IT credeati mi,eT
Neslujindu-se cu el'.
CacT eT, cand venial"' in fora,
Intrati cu omenT de-afard;
,Si bunT pentru ost4id
Nu credeati Romani se fia.
i-acu 'n oste de-i puneau
Mai multi fald faceati.

In privinoa armatei lui Mavrogheni i 'n deo-

sebi a simburelui de armata nacionala, Dionisie
Eclisiarcul scrie inteacelai spirit, der cu mai
p4ne amenunte de cat acelea ale patriotului
Pitar.

www.dacoromanica.ro
168 Nicolae P. Mavrogheni

Eclesiarcul dice (8):

iler Domnul Mavrogheni Arica au pus oste
straji pe marginea cerei, Turcii beli (9), cu ca-
petenii beslii, agale i odobasi, aste din /era";
(CA facuse capitanii cu steguri frumOse, zugravite
(Cu sfinci, imbracandu-1 cu capoduri domnesci,
edandu-le i lefi, numind capitania lui SE Gheor-
cghe, i al lui Sf. Dumitru, si al lui Sf. Teodor
Tiron si a altor sfin0,.
Pe Tanga Romani' pe cari formase in corp
i 'I inveta treg-ulele curate, ale resboiului, pe
langa Turcii cari, in loc se piece in lagarul Vi-
zirului, navaliatl spre Bucuresci unde li se spusese
ca vor aye I o lei pe luna de calarec i epte de
de pedestrai(i0), Mavrogheni mai primia, ba anca
cu mandria 1 in ciuda vizirului si pasalelor de pe
marginea Dungrei, pe toff. enicerii nemultami0 i
desertori cad plecaii de sub stegurile Padisahului,
colindand provinciele turcesci i 'n urma se opriail
tot peste Duna're, in ordiele lui Mavrogheni (II).
Grecii cari credeati, ca Rhigas, ca Mavro-
gheni va jertfi acesta armata pentru liberarea
patriei eline, dupe ce se va sferi resboiul cu
Rusia i Austria, Romani, Arnaud, Turd din
8) Chronografikul, In Tesaur de Non. Istor. VOL 2, pag. 173.
g) Belli, soldat de frunte, in I-,Ptinenu : Elemente turceser in
limber rome2ntl. Tot ast-fel : ago va s6 clic6 comandant, ler odoba/a
capitan.
so) Vaclrescu: op. cit. pag- 294.
I s) Choiseul clitre Montmorin, scris6re din 25 August 1787, In
Documente, vol. II, pag. 47.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 169

tote provinciele imperiulul, eniceri desertori, vre-o

cat(! -va Francesi 1 in fine felurimi de felurimi de
(Ventura- "Fora) cari misuiau prin Bucuresci(12),
to0 aceti ostai cari treceau peste 6000 de
Omeni(13) nu multumiail pe inflacaratul Domnitor.
De ce?
Pentru ca, trebue se'i fi dis Mavrogheni, ua
armata nu merita pe deplin acest nume, cand nu
are artileria. Dec!, se organisam artileria! Cate
furs tunurile ce cumpara de afara, cate ceru de
la Porta. i cate gasi in tell la 'nceput, nu scia(I4 .
Ceia ce d. de Choiseul-Gouffier, ambasadorul
Franciei la Porta, scrie ministrului afacerilor straine
din Paris, comitelui de Montmorin(15), e privitor
numai la eserciciele, la insemnatatea militara a
artileriei lui Mavrogheni i la persona aceluia
care o comanda. 5i sci0 cine era acest elopci-
haya, mavroghenesc? Niineni altul de cat un ca.-
lugar frances de la monastirea Cordeliarilor din
Pera (i6).

52) Nu era natiune care s6 nu aibI atuncY la BucurescT unul

sell maY mulct din fiiY seY. V. Thomas Hope: op. cit. traduct. Gre-
ceanu.
13) Fotino: lstoria generald a Dacia, cap. luY Mavrogheni.
14) Probabil cd avea maY mult de cat 20 de tumid. -- V. VI-
cerescu : op. cit. pag. 301.
15) Scris6re din 25 Noembre 1787, In Odobescu Documente,
II, pag. 49.
16) 0 spune d. de Choiseul In scrisOrea citate: me sus; v. $i
Leonce Pingattd: Choiseul-Gauffier, pag. 253.

www.dacoromanica.ro
170 Nicolae P. Mavrogheni

De cand baronul de Tott (17 inginerul

i
frances La Fitte 18 reorganisaserd artileria Sulta-
nilor Mustafa III i Abdul Hamid, Francesii, fid
chiar calugari, se bucuraii in Orient de ud vedd
neintrecutd inteacesta privind ; era adica, cum
ar fi dis Pitarul Hristache, eraii toj5cii, c de cand
eiail din fOle,.
Mustra (Romanailor voinici, incaltati tot cu
opinci,, sosirea neintrerupta a acelor evinturd-
lume, mai sus inirati, pregatirile resboinice i,
mai cu sema, visitele ce Mavrogheni cu galeongii
lui fAcea corpurilor de armatd, schimbaserd Bu-
curescii intr'un fel de balamuc militar. Obici-
nuiti cu liniscea aprOpe mOrtd a celor-l-alte domnii
fanariote, betranii negustori 1 betranil boeri ai
capitalei credead ca cu adeverat a sosit vremea
de apoi, i ca epozna, de Mavrogheni nu este
altul de cat Antechristul cel vestit de prooroci.
Der tunurile pe cari dilnic calugarul frances
le incerca in i pe l'inga Bucuresci!
Pitarul Hristache, care reuesce adese-ori
forte bine a surprinde nota pitorescd a situatiunei,
dice in privinta artileriei mavroghenesci:

P'atunci trasniati tunurile

De le mergeati fumurile;

17 Arenzoires du baron de Tott sur les Tures et les Tatars

Amsterdam, 1785, 2 V01). passim. V. $i documentele din Iuniii
1767 si Mail 1769.
i8 Documente, vol. II, pag. 45 i urm.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 171

De trasnet mutt si de plesnet

Ill sbura perul din crestet(19).

De i scia ce va se clica lagar, lupta i ora.

care se pregatesce de resboitt, Anastasie Selim
Sotiri, Grecul ale carui memorii le scrie Thomas
Hope, cand sosi in Bucuresci, tot se mira de
atata lume, de atata sgomot 1 de atatea prega-
tiH facute cu it4e1a. i nasdravania, proprie lui
Mavrogheni.
Spaima. i grOza in tote partile ; nimeni nu
cracnia, singur Mavrogheni respira liber. Erail
vremurile lui ; venise in fine timpul pe care alu-
cinatul '1 \recluse 'n vis i aievea. Voise se joce
un rol in istoria(20) cu riscul chier de a 'i frange
junghiatura, cand ar fi fost se faca saltul mortal
inaintea posteritatei. 11 juca acum, ajutat de in-
templari i de neinfrenata lui fantasia.

De cand d. de Bulgakow fusese, cu turcesca

politeta, invitat se 'i mute locuinta la inchisorea
de la 5epte-Turnuri, Mavrogheni nu mai scia ni-
19) VersurY cu imaginY sensibile gi espresive tot atilt de pitorescY
ca si unele versurY ale ltft Anton Pann, precum :
and 'ff cand psaltichia,
It! sare din cap tichia.
2o) Mavrogheni, and se cutremura plmentul, 0.1ta de bucuriii. cKeT
9$T dices cd istoria va spline cif pe and domnia Mavrogheni a fost si
cutremure. i 'nteadevdr, tnteuX MartY sera spre MercurT, in sgptdmanit.
luminatK, 26 Martie 1789, a fost cutremur In Bucuresd. V. In Re-
vista pentru "Star. etc. articolul d-ltf Coelniceanu asupra picture! re-
ligi6se.

www.dacoromanica.ro
172 Nicolae P. Mavrogheni

mic alt de cat ca resboiul cu Rusia este declarat

i ca, fard. dor i pOte, el, Domnul Terei-RornA.-
nesci, seraskier otoman(21) i comandant al unei
armate numerOse, avea se jOce un rol insemnat,
un rol istoric i stralucit; Mavrogheni silia de
zor posteritatea ca se '1 cunOsca. i se'l admire.
Aceste idei stdpaniaii cu atata putere i
atat de deplin, in cat el nu mai scia nimic din
cele ce se petreceau in giuru-i. Austria era in ajun
de a se uni pe facia cu Rusia 1 de a incepe lupta
cu Turcia, i Mavrogheni scria devletului ca Iosif
II nu este i nu va fi unit cu Caterina II.
Vdcdrescu ne spune, intr'acesta privinta, ur-
mAtorele :
4Insu'mi fain vedut ca scrie un tacrir(22) la
4devlet(23), prin care areta ca Nemtii nu numai
g alentd cu Ruii, ci 4icea ca le sunt i vrdj-
tmai. Insui el mi-a aretat tacrirul acesta cand
t'l scria. L'am intrebat: i ce vrajmaie au ? Mi-a
erespuns ca nu voesc NemOi sa dea titlul de im-
cperatrica. imperatesei Rusiei.... Audi;i pozna de
crespuns, cetitorilor! Atunci, ne mai dicend
gait, i-am respuns cd. aliantia NemOor cu Mus-
calii o scie Devletul de la 178o i de la trac-
4tatul de la 1784. Insui Kesarul, prin solul seu
41a Tarigrad, au aretat-o prea-inaltei Porci acesta ;

2 1) Fotino, Hristache, VdcXrescu, Anastase Sotiri, d. de Choiseul-

Gouffier afirrnI aceasta.
22 7'acrir, rapport.
23) Devitt, Imp6rItia turceascIi.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 173

cestimp a mers Kesarul iera.1 la Crim(24), i poti

Asa mai dial ca n'ail alianta.? La acest tacrir n'ad
eseV faca alt raspuns prea-inaltul devlet de cat
cseti iea capul , cu pricinuire cd'O bati joc. Nu
escii tu, mi-a clis (25); acesta e adeverul. Si ade-
everat, eii n'am sciut cad, de unde socotiam ca
tvoi vedea respunsul ce am clis, am veclut
t ca'i vine respuns cu aferim (26) *i slugd. credin-
cioasai (27). ,
Diferitele interese ce eraii puse in joc , si-
lirqele ce se consacra de fie-care in vederea a-
cestor interese, intrigele fara numer despre cari
vorbirdm in primul capitol al acestui studiu, de-
teptul boer roman le judeca i le cantdria mai
bine de cat Mavrogheni.
Fost dragoman, nu la Porta, ci al lui Ca-
petan-Paa, pornit i harit numai intr'1a singura
directiune, aceia pe care i-o aretaii fantasia i
aventurile nabaddiOse ale imaginaOunel, ier nu ju-
decata i adanca pricepere ajutata de prevedere,
Mavrogheni se 'nela cu totul asupra Austriei,
asupra Turciei i asupra Rusiei (28).
Veclu el singur dupa vro doue luni ca. Iosif II
declara resboiii Portei. Comandantul Sibiilor i-a-

24) Intrevederea de la Clierson a luT Iosef II cu Caterina II (1786).

25) Mavrogheni.
26) Aferim, f6rte bine, bravo 1
27) VIcIrescu : oft. cit. pg. 294.
28) Vaillant (La Roumanie, Paris, 5884) se 'ns616. and dice
a Mavrogheni cunoscea pe deplin politica Europe( (vol II, pag. 254

www.dacoromanica.ro
174 Nicolae P. Mavrogheni

nunta oficial resboiul i Inchiderea granitelor (29).

Mavrogheni se'nfuria , goni pe toti Nemtii din
tera i, chiarnand pe Vdcarescu, if marturisi mu-
candu-1 barba i blestemand ca s'a 'nelat in pri-
vino. Imperatului Iosif II.
In fapa unor asemenea aventuri necugetate,
unor greeli de calibrul celei de sus i cheltue-
lilor colosale ce Mavrogheni facea din banil terei
pentru intrePnerea armatei sale, boerii cu jude-
cata se silird din tote puterile a pastra ua atitu-
dine neutra, terna, lard nici ud primejdid.
A se fi unit trup i suflet cu enebunulo era
tot atat de pagubitor pentru ei, cat ar fi fost
daca, din capul locului , ei ar fi pus lui Mavro-
gheni piedici pe coboriul pe care o luase d'a
dura. Aceasta atitudine insa nu era pe placul
Domnului. (Cine nu e cu mine, este in contra
meat, dicea Mavrogheni ca on -ce autoritar.
i cu atat mai mult trebuia se dica. Mavro-
gheni cine nu este cu mine, este in contra mea,,
cu cat scia ; I) ca, de la Inceput, boerii romani
din .era, i Grecii din familiele domnitore ale
Fanarului nu putuserd se'l sufere, ier el, Mavro-
gheni, prin nimic nu-i facuse se'i schimbe pare-
rile; 2) ca., Inca dinainte de tractatul de Cuciuc-
Cainardji , nu p4ni eraii boerii cari credeaU in
fagaduelile cele man acute de emisarli marei i
prea-pravoslavnicei Caterine; 3) ca, atat la Con-

29) VAcitrescu : op. cit. pag. 294.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 175

stantinopole cat si la armatele vizirilor, amicit

boerilor din tern '1 sapati intr'una; 4) ca, daca
gazetele vienese i lipscane '1 faceail de ris cin
ochit posterit4ii, cum clicea el, lucrul se datora
tot boerilor cari,de si supusi in fad epoznet,
domnitare,acasa si 'n conversatiunile particu-
lare 41 rideau de planurile mavroghenesci, si zu-
graviaa pe Mavrogheni cu culorile cele mai p4n
demne de maiestatea neperitore a istoriei.
Sciindu-i ast-fel i acum fiind vreme de res-
hot, ier el, Mavrogheni, seraskier si generalisim
plenipotent in tera romanesca peste atatea pa-
ale i atatea agale, nimic nu'l opria ca sesi verse
in deplina libertate necazul 1 ura de care, lard*
mesurd, era animat in contra boerilor.
Ii insultase intr'una de cand venise in terd ;
acum ii 1a pe rind la ud strapicd tsfantuield.,
Visa mai in fid-care nOpte cand pe sf. Ni-
colae, cand pe sf. Spiridon cart, fara deosebiri
in well, ii ordonati se cerd cutdrui seu cutdrui
boer suma de pungi atatea. Drept-credincios si
cu totul supus unor sfinti de asa insemnatate,
Mavrogheni cerea de zor i fard s411, batendu-se
cu pumnit in cap i jurandu-se in momentele a-
celea ca om mai nefericit de cat el nu se gg-
sesce pe fata pdmentului.
Ast-fel, intre August 1787 i Marte 1788,
Mavrogheni it storse de bani si-apoi surghiuni
in diferite localit4 ale Turciei pe urmatorii mart
.si mici boeri at Terei ; firimul convoiu, marele

www.dacoromanica.ro
176 Nicolae P. Mavrogheni

ban Pana. Filipescu cu fiii sei Nicolae i Constan-

tin Filipescu ; al a'ouilea convoig, logofetul Scarlat
Ghica, vornicul Ienache Moruzi, paharnicul Tu-
dorache luliano, vornicul Greceanu caruia, pentru
a veni in tJera se'I vecla. nevesta , Mavrogheni ii
ceru intr'un rind 10.000 de taleri (30); at treilea
convoiu, Ienachica Vacarescu care ceru se piece
de buila voia.; marele ban Nicolae Brancoveanu,
boerul cel fastuos care , la ora chiefului, in mi-
nunatele lui gradini, punea sclave georgiane se'l
apere cu venturatOre de pene de pa.un (30; vor-
nicul Dumitrache Racovita, vornicul Manolache
Cretulescu, logofetul Costache Ghica, clucerul Du-
mitrache Falcoianu i Stolnicul Alexandru Far-
fara (32).
Anca de la declararea resboiului, din Au-
gust 1787, Mavrogheni chiamase pe boeri la sine
i le spusese se se astempere cu Rusia i cu Nemtii,
cad alt-fel bine de ei nu va fi. Dupa. Ianuarii
1788, adica dupa intrarea lui Iosif II in lupta.,
Domnul simp pe boeri ca ier se agita i creclu
ca, pe linga sfaturi particulare, ua proclamatiune
oficiala ar face ua impresiune mai ad5.nca asupra
mintei boerilor i asupra intregului popor roma,
nesc. Drept aceia, la 8 Februariii 1788, Domnul
dede ua proclamatiune prin care invita pe toti
boerii i locuitorii ;ere' e a nu da creclement car-
3o) Vitclrescu : op. cit. pag. 295.
31) Thomas Hope In Memoires.
32) 1/6.c6rescu : ibident.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 177

(;ilor tramise tainic, sub numele de manifesturi (33)

de catre puterile dumane Turciei, ci se remand
(credincioi i supui ca pe trecut Devletului i
( Padiahului (34). <
Proclamatiunea nu avu asupra boerilor nici
un efect. Cad, intr'adever, boerii erail credinci4
i supui Turciei. Afars de Cantacuzinesc! 35) cari
erati inchina0 Rusiel, i afara. de Scarlat ampi-
nenul care, ca mai tarcliii marele seii fill (36 ve-
dea in Apus scaparea patriei sale, toti cei-l-alti
boeri nu voiail i nu cereati de cat a trai sub
Turci. In randurile i printre randurile Istori ei lui
Ienachita Vacarescu , acest adever se citesce cu
inlesnire.
Mavrogheni ense nu voia ca acesta supunere
i acesta.' neschimbata credin0. catre Sultan se con-
tinue a se areta ca pe trecut, numai cu plecaciuni
i cu tacuta suferinO, ci cu armele in mans.
(Nebunul, voia cu or! -ce prec ca boerii cei
tineri, in fruntea Romanailor cei voinici 1 cu
stegurile noilor regimente Sf. Gheorghe, Sf. Du-
mitru i Sf. Tudor se faca a resuna Carpatii de
vitejiele lor, se lupte romanesce in contra Au-
striacilor pe la tote trecetorile Transilvanie! i,
33) 4thanase Comnen In MET(' 7,51/ it2C00411 le c16. In Intregul
for pe ale CaterineY cltre creztiniY ortodoxY.
34) indict, broz. I.
35) Ion zi Nicolae, fiiY RIducanuluT Cantacuzino. V. Biografia
SpdtaruluY Ion Cantacusino, de Nicolae BK1cescu in Mag. I, Istor. p.
187 zi urml.t.
36) Colonelul Inn Campinenu.
34,195 12

www.dacoromanica.ro
178 Nicolae P. Mavrogheni

risipind ca odiniard Mihai i Radu Serban pe hu-

sarii unguri de la granitd, se coprinda Braovul,
Fagaraul i Sibiul.
In visurile i 'n infierbintelile-i isterice , Ma-
vrogheni vedea armatele sale , comandate de
boerii Terei i de paalele Turciel, intrand trium-
fatOre in Ardeal , ier cetatile lui Iosif II deschi-
clendu-i portile pentru a primi cu respectuosb.
temere i bogate daruri pe voinicii lui Mavro-
gheni. Si cate alte lucruri marl creerul lui Ma-
vrogheni nu nascocia in acele momente cand,
dus pe ganduri i auclind glasurile ce vorbiaii
din chiar-senin, Tieu-anul incoronat uita ca e pe
pament, c e lume in odaia domnescd.... vorbia
singur respunclend acelor glasuri cari pate ii
aretaii Viena unde fusese biruit Cara-Mustafa 1
unde el, Mavrogheni, avea se fia biruitor !
and l'apuca asemenea tone i accese, cre-
dea ca se va pute ajuta cu boerii terei. Voia
se-1 amestice in tote ale Jul, se 'ncerca se le co-
munice ua parte din focul care '1 ardea fara 'nce-
tare i, plin de cuvintele infiacarate ale Jul Rhigas
i ale republicanilor francesi din Bucuresci, Ma-
vrogheni le areta minunile ce ar fi fost se faca
impreund, dacd boerii l'ar fi ajutat cu inima i credintd.
Alese 25 de boeri tineri i 't puse in capul
armatei sale, andu-le comandamente potrivite cu
sciinta i vecla numelui fie-caruia (37).

