Ecosisteme

n ecologie, un ecosistem este o unitate de funcionare i organizare a ecosferei alctuit din biotop
i biocenoz i capabil de productivitate biologic. Ecosistemul cuprinde i relaiile dintre biotop i
biocenoz.
Biotopul reprezint totalitatea factorilor abiotici (apa, vntul, energia solar, clima, umiditatea) i
relaiile dintre ei.
Biocenoza reprezint un nivel de organizare a materiei format din populaii legate teritorial, i pe
studiul interaciunii acestor populaii.
Un ecosistem nu are granie definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deertul
Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz).
Dup locul n care se gsesc, ecosistemele sunt n general clasificate n:
-Ecosisteme acvatice;
-Ecosisteme terestre.

O alt clasificare a ecosistemelor:

-ecosistem autotrof - ecosistem n care predomin activitatea plantelor verzi, i care se

poate autosusine.
-ecosistem heterotrof - ecosistem n care predomin activitatea organismelor
consumatoare.
-ecosistem tnr - ecosistem n care producia plantelor verzi ntrece consumul
organismelor heterotrofe.
-ecosistem matur - ecosistem n care producia plantelor verzi este aproximativ egal
cu cea a organismelor consumatoare.
-ecosistem natural - ecosistem care a aprut spontan, prin lupta pentru existen a
speciilor vegetale i animale, n care omul nu a avut nici un rol n modificarea densitii,
abundenei i diversitii organismelor.
-ecosistem antropogen - ecosistem n care intervenia omului este parial sau total.
-ecosistem uman - ansamblul planetar n interaciune al populaiilor umane, mpreun
cu factorii de mediu.
Delta Dunarii-un ansamblu de ecosisteme

Delta Dunarii, situata intre Dunare si partea de vest a Marii Negre, reprezinta un ecosistem divers, unic
nu doar in Europa, atat acvatic cat si terestru, ocupand 2,5% din suprafata tarii si formandu-se intre
cele 3 brate ale sale: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Aceasta are o importanta semnificativa pentru tara
noastra deoarece adaposteste o multime de specii rare de animale si de plante, reprezentand totodata
cea mai instinsa si compacta suprafata ocupata cu stuf si campuri imense de plaur, cca 78% din
intinderea totala, fiind inalt si gros.

La baza ecosistemului acvatic sta lantul trofic ce are la randul lui la baza ficoplanctonul, care cuprinde
numeroase alge albastre, verzi sau brune si zooplactonul care reprezinta hrana nevertebratelor,
molustelor(scoici, melci, stridii, o mare varietate de viermi etc.), adica a organismelor care vietuiesc in
mal si pe fundul apei.

O multime de tipuri de ecosisteme isi gasesc lacasul in Delta Dunarii, in numar de 32, cele mai
importante fiind ecosistemul apelor curgatoare(canale, garle, brate), ecosistemul apelor
stagnate(canale impotmolite, lacuri) si ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inudabile(stufariilor si
plaurului). De asemenea este si o combinatie de ecosisteme si ecotonuri naturale si artificiale, cum ar
fi de apa potabila, apa de mare, ecotonuri terestre, mlastini, zone usor inundate, diguri etc.
Delta noastra mai poarta si numele de Paradisul pasarilor deoarece aici migreaza pe tot parcursul
anului peste 300 de specii de pasari, din care 70 extraeuropene, formandu-se o fauna ornitologica
exceptionala. Aici se gasesc mai multe colonii: lopatari, starci, cormorani, pelicani, iar 10 specii sunt
ocrotite de lege.

Nufarul, detine de asemena o importanta crescuta pentru acest taram ocrotit. Pe langa faptul ca
infrumuseteaza apele, aici animalele acvatice isi depun icrele iar semintele acestora reprezinta hrana
mai multor pasari. Unele pasari si maifere acvatice se hranesc cu pesti, care migreaza din balti in
Dunare si invers pentru a se hrani sau a se reproduce, creandu-se astfel un lant trofic.