37) Balcescu : Stud. cit. pag. 190.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 179

Nimic nu se prinse, nimic nu imboldi pe

boeri a se misca din loc si a simti una cu Ma-
vrogheni. Tacerea i frica, nepasarea in care stal'
cand Mavrogheni le racnea planurile lor, Dom-
nul le judeca drept dispret, acesta credinta '1
facea se iesd cu deseversire din marginele ultime
ale rdbdarii.
De-aci, surghiunirile neintrerupte, pedepsele,
strafurile i hdrtuelile de tot felul. Dupd fuga lui
Scarlat Campinenul care,
Ca s8 scape de tiranul,
Adic de Mavroghena
ApucA drumul Vienii,
gidupa fuga lui Ion Cantacuzino Magurenul,
Mavrogheni turbo. (38).
38) De fuga luY C6.mpineanu, Pitarul Hristache spune :
Mavrogheni cum simti,
Ca un balaur scrlpi
$i 'n grab orindui
Casa de -Y pecetlui.
Orinduind Inteadins
De le-ad luat toate Inscris :
Haine, scule, argintdriT,
Carete, moiT si vii,
i onT-ce ail maY aflat
Pe t6te le-ad facut zapt.
AtuncY et fi v6clut jale
i plangere foarte mare!
C'ddup'dceilelull
i cocoana IT ridicn,
Dimpreund cu copiT
De 'T supusera urgiY;
In Tarigrad IT trdmise,
Acolo IT surghiunise.
V. gi Ion Ghica : Scrisorr, pag. 618 el Convor6. Econom., II, pag. 558.

www.dacoromanica.ro
180 Nicolas P. Mavrogheni

Pitarul Hristache dice :

Vocla cum Nrzu aa
CA 'ncepurg a se cat-a
Cate unul, cate unul
Nu mai lasa pe nicT unul,
i 'T porni 'n Ora turcesca.
Ca sg. nu 'I maT amgrasca.(39
Mavrogheni surghiunia i strafuia seu, dupa
cum dice Pitarul nostru, sj5ala pe boeri de tote
avuturile lor. Boerii, nesurghiunici, fugiaii de bung
voia lor ca se scape.
In 1788 i in 1789, 'era romanesca remane
fara boeri! In niciud vreme fuga nu fusese mai
generala. i nu inuse mai mult ca acum. Lipsa
boerilor, sera fara boeri parura lucru ciudat chiar
i lui Mavrogheni pentru care, ca pentru orb -ce
gsarit, nu esista ciuda.cenia.
(Nu sunt boeri? Se facem a4ii, 41 dise den-
sul, i 'ndata, cand Austro-Ruii coboraii din Mol-
dova spre Bucuresci sub comanda principelui de
Coburg, cand Austriacib ameninoli cu linia for
de bataia tote oraele i monastirile de la polele
Carpa0or,--Mavrogheni, ca *i cum alt de facut
nimic n'avea, se 'njuga cu ardOreal inflacarata
la acesta noua sarcina, care trebue se pOrte in
istoria nu mele de intocmirea hoerielor mavrog-henesci.

39) D. Ion Ghica (Convorb. Eamon& U, pag. 559) land a se

Intelege c5, pe unit, and IT trecea DunIrea la Rusciuk si la Nicopole,
IT Theca. Vlarescu , Dionisie si Hristache nu spun nimic Intr'acestX
privinta.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 181

,Si deci, incepu cu rangurile de mai jos, cu

pitarii i cu serdaril. Pitarisea i serdarisea pe
ori-cine, fail deosebire. In faa pitariei i serda-
riei, to0 eraii de ua potriva.
Hristache, care, de sigur, nu era fiiteirit de
Mavrogheni, dice :
ApoT, d'aci se to ;ii
Si se maT vedf boerii I
Alergend care de care
Se is caftanul cel mare ;
Maturand tot de prin casI
Si dand pina la c'amaa,
NumaT i numai se fil
In rand l'arhontologia;
Se nu remand maT jos
De cat un altul maT prost.
Chiar se puneail i teranii
De dati cu duiumul baniT;
Si care nu 'y trecea 'n gand
VedeaT caftan imbrAcand
i, dintr'un mojic plugar,
L'auchai: arhon ,setrarl
Ce scene trebue se se fi petrecut cand cu
boeriile! Ce pe fa0. trebue se se fi aretat por-
nirile zadarnice ale firei omenesci! Cate condeie
nemuritore ar fi gasit in acest colosal Vanity fair
un observator umoristic i satiric ca Thackeray I
Der se sfari i num'erul acelora cari cadeati
in estasul supremelor placed, cand aucliail ca sunt
numici : arhon etrar 1 Atunci inse, cand Romanii
numai alergara de buna void se se inscrie in

www.dacoromanica.ro
182 Nicolae P. Mavrogheni

cartea de our a arhontologiei mavroghenesci, Dom -

nul ii aduse cu d'a sila 1, cu !Dalai, pumnueli i
ingroziri, ii boeria pe toti. Istoria judiciary vor-
besce de un chin, la question de l' eau , gaclii
ici dail apa se bei cu d'a sila; Mavrogheni in-
yenta cestiunea boeritului, chinul d'a fi Boer.
Dionisie Eclesiarcul dice : (40)
tBoeria cu sila pe cei ce afla ca au ceva
tbani, le tramitea caftane i carte domn6sca cu
t ciohodari ; i on pe unde ii afla ii imbraca i
ale lua bani, iar care nu se supunea i nu primia,
di duceau Arnautii Ia nazir (41) i Ia dervi-aga (42)
tcari eraii caimacami i ii punea la grosul vartei
tin putOre, i aa nevrend primia caftanele de
tpancla (43) i da la bani, cu cuvent ca trebue lui
tVoda se dea lefi la oti. ,
Nu sciu data in Craiova se mai tine minte
astacli de vtori-clucerul Ionita Papuc (44), faimosul
ciocoi al lui Mavrogheni i tramisul lui in calitate
de caimacam in capitala Banilor. Din betrani,
betranii de astacli pote ca. 'i mai aduc aminte
de priceperea infernala. i de meteugurile felu-
rite ale acestui ciocoi in a ghici pe cine are avere
i deci pe cine se'l boeresca tmavroghenesce.,
Nimeni mai bine de cat Ionita Papuc nu scia se

40) Oft. cit. pag. 174.

41) Nazir, comandantul orasuluT.
42) Dervis aga, comandant judeator.
43) S6 sfersise tn ;erg, pe la negustorT, stofa.
44) A se vedea cap. II al acestuT studiti.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 1.83

iti infatieze mavroghenesca dilema : on to ctif-

icinesc, on to nenorocesc.
i pe cand acestea se petreceati in admini-
stratiunea interns a Orel, ier boerii cei not de
void de nevoid. jucaii prin orae i prin sate cum
le canta fantasia nevropatului din Bucuresci, res-
boiul continua de zor intre cele trei cut-0 cari,
de la 'nceputul secolului XVIII i pene in vremu-
rile acestea, ii jurasera de cate trei 1 patru on
prietenia, i pace, i iubire, unele mai eterne de
cat altele.
Avend bani i avend Omeni, dupa ale pu-
tern acli intelege din datele confuse ale lui Va-
carescu, Pitarul Hristache, Dionisie Elisiarchul,
Documentele Odobescu, Fotino i altii, Mavro-
gheni facu doue corpuri de armatd; unul '1 tra-
mise spre Moldova spre a se opune Austro-Ru-
ilor i a coprinde capitala Moldovei, ier altul it
intinse la polele Carpatilor, de la Ploesci spre
Mehedinti.
Reiese din scriitorii mai sus citati, der cu
pucind sigurantd, ca Mavrogheni ar fi mers Antal
se iea comanda corpului de armata care opera
pe fruntariele Moldovei, dincolo de Buzeii 45).
45) Fotino : op. tit. pag. I76.Doc. II, pag. 56. Pitarul Hris-
tache slice :
Dupa ce esi afar
Se plimba cat-vb. p'afara
Si pieca drept spre Focw.n't
Se dea resboT to MuscalT.

www.dacoromanica.ro
184 Nicolae P. Mavrogheni

Sigur este ense ca scrisorile la Porta curgeau

tramise de Mavrogheni. Dupa spusele lor, pasa-
lele i devletul puteau jura cd. Mavrogheni face
minuni de vitejid in fid-care di. 0 data seil de
done on pe septemand se respandia vestea in
Constantinopole ca vitezul Mavrogheni a murit
in bataid. Se vede ca, intr'alte depesi, d. de Choi-
seul-Gouffier anuntase in mod positiv Curtei sole
mOrtea lui Mavrogheni, si pe urmd bdgand de
semd. ca Mavrogheni more si inviezd prea des,
ambasadorul Franciei deveni mai neincredetor, si
de si continua a anunta mOrtea lui Mavrogheni,
se grabesce erase a adauge si cuvintele acestea :
tes nouvelles sont fres incerlaines (46).
Alt-fel, nu era 135,01Ea sell neinsemnatd cioc-
nire la care , dupa scrisorile ce el tramitea la
Porta , Mavrogheni se nu fi luat ud parte hotari-
tore. Inteud depesd , datata din 20 Illlifl 1788,
d. de Choiseul-Gouffier, de sigur dupe scirile ce
se comunicau dragomanilor de Reis-effendi , spu-
ne 47) d-lui de Montmorin la Paris ca principele
de Coburg, cu tota puterea de care dispunea, nu
a putut se se opund fortelor combinate ale pa-
alelor turcesci si ale lui Mavrogheni, si ca a cre-
gut se se retraga. Unde? cum? cand? Nici d. de
Choiseul, nici cronicarii nostri nu ldmuresc lucrul.
Ceia-ce reiese inse pe deplin din tote afir-

46 Scrisore din i LIM 7788.

47) Doeuniente, II pap. 56.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 185

matiunile lui Dionisie Eclisiarcul , Vdcarescu, Fo-

tino si altii, este lucrul urmator :. Mavrogheni con-
vinsese pe Porta ca el ii este credincios ceia
ce era curatul adever ; ca aducea un servi-
ciii insemnat miscarilor armatei otomane, jignind
in mod simtitor atat linia de bdtaid despre Tran-
silvania a Austriacilor, cat si acea despre Mol-
dova a Austro-Rusilor.
Pentru acesta Mavrogheni dede probe con-
tinue. Pasalele cari se aflail sub comanda lui,
faima publica, faptul ca P6rta nu 'I tramitea nici
6meni nici parale, si el totusi avea si intretinea la
numerosa armata, vorbiaii cu elocintd de credinta,
zelul si entusiasmul lui Mavrogheni pentru causa
turcescd.
Der, in schimbul ata.tor silinte cari ii instill-
nasera intrega tern, din causa birurilor, podve-
zilor, armatelor ce se hraniail intr'ensa, P6rta nu
facu nici nu va face nimic pentru alucinatul care
'I jertfise tot, avere, tron, linisce, si 'I va jertfi
in urma si vieta. Trecuserd timpurile de gloria.'
ale imperiulul otoman, timpuri mdrqe in cari
Sultana ridicail in slava si inecau in bogatii pe
aceia cari probau ca le sunt credinciosi.
In timpurile acestea, Mustafa, Abdul-Hamid
si Selim care se sui pe tron la 7 Aprile 1789,
cautaii sesi avere tronul si vieta for proprid, si
deci n'aveati vreme i nu puteau se se mai ga.n-
descd la Mavrogheni i la sacrificiele ce el facea.
Indatd, dupd suirea lui Selim III pe tron,

www.dacoromanica.ro
186 Nicolae P. Mavrogheni

Mavrogheni aOta pe tenerul Sultan (48) prin scri-

sorile ce tramitea la Porta se continue resboiul,
asigurandu-i victoria.
Resboiul inteadever continua, ba 5110. Ruii
i Austriacii it condusera cu mai multa vigore in
vera anului I 789. Mavrogheni vedea ca totul se
intuneca, Turcii slabesc, vrajmasii lui la POrta
prind curagiti, boerii exilati la Nicopole, la Rodos
i la S-tul Munte lucrati de zor la Divan i pe
langa capeteniele armatelor i nu uitail nici ua
data greelile lui Mavrogheni. Chiar printre co-
mandantii corpurilor otomane, paale i foti vi-
ziri, erati multi aceia cari uraii de morte pe Ma-
vrogheni, un ghiaur, un Idufan, ajuns prin ca-
pripul sortei a fi el, nu ei, serasker i stapan
necontestat al armatelor otomane din Terile-Ro-
mane.
Cu cat primejdiile bateau in Mavrogheni din
mai multe parti, cu atat nervii lui plesniaii mai
tare ca bicele i cu atat judecata lui se departa
mai mult de realitate.
Ajunsese se ingrozesca ud lume cu maniele
lui. Grecul turcit, Anastasie-Selim, ni'l zugravesce
intocmai cum si faptele lui ni'l aretd. apacit,
exasperat 1 furios dupa luarea Galatilor de ge-
neralul Camenskoi fapt care incurca combinarile
i inchidea teremul de operatiune al primului corp
de Oste mavroghenesca din spre Moldova, Ma-
48) Avea numaY 27 de anY.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 187

vrogheni se rapede el insu1 i tramite coman-

danti pe la tote trecetorile muntilor din spre
Transilvania.
5i vedeti ironic a sOrtel I
Prin tote pdrtile pe unde Turcil i gRomanii
cel voinici) al lul Mavrogheni se lovesc cu cor-
purile de ulani i de husari, primele succese sunt
ale Turco-Romanilor. Stafetele plecati la Bucuresci
seu pe unde se afla Domnul. I se anunta victo-
ria. Mavrogheni tresdlta de bucuria ; se gandia,
probabil, cis, se suia pe u trepta mai sus pe scara
nemurirei in ochii posteritatei, se fericea singur
i ddruia vestitorulu! i Turcilor ce 'I insotiad
caftane, bldnuri i alte lucrur! pretiose. Decd
ii mai aduceall i cati-va Nemti prini ca proba
neindoi6sd a victories, bucuria Domnului nu mai
avea margin!, ier imaginatiunea lui bolnavd *i in-
flacarata cladia pe cerbicele acestor Nemti neno-
rociti mavroghenescul rnonumenium sere ,beren-
nius. Pitarul nostru Slice :
Er Mavrogheni veclend
Atatia NeintiT aducend,
Cu tunurl, cu terhanele(49)
De iarbg i de ghiulele,
Chigma pe Turd, pe agale
Si IT imbraca cu blane.
Pe alOT i-a 'mpodobit
Cu celenchiurT(5 ) de argint;

49) CutiT si cornurT.

5o) Celenchii sat Cebenghii, decoratia militarX ce se purta la cap.

www.dacoromanica.ro
188 Nicolae P. Mavrogheni

CelenchiurT, blane, capdde.

N'avea cin' s6 le mai porte,
Atatea eraii de dese.
Nici marfg, mai remlsese.
Croitoril, argintariT
,Si saraciT cojocariT
Nome puteaii tot lucrand,
Blane, celenchiurY fAcend.

Bucuria era ense de ua scurta duratd!

Si la vama Brasovului, si la Sinaia, si la
Kozia, si pretutindeni pe unde trupele lui Mavro-
gheni se lovisera cu ostile nen4esci, dupa suc-
cesul d'antaid venird totdeuna infrangerile cele
mai scurte si mai pa'gubitOre.
De giaba Mavrogheni, scrisnind de mania in
contra astor prigoniri ale sOrtei, scria la Porta.
esageratiunile cele mai uimitOre si facea din ma-
ndstirea Sinaia i din mandstirea Kozia formida-
bile cetacui, inexpugnabile fortarqe; de giaba Ma-
vrogheni, gramadind figuri peste figuri in stilul
inflorit al Orientalilor, scria Pot lei c a biruit
Kozia-Kalesi i Sinaia-Kalesi! 51) A doua di dupa
biruinta venia vestea infrangerii. Turco-Romanii
erali batuti, biru4i si pieriaii. Turcii fugiaii aiu-
rea, Romanil se intorceaii pe la cdminele lor, ier
Mavrogheni, in convulsiuni de turbare, se uita
cum se evaporau, ca norii petrunsi de raciele so-
relui, regimentele S-tului Dumitru, S-tului Gheor-

51) Fotino.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 189

ghe i altor sfinti resboinici, regimente alcdtuite

i intretinute de el cu atata osteneld i atata sa-
crificiii.
Un altul cu nervi mai moi i mai blajini, i
tot ar fi disperat ; prin urmare, cititorul care cu-
nOsce pe Mavrogheni ii p6te inchipui in ce grad
de spurnanda.' mania'. ajunsese Domnul Terei. and
it vedeall inteaa stare, nici chiar intimii lui nu
indrasniail se mai intre in camera lui. Era grOznic
la vedere i la auclire chiar *i pentru galeongii
lui, pentru acei pirati ai mdrilor pe care nimic
nu'i inspaimenta 52).
Dupa furid urma descuragiarea, ier vetile
rele urmandu-se una dupd alta storceall din sufletul
Domnului i ultimele picaturi ale energiei de mai
inainte.
,Si totui, se agata in lupta lui in contra ne-
norocirilor, se agata de on -ce intalnia in cale-i,
numal se nu cadd de pe tron, numai se nu i-se
iea comanda otilor i increderea Portei. Sta in
tell. Domnia i comanda, sperand ca vor veni
i alte timpuri mai bune.
Indata ce se schimbd vizirul Iusuf-Paa i in
locul lui se nui Ali-Sahin-Paa, prietenii lui Ma-
vrogheni din Constantinopole ii scriserd de zor con-
jurandul se treed in Turcia, se pardsescd teatrul
resboiului, se fia sigur ca P6rta nu 'I va tramite
nici omeni, nici bani intr'ajutor, nici macar espre-

52) Thomas Hope.

www.dacoromanica.ro
190 Nicolae P. Mavrogheni

siunea recunoscintei imperiale pentru incontesta-

bilele servicil ce el, Mavrogheni, facuse intereselor
otomane.
Exasperat peste mesura, Mavrogheni incerca
un ultim miciloc : acela de a tracta cu armatele
aliate, a nu spune nimic din Turcilor din nego-
ciarile Jul cu Ruii i cu NemOi i, dui:A ce va
fi sfarit cele ce planuia a face cu acetia, atunci
se cera Porte! confirmatiunea lucrulul deja severit.
Spre acest scop, spune Vacarescu (53), Mavro-
gheni tramise un negociator la principele de Co-
burg, spre Focani, se propuna acestuia 1 in urma.
principelui Potemkin a incheia un armist4iii in
timpul caruia otirile celor trel puteri beligerante,
ale Rusiel, Austriei i Turciel, se se retraga. din
Vera-Romanesca.; jet- el, Mavrogheni, se obliga,
tot in timpul armisticiului, se lucreze la Porta i
in armia Vizirului pentru pacea definitive.
Pentru a atepta respunsul principelui de Co-
burg, Mavrogheni nu creclu prudent se rernana'. in
Bucuresd, ci se retrase spre Giurgiu, ier in ca-
pitala terei lass pe cel mai intim dintre credin-
cioii sei, pe faimosul Dumitrtichild Turnavitul(54).
Veclusera, multe Bucurescenil, der One* acum
un ast-fel de a!elpisil nu. Dupe ce ni'l areta ca :
Mojic, gros si necioplit
,Si -un fudul deosebit,

53) Op. cit. 297-298.

54) A se vede II cap. al acestuT studiii.

www.dacoromanica.ro
 Nicolas P. Mavrogheni 191

si dupa ce ne spune cat chinuia pe bietii boeri

noui gi vechi cari se mai aflau prin tera, si cum
se plimba pe ulitele capitalei cu ua caciula tu-
guiata si cu :

. . . ua ghebI 'n spinare

De nu faicea cincr parale,
De aba roia, rupta,
Cu ata albA cusuta,

Pitarul Hristache esclama :

Vail o terI Romanesca,
Vei;IT cin' s6 to stapanescA,
Un Dumitru Turnavit.
Care n'aT mai fi gandit.

Si 'ntr'adever, vremurile erau din cele mai

triste i mai nesigure. Nu numai Pitarul Hris-
tache, der si Anastasie-Selim constata acesta gi
descrie consternatiunea ce domnia in Bucuresci.
Boerii esiau, dice Anastasie-Selim(55), pe ua porta
ca se mergA intru intempinarea principelui de
Coburg, pe cand Mavrogheni pleca pe alta pen-
tru a se retrage spre Giurgiu. Si pleca singur,
cad nepotii gi rudele ce avea la Bucuresci '1 pa-
rasisera.
Pleca rememorandu-si starea lucrurilor si mai
conservand Arica speranta reintOrcerei!
55) Min:oil-es d'un Grec.

www.dacoromanica.ro
192 Nicolae P. Mavrogheni

Pe 1789 Mavrogheni il petrecu luptandu-se

si alergand de colo pene colo in bieta Romania
care hduia de sgomotul armelor. Din Marte 1789,
Coburg coborise din Moldova spre Romania ; la
Tighina, inteaceiai hind, Ruii se bat de zor; in
Aprile, Mavrogheni atacase pasul de la Bran, d6r
fusese respins de generalul Hohenlohe; in 1 Maid
Ruii ocupasera Galatii i apol incepuserd marile
infrangeri ale Turcilor de armatele unite ale prin-
cipelui de Coburg si ale generalulul Suvarof. Tur-
cii sunt ba.t4 la Focsani (3o Iuliu), pe urma la
Martinesci (22 Septem.) si 'n fine la Porceni (6
Octobre).
Suntem la finea lui Octobre. Mavrogheni a
parasit Bucurescii, pe caH, in io Octobre, ii co-
prinde principele de Coburg.
Plecand, spre a nu Slice fugind, Mavrogheni
se mai liniscise. Era ud noua,' vietd care incepea
pentru densul ; simtia un fel de amard placere se
arete Turcilor cat a suferit pentru densii. Ajuns la
Dundre, vederea mdretului fluviii, spune Anastasie
Selim, '1 fa.cu se plangd ; pe urma venira din nou
descuragiarea i accesele.
La ultima fericire '1 mai astepta. Pe cand
se plimbasi ce plimbare ! din cetate in cetate
pe marginea Dundrei, purtand in suflet ud dis-
perare adancd, aucli ca. Sultanul a destituit pe
vizirul Sahin-Ali-Pasa si a numit in locu-i pe Ge-
zaerli Hasan-Pala, betranul Capetan-Pala la care

www.dacoromanica.ro
 Nicolae F. Mavrogheni 193

Mavrogheni servise ca Dragoman i care tots

vieta ii fusese apdrator i bun prieten.
Vrajmaii mai tdcura, ier boerii exilati iera.*1
perdurd speranta reintorcerei in tern. Cu Hasan-
Paa vizir, Mavrogheni era sigur ca tot el va
domni la Bucuresci 56 .
Indata ce audi de numirea lui Hasan-Paa,
Domnul rdacitor pleca pucd. la *umla unde se
intalni cu Vizirul i, dupd multe imbratidri i la-
crimi, hotarira impreund de ua parte a continua
resboiul cu energia, ier de a alta a negocia pe
rand cu fid.-care putere.
Fericirea ease nu tinu mult. Era scris ca
Mavrogheni se salte dinteud estrema la alta. Be-
tranul Hasan-Paa muri de betranete, dic unii, de
lingOre, specifics altil; ier Mavrogheni se vedu
iera.1 doborit din culmea planurilor sele in prd-
pastia celei mai aspre realitati.
Un inimic al lui personal, Celebi-Hasan-paa
Rusciucliul fu numit vizir.
Tote aceste vqti, tote aceste transitiuni vio-
lente de la fericire la nenorocire, de la speranta
la disperare, aceste culori cand negre cand albe
cari se petreceail cu atasta iuteld pe dinaintea
ochilor sei slabira cu desdverire nervii lui Ma-
vrogheni. and ragea ca un let', cand plangea
ca un copil. Ii perise somnul, falcile i-erail in-
cletate i, deed diva aromia putin, vedeniele nu
56 Vdc:irescu : op. cit. pag. 298.
34,13.5 13

www.dacoromanica.ro
194 Nicolae P. Mavrogheni

'i dad pace, glasurile '1 chinuiat intr'una. Indata

ce parea a 'nchide ochii, buzele incepeati se 'i
tremure, sprincenile i se incruntaii fie mOrte, tot
corpul i-era agitat de convulsiuni intense, ier
manile-i faceati gesturi ca 1 cum ar fi voit se il
scape de un dusman ingrozitor. Deca accesul
dura mai multa vreme si deca. vedeniele i gla-
surile se aretaii si se aucliaii mai multe si mai
amenintatOre, atunci and din maini si cu ud voce
nabuita, isbucnind in racnete, Mavrogheni ince-
pea se strige : (nu! nu suet eti acela care am
tmancat banii! nu eti am omorit! nu ell am dat
t foc , si ua multime de asemenea aiurari du-
rerose i sfasiatOre, cart vedeati cumplita turbu-
rare a nenorocitului (57 .
Credinciosii cart '1 mai insoOati ratacind cu
el de la 5itov la Rusciuk, de aci la Arvanito-
hori si printealte orasele si sate ale Bulgariei,
nu mai recunosceati pe teribilul Mavrogheni, pe
sema caruia imaginaOunea populara fistonase in
Tera-Romanesca atatea grozave nasdravanii.
In 20 Marte 1 790 murise betramul Gezaerli-
Hasan-Pasa; in August seraskerul Iusuf-Pala or-
dona lui Mavrogheni se unesca sfa'rimaturile ar-
matei stile ,cu corpul ce comanda el insui, si se
treed la Calafat pentru a se intari acolo(58 .
Un rest de curagid mai inima pe Mavro-

57) Anastase Sotiri le povestesce pe larg.

58 Fotino.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 195

gheni. Sperde cost a'olce di sperarica sOrta ar-

melor ii va fi de randul acesta mai favorabild i
plea. spre Vidin. Infrangerea fu sdrobitOre. Aus-
triacii aruncard peste Dundre armata turcescd.
Barca in care Mavrogheni trecea inderet fu sdro-
bita de ua ghiulea, peste vro cate-va minute dupd.
ce Domnul esise dintee.nsa. Acestea se petreceall
in August 1790.
Intra ierdsi in Bulgaria, Mavrogheni se asecla
langd Vidin, la Bela. Aci '1 gasira calaii trimisi
se 1 iea capul la finea lui Septembre sell la in-
ceputul lui Octobre 1790.
Valcarescu dice urmatOrele :
(Inteacestd. vreme, Domnul Mavrogheni a
t purces de la Dii ca se via in ordid, avend cu el
I vro 7-8000 de oste, vro zo de tunuri, i find-
( ca printr'un mahzar aretasera tote faptele stile
vizirului si vizirul la imperatul, a venit hatiserif
.si a trdmis vizirul pe un sultan si pe frate-seil
(care era capegi-baoa si mirahor-paiasi, i intal-
(nindu-1. pe cale viind, inteun sat ce se numesce
4Bela, i-au taiat capul si Fail dus la ordid, si
. chemandu-me vizirul pe mine m'ail tramis la
4Leilec-ciadir, cu caftanagiul Mariei-Stile, se-i \red
capul, i intorcendu-me mi-a poruncit se scriii la
Bucuresci boerilor ua carte ca din porunca Mal-
. timei stile, si se le aret Ca dreptatea pre-puter-
. nicului imperat, afland de faptele lui Mavrogheni
ce a facut in Tera Romanesca, i-a fault respld.-

www.dacoromanica.ro
196 Nicolae P. Mavrogheni

'tire, i dupa porunca i-am inscilinat i s'au bu-

tcurat cu topi(59),.
Dionisie Eclisiarcul povestesce ast-fel :
der pe Domnul Mavrogheni l'a taiat vizirul
cu ferman imperatesc, der n'a fost ferman facut
Cal scirea imperatului, ci cu vicleug a pus vi-
zirul pe capikehaiva lui de a pus pecetea imp&
tratului, avend vizirul ciuda pe el(6o) Lica de cand
era serasker la Dii, ca atunci Mavrogheni ii po-
truncia lui se merga. la Oste se nu cla in cetate,
c i in urma a facut DOmna lui Mavrogheni dava.(60
(la imperatul harzoval(62), cum ca Domnul ei a
tfost credincios imper4ei i a slujit cu dreptate
tin wire, imperatul a poruncit de a taiat capul
tvizirului, invinovaOndu-1 ca a taiat pe Mavro-
cgheni cu fermanul viclean(63),.
Fotino ne spune :
tCelebi-Hasan-Paa Rusciucliul, avend ura
tvechia i neimpacatd. pe Mavrogheni, a tramis
tdupa. el i gasindu-1 la satul Belina, hprOpe de
t5itov, i-a taiat capul fara nici ua judecata. Ast-
(fel de sfarit i resplata avu omul care facuse
Pore otomane atatea servicie i-i aretase atata
tzel i credintd.--Se dice ca Mavrogheni prinsese
tde scire despre venirea sbirilor 1 ca. vro caV-

59) Op. at. pag. 3or.

6o) Pe Mavrogheni.
6z Davl, reclamOune si proces.
62) Harzoval, pet4iune.
63) Op. cit. pag. 181.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 197

va din casnicii se" '1 puneau la cale se fuga in

veo parte a Europe', unde se traiesca in pace
si in on6re, der el a refusat pentru ca nu cu acesta
'se aduca dispre; asupra tuturor crestinilor si se
banuiesca Turcii in viitor ca tot' Domnii vor fi
si cu tote ca a prey&
necredinciosi si inimici ;
dut si a predis sfarsitul sea, der a plecat cer-
4 bicea ca mielul la junghiere. Este, asemenea,
tlucru nesupus la indoiela ca fermanul pentru t-
t ierea capului sell era mincinos, fara scirea im-
t peratiei, fiind-ca faimosul Valide-Kethusadi, care
4 era atunci Taraphana-Eminisi si dusman al aces-
4 tit" Domn, a mijlocit mortea lui prin Sala-Mah-
4 mud ce fusese crescetorul Sultanului Selim 11E64).
cu tote ca vizirul a trimis la Constantinopole
4 capul lui Mavrogheni, descriind culpa ce a cerut
mortea sa, Sultanul s'a superat forte ; pentru a-
4 cesta nici averile Jul nu s'ail vindut in folosul
4 hasnalei imperatesci, ci s'aii lasat Domnei si
4 copiilor lui(65
Intr'un manuchiii de nuvele ce d. de Choi-
seulGouffier tramite la Paris din Constantinopole
cu data de 8 Octobre 1790, gasim urmat6rele :
45 Octobre. Au expus acji la POrta capul
. principelui Valahiei, Nicolae Mavrogheni. El a
fast victima gelosiei marelui-vizir si a celor-lalti
4 paple car' nu puteau se'l ierte pentru succesele
64) Fotino, pag. 18o, dupg. not'd autografg a marelul postelnic
lacovache Rizu.
65) lbidem.

www.dacoromanica.ro
198 Nicolae P. Mavrogheni

/i stdruinta silintelor sele pentru causa otomand.

/Vrajmaii sel obtinuserd anthill de la Sultan un
/firman de exilare. Impotrivirea ce Mavrogheni a
ear'e'tat in contra firmanului acesta, a pdrut vi-
/ zirului un motiv suficient pentru a ordona de la
/el ca principele se fia. omorit. Vizirul a chiamat
ctrupele ce eraii cu Mavrogheni i, ast-fel acesta,
epardsit de toti, nu a putut evita lovitura ce 1
tpregatise i 'i da ura. Armata pare a fi fost
/nemultumita de acesta crudd esecutiune, i nu
cputem vede de cat cu durere cum zelul cel mai
/constant i ndzuintele cele mai generOse ale a-
/ cestui principe nenorocit ail fost atat de reil res-
/platite incat, tocmai cand el se jertfia pentru
/ causa otomand, dumanii l'acusard ca e tradator
ti'l omorird.) (66)

Astfel se sfiri Nicolae P. Mavrogheni, Dom-

nul Terei-Romanesci, insularul care, anthill pirat,
apoi dragoman de Capetan-Paa, i 'n fine bei
la Bucuresci, ajunse prin puterea evenimentelor
se'i pund cuvintul sell la Constantinopole in Di-
vanul Padiahului, la curdle europene 1 in armiele
ruse, austriace i otomane. Strabau in salturi vieta
de Domn stdpanitor al Terel-Romanesci, tinendu-
se tocmai pe priporul care povernesce pe om in
nebuni a .
Pentru tell i carmuirea el internd, Mavro-
66) Odobescu : Documente II, pag. 77.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni 199

gheni nu se deosibesce de cei-l-alci domni fana-

rioti de cat grin aceia ca el a storso si a chi-
nuit-o cu violen0, pe fata, farn tainice i miselesci
potriveli, pe cand cei mai multi din predecesorii
si succesorli sei o supserd si o vor suge pe as-
cunse, cu iepurelnice siretlicuri, cu desgustatOre
lasitate.
Pentru el si vecla lui in ochii posterit4ii,
Mavrogheni fu un om nenorocit, un principe lard
triste. Avea in el tot ce trebue aventurarului pen-
tru a se sui la uimitore ind4imi. N'ajunse la nici
una, de si, ani d'a randul, nu fa.cu de cat a se
repecli. Incerca mere"' marea cu degetul, si creclu
totdeuna ca i-a dat de fund. and nu mai fu
scdpare, veclu ca s'a incelat.
Domnia acestui estirit) in sirul beilor stra.-
ini de tern ni se inatisezd noue intocmai ca ud
pata de rosu sangeros pe velul femur i spalacit
care, cu Fanariotii, se 'ntinse asupra terilor ro-
mane de la 'nceputul secolului XVIII i care nu
va fi sasiat de cat la 1821.
To0 cei-lal0 fanarioti se incercard se adOrma."
pe Romani ; singur Nicolae P. Mavrogheni voi
sei vecla destepci inteuna . . . . der si baga0 in
nabadai ca el.

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE P. MAVROGHENI I LADY CRAVEN

I.

La 14 Tau 1786, oravl Calara*i aflase

de la mic pene la mare, ca avea se treed de la
Silistra i se se 'ndrepteze spre Bucuresci ua t co-
cora, de nem mare, de alta limba, i care colin-
dase peste noue mari i noue .e'ri, i venia acum
din Constantinopole.
Trebuia se fia intr'adever de nem mare i cu
mare trecere c cocOna, in cestiune, de vreme ce,
nu numai ispravnicul din partea locului, der i
agen0i pe cad Domnul Terii-Romanesci, Nicolae
P. Mavrogheni, ii avea in Silistra, se facusera in
patru ca sel procure tote inlesnirile de cari avea
trebuinca.
t CocOna, de nem mare, spuneaii Omenii, era
prietina buna cu Domnul Terii i'i aducea vesti
felurite i ateptate din Constantinopole. De aceia,
de la Silistra la Calara5i, caicurile cele mai sprin-
tene i se oferira de catre agentii Domnului, ier

www.dacoromanica.ro
 Nicolae P. Mavrogheni gi lady Craven 201

de la Calarasi ingrijise ispravnicul si slujitorii ca

la berlina, adicd la trasura cea mare si incape-
-tore ce avea CocOna , se se inhame cal cate
12- din cei cari sburail.
Ba anca, se dete surugiilor ordin domnesc
ca, decd pe drum vor intalni vre-un teran cdlare
pe un cal mai bun de cat cei de posta, fara multa
vorbd se dea jos pe teran, se 'i dea unul din
call inhamati, e 'i iea calul si se '1 inhame pe
langa cei-lalti, pentru si mai multa promptitu-
dine a serviciului.
Ast-fel era ordinul, si scim ca ordinele lui
Mavrogheni nu se discutaii, ci se esecutaii orbesce
.si mai cu supunere de cat spusele duhovnicului
la cesul mortei.
Lucrul nu se 'ntempld numai W.' data pe
drumul de la Calarasi la Bucuresci, pe care sbura,
in chiotele prelungite ale surugiilor, trasura c Co-
cone') celei marl. Intalnird Ciohodarul imperatesc
care o insotia din Constantinopole si slujitorii cei-
l-alti multi omeni caldri pe cal mai buni de cat
cei de posts si, potrivit ordinului, nici una, nici
doue, fa.'cura schimbul, fdra se mai intrebe de void
pe cdlaret.
Aceste neomencise rapid pareau a supdra si
revolta adanc simtimentele umanitare si notiunile
de dreptate ce avea nobila caletOre. Ea voia se
platesca omului pagubit de cal diferinta intre va-
lorea dobitocului lui si dobitocului ce i se da cu
de-a sila. Der, pene se se intelega, pene se chid-

www.dacoromanica.ro
202 Nicolas P. Mavrogheni

me pe chckul, de pagubasi, acesta fugea parlit

de spaima Turcului Ciohodar si de mukimea ce-
lor ce inconjurau trasura (Coconei,.
Toter lumea Linea s'o mukamesca, ier surugii,
neobicinuki cu bacsisuri asa de marl ca cele ce
li le da c CocOna) pe la conace, devenisera ca un
fel de smei. Nici nu se vedea cand deshamaii i.
cand, pironki ierasi pe sea, incepeau din noii ba-
langanitul manelor, darkul piciOrelor cu baterea
caderkei in burta calului si, mai cu sema, acel
sir nesfersit de cuvinte, cantate, fluerate on rac-
nite, cu cari schimbaii caii din lei in paralei si ii
faceau se mankice drumul ca cMurgulqul, din
poveste.
Acesta r CocOna de nem mare si de alter
limber, care pusese Silistra 1 Calarasi in piciOre,
pe care la Bucuresci, Mavrogheni avea s'o pri-
mesca cu onoruri domnesci si s'o plimbe dupa.
masa cu musica i cu alaiu de va resuna intreg-
orasul, era frumOsa si 'nveota Englesa Elisabeth.
Berckeley, lady Craven, sail, cum subsemna ea
insasi scrisorile ce, de prin Bucuresci ca de prin
tote parOle, le tramitea fratelui sett, si margrafului
Alexandru de Ansbach-Bayreuth, si altora in An-
glia si aiurea : lady Elisa Craven.(')
/ Din volumul de scrisorT, publicat de lady Craven In limbo.
englesit $i tradus Indat frantuzesce estragem $i noT cele maT multe din
amtnuntele acestuT studiU. Volumul de scrisorT este urmAtorul : Voyage
en CH's:a et a Constantinople en 1786, par Milady Craven, traduit de
l'anglais par M. Guedon de Berchere, nutaire a Londres, enrichi de
plusieurs Cartes et Gravures, a Londres, et se trouve a Paric chez Ma-

www.dacoromanica.ro
 i lady Craven 21:3

Dupa ua caletoria ce facuse prin Francia,

Italia, Germania si Rusia prima scrisore este da-
tata de la 15 Iuliu 1785 lady Craven coborise
din Odesa la Stambul, si de acolo se 'ntorcea
prin Romania la Viena, spre a pleca Ia Bayreuth.
Din amenuntele ce putem aduna aci la not 2
despre lady Craven care, mai tarcliii deveni ma-
gravina: de Anspach-Bayreuth, lady Craven s'a
nascut Ia 1750 (Decembre) la Spring-Garden. Fru-
masa, talentata, cu ua instrucciune alesa(3), la versa
de 17 ani ani, tenera fats se casatoresce cu co-
mitele Guilom de Craven, cu care in scurta vre-
me face septe copii. Din causa ense ca soul sed
o urise foc dupa ce o iubise foc,schimbari de
acestea se ved i astadi in Anglia, din causa ca
o suduia o para.sia cu lunile, tenera lady cern
radan, libraire, rue St. Andre-des-Arcs (sic), Hotel du Chateau-Vieux.
1789. Datoresc cunescerea acestuY volum amabilitatiY d-luf Gr. N.
Mann, care a bine-voit a mi-1 Imprumuta, spre a lua dintr'ensul partile
privitere la receptiunea fitcuta scriitereY englese de Mavrogheni, to pala-
tul seii din BucurescY. Dupg aparitiunea acestuY studid, am cunoscu t
si ud alto publicatiune a mint6seY Englese, $i anume Menioires de lir
Margrave d'Anspach, icrits par elle-mime, traduse din englezesce de
I. T. Parisot (Paris, 1826) $i pe cari ni le-a comunicat din biblioteca
d-sole d. Theodor Callimachi. Datoresc uneY auguste bunavoin(e cu-
n6scerea uneY alte publicmiunT privit6re la lady Craven : Erinnerungen
an die Hohinzollernherrschafe in Frdnken von dr. Julius Meyer, In care
Sn studiul Der letzte Markgraf and sein Hof pag. 177-235) sunt
multe de spicuit pentru un studiii complet asupra acesteY minunate
femel.
2) Amenunte maT numer6se asupra familiY si scrisorilor sole sunt
de gAsit In Arthur Collins: Peerage of England (Londres, 1812) $i In
Querard La France littiraire, edrbY ce nu'inY pot procura aci.
3) Din Memoires de la Condesse de Afontorison (Londres, 1853)
citate In dr. Julius Meyer: Erinnerungen.