Zona deltei este una foarte productiva care genereaza o diversitate de resurse biologice, intrucat este a
treia ca importanta ecologica din cele 300 de rezervatii din lume. Aceasta reprezinta totodata si un
imens laborator stiintific pentru un numar mare de cercetatori si exploratori(ecologi, biologi, zoologi,
ornitologi, geologi, geografi etc.).

Paradis natural ce se varsa in Marea Neagra, Delta Dunarii a fost desemnata de UNESCO Rezervatie
a Biosferei in anii 90 ceea ce nu este tocmai un fapt neasteptat. Desi nu pare un ecosistem activ la
prima vedere, este doar o iluzie. Frumusetea acestui tinut tine tocmai de acest detaliu, si anume ca
Delta este plina de viata. Canalele Dunarii sunt imprejmuite de stuf si papura, iar apele sunt
impodobite cu siraguri de nuferi, peisaj ce transpune oamenii intr-o lume ireala, de poveste. Padurile
de pe maluri adapostesc pasari galagioase si buchete de flori, pasuni si ogoare, care vin in completarea
acestui paradis tainic.

Delta Dunarii ilustreaza un ecosistem unic, fermecator, care trebuie vizitat cel putin o data in viata si
care creeaza amintiri de neuitat chiar si dupa o singura traversare.
Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix,
paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure , zavoaie. Un tinut cu
peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia plutitoare, a carei baza este
stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de km2 din suprafata totala a deltei, constituit in plauri.

Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in
amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 - 1,6m. Plaurul se poate desprinde
de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi terenurile
mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul de apa, etc.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei, in
special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafetei deltei,
dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.
Vegetatia de grind cu sol sarat - se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei,
dezvoltandu-se pe soluri salinizate.

Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina, tufe de
mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. In rezervatia naturala
Erenciuc gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde mai creste.

In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare specii de plante
printre care : frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul
brumariu, cornul, paducelul, macesul.

Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile
fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de
zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele
mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita,
pestisoara, urticularia, aldrovanda.

Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi
si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei
(nevertebrate,moluste).

In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori
piscicole. Dezvoltarea arhaica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total peisajul
deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei economice o mare parte
dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural.
Totodata,Deltei Dunarii i se mai aduce un ecosistem atrificial(antropizat) prin creearea unui centru
muzeal ecoturistic,purtand si el numele Delta Dunarii.

La intrarea in muzeu, adica la parter, poti urmari documentare despre Delta Dunarii si despre
Dobrogea, prezentari de la geneza deltei si pana in prezent :panouri cu informatii, fotografii, harti,
diorame ce reconstituie flora si fauna specifica Dobrogei de Nord.

La etaj poti vedea minigradina botanica, diorame cu flora si fauna, prezentarea de obiecte traditionale,
folosite de catre localnicii Deltei, sala de joaca pentru copii, sala de conferinte.

La demisol se afla acvariile, poate cea mai captivanta sectiune a muzeului. Primul acvariu este
cilindric si prezinta un tub prin care te poti strecura pentru a privi pestii dinspre interior spre exterior.
O idee fascinanta, sa stai "langa" un rechin. Urmeaza cateva culoare cu acvarii de dimensiuni imense
si un tunel de sticla pe sub cel mai mare bazin al muzeului (cel cu sturioni), care iti creeaza impresia ca
pestii inoata pe deasupra capului tau. Exista pe culoar o usa micuta unde intri intr-o jumatate de
cilindru si te simti ca si cum ai fi tu insuti in acvariu, la brat cu sturionii. In spiritul Deltei, tavanul
muzeului este decorat cu plase de pescuit. La Aqvarium iti sunt prezentate diverse specii de pesti: din
Dunare si Marea Neagra, specii migratoare, pesti de cultura, specii exotice.