www.dacoromanica.ro
204 Nicolas P. Mavrogheni

divortul ce i se acorda de tribunale. Urmand

unui obiceiu i adi in vie:we in Anglia, lady Cra-
ven iii lasa casa i copii, 1 pleca se uite in cd-
letorid. durerea i amarurile unei viete atat de
nenorocite.
Pleca antaiii in Francia de unde incepe tra-
miterea scrisorilor 4), i de acolo coborl in Italia.
Era detepta.', avea darul dc a observa, de a corn-
para, de a face se reiesd in deplind lumina fia
parole frumose, fia cele ridicule ale unui paysage,
ale unei scene, ale obiceiurilor seu credintelor ce
intempina, fi.6. in Francia, fia in Italia.
De la Bologna, insoOta de ua simpld. came-
ristd, un fel de dame de compagnie i de
harpa sa, ud tovarda care nu o pdrdsia nici ua
data i pe nicdieri, lady Craven se hotari se cd-
letoresca 1 ma! departe 1 se veda locuri ce,
clicea ea insdi putine femei au vedut ina-
inte-mi.
Era invecatd; cunoscea bine istoria statelor
europene; nici la Petersburg, nici la Moscova nu
se va gasi 'n tera strdina. Va merge se visiteze
Pultava, spre memoria lui Carol XII 1 lui Petru
I, i 'n Crimeia 41 va aduce aminte la locul for
de multe din studiele stile clasice. and va fi la
Varna, pe termurile mare! Negre, va discuta in
scrisori parerea acelora car!, pe atunci, credeau
4) i unde cunoscu pe margravul Alexandru de Ansbach-Bay-
reuth, pe care '1 va lua maY titrclitt In asittortI. Dr. Jul. Meyer : Erin-
nerungen, pag. 120.

www.dacoromanica.ro
 i lady Craven 205

ca acolo fusese locul de exit al poetului Ovidid.

Lady Craven nu impaxtasesce acesta parere, ci va
spune ca, chiar deca s'ar admite Varna ca loc de
exil at poetului Ponace lor, remane totusi adeve-
rat ca cea mai mare parte a exilului sea Ovidiii
a petrecut-o in Moldova, tpe marginele unui lac,
uncle si acum locuitorii povestesc despre blan-
t detea moravurilor lui Ovidia si despre sunetul
pldcut at vocei lui.
Cetdtend englesa si supusd a M. S. Regelui
George III, lady Craven avea scrisori de reco-
mandatiune care tom ambasadoril si ministrii An-
gliei din Europa, ier cunoscincele stile cu
celor-l-alte state din Turcia si din Rusia ii procu-
rail de asemenea tote inlesnirile de caletorid si de
informa;iuni de car!, ca on -ce adeverata caletOre,
ea era forte Tacoma.
Dupd ce va sfarsi acesta caletoria, lady
Craven va trece din Romania la Viena, ier la Si-
bii va primi visita Imperatului Iosif II, venit in Tran-
silvania pentru ua inspeqiune militara si cdruia
lady Craven ii va face, in casa baronului de Bu-
kow, fiul fostului guvernator al Transilvaniel, co-
misiunea cu care Mavrogheni o va insdrcina la
Bucuresci pentru imperatul.
Din Viena, manata de sortd., lady Craven va
da prin Bayreuth. Aci, margravul de Ansbach-
Bayreuth, fiul celebrei margravine Wilhelmina de
Bayreuth, sora lul Frederic II Regele Prusiel, o va
vede ierasl, o va place si la i 79 J, dupd mOrtea co-

www.dacoromanica.ro
206 Nicolae P. Mavrogheni

mitelui Guilom de Craven, el divortat, ea divor-

-tata, se vor casatori si vor trai cand in Germa-
nia, cand in Anglia, la Brandebourg-House, pene
la 18o6, cand margravul de Ansbach-Bayreuth va
muri, ier lady Craven, spre a 'si alina durerea,
va face, ca si 5.ntaia ors, va incepe caletoriele stile
in fia-care an, pene la Ianuariu 1828, cand va
muri i ea la Neapole, in versta inaintata de
ani 78.
Pe langa Ctildioria in Crimeia fi la Con-
stantinopole, lady Craven a mai scris, fiind mar-
gravina, si multe piese, drame si comedii, pentru
teatrul de la Ansbach; pe la sfarsitul vietei, a re-
dactat si Memoriele sole, interesante prin ame-
nuntele ce scriitorea ne da despre curtile euro-
pene ce visitase in caletoriele stile.
Acestal in linie generale, cCocona, de nem
mare si de alts limbs, careia in Silistra i'n Cala-
rasi i se facusera atatea onoruri si care plecase,
in sborul cailor de posts, spre capitala Terii-Ro-
minesci, dupa 14 hint"' 1786.

II.

Nicolae Mavrogheni, Domn la Bucuresci, nu-

mai de la Marte 1786, \recluse de si nu cunoscuse
in Constantinopole pe nobila strains, la ambasa-
dorul Franciei, d. de Choiseul-Gouffier, cu care

www.dacoromanica.ro
 i lady Craven 207

Mavrogheni era Ore-cum prietin(5), si la care se

stringeati toil cdletorii de distinc;iune din Europa(6).
Lady Craven vorbesce intr'una din scrisorile
sele de alaiul cu care Mavrogheni strabatu ulicele
Constantinopolei inainte de a pleca la Bucuresci
si cum, trecend pe sub ferestrele ambasadorului,
Nicola Morezind(7) ridica ochii in sus si facu
d-lui de Choiseul-Gouffier un semn cu capul
Era semnul fericirei ca. biruise. Scim din stu-
diele precedente ale intrige avusese Mavrogheni
se descOsa spre a derima candidatura lui Celebi-
Petrake si a infrange oposiciunea familielor celor
marl ale Fanarului, cari vedeau cu ciudd ca un
insular, un nufan, avea se se suia pe unul din
cele doue tronuri ale cerilor romane, partea for
si numai a for de vro 7o de ani incOce.
De la Caldrasi si pe'ne 'n apropierea Bucu-
rescilor, cdletoria nobilei Englese mersese struna.
Pamentul, privelistele, campiele si padurile, riurile
si culturile,totul o incantd. Intr'ud scrisOre din
Sibii, lady Craven va scrie ca. Muntenia este un
cliamant ra legal.
Din delul Vdcdrescilor, cand fu se cobOre
spre Bucuresci, lady Craven vedu vro cati-va Ia-
niceri, cari se aflaii tabdrici inaintea mOnastirii, ca

5 Odobescu : Documente, colect. Hurrnuzake ; vol. II docuin.

1780 -1814. Scris. din 27 Ianuar. 1786.
6) D. de Choiseul- Gouf6er facea maY multa literatura, istoria Si
areheologiad de cat politics si diplomatil la Constantinopole.
7) AdicY Nicolae Mavrogheni.

www.dacoromanica.ro
208 Nicolae P. Mavrogheni

ii es inainte, cal opresc trasura i ca, cu totes

oposiOunea surugiilor, o abat din cale i o baga
in curtea ma..nastirei.
Era vorba de a face carantina.
Egumenul, un saint homme, veni la trasura i
veclend dupd chip pe lady Craven ca numai ciu-
mata nu este, er dupa trasura si slugi ca nu e
caletore de rind, o pofti se se odihnesca la el in
chilies, pene cand ordinile vor veni din Bucuresci,
unde tramisesera pentru deslegarea incurcdturei.
Aceste ordine nu intarcliard 1 lady Craven
ii facu intrarea in capitala Terei, insotita de a-
gentul imperial Raicevici, care, probabil, in urma
unei scrisori venita de la Internu4u1 imperial de
la Constantinopole, baronul de Herbert-Rathkeal,
ii ei inainte la Vacaresci, indata. ce Ienicerii ves-
tiserd sosirea nobilei caletOre.
Aci e ua confusiune in scrisorile scriitorei en-
glese. POte ca nu pentru a face carantina, ci pen-
tru a da principelui de scire ca se'i pregdtesci
alaiul cu care voia s'o aduca. in Bucuresci, lady
Craven fusese oprita. la Vacaresci. Asa era regula.
Ori de Cate on Domnul Fanariot voia se faces
tirmonia, vr'unui cdletor de vecla., il oprea la
Vacaresci in del, i acolo on el, Domnul, on
alti boeri ai cur;ei ii eiaii spre intempinare, 'apoi
cu toti, musica, armata, boeri i jupanese, veniail
in cortegiu pene la Palat, on pene unde Ospe-
tele tragea in gazda.
Ori cum ar fi, Raicevici dupa. instructiunile

www.dacoromanica.ro
 si lady Craven 209

efului sell din Constantinopole ei la Vacaresci

i intempira pe lady Craven.
Cu un an i doue luni inainte, adica. in Mai
1785, Raicevici mai avusese se negocieze ono-
rurile unei primiri oficiale in Bucuresci, la curtea
lui Mihail Sutu. Atunci venise bat-61.1a de Herbert-
Rathkeal, sotia Internuntiului imperial din Con-
stantinopole. Acesta. DOmna, oprinduse vro trei
clile in Bucuresci, scrisese ca voiesce se faca vi-
sita la curtea Beiului, cu conditiunea ensa ca
visita se'i fia intOrsa. Mihail 5utu respunse lui
Raicevici ca'n ceremonialul oriental nu se permite
unui principe se faca visita unei femei singure ;
ca deca ar fi i ambasadorul ar face-o cu pla-
cere, der ca d-na barOna de Herbert-Rathkeal va
visita numai pe principesa *utu care, impreund
cu fetele stile, se va grabi a'i intOrce visita cu
placere (9).
Cu lady Craven care stete numai 24 ore la
Bucuresci, nu fu trebuinta de negociatiuni 1 de
discutiunea ceremonialului. Deca. Mavrogheni n'ar
fi invitat-o la Palat , practica Englesa nu s'ar fi
dus i, dupa ua nOpte petrecutd in casa cconsu-
lului frances' i-ar fi urmat calea inainte.
5i-aci este ierdsi ua confusiune. Lady Craven
dice ca a fost gazduita la consulul frances care,
impreuna cu sopa sa, a ingrijit-o forte bine, $i

9) Hurmuzake : Documente, vol. VII (1750-1818). Scris. Raice

vicY din 20 Ma 1785.
J1'33 14

www.dacoromanica.ro
210 Nicolae P. Mavrogheni

cu ud politeta adeverat francesa. Asta se p6te ;

der d. Laroche i sopa sa nu erail la Bucuresci
in calitate oficiald; consul frances a fost in Bucu-
resci dupd 1790. Republica francesd a facut se se
recun6sca de Turcia un consul frances la Bucu-
resci. Consulii straini au fost in Muntenia anthill
al Austro-Ungariei 1 al doilea al Rusiei, pe care
Porta cu mare greutate l'a primit i i-a dat be-
7cclul, adica exequatur.
Laroche fusese secrotar al principelui prece-
dent, al lui Mihail-Vodd 5utu; acesta plecdnd la
Constantinopole, Francesul remasese la Bucuresci
sperand c , prin midlocirea d-lui de Choiseul-
Gouffier, Mavrogheni '1 va lua tot pe el de se-
cretar pentru partea francesd a corespondentel
sele, lucru ce nu se intemplase. Laroche era gata
se piece (so .
Acesta'i consulul de care vorbesce fard se'l
numesca lady Craven i care, ca pos4iune ofi-
ciala, nu avea nici una. Era acum, ca toci secre-
tarii francesi al Domnilor fanarioti, informatorul
ambasadorului frances din Constantinopole i a-
tepta parale se piece din Bucuresci.
Se revenim.
(Abia sosita la gazda, me pomenesc, dice
(lady Craven, inaintea portei cu Ill butch ca cele
(din timpul Regelul Dagobert, ba chiar i de

so) 0 dobescu : Documente, vol. II. (1781-1814). Scris. Laroche

atre d. de Vergennes la Paris, din I o MaT 1786.

www.dacoromanica.ro
 i lady Craven '211

(mai 'nainte. Era muiatd numai in our i in fir

:de sus pene jos. Nisce cal murgi forte frumosi
4 erail inhamati la acesa aurita i sclivisita. tra-
(surd. Cate un Turc if Linea pe fie-care de hat.
,Un fel de sambelan , imbracat inteud stofa de
,fir, insotit de secretarul particular al principelui,
cintra in casa. i me pofti in numele Beiului la
4Palat.*
Toti Bucurescil erail strinsi in fata casei unde
descinsese lady Craven. Plecard in ebutca Rege-
lui Dagobert, la pas de tot, urmati de totl copii
mahalalelor si de toti curiosii tergului. Lady Cra-
ven era insotita si de dama sa de compania, pre-
cum i de un d. V... despre care nu ne spune
nimic altceva.
La Palat, Ienicerii , Arnautil si faimosii Ga-
leong-ii ai lui Mavrogheni eraii in ordine de pa-
rada. Din fericire, tumbelechiurile, piulinele si
giamparaua, adica musica domnesca nu ince-
puse Arica.
Lady Craven intra in sala Tronului unde,
trintit pe perine, veclu inteun colt pe Mavrogheni,
er d'asupra capului lui, recunoscu tuiurile, buzdu-
ganul si sabia pe cari le \recluse in alaiul incoro-
narei la Constantinopole, de la ferestra d-lui de
Choiseul-Gouffier.
Fu poftita se secka si talmaciul igi incepu sar-
cina. Se scie ca Mavrogheni nu vorbia nici la
limba straind, ba nici grecesce nu vorbia deslu-

www.dacoromanica.ro
212 Nicolae P. Mavrogheni

it ; singura limba ce scia bine era limba franca

sell levantind, limba porturilor.
Mavrogheni intreba pe lady Craven de sand-
tate, apoi de d. de Choiseul-Gouffier, i dupa aceste
cate-va intrebari i respunsuri, se servird dulceca
i cafeua. Ancd vro cate-va cuvinte prin care
Mavrogheni o invita se mai eda in Bucuresci,
invitatiune pe care Englesa o declind cu politeta,
i lady Craven, care scia obiceiurile turcesci, dete
se se scOle ca se piece. Atunci, 5ambelanul care
o adusese i care trebue se fi fost Vataful de
Divan (cad el impreund cu Vornicul de straini
faceau la Curtea Domnilor oficiul de introductori
de ambasadori), atunci, dic, 5ambelanul se pleca
la urechial i 'i spuse se mai atepte.
Incepura giamparalele 1 Ceva spaimantator.
Lady Craven tresari i era se pufnesca, cand se-
cretarul principelui 'i Elise c'un ton gray : acesta 'I
in onorea D-niei Tele, DOmna. Mavrogheni o
invita se se apropie de ferestra, se se uite i. . .
se admire. Lady Craven se sculd i merse spre
ferestra. Jos in curte era larma. Unii bateau in
nisce caldari de arama ; a4ii ;ineaii in fia-care
'nand die un capac i le loveaii unul de altul
cat puteaii de tare ; altii suflaii in surle i 'n tram
bite, fia-care silindu-se se se auda el mai tare.
Obicinuita cu alt-fel de musici, lady Craven abia
se Linea, er dama de companid, \reglad ca En-
glesa e cat pe aci se isbucnescd, ii optia mereii :

www.dacoromanica.ro
 i lady Craves 213

Pentru Dumneded, milady, tine-te ; nu ride,

milady! cad cine scie ce ni se 'ntempla!
Din fericire, lady Craven fu invitata la Domna
lui Mavrogheni , care o astepta in apartamentele
sele. Principesa era tenera, ne spune caletorea;
n'avea mai mult de 3o de ani si semena forte
mult cu ducesa de Gordon. *edea turcesce pe ua
sofa si avea langa densa pe cele trei fetite ale
sele, una de 9, alta de to si alta de i 1 ani. Da-
mele curtei erail in numer de vr'o 20, tote im-
bricate grecesce si cu turbane in cap, afard de
una tenerd care purta pe cap un fel de caciulita
de zibelina, asedata, dice lady Craven, cu mult
gust si multi frumuseta. Intreband pe principesd
cine e DOmna aceia, sotia lui Mavrogheni ii re's-
punse ca este fiica unui boer roman si ca porta
costumul national.
In urma, conversatiunea incepu cu obicinui-
tele intrebari ale femeilor orientale : esci mari-
tata? de cite ors? cat' copii a'? esci imbracata
a la franca seii alt-fel? Principesa mai dise ca
ar dori forte mult s'o tina macar un an in Bu-
curesci. Mavrogheni esprima aceiasi dorinta. Lady
Craven le tail pofta neted, declarandu-le ca nu
sta de cat 24 de ore in Bucuresci. 0 invitara la
prang. Primi cu placere, der ceru void se se in-
tOrca se scria la Constantinopole persOnelor ca-
rora promisese se le dea indata de scire despre
sosirea sa la Bucuresci.
Cand fu se piece, Mavrogheni ordona secre-

www.dacoromanica.ro
214 Nicolae P. Mavrogheni

tarului care o insotia, s'o dues se vedd Jrimul

Marc engles din Bucuresci. Credeau ca Englesa
avea se'l admire. Lady Craven ne spune ca gra-
dina celui mai modest preot engles de sat din
Anglia e mai bine tinutd de cat fiareul engles al
betranului boer Dudescu, un mo cu lungs barbs
alba, care ii ei intru intempinare tinut la brate
de doui copii de casa i care ii oferi din tote
p6mele gradinei. Acest venerabil betran era mai
tinerei, care atrasese la Palat atentiunea Englesei,
cu costumul national i cu caciulita-i de zibelind.
Deci, tenera era o Dudescd, din betrana i
bogata familia a Dudescilor, care se stinse pro-
babil cu fiul acestui betran faimosul mare logo-
let Dudescu. Tocmai cand era se piece lady Cra-
ven, iata i tenera Dudescd ca se intorcea de la
Palat; cand veclu pe Englesa in casa tatalui sea,
manifests atata bucurie in cat era se nabuesca
pe caletOre cu sdrutdrile i imbratidrile sele. Abia
putu scapa lady Craven de atata iubire.
Dupa ce se 'ntorse acasa la Laroche, nu
trecu mult i lady Craven fu chiamatd in curt;
pentru a vede darul ce 'i tramitea Beiul. Ma-
vrogheni tinea cu on -ce pre se fia cu nobila En-
glesa cat mai gentleman i mai talon rouge posibil.
Scia ca lady Craven e o sportwoman forte pasio-
natd, i de aceia ii tramitea un cal arabesc de
tots frumusetea , pe care de curend , spunea tra-
misul lul, Domnul '1 primise de la un paa. Lady
Craven se areta micats de acesta galanta. aten-

www.dacoromanica.ro
 i lady Craven 215

tiune si dete slugilor si tit' misului bogate bacsisuri.

La ora mese!, cu acelasi alaiii plea. la Pa lat.
Se astepta Englesa se manAnce pe mese 'n
pat 1 secluta turcesce. Se miry deci cand veclu
mese cu piciOre Si cu scaune prin pregiur , ba
chiar, ceia-ce era i mai imbucurator, erau pe
masa. cutite i furculite (II), solnite, servicie de otet
si de unt-de-lemn car!, creclu lady Craven obser-
vandu-le bine , veniail tote din fabrice englese.
Ceia-ce atrase cu deosebire atentiunea Englesei
nOstre fura patru sfesnice de alabastru , impodo-
bite cu flori de rubinuri si de smaranduri, si cari
eraa de cea mai mare frumusete.
Lady Craven nu constata ense decd tOta lu-
mea manca din aceleasi ceaon, adica farfuria,

11) Furculita despre care s'a discutat atata cand cu prima repre.
sintatiune a pieseT luT Sardou, Theodora, esre de sigura bizantina, Un
scriitor italian din secolul XI-lea, Pier Damiano, vorbesce de la princi-
pesa bizantina care, calatorind In Venetia, se servTa cu ua furctilitli de
our cu douY dintY. In Florenta, furculita esista de la 1361. In Francia
sen Germania, ea a fost Introdusa in secolul XVI ; in Anglia In seco-
lul XVII; aci servia si ca instrument de mancare si ca, la masa, se
se seobesca cu ea In dintY (shoking I In Orient , cu TurciT se perdu
usul furculiteY bizantine. Mancaa cu degetele. Si la noT, si la Constan-
tinopole, baronul de Tott observa ca femeile aveafi ul deosebittt cache-
taria a manca cu degetele. Dupit ha-care fel de bucate , IsT spalati de-
getele pentru a manca allele. I3aronul de Tott a admirat mult la Con-
stantinopole LA Fanariotil ale careY degite luau mitslinele din farfuria
comuna pentru toll cu uit dexteritate extraordinara. Credeam ca. secolul
nostru a adus furculita in tertle romane. Lady Craven ne spune di era
in us de In 1786, si decY si de maY 'nainte. Ca le scotead numaT cu
stritinil si la Mile marl, si c't'n cele-l-alte Mile se slugeait cu degetele,
acesta ter Sc 1 (Ste ;,1 se pre pew.

www.dacoromanica.ro
216 Nicolae P. Mavrogheni

obiceid inradecinat care s'a continuat si 'n seco-

lul nostru 12).
Ori cum ar fi, prandul trebue se se fi petre-
cut nu tocmai cu multe nostimade din partea
Orientalilor. Lady Craven nu inregistreza nimic
anormal in scrisorile stile. In timpul mesei, musica
domnesca'., cea cu piulinile, tumbelechiurile si giam-
paralele, incepuse de la ciorba... Din fericire ense,
ea alterna cu un taraf de lautari .igani, ale caror
cantece duiOse placurd atat de mult Englesei, in
cat Mavrogheni baga de sernd i ordond se cante
ei mai mult de cat cgiamparagii.,
Dupe masa, trecura in salonul de conversa-
'ciune al principesei.
Aci, Mavrogheni, pene acum forte corect,
isi Bete in petic cu una dintre acele enormita ;i
cu cari va obicinui si va ingrozi, peste un an-doui,
pe to0 cei ce vor fi in rel4uni cu densul.
Cunosci, intreba el pe Lady Craven, cu-
nosci pe principele de Kaunitz si pe Iosif II?
II cunosc, respunse Englesa care conversa
intr'un colt al salonului cu DOmna lui Mavrogheni,
ii cunosc si sper se-I ved la Viena.
Eh! deca e asa, replica Mavrogheni im-
perturbabil, o se to rog se spui principelui de
12) La mesele lul Nicolae Brancovenu, despre earY vorbesce
Thomas Hope in Anastasius (v. studiul Mavrogheni maY sus coprins)
si la mesele mul Grigore Brancovenu, scum 70 de anY, mese despre
cari vorbesce Contele de Lagarde (Voyage de Moron a Vienne Isar
Constantinople ... Bucarest, Paris 1824) inteu'd carte asupra cdreia vom
reveal Inteun alt studiil.

www.dacoromanica.ro
 .i lady Craven 217

Kaunitz ca 'i sunt cu until si cu totul devotat,

ier imperatului Iosif II ca, acurn fiind ca.' suntem
vecini forte de aprope, sper ca vom trai in buns
pace.
Mavrogheni si Iosif II!
Lady Craven surprinse imediat contrastul si
nepotrivirea, der ca ua femeie diplomatd si bine
crescuta., nu aretd nimic din cele ce simtia, ci se
multami a dice ca va face acesta comisiune a lui
Mavrogheni.
La un-spre-dece ore sera, lady Craven isi lua
remas bun de la principe si de la principesd,
dupe ce primi din partea acesteia nesce batiste
brodate de tots. frumusecea.
La 'ntOrcere acasd, Mavrogheni ordond se
fid insocita. de 8o de masalagii si de cele doue
music!, adicd si de lautari, si de tumbeleccii. Ma-
salele, rdcnetele giamparalelor, lumea care se Linea
droid dupd trasurd, caldura Iui Iulifi care era groz-
nica, enervard atat de puternic pe lady Craven,
in cat, in trasura, fiind facd si secretarul princi-
pelui, o podidi un ris sgomotos si iresistibil. Dama
de compania nu scia ce se-1 mai faca si cum se
esplice faptul secretarului domnesc care se uita
lung. SRI* infine prin a-1 spune ca. lady Craven
cunOsce musica forte bine, si ca cea mai mica
discordanca o face se rigid' cesuri intregi. Se vede
ensa ca risul era lipicios, cad nu trecu mult si
aceleasi hohote apucara. i pe secretar, i pe dama
de compania.

www.dacoromanica.ro
218 Nicolae P. Mavrogheni i lady Craven

Hohotind intrara in casa lui Laroche, ceia

ce dete ocasiune acestuia se spuna veselei lady
Craven cuvintele din noua ") comedic a lui Beau-
marchais, le Mariage de Figaro, cuvinte cari se
potriveau si in Francia p'atunci si pretutindeni :
tout find tar des chansons! totul se sfarsesce
cu cantece si cu risete.
A doua 4i, din nOpte, lady Craven pleca la
Sibii, parasind cu parere de rea toogala 4.i nut-
rep fent, a Munteniei.

11 Represintatit pentru prima Or la 27 Aprile 1783.

www.dacoromanica.ro
 BOREN IN TIMPUL REWILLITIUNII FRANCESE

Acura ua suta de ani, prin Ianuariu, 1791,

in Bucuresci, cafenelele si pravaliele negutatorilor
romani i greci, cari se aflaii prin prejurul mari-
lor hanuri ale $-tului Gheorghe-Nou, S,erban-Voda
si Constantin-Voda, erail intesate cu fel de fel de
omeni.
Pe langa intemplarile resboiului ce se urma
de zor intre Turcia si AustroRusi atat in Mun-
tenia cat si in Moldova, se mai vorbia in Bucu-
resci si despre ua sdruncinare ne mai pomenita
a vechei stall de lucruri in etera Frantuzului,,.
despre ua. 17ravdctraatc, ua revolutiune de felul cd-
reia, spuneau cei sciutori, nu s'a mai vedut pe
lumea nostra.
Multi din cel cari auclisera la acesta data
despre inceputurile revolutiunel francese, nu pri-
cepeau nici firea, nici urmarile faptelor ce li se
povestira, deci dail fara free void inchipuirei for
se fistoneze tot ce le trecea prin cap.
Altii tacead, ascultati i, din cand in cand,

www.dacoromanica.ro
220 Bucurescil in timpul

surideaa ca 6menii ce au deplind.' cunoscinta des-

pre lucrul de care unii vorbesc cam nea-'nteud-
parte. Cestia din urma, adeveratii cunoscetori ai
evenimentelor petrecute la Paris, erau membrii
Socieldiei Amicilor, h tratela uav Tam', 1) care, in
cap cu Rhigas, se alcdtuise in Bucuresci pe te.
meiul cuvintelor z4u.0 i ployEveia, trdiesca iu-
birea de terd!
Inainte ca Directoriul din Paris, adica pute-
rea executive a Republicei francese una si indi-
visibild, se fi hotarit Bucurescii 2) ca centru al
miscarilor revolucionare ce trebuiail suscitate in
Ungaria, Polonia, Transilvania, Moldova, Munte-
nia, Serbia si Bulgaria ; inainte de a se face acesta.
neasteptatd. (more viit6rel capitale a Regatului
Roman, Bucurescii eraii centrul cel mai activ al
Elenismului care se desteptase pe teremul literar
i acum, cu sperance nemarginite in revolutia din
Paris, nazuia din resputeri a se destepta i pe
teremul politic.
Din Archipelag, din Morea, din Insulele lo-
nice, Tessalia, Albania, Epirul, Macedonia si de
prin tote parOle lumei, Grecii veniail la Bucuresci,
toti Tri crxoniii vcse Ervi adeov coilg,pentru a'si gasi
mic116ce de trai, si multi pentru a se consfa..tui
asupra miscdrei ce avea se isbucnesca din tote
i) Revue de Geographie (Paris 1880: Ubicini: La Grande Carte
de let Griee par Rhigas, pag 247.
2 Documente priv. la Istoria Rom-Milos% Doc. francese. Colec-
/iunea Odobescu Supl. I, vol. III, fast. 2, pag. 412.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 221

partile 3).Lucrul acesta nu se vedea, der se visa,

se simtea, se ghicea. Timpuri curi6se i atraga-
tore, cand de-alungul i de- alatul imperiului oto-
man, &cd ai fi pus urechia la pamentul burduit
de lacrimi i dorinte, ai fi audit apropiandu-se fur-
tuna, cu atat mai furi6sa cu cat acum la inceput
era mai tacuta.
In Bucuresci, medici, negutatori, profesori i
dascali, preoti i student! de la scOla cea mare,
unii Romani, altii Greci,toti asceptaii ca nego-
ciarile pacei de la 5itov cu Austria se se slat--
esca., er acelea ale pacei de la Iasi cu Rusia se
incepa, pentru ca, resboiul incetand de a mai
dudui la Dunare, se se 1)60. aucli in principate
i mai lamurit, i mai puternic, glasurile cele marl,
os magna sonalurum, ale Revolutiunei francese.
In 0.teptare, Rhigas, tenet- atunci de 25 de
ani 4), lucra de zor pentru ca tot ce se facea la
Paris i 'n terile subjugate ale Orientului, se se
cun6sca. i la Bucuresci. Viena, un centru de a
doua many al elenismului literar i patriotic 5),
era trasura de unire intre Paris i Bucuresci. Mai
mult de cat ori-cine altul in vremurile acelea,
Rhigas, pe care Bolintineanu '1 face Roman Ma-
cedonen din Velestin, era pregatit pentru a primi
3) Revue de Geographic (an. cit.) pag. 243.
4) Rev. de Geogr. (an. cit.) pag 241.
5 Leueothea, Eine Sammlung von Briefen eines geborenes Gri-
echen, fiber Staatswesen, Literatur and Dichtkunst der neueren Grie-
chenland, herausgegeben von Dr. Carl Iken (Leipzig, Hartmann, 2 vol.
1825) passim.

www.dacoromanica.ro
222 Bucurescif in timpul

cu entusiasm principiele Revolutiunei francese.

Vorbea bine limbele francesa, germana si italiand,
pe Unga limbele romana, greca si turcesca ; ca-
letorise prin Italia, Francia si Germania ; fusese
secretarul lui Alexandru Ipsilante in 1782, si '1
urmase pe acesta la Constantinopole, dupe ce
fuga fiilor sei Ia Viena silise pe Ipsilante se de-
misioneze din Muntenia. De la 1782 si pene la
1786, Rhigas rerna.sese la Constantinopole vor-
bind intr'una cu Grecil de acolo despre apropiata
eliberare a patriei lor printr'ajutorul Rusiei. Re-
Intors in Romania cu Mavrogheni, Rhigas fusese
caimacamul acestuia Ia Craiova in timpul resbo-
iului, si-apoi, dupe pacea de la 1791 Intre Aus-
tria i Turcia, incheiata la istov in 4 August,
Rhigas venise la Bucuresci pe Tanga boerul Arica
teller pe atunci, Grigorie Brancovenu, cu care era
prietin. Pelle acum, Rhigas cre4use ca, cu ajuto-
rul Rusiei si cu ajutorul Austriei, Grecia va re-
usi se scape de durerosul jug al Turcilor. Dupe
resboi, isi schimbase parerile, cunoscuse bine si
pe unil 1 pe altii, ii cantarise in de ajuns, si
chiar corespondenta ce intretinuse in 1785 cu
principele Kaunitz 6) i-aretase lamurit ca numai
desinteresate nu eraii aceste doue marl puteri 'n
cestiunea Orientului.
Cand se audi in Bucuresci ca a isbucnit Re-
volutiunea francesa in Paris ; ca acolo poporul a

6) Rev. de Giogy. (an. cit.) pag. 247.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunil Francese 223

deseversit primele acte nemuritOre, cari sunt fala

Revoluliunei, Rhigas vedu ud lumina mare in-
tindendu-se inaintea ochilor sei si libertatea po-
porelor din Orient ridicandu-se din lanwrile trecu-
tului, ajutatd in desteptarea si 'n reintremarea ei
de mana umand i binefacetore a Franciei.
Tot ce se scria si se facea la Paris venia
in Romania, la Bucuresci: proclam4uni revoluli-
onare, scrieri patriotice, poesii de tota mana, Rhi-
gas le traducea in grecesce, le tramitea la Viena
unde se imprimaii Intr'ascuns, si-apoi, prin ladile
de marfuri ale negustorilor,, era introduse pe
furis in Ora i 'n deosebi in Bucuresci, focarul
elenismului militant.
ColecOunea c5.ntecelor sole patriotice, asa
numite Cia,uctra, le cantail studencii si Grecii pa-
trio0. De c5.te ori, prin pimnitele de langul S-tul
Gheorghe-Nou pe atunci tunelele de vietei ale
Bucurescilor, -- nu a resunat Marsilieza lui Rhigas :

dare rccaOsc siiiv 'Elllivcov,

d xateOc 'Clic d'Ong h1,982,,

4 detepta0-ve, copil ai Elenilor, tiva gloriei a so-

sit., --*i de cate-ori nu s'a cantat chiar pe fran-
wzesce faimosul cantec al Terbrei din 1793 de
la Paris, La Carmagnole, din can versurile
Dansons la Carmagnole 1
Vive le son,

www.dacoromanica.ro
224 Bucurescil In timpul

Vive le son,
Du canon!

erau cantate cu cuvintele stricate Fivrelzon! Fi-

vrelzon,(7 de unde pote au exit pe romanesce
Filfisonii de tote nemurile si a caror serbeda sifil-
fisonesth seminta nu a perit Arica din midlocul
nostru ?!
Ajutat de amicii sei Turnavitu,(8) unul din
apeltisz ii lui Mavrogheni, un entusiast care, ca.
Mavrogheni, da in fia-care Ali mana cu nebu-
nia, de Perrhevos i inteles in parte de vro c$.0-
va boeri, printre cari Brancovenu, Dudescu, Cam-
pinenu si Ion Cantacuzino, Rhigas lucra intr'una
pentru a destepta in compatrio0 sei sperarge ne-
marginite. lleOg riN adaTiv ralAiav,pentru sora
nostra Francia, esclamau Grecii, ne dam vie;a de
clece ori.
In timpul acesta, ua ciuma teribila bantuia
prin Bucuresci(9), prin total Muntenia si Bulgaria.
Mihail C. Sutzu fusese trecut de Porta din Bu-
curesci la Iasi(I0), ier tenerul Alexadru Moruzi fu-
sese numit Domn in Tera-Romanesca. Nisce in-
curcaturi ne mai pomenite buimacesc intrega pe-
ninsula balcanica. Lumea din Bucuresci nu scia
ce se mai credal.

7) Ion Ghica : Scrisor) (edit. II) BIltaretu, pag. 509.

8) A se vede lntr'acest vol. pag. 16o gi urm.
9 Doc. firiv. la Istor. Rom.Colect. Odobescu, Vol. III, pag. 82.
to Ibid. pag. 85.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 225

In Februaria 1793, ambasadorul Franciei,

ducele de Choiseul-Gouffier, auc;lind despre cele
ce se petreceaii in Francia,emigratiunea, fuga,
inchiderea i 'n fine guilotinarea Regelui Ludovic
XVI,se hotardsce a parasi Constantinopolea i
a se refugia in Rusia, unde Caterina II primea
cu brgele deschise pe to0 nobilii emigrati(").
Dupe cum reiese din doue scrisori ale unui
necunoscut republican din Bucuresci pote chiar
Rhigasducele de Choiseul-Gouffier trece prin Bu-
curesci, sta de vorba. cu Mihail *uo care tocmai
se gatea se mergd. la Moldova, cauta a'i inspira
spaima si groza de tot ce se petrecuse i se pe-
trecea in Francia, i'i vorbesce de red pe to0
Francesii republicans cars, din Constantinopole,
incepusera se se respandesca prin tote terile n6s-
tre i ale vecinilor(I2).
Inteadever, Republica ii schimbase to0 e-
misarii i primenise intrega diplom46. francesa.
Bine inteles ca nici un nobil, nici un ci- devani nu
mai voia se servesca sub minitril de afaceri stra-
ine ca Danton i altii, cars urmara pe nabaddio-
sul tribun in carmuirea politicei esterne a Repu-
blicei. De aceia, lume noun, vederi noue i un
mod de a tracta cestiunile atat de nasdravan, in
cat la Viena, ca i 'n Italia, ca i la Porta, unde

i I) Albert Sorel: Essais d'histoire et tie critique (Paris 1883):

Studiul Catherine II et !'Emigration franfaise (pag. 191-204 .

12) Doc. priv. la lstor. Rom. Colect. Odobescu, vol. III, pag.
87 gi 88.
34,133. 15

www.dacoromanica.ro
226 Bucureseil in timpul

Conventiunea intretinea ore-cad relatiuni, era un

adeverat chin pentru diplomatii austriaci, italiani
seu fanarioti, se primescd un diplomat din stra-
turile cele noue ale Revolutiunei francese, i mai
cu semd se discute ceva cu densul. Unii dintea-
ceti revolutionari faceail intr'adins pe selbaticii i
pe fieroii, numai ca se se clica de interlocutorii
for ca sunt ci mai i, republicani.
Bernadotte la Viena bagase in recori pe
Thugut i pe marchisul de Cobentzel, i numai
selbatic nu era. Inchipuiti-ve ce cap trebuia se
faca betranii diplomat' ai monarchielor europene,
cand tramiii Conventiunei, impingend republica-
nismul for pene la nepolitetd, le diceau din chiar
senin : eh! cet54ene, ce ? to nu vecli ca lucrurile
stall astacli aa? Vrei on nu vrei? Vorbd multd
sdracia omului !...
In tote terile, Conventiunea tramisese Omenii
sei. Ei aveau drept indatorire de cdpetenid, pe
fata seu pe ascuns, i) de a cerceta i afla in ce
mod suveranil i supuii for judecd Revolutiunea
francesd ; 20) de a propaga adeveratele principie
ale Revolutiunei printre Francesii i supuii fran-
cesi stabiliti printr'acele teri(I3).
In Bucuresci, ceva mai tardifi de cat 1793,
erau vro 20 de Francesi i supui ai Franciei.
Consul frances anca nu se afla. Numai Rusia si
Austria aveau consulate la Bucuresci. Prima, Ru-

13) Doc. privit. la 1st. Rom. vol. III, pag. 89.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 227

sia, infiir4ase consulatul set-1' la 1783, acum ud.

sutd. i noud ani; a doua, Austria, la Octobre
1783(14 , adica acum ua sutd i 8 ani. Cand du-
cele de Choiseul-Gouffier pleca din Constantino-
pole, i prin urmare nu mai fu cine se Dina in
fret republicanismul ardent al multora din Fran-
cesii veniti prin Marsilia in capitala Sultanilor 1
in cele-l-alte teri ale Orientului, Bucurescil ca tote
oraele primi indata in sinu-i vro c5.0-va sans-
culottes, In Bucuresci, de catre boerii cei betrani
i de catre omenii cei neobicinuiti cu nasdravd-
niele ce scorniaii, debitau i faceau les sans-
culottes, li se clise Astor omeni apelpis4i, omeni
cari dau cu barda 'n Dumnecleu i 'ndrugau un
fel de inird -te Miirgeirite, in care, dupa spusa
celor betrani, cuvintele liberta, fraternita, egalita
zat vc A.017t (3e resunail intocmai ca nesce clopote de
inmormantare pentru vechiul regim. Aceti a!el-
pisiti vor deveni mai tarcliii zavergii, i mai la
urma, inmuindu-se i incumintindu-se, vor fi numiti
bonjourifti, pentru a deveni acum 7o de ani in
Grecia i acum 5o de ani la not primil luptatori
ai redeteptarei n4onale la Atena, la Iai i la Bu-
curesci.
Primul sans-culottes, cel d'antaiii afielpisit fran-
ces care a trait in Bucuresci acum 99 i 98 de
ani este Francesul Hortolan(I5),

14) Laurian: Istoria Romfinilor, pag. 551.

15) Doc. priv. la Istor. Roman. Supl. 1, vol. III, pag. 93.

www.dacoromanica.ro
228 Bucureseil in timpul

Hortolan era un negustor, din ceia cari fac

politica, der sciti (politica extrafain 4.i la nemu-
rire), i cari nu intardiaza de a vede, cum dice
Romanul, ca

La Ilia
'N pravalia
JOca Omen' 'n calcaia,

era, dic, un negustor frances stabilit cam pe la

1792 in Bucuresci, impreuna cu tovaraul seu
Pellet i cu teghetarul set.' Jaume, numit in seri-
smile ce citez directorul case! Pellet & Hortolan,
primul Magazin Universal din Bucuresci(16).
Hortolan era prietin cu Turnavitu i prin ur-
mare cu Rhigas. Ruffray, alt Frances, era secre-
tarul principelu! Alexandru Moruzi. Ruffray era
un sans-culottes, tot atat de apelj'isit ca i Horto-
lan. Marie Descorches, ambasadorul Republicei
francese din Constantinopole, spune la 24 Decem-
bre 1794, ministrului afacerilor straine din Paris,
ca Rufffray este de un civism i de un republica-
nism ardent. *i el era prietin cu Hortolan.
Frigurile Revolutiunei cari bantuiati grOznic
la Paris, sguduia sdraven i pe republicani! din
Bucuresci. Pe langa aceste frigur! ale Revolutiu-
nei, se mai adaugeaii in Bucuresci frigurile mai
prosaice ale terei, frigurile paludeane de cari Hor-
16) Doc. priv. la lstor. .Rom. Supl. I, vol. III, pag. 95 gi lox.

www.dacoromanica.ro
 RevolutiuneT Francese 229

tolan suferea intr'una i pe cars Ruffray le corn-

batea, bend cu eroism rachiurile i vinurile ro-
manesci, nu cu litrul, noua mesura decretata de
Conventiunea Nationala. din Paris, ci_cu betrana
1 capacea oca romanesca., anca' in vigOre la Bu-
curesci.
Friguri intr'un fel, friguri intealtul, Hortolan,
Ruffray, Turnavitu i prietinii for erail clilnic in-
teua stare de neintrerupta escitatiune, un fel de
ciudata caldura, care 'i fa'cea se veda republicans
prin tote partite.
Hortolan cerea audiente la Spatarul lui Mo-
ruzi, ua rude a Domnului, al carui nume nu-1 gal-
sesc in interesanta lista a boerilor divaniti, ce a
bine-voit se 'mi dea onoratul nostru vice-pree-
dinte, d. V. A. Urechia. Hortolan cerea audiente
la Spatar, pentru a tracta cestiunea varnuirei mar-
furilor francese la granitele romane, i in loc de
a tracta acesta cestiune, stacojiul republican s'a-
puca la discutiunea principielor proclamate de Re-
volutiune i consacrate de Conventiune.
Spatarul, slice Hortolan inteua scrisOre a-
( dresata 1W Marie Descorches, ambasadorul Re-
< publicei la Constantinopole, Spatarul are un ca-
tracter curat republican i am vorbit cu densul
tca i cu un adeverat cetatenp,cu alte cuvinte
i-am clis lu i mi-a dis ma, intocmai ca un ade-
verat sans-culottes. Aceste sciri, Hortolan le tra-
mite lui Descorches din Bucuresci la Constanti-
nopole, pe ue hartia cu devisa apdpisitti : Li-

www.dacoromanica.ro
230 Bucurescit in timpul

berie, Ega lite ou la Mort, purtand data noului

calendar al Republicei, adica 23. Vendemiarizi,
anul II-lea al Republicei Francese, una {i ina'ivi-
ceia ce va se dia. 15 Octobre 1793, acum
sioilci,
98 de ani.
Din scrisorile lui Hortolan i dintr'altele ce
citez, se vede lamurit ca, conform instructiunilor
ce avea, Descorches, ambasadorul din Constan-
tinopole, voia se organiseze in Bucuresci, un biu-
roil de informatiuni care se 'i procure sciri din
Polonia, Ungaria, Moldova i de unde se piece
emisarii, adic. spionii Republicei, Cu anumite in-
structiuni intr'aceste teri nemu4amite cu politica
Rusiei i cu politica Austriei.
In Ungaria, fierberea era mare. Iosef II mu-
rise dupa ce incercase in tOta vieta de a face
reforme i nu reuise cu nici una. Spiritualul prin-
cipe de Ligne, amicul frumOselor Moldovence de
la Iai, clicea de Iosef II edragutul de 'mperat=
al ireranului roman din Transilvania, ca el a fost
cu reformele sae in tOta vieta intocmai ca omul
caruia ii vine se stranute, care da se stranute,
care e cat p'aci se stranute i... nu stranutd.
Totui, incercarile lui de reforme in Ungaria
i Transilvania infuriasera aclanc pe magnati i pe
intreg poporul maghiar... De altmintreli, draga
Donne! e atat de lesne se faci pe Ungur se se
infurieze, se turbeze i se spumeze. Micllocul? forte
uor : spuneti-i adeverul i apoi acineti-ve se 1
vedeti efectul : e fulgerator i nasdravan. Tuna

www.dacoromanica.ro
 Revolutiune1 Francese 231.

in tote societatile de cultura. Trasnesce in Erdelyi

Mag-kiar Kultur Egylet, Pesta urla, Posony rac-
nesce i 'n Kolwar Maghiarul cu bolovani in
mana s'aventa care ceruri se yeda de vorbesce
Christos pe unguresce.
Asupra acestul foc i acestei uri a Maghia-
rilor in contra Casel de Habsburg, represintata.
in 1793 de Leopold II, fratele *i succesorul lui
losif II, cadu ca valuri de petroliu principiele Re-
volutiunei francese. Magnatil unguri devenisera. ja-
cobini i sans-culottes. Hajnoczy:Laczkovici, Szent-
mariai facura un catechism popular, menit a pro-
paga principiele Revolutiunei francese, ler Bacsany
traduse Marsilieza, pe care calaul avea s'o ardor
la Pesta cu alte multe publica ;iuni revolutionare(17).
Se nu uitam ca tot acum Romani' din Tran-
silvania infiinceza Societaiea filosofesca in care ma'
multe cercetari ne-ar face pOte se vedem ua su-
cursala a Societalei Amicilor din Bucuresci, '
hateia Tu7v Tiawv despre care am vorbit. Ceia-ce
e sigur e ca Socielatea filosofescii din Ardel se
pune in strinse legaturi cu cei de la Bucuresci.
Se nu uitam de asemenea ca cu un an, do', ina-
inte, aparuse faimosul memorifi al Romanilor tran-
silvaneni Supplex libellus Valachorum(18 .
Cu aceste WI in car' din temelia se sgu-
17) Louis Leger : Histoire de PAutriche-Hongrie (colect. Duruy
Pag 470
18) Densusanu : lstor. Lit. Roma'ne pag. no si 113). Papiu
Ilarian: Viea, opertle si activ. luY George incat

www.dacoromanica.ro
232 Bucurescil In timpul

duia vechia stare de lucruri, Descorches voia se

se pund in relatiuni printr'ajutorul biuroulul de
informatiuni din Bucuresci, precum tot printr'acest
biurou voia se corespunda si cu eroicii luptatori
ai Poloniel, cari, dupa faimosa sedinta de la 23
Septembre 1793 - edinta muta de durere si de
rusine, se revoltaserd si, sub conducerea lui
Tadeil Kociusko(19), incepuserd in contra Rusiei
ud luptd cu atat mai sublima cu cat mai neegala
era intre victime si caldi.
Pene cand acest biurod de informatiuni sell
infiintarea unui consulat se se deseversesca la Iasi
sea la Bucuresci, republicanii profitatl de Evreii
stabiliti la Iasi pentru a aye sciri din Polonia,
ler granitele despre Transilvania nefiind strasnic
inchise, relatiunile intre republicanii din Bucuresci
si resvrdtitii din Ungaria se 'ntretineati cu multd
inlesnire.
Polonesii, Ungurii, Grecii, veniti de prin tote
partite umpleau cafenelele Bucurescilor. Les Droits
de l' Homme, cDrepturile Ornului, fuseserd traduse.
Hortolan dice : Presque tous les negotiants de 'a-
nina et de l' Albanie etablis ici, a Bucarest, sont
des sans-culottes, mai toti negutatorii din Janina
si din Albania, stabiliti aci la Bucuresci sunt toti
apdpisiii. Toti erati pentru republics, si cereati
cu stdruinti lui Hortolan se le dea cantonetele ja-
cobine ce 'i sosiati din Paris prin Constantinopole

19) Alf. Rambaud : Hist. de la Russie, pag. 5ox, (colect. Duruy)

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 233

ca se le cante si el. and se incindea discutiunea

intre partisanii RevoluOunii si aceia a! Rusiei, mer-
geail adese-ori pene la bataid. Intr'un rand, ne
spune Hortolan, decd. ruso-filii nu ar fi recunoscut
adeverul celor dise de amicii nostril se 'ncepea ua
peruield si ua ghiontuiela de s'ar fi dus pomina
mai departe de cat Bucurescii(20).
De altmintrell, sgomotele cele mai deosebite
si adese-ori cele mai ciudate circulail prin Bucu-
resci. Unii spuneau cd. Varsovia a fost luatd de
Polonesi! lu! Kociusko ; alOi afirmail cd Rusii sunt
invingetori. Grecii patrio0 din Viena scriaii la
Bucuresci, ca Sfania Revolufiune, 4 4ca in-cacicrwavg
va isbucni in capitala Habsburgilor. Din Transil-
vania veniaii sciri ca acolo, cu mic, cu mare, sunt
tot! pentru Revolutiune, pentru Francia, pentru
naOunea careia d'atunci ii mergea numele de La
Grande Nation in tot Orientul. Timpuri de fer-
bere, de incurcaturi nesigure si chinuitare, cu ce-
suri cari aduceaii ce n'aduce anul, adi luminOse
ca ud di de Maiii, maine posomorite si incruntate
ca furtunile mare!.
In Iasi si in Bucuresci, inimele Grecilor au
trecut prin tote aceste chinuri i veselii vijeliose;
aci s'aii audit pentru prima Ord cantecile jalnice
ale lui Athanase Christopolu care, cu Alcmann,
plangea libertatea inmormentata. a Greciei, intr'a-
ceste frumose versuri :

20) Scrisdrea luY Hortolan maY sus citatl.

www.dacoromanica.ro
234 Bucuresci in timpul

Nuv acixeva ti'On8 ncerta,

Nen, li2yEa WM-6 advt-cr,
KEVriCe litcc anlayxva xal irtoe.

(Si-acum, lacrimi, curgeti tote; i-acum, chinuri,

sositi tote; strdpungecimi inima!
La aceste cuvinte sfaiitore, din piepturile
vitejilor, tot aci in Bucuresci, isbucniail versurile
inflacdrate ale lui Rhigas:

0i2oc taiv avturazetta-at,

Aiintot va !dace (Lc note
Tuiv clxeiow Movaoa,ucivow,
Tiig cE)Jcidog vu3v zvecivvwv;

tPene cand fi -vom not ore, o iubiti compatrioti,

sclavii cruntilor Musulmani, tiranii Eladei?,
Tot aci, la Bucuresci, se petreceaii adese-ori
scene marete, cari reamintiail timpurile eroice ale
Greciei clasice. Tinerii Greci i Macedoneni luau
iconele din cuid, le puneaii pe masd., aprindeati
canclelele i 'ngenunchiand, cu pieptul tresdltand
de slant entusiasm, cantail din poesiile lui Rhigas,
pe faimOsa :

KaLlizEece ,utieg die"; 8).80}6ell (t),,,j,

Hae 'avccei,uovg xedvovg craafita xal gv2axi.

adica: emal frumOsa este ua vieta de un ces li-

herd., de cat ud vieta de ani nenumeraci in scla-
via. i 'n jug,. Si apoi sfiriaii cu jurdmintul tot

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 235

de Rhigas, pe care '1 cantaii punend manele pe

icOne :

0 fiaodiv 'rot) Isoottov dexiottco, 6_11

Iihv yvvijonv zuiv zvecivvow vd Airy Z1-0.6-) noze.

adica: o imperate al lumei, me jur 'naintea ta,

ca nici ua data nu me voiii pleca la voino tira-
nilor.. 5i 'n timpul acesta, muma, tatal be-
tranii familiei stall imprejurul acestor viitori eroi
ai neatarnarei grecesci, si plangeau de dragoste
si de durere (21).
Tote aceste scene, si altele Arica ce nu cu-
nOscem si cari sunt fala luptelor pentru inde-
pendinta Greciei se petreceau aici in Bucuresci,
centrul elenismului militant, cu ajutorul, cu prie-
etenia, cu fraIia sincera a Romanilor (22). Cine ar
fi avut atunci, cine ar aye astacli in tote par -
ile unde se afla suflare romanesca,cine dintre
Romani ar ave curagiul se opresca in loc, se
zaticnesca, ba chiar se 'nabuse pe un popor in
lupta lui sfanta pentru recastigarea drepturilor
imprescriptibile ale limbei, reinoirea deplina a na-
tionalitatii, atingerea idealului ce a pastrat cu
drag dea lungul timpului, in reslatirea chiar a
celor mai crunte vecuri ?

21) Dr. Carl Iken ; Larcothea, pag. 85 si 95 din vol. IL

22) Bidem: vol. II, pag. 256: Hier haben Sie, in der Kurze
and mit noch mancher Unvollkommenheit, eine Darstellung, wie Grie-
chenland von der Walachei INfitze zog.

www.dacoromanica.ro
236 Bucurescil in timpul

5; totui, acesti Greci, care 'i plamddiati li-

bertatea aci in Bucuresci i dincolo la Iasi; acesti
Greci cari bine-cuvintaii pdmentul primitor al Ro-
maniei i in avinturi de recunoscin0 jurati iubire
Romani lor, sunt acum dumanii neimpdcati ai Ro-
manilor macedoneni, cari astddi nu vor se facd
in stravechea for patria de cat tot ceia-ce Grecii
fd.cura in patria Tor.
Acesta dreptatea popOrelor; acestea's fap-
tele netagaduite, acestea's invetaturile pe cari un
prevestitor, intocmai ca Muezinul sus pe mosche-
ele musulmane, ar trebui se le reamintesca Ro-
manilor din Romania libera in tote dilele, la tote
ocasiunile, clicendu-le cu glas tare: <0 Romani,
o fratii mei, readuceti-ve aminte trecutul, judeca0
presintele, vedeci unde sunte0, gand4i-ve cu cine
lucra0 i nu ye increde# de cat in voi ini-ve I
Pe atunci Grecii ne iubiau, cad terile nOstre
eratl scena liberd unde, ajutaci de Romani, pre-
gateau frumOsa drama a independintei for nati-
onale.
La Bucuresci, Alexandru Moruzi, tenet- de
vro 32 de ani(23), amic al Franciei i al litera-
turei francese, nu cuteza totui a 'i areta pe facd
acesta iubire. Consulii Austriei si Rusiei eraii
Tanga densul pentru a 1 reaminti adeverul Tor.
<Consulul Rusiel din Bucuresci, dice ltd. nota

23) Doc. priv. la Ist. Ron:. Colect. Odobescu, vol. lI, fasc. I,
pag, 112.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 237

eadresata Comitetului de Salut Public din Paris,

ela 19 Pluvios, anul III al Republicei (7 Febru-
e aria 1793 (24), consulul Rusiel i numerosii sei
e agenti conduc singuri postele stabilite pe frun-
tariele polonese si moldovenesci, trag ca un zid
de inchisore intre aceste doue state si restul Eu-
eropei, intercepts scrisorile, impedica comunica0-
eunile, supers pe caletori, se amesteca in aface-
e rile guvernului civil si exercita ca un fel de veto
asupra hotaririlor luate de Principe si de Con-
esiliul sell. In starea de umi]ire in care se gasesce
eguvernul Sublimei Porci, Principele si Divanul
e nu au curagiul se resiste la voil-qele supreme
tale consulilor).
Aceste informaOuni precum si altele earl vor
urma, le estragem din scrisorile, memoriele si ra-
portele lui Constantin Stamate, om devotat casei
lui Mihai 5utu, acum in 1794 Domn in Moldova.
Constantin Stamate, Roman seu Grec nusciii, era
in 1794 la Altona Tanga Hamburg (25) in calitate
de agent faro caracter oficial, mai propriii: spion al
Republicei francese. Constantin Stamase servise
inainte in diplomaia otomand cu d. de la Roche,
fusese informatorul multor Domni al Moldovei(26)
si ai Munteniei, fusese secretar al lui Mihal 51.4u
i, de cand cu Revoluciunea, se naturalisase Fran-
ces, intrase in serviciul Ministerului afacerilor stra-
24) Maim:, pag. 103.
25) Bittern, pag. 800.
26) Doc. priv. la Ist. Ram. Supl. I, vol. III, fasc. 2, pag. 403.

www.dacoromanica.ro
238 Bucurescil in timpul

ine din Paris i prin rapOrte bine acute, prin

combin4uni irete i iret injghebate , atrasese
atentiunea superiorilor sei din Paris.
Cunoscetor adanc al tuturor intrigelor can
se petreceall in principate la Iai i la Bucuresci,
Stamate nu incetase de a corespunde cu cei de
la Cuilile Beilor fanario0. Printr'acetia, Descor-
ches, ambasadorul Republicei de la Constantino-
pole, afla de Stamate i '1 cere ministrului din
Paris, pentru al intrebuinca in Polonia i 'n prin-
cipatele romane(27). Stamate ne spune inteua scri-
sore a sa ca. la Curtea din Iai principiele repu-
blicane sunt mai bine vedute de cat la Bucuresci.
Afirmatiunea lui Stamate este coroborata de seri-
sorea unui Frances de la Iai, Cado de Lille,
care venind la Iai gasesce pe boieri rostindu-se
pe faca unii, pe ascuns alcii, pentru Revol4unea
francesa (28). Er inteua alta scrisore, un alt Fran-
ces ne spune ca la Bucuresci, boierii din proti-
pendada, fid din mandria, fib', din lene, nu sunt
republicani, pe cand boierii din mana a doua i
negustorii asculta cu drag i impartaesc cu foc
cnemuritOrele principle, (29),
Stamate ne esplica republicanismul curtei prin-
ciare de la Iai prin faptul ca secretarul princi-
pelui Mihal C. $utu era Kodrica, un partisan al
Franciei, duman al Rusiei i al d-lui de Choi-
27) lbidem, vol. II, pag. mo.
28) Ibidem, vol. III, pag. 438.
29) IBidem, vol. III, pag. 435.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 239

seul-Gouffier. Pentru acest Kodrica., Stamate cere

guvernului din Paris ColecOunea Encielopediei ca
un dar propriu al intaxi i mai mult in credul
lui republican. Tot acum se mai afla la Iasi un
republican gata a'si sacrifica pene si ultima pi-
catura de sange pe altarul patriei. Acesta era
Ledoulx, cum ne spune Stamate(3).
Ast-fel fiind lucrurile pe la slarsitul lui 1794,
Stamate fu cel d'antaiii care propuse inainarea
la Bucuresci a unui consulat frances. Nu intram
in amenuntele acestei afaceri, care fu multa vreme
tractata de duoi ambasadori ai Republicei la Con-
stantinopole, de Descorches si succesorul lui, Ver-
ninac, si de Stamate care scria intr'una raporte
i note forte bine redactate i forte juste in ve-
derile lor.
Se spunem numai ca Ministerul din Paris,
dupe ce capeta. invoirea Portei biruind opositiunea
dirja. a Austriei si Rusiei, voi se numesca in pos-
tul de agent consular la Bucuresci si Iasi chiar
pe Constantin Stamate. A4at de ministrii Cate-
rinei si lui Leopold II, Divanul respinse pe Sta-
mate sub cuvint ca e Raia. Ministrul frances ar
fi voit se'l tramita ca agent secret, Stamate inse
nu primi pe cuvintul ca le systeme des agents en-
voyes de Paris est actuellement trop dierie, trop
sentant la profiagande jacobine,adica: sistemul
agenOlor secre0 tramisi de la Paris este in tim-
3o) lbidem, vol. II, pag. 98.

www.dacoromanica.ro
240 Bucurescil in timpul

pul de fata pre deochiat i pre mirose a propa-

ganda jacobina(31).
Totui, remane bine hotarit ca, multamita
acestui Constantin Stamate i rapOrtelor lui catre
Comitetul de Salut Public din Paris i care tra-
miii Republicel din Constantinopole , consulatul
frances fu infiintat la Bucuresci in 1795. Inainte
de acesta epoca, Stamate era la Paris, pentru ca
din Altona fusese gonit, de ore-ce Gazeta de Ha-
novra din Marte 1794 '1 acusase ca a venit acolo
ca agent al jacobinilor, pentru a resturna Consti-
tutiunea germanica (32).
Fiind ambasador la Porta Verninac, primul
consul frances care pleca la Bucuresci in luliu
1795 este cetatenul Emile Gaudin, in versa de
25 de ani, insotit de secretarul sett' Montal, in
versa de 22 de ani(33). Primul era platit cu 7500
de lei pe an i al doilea cu 1200 lei pe an. Ca
lefuri, dupa cat se vede, nu erail tocmai resfatati
primii diplomati francesi cars venira oficial la Bu-
curesci.
La Bucuresci, Gaudin fu bine primit de Alexan-
dru Moruzi VI lua ca Dragoman al consulatului
seu pe Rhigas (34). La Paris, prin intrigele lui
Stamate, numirea lui Gaudin, acusat ca este un
ci-devant, adica un monarchist i ofiter desertor,

31) Ibidem, vol. II, pag. i 17.

32) /Olden:, vol II, pag. 117.
33) Ibidem, vol. II. pag. 133 Si vol. HI pag. 336.
34) Revue de Geograph. (an. cit.) pag. 252.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 241

facu scandal, i schimbarea lui fu hotdritd. Un

decret al Directoriului cu data de 19 Pluvios anal
4-lea al Republicei (8 Februariii 1796 (35) si sem-
nat de Directorul Le Tourneur i_ de ministrul
Delacroix numesce pe Constantin Stamate titlu
oficial Consul general al Republicei Francese
in provinciele turcesci situate dincolo de Dundre,
Se dd lui Stamate ca secretar cetatenul Louis
Parant din Argenson, teller instruit i forte pro-
tegiat de deputa0 Isabeau, Ruelle i Neveu.
In timpul pe cand lucrurile acestea se petre-
ceau la Paris, Gaudin tracta la Bucuresci cu A-
lexandru Moruzi cestiunile de interes comercial.
Casa Pellet i Hortolan era obiectul principal al
preocupatiunilor sele(36). Lucrand ast-fel ii Oka
instrucOunile care 'i ordonau se lase la ug parte
on -ce alta cestiune, si se nu se ocupe de cat cu
propagarea principielor republicane i cu suscita-
rea de piedici i neajunsuri Rusiei i Austriei in
principate i 'n deosebi la Bucuresci i la Iai.
De aceia, in Martie 1796(37), Gaudin e re-
chiamat la Constantinopole. De altmintreli, cu 'n-
ceputul acestui an e ud schimbare generala i la
Constantinopole i la Bucuresci. La Constantino-
pole, in locul tramisului frances Verninac, este nu-
mit generalul Aubert Du Bayet ; la Bucuresci,
Alexandru Moruzi demisionase i la Constantino-
35) .Doc. priv. la /star. Rom. Supl. I. vol. III, i pag. 410.
36) Bidon, vol. III, 1, pag. 413-422.
37) Bidem, vol. 11, pag. 141,
34 135 16

www.dacoromanica.ro
242 Bucurescil in timpul

pole erail patru candida0 pentru Tronul terei Ro-

manesci(38) :Hangerliu, Dragomanul lui Capitan-
Paa, Alex. Mavrocordat, betranul Alexandru Ip-
silante i Mihail C. 5uvi care fusese in Octobre-
Noembre 1795, inlocuit la Iasi cu Alexandru Ca-
limachi.
Betranul Ipsilante reuise a fi numit intriud
domnia care nu va 'tine nici un an. Consulatul
frances se afla de ual camdata.' pe mana tenerului
secretar Montal, cad Gaudin plecase cu so0a sa
la Smyrna, nevoind s'o lase, dice el inteua scri-
sore de la 31 Marte I 796(39), intr'un ora in care
luxul este ara frea, virtutea aprOpe necunoscuta
i jocul de carti obicinuita indeletnicire i a bar-
ba;ilor i a femeilor.
In locul lui Gaudin, pene la sosirea lui Sta-
mate, se tramite in calitate de comisar provisoriii
al consulatului frances din Bucuresci Francesul
Sainte- Luce(4 ).
La Constantinopole ense, indata ce familiele
fanariote audira ca Stamate vine cu titlul de Con-
sul general in erile romane, se facura. foc i pu-
sera in micare tot creditul i tOta trecerea ce
aveau la Porta pentru a nu i se da recunoscerea.
Nu intram in amenuntele acestei afaceri. E
destul a *spune ca Moruzescii, acum partisani ai
Rusiei, sapara i combatura pe Stamate, ier u-
38) Ibidertz, vol. II. pag, 137.
39) 'bidet's, vol. II, pag. 141.
40) 'bitten, vol. III, pag. 425.

www.dacoromanica.ro
 Re volutiunel Francese 243

tulescii, partisani ai Franciel, it sprijinird. De giaba

tote. Reis-effendi declara tramisului Republicei,
generalului Aubert Dubayet, ca ua data cu capul,
Turcia nu va permite unui Raia, de-i naturalisat
Frances, se fia consul in Romania. V'edend a-
cesta nestramutata hotarire a Parcel, tramisul Re-
publicei numi sub reserva aprobarei Directoriulul
din Paris, pe generalul de brigada Carra Saint-
Cyr, insarcinat de afaceri al Republicei francese,
pe langa principele Terii-Romanesci(0).
In timpul acesta ua mulpme de Polonesi se
aflati la Bucuresci, nu la Iai; caci de acolo, con-
sulul rus Lascaroff, le .plus fin intrigant gue la
Russie ait /ache contre les Tures cel mai sub-
ty_e. intrigant caruia Rusia ii dede drumul in Tur-
cia(42), i-ar fi ridicat inteua buns dimineta i i-ar
fi trimis in fiere la Petersburg, tocmai cum facuse
cu francesul Durosoy, pe care, 4iva namiada mare,
it arestase la Iai, it tramisese in Rusia, i'l ci-
nuse *ese luni in inchisOre, din causa ca voia se
descopere ua conspir4une urdita in contra Tur-
ciei de Alexandru Mavrocordat, fostul Domn al
Moldovel, de Consulul Lascaroff, de patriarchul
Eugeniu i de episcopul de Pultava(43).
Polonesii deci stail la Bucuresci. Aci se afla
i generalul Dombrowski, refugiat dupa invinge-
rea desaverita a Revolutiunei de catre armatele
41) Ibidem, vol. H, pag. 165.
42) Ibidem, vol. III, I, pag. 436.
43) Ibidem, vol. II, pag. 134 0 vol. III pag. 462.

www.dacoromanica.ro
244 Bucurescil in timpul

lui Suvarov(44). Colonia polonesa, forte numerOsa

la Bucuresci, hotarise se tramita pe Dombrovski
la Paris, se intre in negoci4uni cu Directoriul(45
mai cu semd acum cand armatele Republicei, sub
comanda tenerului general, Napoleon Bonaparte,
aOntisera ochii lumei intregi asupra Italiei, unde
victoriele ostailor francesi se urmaii cu ud Mt&
ne mai pomenitd in fastele istoriei militare a tu-
turor poporelor.
Generalul Carra Saint Cyr petrecu .aprOpe
un an la Bucuresci. In timpul acesta, Pasvantoglu
Incepe micarea sa in contra Portei. In Italia, Na-
poleon, alt factor de mare insemnatate pentru
cestiunea Orientului, si de la Paris Talleyrand
numit la inceputul lui 1797 ministru al Afacerilor
straine, urmau cu deosebita bag-are de sena
faptele lui Pasvantoglu, care spunea on -Cui voia
se '1 asculte ca el va deveni Bonapartele Orien-
tului(46 Valliant afirma ca Pasvantoglu ar fi fost
prietin cu Gaudin(47). Documentele colectiunei 0-
dobescu ne areta ca atat Carra Saint-Cyr, cat i
succesorul seil Flury, numit consul general la Bu-
curesci in Decembre 1797, pricepeau folosele ce
ar nasce pentru politica francesa in afacerile 0-
rientului, deed revolta lui Pasvantoglu ar fi fost
bine condusd.. Napoleon, mai tarcliii, ajuns impe-

44) Birlem, vol. III, pag. 439.

45) Doc. priv. la Istor. Rom. Supl. I, vol. III, pag. 456.
46) Ibidern, vol. III, pag. 482-483.
47) Vaillant : Les Roumains (Paris 1844) pag. 266.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunei Francese 245

rat, va trdmite la Vidin pe adjutantul Meriage.

Lucrul acesta se petrece dupa. 1800, si deci ese
din subiectul nostru(48).
In Bucuresci, acum, in 1797, principiele Re-
voluOunei francese se intrupaii in pers6na lui Na-
poleon Bonaparte. Rhigas, care era acum la Viena
ocupat cu publicarea klarei Cdrfi geografice a
Greciei, stria prietinilor sel din Bucuresci ca s'a
nascut Mantuitorul Orientului. Intre preliminarile
de la Leoben si tractatul de la Campoformio,
Napoleon chiamd pe Rhigas la Venetia, pentru
a'i cere lamuriri in afacerile Resaritului(49). Nimic
din cele ce Rhigas a vorbit cu viitorul imperat
nu a remas scris. Faptul este c6. la Bucuresci
victoriele lui Napoleon provocaii un entusiasm
colosal, mai cu semd. printre Grecii cart credeau
O. in el li-s'a nascut modernul Achile.
and consulul Flury veni in Bucuresci dupa
tractatul de Campoformio si adresa, Francesilor
si supusilor Francesi ua circulara, nu 25 de Fran-
cesi, ci ua mul ;ime venird la consulatul frances
din strada Carol I, odiniOra. ulita Igicarilor, i
pe urmd ulica Francesd, pentru a firitisi, adica.
pentru a saluta pe trd.misul Republicei.
Talleyrand ministru al Afacerilor straine, Na-
poleon comandant al armatelor victoriOse din
48) Annales de rEcole Libre des Sciences Politiques (Paris, T 8 83)
Auguste Boppe : La mission de Padjutant-commandant Meriage a Widin,
1807-1089, pag. 259.
49) Revue de Geographie (an. cit) pag. 450.

www.dacoromanica.ro
246 Bucurescil in timpul

Italia, Anglia, Rusia 1 Austria spaimantate de

aceste biruin%e, lesne ii pOte inchipui cine-va cum
fu primit de Ipsilanti consulul Flury. Cei doui
stalpi al guvernului betranului principe, George
Mavrocordat marele Spatar, i Constantin 5utu
marele Postelnic 50) erau cu densul de ua amabi-
litate esemplara. Flury avea drept cancelar pe
un fost diarist din insula San-Domingo din Anti le
(venia cam de departe in Bucuresci) (51). Acesta
se numia Dubois de Saint-Maurice, ier vice.con-
sulul care fu numit sub ordinele lul Flury la Iai,
se numia Louis Parant.
Insotit de cancelarul sea Dubois .de Saint-
Maurice, Flury 11 facu visitele pe la to0 boerii
cei marl din Bucuresci(52 , i toti se grabira a i-le
intOrce. La un prang dat de consulul frances,
nici unul din invita0 nu lipsi, ier la ua mica pe-
trece, lucru pane atunci ne mai veclut, boerii ve-
nira cu cocOnele lor, ce qui a fait fumer les
consuls russe et allemand qui n' ont jamais pu re-
ussir a attirer chez eux, Bans les fetes qu'ils ont
clonnies une femme de boyard valaque, et cej5en-
dant le consul allemand et son chancelier sent
maries,adica. : ceea-ce a facut se pufuie pe con-
sulii rus i austriac cari n'ati putut nici ua data
se reuesca a atrage la denii, la serbarile ce au
dat, ua cocona de boier munten, i cu tote a-
5o) Doc. priv la Istor. Rom. Supl. I, vol. III. pag. 445.
51) Bidem, vol. III, pag. 467.
52) lbidem, vol. II, pag. 152.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 247

cestea consulul austriac i cancelarul sell sunt

insura0.
Societatea bucurescena primi deci cu bratele
deschise pe Flury. La 24 Februaria 1798, ua
venat6re mare se dete in onorea consulului fran-
ces de marele boer Grigore Brancovenu. Invita-
'Ounile curgeau din tote partite. Flury era cu atat
mai stimat, cu cat nici el, nici cancelarul sell Du-
bois de St. Maurice nu jucati card calitate ce
era pe atunci cu atat mai pretuita la Bucuresci,
cu cat era mai rara. De atunci 1 pene in dilele
n6stre s'au facut legi, Yi s'au facut chiar amen-
damente anti-cartoforesci cari, dice-se, ail sventat
jocul de calf in limitele posibilulul omenesc si...
roman esc.
Altele eraii ense grijele consulului. Pasvan-
toglu devenia din ce in ce mai amenincator, i
ceia-ce e curios e O. boerii din tera romanesca,
ne spune Flury(53), se bucuraii de succesele re-
belulul in contra armatei Sultanulul. Ei credead
ca. on -ce va slabi pe Turci ne va fi spre folos.
Istoria le-a aretat ca. se 'nselasera adanc.
Tot acum, in Ianuariti 1798, Alexandru Ip-
silante este revocat si 'n locu-i vine la tronul
Terei-Romanesci clientul lui Capitan-Paa, Con-
stantin Hangiarliu, care avea se se slaresca atat
de tragic.
N'apucase bine se se aecle in scaun Han-

53) loidem, vol. III, pag. 482.

www.dacoromanica.ro
248 Bucurescil in timpul

giarliu, i Bucurescii sunt inundati de un mani-

fest scris in limba grecd moderna. Acest mani-
fest fusese tiparit la Viena in faimosa tipografia
a lui Gheorghie Vendotti i fusese tramis pe as-
cuns la Bucuresci 54).
Se notam coincidenta : dupd conversatiunea
lui Napoleon cu Rhigas la Venetia, apare mani-
festul care este tramis cu laclile nu numai la Bu-
curesci, ci i in tote centrele culturale i patrio-
tice ale Grecilor. Inteensul se facea un apel in-
flacarat catre poporul grec se se scOle, se 'ncepa
lupta, se invingd sal se mord pentru libertate,
urma apoi ua lirica descriptiune a fericirei i li-
bertatei din vechia Eladd, i se sferia tot cu
versurile din Marsiliesa lui Rhigas :

ZWYLE, nalcisc zaiv E aiivcov,

a xate4 viig II4lig Pe9'811.

Impresiunea ce acest manifest produse in

Terile romane i in tote provinciele subjugate
ale Imperiului fu atat de tare, ih cat moliia i
tembela . atentiune a Turcilor fu sguduita vertos
de tot. Se de ordine Valiilor, Paalelor i Prin-
cipilor din Iai i Bucuresci se confisce manifestul
i se aresteze pe cei ce'l aveall. Hangiarliu aresta.
patru Greci patrioti cari l'aveaii.
Ferberea era la culme ; se scia la Bucuresci

54 Bidem, vol. III, pag. 486.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiune! Francese 249

de boeri si negutdtori cars aveaii corespondenti

la Viena ca in capul unei intinse conspiratiuni se
afla Rhigas i cu ministrul Republicei francese de
la Viena, generalul Bernadotte; cd_acest fericit
general, mai tarclid rege in Suedia sub numele
de Carol XIV, dupa ce batuse sub comanda lui
Napoleon pe Austriaci la Tagliamento si luase
cetatile Gradiska, Triestul, Laybach si Idria, fu-
sese tramis ca ambasador in capitala Austriei in
urma tractatului de la Campoformino; ca bagase
in recori pe Thugut; ca arborase stindardul tri-
color, ceia-ce provocase un scandal mare ; si ca
in fine, reusise a libera din inchisorile Viertei pe
un supus frances Collombo, fost informator al lui
Mihai 5qu la Viena(55).
Se sciaii tote aceste lucruri si se asteptati
altele si mai marl, cand de ua data se aucli ca
un trasnet la Bucuresci vestea ca. Rhigas cu alti
Greci patrioti fusesera arestati de guvernatorul
Triestului si dati pe mana pasei de la Belgrad.
`LI hateia vciiv pilau, societatea amicilor, fundatd
de Rhigas si al carui centru de miscare era la
Bucuresci, ier ramificatiunile, sucursalele si cores-
pondentii in tota Elada si in tota TurciaSocie-
tatea amicilor se hotaxi se faca ceia ce Rhigas
cantase in infldaratele lui versuri : rescularea
Grecilor, resboiul pe vieta seu pe mOrte,ceva
epic ca durere, ca sete de libertate, ca desna.-

55) Bidem, vol. pag. 133.

www.dacoromanica.ro
250 Bucurescil in timpul

dejde i furid patrioticd. Se mai hotari un atac

asupra cetdoii Belgradului, unde se afla inchis
Rhigas. Acest atac ar fi fost primul act de li-
bertate in aurora luptei de neatarnare.
Se vede ense ca paa din Belgrad au4i de
aa ceva, caci nu mult dupd arestarea sa, Rhigas
fu inecat, spun unii; fu omorit in inchisore, afirma.
a4ii. Cci cari cJic ca prin omor s'a sfarit primul
i eel mai simpatic luptator al independer4ei gre-
ce, adaug ca Rhigas lupta cu calaii sei mult pene
se fia biruit i ca muri dicend cu voce trista i
blandd : c`,exerOv arroeov ggrEtece, gElicrerat 4 gea Ort
94,161 AaarilaEt xai u; yivog pov ,942.st 011111481 'av ply-
xpv xarrOv, adica : eam sernanat rodnica se-
merqd ; va veni timpul cand ea va 'ncol;i i pa-
tria mea va culege dulcele-i rod. ,
Ast-fel se sfari Rhigas la versta de 32 de
ani, dupd lid vieta plina de fapte marl 1 dupa
ce, primul la Bucuresci i la Viena, incepu marea
opera a redeteptdrii n4onale printre Grecii de
acum too de ani.
Conversatiunile lui Rhigas cu Napoleon la
Veneia, legaturile ce Bernadotte avu cu densul
la Viena, numele cel mare ce Napoleon ii ca-
tigase in Orient i 'n finelucru ce se cunoscea
la Bucuresci i era discutat cu infldcdrare, origi-
nea lui Napoleon, tote la un loc aprindeail i mai
mult sperainele Grecilor.
Se spunea cu mandria.' la Bucuresci i la
Viena ca familia Bonaparte era ua familia. curat

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 261

grecesca, Mainota , din vitaa provincia Maina,

i ca emigrase in secolul XVII i se stabilise, din
ordinal Genovesilor, in Corsica, in oraelul Pao-
mia langa Ajaccio. Buona-parte, .sliceau Grecii
din Bucuresci, va se clica KalOg p,ieog, parte bung56 ,
Calomeros se gasiau multi in Morea. Aa cre-
demi Grecii despre Napoleon. Zilot Romanul, ul-
timul cronicar din vremea Fanariotilor, dice cu
ud particulara naivitate : t Napoleon Bonaparte era
corn prost, de nem din Corsica(57).3
Ori cum ar fi, Calomeros seu coin de nem
prost3, Napoleon schimbase cu desaverire mer-
sul lucrurilor in Orient, i vecla de care incepu-
sera se se bucure la Constantinopole i la Bucu-
resci diplomatii i tramiii francesi crescu de ua
data atat de mult in cat, cu tote intrigele Rusiei,
Angliei i Austriei, cu tote piedicele iamilielor
russo-file, Aubert du Bayet la Constantinopole *i
Flury la Bucuresci vedeail cererile for indata sa-
tisfacute la Porta i la Divan. Supuii Republicei
francese, Corfioti, Zantioti i alti Greci, nu mai
eraii tractati ca pe trecut, i la cea mai mica in-
sults sell paguba facuta de administratiunea Be-
iului nu aveail de cat se alerge la consulat, pen-
tru ca reparatiune i dreptate se li se faca indata.
Inainte de a fi fost primit in audienta so-
lemna de a 'i presentat beratul i scrisorile de
c6) Leucothea, vol. I, pag. 42.
57) Hasdeu : Zilot Romanul : Ultima Cronicli din timpul Fana-
riocilor, pag. 82.

www.dacoromanica.ro
232 Bucurescil in timpu]

acreditare, Flury ceruse imperios intr'un rind ca

se vina se faca scuse la consulat Armaul lui Han-
giarliii i 'ntr'alt rand Caminarul, i acetia veni-
sera. : n'aveati incotro(58).
Mai mult anca, lucru pene acum ne mai
vedut la Bucuresci, caci consulii Rusiei i Aus-
triel nu'l facusera,Flury pentru audienta solemna
la Domn in diva de 14 Mai 1798 (59), ceru se i
se arete programul cortegiului. I se respunse cal
nu esista. Il fac eti! replica dirj republicanul. Han-
giarliii primi i ceremonialul celul d'antaiil consul
frances mergend la palatul din Bucuresci fu ur-
matorul :
In diva de 14 Floreal, anul VI-lea al Repu-
blicel francese, una i indivisibila, in zorii dilei,
din ordinul consululul, drapelul tricolor fu arborat
pe casa consulara. De la 8 de dimineta, curtea
consulatulul era plina de cetateni francesi i de
supui al Republicel, domiciliati in Bucuresci cari,
4dupa invitatiunea lui Flury, aveail se '1 insotesca
la palatul domnesc, unil in trasuri, altil calare.
Era una dintr'acele dile ma' rete de felul cd-
rora luna lui Mai i sorele de primavera le fac
se stralucesca in tera nOstra, ca ua resplata ha-
razita rabdarel cu care am suferit gerurile i vis-
colele iernei. La 10 ore, unul din oficerii Curtei
veni se anunte pe Consul ca. Principele Hangiar-

5s Doc. priv. la islor. Rom. Supl. I, vol. III, pag. 484 Si 494
59) Ibidem, vol. III, pag. 503 5i 563.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 253

e gata se'l primesca.. Cortegiul, conform pro-

gramei, porni in ordinea urmatOre : Polcovnicul
oraului in capul a 90 de Cazaci; Cdpitanul de
Dorobanci cu 90 de Dorobanci 1 cu ofiterii for
toti in mare pnuta. Pe de la parte i pe de alta
a drumului mergeau : 2 postelnic' de ud parte i
2 de alta ; rahtivanul i al doilea pitar, al doilea
comis, al treilea postelnic, ciauul aproclilor, cia-
uul lipcanilor, marele portar cu toti portareil, (nu
ca cei de acli), trei cdpitani al Agiei de ud parte
i trei de alta, cinci ciohodari la drepta i cinci
ciohodari la stanga. La miclloc 'n cap, Francesii
i supuii francesi calari, pe urma trasura dom-
nesca trasa de ese cal, induntru Consulul Flury,
cancelarul Dubois St. Maurice i ofiOrul Curcei.
Cancelarul Linea in mina, in sus ca se se vecA,
doue sdculece de mdtase : intr'unul era scrisorea
de acreditare, intr'altul beratul Sublime' Porti.
Dupd trasura domnesca, trasura consulului gold,
ca se nu se mai clica. de Bucuresceni, cum se
clisese pe vremea lul Gaudin, ca consulul frances
n'are nici macar trasurd. 6). Dupd trasura consu-
lului, alta trasura. domnesca i 'n fine ese trasuri
ale Francesilor i supuilor francesi ma' bogatI.
La palat, jos la scara, Flury fu intempinat
de al doilea postelnic, de feciorii de curte, de
copii de casa ; sus, in capul scare', '1 primi Ma-
rele Postelnic care '1 introduse in sala de audierqe

6o) Bidem, vol. III, pag. 396.

www.dacoromanica.ro
254 Bucurescil in timpul

unde, inconjurat de toti boerii Terei si impreund

cu mitropolitul Dosithie Filitis, se afla Domnul.
and Flury intra, Domnul isi scose islicul. Flury
inmana beratul, scrisOrea de acreditare, facu un
discurs de ocasiune la care Domnul respunse in
cate-va cuvinte; se dede apoi dulceturile si cafe-
lele, stetera de vorba cate-va minute si audienta
se sfarsi. Flury fu recondus cu acelas ceremonial
si prin micllocul unei multimi considerabile de Bu-
curesceni cari alergasera se veda pe consulul fran-
tuzesc. Multa vreme pe urma se vorbi de primirea
cea frumosd, de alaiul imperatesc cu care i Fran-
tuzul, fusese primit de Hangiarliu la Palat. Numai
in 18o6, tramisul lui Napoleon I, imperatul Fran-
cesilor, consulul imperial Louis Parant, va fi pri-
mit cu ud pompa si cu un alaiii si mai stralucit.
Grecii din Bucuresci, ba chiar multi din boeri
incepusera a crede cu hotarire ca Francia va face
i 'n Orient minunile ce facuse in Occident. Bine
veclut de boeri (6i), Flury era apretuit la Curte,
er in oral lumea '1 respecta mai mult de cat pe
toti. Hangearliu, amic sincer al Portei, sta adese-
off de vorba cu Consulul general al Republicei
francese, si tote cestiunile Principelui ca si ale
boerilor tinteau mereil asupra lui Napoleon, asupra
acestui om extraordinar care suia cu pasi de uriasi
tote inaltimele gloriei.
Din nenorocire, aceste bune relatiuni nu dura-

6z) lbidem, vol. III, pag. 552.

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunei Francese 253

rd mult. Din Mai si pene in Septembre, Flury fu

copilul desmierdat al societatei bucurescene. In Iuliu,
nevesta generalului Aubert du Bayet, ambasado-
rul Republicei de la Constantinopole, celcigna
Aubert du Bayet, trecu prin Bucuresci (62) pentru
a merge la Paris. Curtea si Societatea primira.
forte bine pe Francesa republicans. De ua data
ense lucrurile se schimbara. La 'nceputul lui Sep-
tembre veni vestea ca Napoleon a intrat in Egipt,
ca. Francia, fara declaratiune de resboiii, a deve-
nit dusmana Sultanului, ca ud mania turbata in-
flacara populatiunea din Constantinopole in contra
tuturor prietinilor Republicei.
Din ordinul Portei, Flury fu arestat Ia Bucu-
resci. Bietul consul tocmai ceruse lui Talleyrand
void se se duca la bai la Elopatak in Transilva-
nia, se scape probabil de frigurile care 'I chinu-
iati intr'una. Doctorii din Bucuresci ii consiliasera
acesta statiune thermals i, ierdsi probabil, avea
se merga cu cine scie ce boer din Bucuresci, de
Ore-ce acum Domnii fanarioti permiteail boerilor
se treca. granita. Cu vro cati-va ani inainte, Cam-
pineanu Scarlat, tatal nemuritorului Colonel, si
unul din cei mai veselnici boeri ai timpului sei..1,
spune un caletor frances, Campineanu fusese la
Spa, de unde povestea minuni. Campineanu spu-
nea Francesului ca tote cocOnele Ia Spa eraii fru-
mose ca luna, er Francesul replica boerului ca. si

62) Bidet'', vol. III, pag. 540.

www.dacoromanica.ro
256 Bucurescil in timpul

lui Tera Romanesca ii pare i mai frumosa de

cand a ga.' sit la Zimnicea, la un prancl, mutar
franwzesc,da, boerule, esclama entusiasmat Fran-
cesul, mutar frantuzesc din care am mancat cu
mare i patriotica pofta,

. et mon ame attendrie

.

Du moins pour un instant retrouva sa patrie,

adica : i sufletul met' induioat, cel puffin pentru un

moment ii regasi patria in mutar (63).
Cand se aucli ca. Flury este arestat in casa con-
sulard conform unui ordin venit din Constantino-
pole, ca un ofier i patru arnau0 domnesci '1
pazesc, ca Napoleon este in Egipt, ua ferbere
mare incepu in Bucuresci. Grecii credura ca ora
libertaIii e gata se sune. Vestile curgeall din tote
par;ile 64 . Se anunta clilnic O. Grecii insular' au
pornit in Morea, Ca un corp de armata francesa
va desbarca in Morea. Lid flota francesa, afirmati
alpi, a intrat in Dardanele. S'a dus imperiul Sul-
tanilor ; crucea se va ina4a ierai pe clopotn4a
S -tel Sofii din Constantinopole. zizco i guloyevia !
Ziz-cd i ddElTh Fccala 1 Trdiasca patriotismul 1 Tra-
iasca sora nOstra Galia 1
In asemenea inflacarari zadarnice i cu atat mai
chinuitOre cu cat mai mar' erati dorirqele de sfa
63) Voyage a Constantinople par PAllemagne et la Hongrie (Pa-
ris, an. 7), pag. 124.
64 Doc. priv. la 1st. Rom. Supl. I, vol. III, pag. 552.

www.dacoromanica.ro
 RevolutiuneT Francese 257

rimare a lantului, petrecura. Grecii din Bucuresci

tot sfaritul anului 1798 i intreg anul 1799.
Poporul roman ii privea cu simpatid in totde-
una, i adese-ori cu compdtimire. Aa ne-a fost
totdeuna i inima, i iubirea, i urarile nostre au
fost totdeuna pentru poparele cari lupta pentru
limbd i nationalitate! In durerile i in chinurile
sele proprie, poporul roman, acum ua sutd de ani,
avea totui timp se plangd nenorocirile Grecilor.
Si ne miry lucrul, cad putind odihnd ii dad im-
prejurarile 1 lui insui. Vdcdritul lui Hangiarliu
despre care se dusese pomina pene la Paris, ciu-
ma, seceta, jafurile hordelor lui Pasvantoglu, i
intre 1798 i 1799 ua iernd de crdpaii pietrele
i pe care poporul o tinu multa vreme minte sub
numele de lima lui Hangiarliu, pe urma schim-
barea Domnilor cinci Domni in 8 ani de clile
i deci noue ddjdii, angarale, podvedi de tota
mana, unele mai afurisite de cat altele, la fine
omorul oribil al lui Hangiarliu la 15 Februarid
1799, tote acete bice. dumnecleiesci plesniau
gred pe spinarea erei, in cat esclamaOunea lui
Zilot Romanul: am ajuns negustorici! devenise
un sfaidtor adever.
Intr'aceste timpuri asupra carora, dup . ce le
vom stadia, va trebui se aruncarn zabranicul cel
negru al durerei, intr'aceste timpuri poporul ro-
man nu se gandea , Tiu putea se se gandescd
nici la regenerare, nici la acele libert4, cari se
dad cu gramada poporului frances de Marea Re-
3 sirISS 16

www.dacoromanica.ro
258 Bucurescil in timpul

volutiune, nici la Napoleon Bonaparte,poporul

roman se gindia cum se trdiascd, cum se (Rica
pe cerbicea lui, burdusita de lovituri, greutatile
blestemate ale timpului, cum se pastreze suflul
de vieta pentru posteritatea de cat densul de mii
de on mai fericita.
Din tote peripetiele dramei care se petrecu
intre 1793 i 1800 la Bucuresci si la Viena, cu
Rhigas, cu Grecii patrioti, cu Francesii sans-cu-
bates si incuragiati toti de Revolutiunea
francesa, u'd parte din boerii terii si, inconsci-
ent, intreg poporul roman ca.stigara un singur in-
vetamint, 9i anume : ca, atunci cand ar fi vorba
se faca si ei pentru a for redesteptare ceia ce
voiserd se faca Grecii, se 'si intorca privirile spre
apus; ca, departe, departe, peste 90o de leghe, cale
de sese septemani cu trasura, se afla tera Fran-
tuzului milosa si cavaleresca.; ca precum altii 9i-
plamadit si crescut in Parisul cel mare si iu-
bit libertatea si independenta terei Tor, tot ast-fel
ar pute si densii tot acolo i prin cei de-acolo
se realiseze visul de our al inimel Tor. Romanii
aflara ca, afard de Rusia, de Austria 1 de Tur-
cia, mai sunt puteri in Europa i ca aceste pu-
teri, tocmai pentru ca nu sunt Tanga ei si terile
Tor, mai fratesca si mai curatd mina de ajutor
be vor intinde.
Acestal singura idea remasd in te'rile roma.-
ne din agitatiumle si nazuintele Grecilor la Bu-
curesci in timpul Revolutiunei francese. Ideia va

www.dacoromanica.ro
 Revolutiunel Francese 259

cresce, i pentru cel care ar urma-o tot la Bucu-

resci in timpul and Napoleon va zgudui Europa
cu victoria armelor sele, i in timpul Congrese-
lor de la Viena, ideia se va areta ca intrupata
in chip deseverit i, dupe vremi, infiendu-se cu
atata putere in mintea i in inima" fia -corm lup-
tator al Romaniei viitOre, in cat nu va mai fi
micare in Francia, fara ca indata efectul ei se
nu se simtd adanc i in terile romane.
Din timpul Revoluiunei, Francia a capetat
Si mai deplin ua calitate pe care tots lumea, in
cap cu Alexandru de Humboldt, i-a recunoscut-o
i i-o recunOsce. 1.1a idea francese petrunde pre-
tutindeni, pentru ca mai totdeuna are intr'ensa
tot ceia ce alcatuesce caracterul uman i univer-
sal al ideii.
In Bucuresci, lucrul acesta a fost totdeuna
i fara escemiune adeverat. Din timpul Revolu-
Ounei francese, din timpul lui Rhigas, Turnavitu,
Hortolan i Gaudin, s'a stabilit intre Paris i Bu-
curesci, fia in politica, fia in literature, fia in arte
1 fia in mode, un curent atat de puternic in cat,
cand Parisul stranula , Bucurescil au guturai.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIELOR

-----Z"
Paging

Precuventare I-1I
Un Frances candidat la Tronul Tkil-Romanescl
(1770 1771) 3 51
Alexandru Ipsilante i P11 sel (1774-1782). . . 52-110
Nicolae P. Mavrogheni (1786-1790) 111-199
Nicolae P. Mavrogheni i lady Craven (1786) . . 200-218
Bucurescil In timpul Revolutiunel francese (1791-
1800) 219-259

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro