EXCLUSIV. Ce Continea Lada Lui Eminescu
EXCLUSIV. Ce Continea Lada Lui Eminescu
EXCLUSIV. Ce Continea Lada Lui Eminescu
Ce continea lada cu
manuscrise a lui Eminescu.
Constantin Barbu recompune
Biblioteca lui Eminescu
La 15 iunie,
intr-o conferinta sustinuta in sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti,
filosoful Constantin Barbu, discipolul lui Constantin Noica, a anuntat inaugurarea
Proiectului National „Mihai Eminescu”, care reprezinta, printre altele, tiparirea a peste
1000 de volume din operele ganditorului national si recompunerea bibliotecii sale. In
cadrul manifestarii, Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Asociaţia literară „Mihai
Eminescu” au si lansat primele cincizeci de volume din cadrul Colecţiei „Biblioteca
Mihai Eminescu”, coordonata de eminescologul Constantin Barbu. La eveniment a
participat si maestrul Radu Beligan cat si Adrian Nastase. Colectivul de onoare al
Proiectului este compus din acad. Alexandru Surdu, acad. Mihai Cimpoi și directorul
general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, dr. Florin Rotaru. In exclusivitate, gratie
eforturilor filosofului Constantin Barbu, Ziaristi Online publica continutul Bibliotecii
lui Mihai Eminescu, din care mare parte “s-a ars” in decembrie 1989, ca urmare a
distrugerii Bibliotecii Centrale Universitare din actuala Piata a Revolutiei.
Lada cu manuscrisele si cartile lui Eminescu
Iorga scria: „Nici un rând din Eminescu nu trebuie sa ramâna nepublicat”.
Calinescu scria: „Nu-i nimic de facut decât sa fie reproduse în întregime”.
Noica scria: „E un miracol ca-l avem (pe Eminescu), pastrat întreg în chipul lui interior, în
44 de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vietii, cu o clipa înainte de a se
stinge a doua oara, în cele peste 7000 de file ce putrezesc”.
Mai este cu putinta sa recompunem în integralitatea sa regala risipita comoara pe care
Eminescu ne-a lasat-o într-o lada?
Daca mai este cu putinta sa recompunem integral mostenirea eminesciana, atunci vom zice ca
Noica: „Sarbatoarea eminesciana n-a cuprins toata obstea culturala româneasca, pentru ca
sunt foarte putini cei ce stiu de ea”.
Dar daca nu vom fi în stare? Atunci ne vom aminti de întrebarea lui Cioran, scrisa undeva
în Schimbarea la fata a României: „Ce a cautat aici acel pe care si un Budha ar putea fi
gelos?”
Sa facem o arheologie a dezastrului, recapitulând ce s-a întâmplat dupa iunie 1883, când lada
cu manuscrisele si cartile lui Eminescu a ramas la prietenul lui Simtion. De la Ober-Dobling
(Viena), Eminescu, îngrijorat, îi scria lui Chibici, în 12 ianuarie 1884:
„Iubite Chibici, (…). Ceea ce as voi sa stiu de la tine este daca cartile si lada mea sunt în
siguranta si daca pot spera sa le mai revad.”
În 20 octombrie 1884 îi scrie aceluiasi Chibici:
„…Nu am unde pune lucrurile mele, încât ar fi bine daca-ai pastra tu înca câtva timp asa-
numita mea lada, desi presupun ca acest lucru nu e tocmai placut (…). Te rog dar sa iei tu
lada de la Simtion daca nu mai e cu putinta sa stea acolo, pâna ce starea mea se va îndrepta,
daca este cu putinta sa se’ndrepte vreodata.”.
Lada cu manuscrise si carti va ajunge la Maiorescu, toamna.
La 20 noiembrie 1887, sora sa, Harieta, îi scrie Corneliei Emilian ca Eminescu „are lipsa de
carti de citit, el a scris d-lui Maiorescu sa-i trimeata biblioteca lui, dar pâna în prezent n-a
primit nici un raspuns.”
În 27 februarie 1888, din nou, Harieta îi scrie Corneliei Emilian ca Eminescu „e cam suparat
pe domnul Maiorescu, ca i-a scris recomandat, rugându-1 foarte calduros pentru biblioteca lui
si niste manuscrise pe care ar voi sa le bântuie. Si nici un raspuns n-a primit pâna acum. De-
as putea, i-as aduce cartile din Bucuresti, însa cine stie de mai
sunt si de nu sunt irosite de mult.”
Maiorescu n-a dat nici un raspuns si le-a tinut în custodia sa aproape 20 de ani.
Prima donatie Maiorescu
În 25 ianuarie
1902, Maiorescu face prima donatie: manuscrisele.
Iata scrisoarea de donatie: „De la Mihail Eminescu posed – daruite mie de dânsul în diferite
ocaziuni – multe manuscrise, parte poezii publicate, parte încercari, fragmente si variante de
poezii nepublicate, parte studii, traduceri si articole în proza. Toate aceste manuscripte, asa
cum se afla: în carti cartonate, în caiete cusute si în foi volante, vi le trimit alaturat si le
daruiesc la rândul meu Academiei Române, pentru a servi celor ce vor ocupa în viitor de
cercetari mai amanuntite asupra vietii si activitatii marelui poet.”
Aceasta prima donatie a lui Maiorescu se întrupeaza în celebrele 44 de caiete:
Mss 2254 (896 p.), 2255 (970 p.), 2256 (116 p.), 2257 (902 p.), 2258 (526 p.), 2259 (734 p.),
2260 (658 p.), 2261 (674 p.), 2262 (434 p.), 2263 (158 p.), 2264 (876 p.), 2265 (610 p.), 2266
(328 p.), 2267 (330 p.), 2268 (114 p.), 2269 (156 p.), 2270 (328 p.), 2271 (240 p.), 2272 (240
p.), 2273 (142 p.), 2274 (202 p.), 2275 A (330 p.), 2275 B(200
p.), 2276 A (686 p.), 2276 B (48 p.), 2277 (288 p.), 2278 (166 p.), 2279 (234 p.), 2280 (70
p.), 2281 (288 p.), 2282 (292 p.), 2283 (310 p.), 2284 (134 p.), 2285 (370 p.), 2286 (186 p.),
2287 (192 p.), 2288 (100 p.), 2289 (178 p.), 2290 (178 p.), 2291 (144 p.), 2292 (118 p.), 2306
(340 p.), 2307 (379 p.), 2308 (322 p.).
Iata marturia lui Maiorescu, din însemnari zilnice, ms. 3665, f.63.v.:
„Marti, 3 /16 apr. 1912. Le cer voie (lui Ferdinand si Mariei) sa daruiesc Printesei Elisabeta
un manuscript al lui Eminescu.”
Apoi, peste trei zile: 6/19 aprilie 1912. “La gara erau si printul Ferdinand, printesa Maria,
printul Carol si printesa Elisabeta, care-mi trimisese astazi o calda scrisoare de multumire
fiindca i-am daruit un manuscris al lui Eminescu”.
A doua donatie Maiorescu
În 28 mai 1904, Maiorescu face a doua donatie: carti si manuscrise din lada poetului.
În Procesul verbal al Academiei Române sta scris: „Dl. T. Maiorescu prezinta în dar 25
volume manuscripte si 72 de volume si brosuri tiparite, ramase din biblioteca parintelui d-
sale, Ioan Maiorescu, zicând ca ele nu pot avea un loc mai bun si o mai buna întrebuintare
decât în biblioteca Academiei”.
Iuliu Tuducescu va întocmi Lista manuscriptelor daruite Academiei Române de dl. Titu
Maiorescu (o reproducem exact, indicând între paranteze cotele actuale):
1. „Colectiune de poezii populare si lirice, între cari: „Istoria a unue vetiaz anume Doncila”,-
„Cântecul lui Stefan Voda cu a lui Constantin Voda când l-au taiat împaratul cu cinci
beizadele a lui. S-au sfârsit la 1809 Mai 24″,- „Gromovnic a împaratului Iraclie ce au fost
cetitor de stele… “.-La sfârsitul volumului se afla câteva poezii grecesti – Sec.XIX, in-8°, p.
206. (Ms. rom. 3078)
2. Psaltichie romîneasca. Sec. XIX, in-4°. (Ms. rom. 3249)
3. „Ritorica”. Sec. XIX, in-4°, pag. 145. (Ms. rom. 3143)
4. „Marturie pentru sfântul Calist, al lui Meletie al Athiniloru din Biséricésca istorie”. Scris la
1796 de Theofan monahul. Sec. XVIII, in-4. (Ms. rom. 2799).
5. „Proimion a lui Neofit Peloponisanul ierodiaconul si marele dasculu alu Bucurestiloru”.
Sec. XIX, in-4°, foi 78 (Ms. rom. 3097).
6. „Theatronpoliticon”. Tomul al treilea. Sec. XIX, in-4°, pag.215. (Ms. rom. 3141)
7. „Elisaveta sau cei surguniti în Saberiîa. S-au prescris în orasul Nicolaev în anul 1830 de
Alexandru Rosculescu”. Sec. XIX, in- 4°. (Ms.rom. 3142)
8. „Cuvânt pentru viitoare giudecata si pentru sfârsitul lumii. 1815.” – Sec. XIX, in-4°.
(Ms.rom. 3010).
9. „Tretaj pentru tihnologhiia etimologhii. Theofan, 1810″. „Bunele naravuri, 1812, Theofan
Ioanu. „Învatatura în scurt pentru crestinatate”. – Sec. XIX, in-4°. (Ms. rom.3051).
10. „Psaltichie româneasca si greceasca”. Sec. XIX, in-4°. (Ms.rom.3012).
11. „Istoria lui Gil Blas de Santilana. Carté a septé. Am sfârsit talmacire, 1843 Mart. 25,
Socola.”. Sec. XIX, in-4°, pag. 338+296. (Ms. rom. 3167).
12. „Provoslanica învatatura adeca Bogoslovie crestinésca”. – Sec. XIX, in – 4°, foi 146.
(Ms. rom. 2792)
13. „Carté ce sa numeste Zabava fandasiei. S-au scris acum… tomul I în anii… 1802″. – Sec.
XIX, in 4°, foi 118. (Ms. Rom. 2798).
14. Colectiune de poezii, cântece românesti – Sec XIX, in 4°, foi
177. (ms. rom. 3153)
15. „Besericésca istorie”. Tomul I, 1838. „Scrisa de Medelniceriul Gheorghie Vrabie când
învata în Seminaria Socolei – Sec. XIX, in 4°. “(Ms. rom. 2984)
16. Istoria evului mediu, se numeste Istorie de obste a lumii. Scrisa în Seminariul Socola la
1823, de Ioan Nanu – Sec. XIX, in – 4°. (Ms. rom. 2791)
17. „Viata pré cuviosului parintelui nostru Vasilie cel nou, scrisa de Grigorie ucenicul lui…
“. Scrisa cu cheltuiala Arhimandritului Chirii Nemtanul, egumenul m-rii Rasca, la anul 1799.
„A sfântului pré cuviosului parintelui nostru Theodor ce au fostú si Episcopû Edesului capete
a faptelor celor bune”. – Sec. XVIII, in – folio. (Ms. rom. 2775)
18. „Tomul al doilé in folio a lui Iliodor “. S-au scris de Grigori Hudici pisaru ot Episcopia
Romanului la velet 1784. Sec. XVIII, in – fol, foi 97. (Ms. rom 2774)
19. „Carticica sfatuitoare pentru paziré celor cinci simturi si a nalucirel mintii si a inimii… s-
au talmacit la 1819″. Sec. XIX, in – folio, pag. 491. (Ms.3074)
20. „Pentru pustietate sau sanguratate”, din cartea ce sa numeste „ Oczentie “. S-au scris la
1779 de Gheorgache vel Clucer – Sec. XVIII, in – fol., pag 228 (Ms. 2773)
21. „Geografie a tuturor stapânilor dupa alfavita”. Scrisa în anul 1834 de Ioan proin eclisiarh
– „Jurnalul mergerii boerilor deputati în Tarigrad la anul 1822″. Sec.XIX, in fol, pag 227.
(Ms.rom 2771)
22. „Theatron politicon, adica priveliste politiciasca”. S-au scris de Ianachi Rugi(na) la leat
1787. Sec. XVIII, in -fol., pag 152. (Ms. rom. 2770).
23. „Enhirid adeca mînélnic al dreptslavitoriuluî hristian. Scris greceste de Alexandru Sturza,
tiparit în Petrupoli, si harazit sfintei sobornicesti si apostolesti beserici a lui Hs. 1828″. Sec.
XIX, in fol. Pag. 242. (Ms. rom. 2772)
24. „Hronograful sfîntului Dimitrie Rostovschi” – „A lui Hiodoru Istorie ethiopenésca. Carte
6.”. Scris de Grigorie Cumpana cântaretul la anii 1811 în sf. Episcopie Husului. “. Istoriia
Aretusn si a împaratului Iraclie tatal sau” – „Viata si petrecere a celorxx dentru sfinti cuviosi
parintii nostri Varlaam si Iosaf Indiannlor”. Au scris-o Grigorie,
fiul raposatului Ierimie Cumpana den sat Procreca, tinutul Vasluiului, la anii 1814″ – Sec.
XIX, in fol. (Ms. rom. 2769).
25. „Întâmplarile lui Tilimah, fixul lui Odiseu. Carte 5.” – Sec. XVIII in – folio. (Ms. rom.
2760).”
Savantul Alexandru Elian, în Eminescu si vechiul scris românesc, a stabilit concordanta
(relevând identitatea) dintre
manuscrisele din lista Maiorescu si manuscrise din Gaster:
– Ms. Rom. 2773 (nr.20 Maiorescu) – ms. D Gaster
– Ms. Rom. 2774 (nr. 18 Maiorescu) – ms. F Gaster
– Ms. Rom. 2775 (nr.17 Maiorescu) – ms. G Gaster
– Ms. Rom. 2769 (nr.24 Maiorescu) – ms. H Gaster
– Ms. Rom. 2798 (nr.13 Maiorescu) – ms. I Gaster
– Ms. Rom. 3010 (nr. 8 Maiorescu) – ms. J Gaster
– Ms. Rom. 2799 (nr. 4 Maiorescu) – ms. E Gaster”
Gramaticianul M. Gaster, bun prieten cu Eminescu, a folosit în lucrarile sale: Literatura
populara româna (Bucuresti, 1883) si Chrestomatie româna (volumul I-II, Leipzig, Bucuresti,
1891) – manuscrise apartinând poetului.
Lista lui Gaster ne indica urmatoarele manuscrise:
A. „Tetraevanghel, ca. 1550-1675, in-16°, 330 foi paginate
(Chr.I, p. 194-196).
B. Codex miscellaneus, din 1692, in-4 (Chr. I, p. 295-307).
Cuprinde:
a. Cozma: Amartolon sotirie adeca: mântuirea pacatosilor -No. 1, 94 foi pag. Foile 1-2
lipsesc.
b. Partea trei pentru mântuire pacatosilor. Dintre cele piste fire… minuni a prea sfintei…
ficioare Martixai. = No. 2, fol. la – 86a (si în Lit. pop., p. 119-120 si p. 431, unde se da data:
1693).
c. Viiata si spunere petrecerii minunilor a prea cuviosului parintelui nostru Vasile cel nou… =
No.2,fol. 86b-124. [Foile 101-110 de doua ori] (si în Lit. pop., p. 439).
d. Scrisoare de’nvataturapre cuviosilor… parinti… = No. 3, 133 foi paginate.
C. Hronograf din 1760, folio, defect 505 foi nepaginate (Chr. II, p. 70-74 si Lit. pop., p. 262
si p. 568, care au data: 1757)
D. Ocsisteri, din 1779, defect, foaia întâia cu titlu lipseste, V nepaginate + 228 pagini
paginate (Chr. II, p. 46-49 – manuscrisul 2273)
E. Descoperirea sfintei liturghii, „de pe la sfârsitul secolului XVIII… manuscrisul e defect la
sfârsit”, (Lit. pop., p. 446 – manuscrisul 2799)
F. Iliodor, msl „de pe la sfârsitul secolului XVIII” (Lit. pop., p. 128 – manuscrisul 2774)
G. Viata si minunile preacuviosuluiparintelui nostru Vasile cel Nou…, de la începutul sec.
XIX (Lit. pop., p. 439 – manuscrisul 2775)
H. „Miscelaneu, sec. XIX, cuprinzând, între altele”:
a. Ierocrit si Aretusa, ca. 1800, fragment 6 foi (Chr. II, p. 178 si Lit. pop., p. 129, care da
data: 1812).
b. A lui Iliodor istorie ethiopiceasca. Codex miscell., copie din ca. 1813, folio, fol. 1-73=cap.
VI-X (Chr II, p. 88 si 92-93)
c. Varlaam si Ioasaf copie din 1814 (Lit. pop.,p. 35; 40; 42, n.l; 44, n. 4 si o mentiune în Chr.
I, p. 129 – manuscrisul 2769)
I. Cartea ce sa numeste zabava fundasiei… 1802, tom. I, 4° nepaginate +117 foi paginate + 1
scara (Chr. II, p. 195-198 – manuscrisul 2798) J. Cuvânt pentru viitoarea giudecata…l815, in
– 4°, pagini nepaginate (Chr. II, p. 216-219 si Lit. pop., p. 442 – manuscrisul 3010).”
Si nu numai acestea.
Citim în scrisoarea lui Matei Eminescu, adresata lui Gh. Dem. Teodorescu, directorul
Fundatiei Universitatii Carol I (6 mai 1895).
Matei Eminescu îi scrie lui Gh. Dem. Teodorescu:
„Mizil 6 mai 1895.
Domnule Director!
Având dorinta de a ceda Universitatii ce dirigeati biblioteca ramasa de la fratele meu, si
anume acele uvrage care sunt complecte si-n buna stare, cu onoare va aduc la cunostiinta ca
am si început a alege pe categorii presentându-va pe lânga aceasta un Tablou în dublu care
copprinde uvragele de Istorie, Geografie, Stiinte Naturale si Matematici si va rog a dispoza
ca dupa ce D-nu[l] bibliotecar respectiv va sterge din ele pe acele pe care Universitatea le-
ar avea deja sa bine voiasca a-mi înapoia dublicatul spre a trimite imediat pe acele ce nu le
posedati. Iar cât pentru uvragele de Filosophie, Religie etc. în curând voi reveni cu-n alt
tablou.
Bine voiti, va rog, Domnule Director, a primi încredintarea distinsei mele stime.
Capitan Matei Eminescu
Domniei Sale
Domnului G. D. Teodorescu, Director Universitatii Carol I, Bucuresti.”
Iata facsimilul scrisorii lui Matei Eminescu, Mizil 6 mai 1895:
Dar dupa o marturie a lui Constantin Radulescu-Motru, din 1946 (Marturii inedite despre
Eminescu. Precizarile lui C. Radulescu- Motru asupra bibliotecii poetului – Vladimir Dogaru,
Arges, 1/1967), Matei Eminescu a donat Fundatiei doar restul bibliotecii lui Eminescu:
„Prin 1897, pe când eram bibliotecarul Fundatiei universitare, Matei Eminescu mi-a adus ca
donatie pentru Fundatie, restul bibliotecii lui Mihail Eminescu. Acest rest se gaseste astazi
[adica în 1946, V.D.] încorporat la Biblioteca Fundatiei”.
Restul bibliotecii lui Eminescu îl stim. Dar donatia de la Fundatie a ars la Revolutia din 1989.
Ne ramâne datoria sa reînviem acest rest si sa întregim adevarata Biblioteca a lui Eminescu.
1. Manuscrisele de facsimilat
De peste 100 de ani, manuscrisele lui Eminescu zac si putrezesc.
Iorga scria: „Nici un rând din Eminescu nu trebuie sa ramâna nepublicat”.
Calinescu scria: „Nu-i nimic de facut decât sa fie reproduse în întregime”.
Noica scria: „E un miracol ca-l avem (pe Eminescu), pastrat întreg în chipul lui interior, în 44
de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vietii, cu o clipa înainte de a se stinge a
doua oara, în cele peste 7000 de file ce putrezesc”.
Dar iata lista manuscriselor, cu numarul de pagini. E prima donatie Maiorescu, din 25
ianuarie 1902:
Mss 2254 (896 p.), 2255 (970 p.), 2256 (116 p.), 2257 (902 p.), 2258 ( 526 p.), 2259 (734 p.),
2260 (658 p.), 2261 (674 p.), 2262 (434 p.), 2263 (158 p.), 2264 (876 p.), 2265 (610 p.), 2266
(328 p.), 2267 (330 p.), 2268 (114 p.), 2269 (156 p.), 2270 (328 p.), 2271 (240 p.), 2272 (240
p.), 2273 (142 p.), 2274 (202 p.), 2275 A (330 p.), 2275 B(200 p.), 2276 A (686 p.), 2276 B (
48 p.), 2277 (288 p.), 2278 (166 p.), 2279 (234 p.), 2280 (70 p.), 2281 (288 p.), 2282 (292 p.),
2283 (310 p.), 2284 (134 p.), 2285 (370 p.), 2286 (186 p.), 2287 (192 p.), 2288 (100 p.), 2289
(178 p.), 2290 (178 p.), 2291 (144 p.), 2292 (118 p.), 2306 (340 p.), 2307 (379 p.), 2308 (322
p.).
– Mss 1829 (330 p.), 3194 (94 p.), 3215 (108 p.), 4850 (128 p.), 5186 (54 p.), 5453 (124 p.).
Se adauga înca:
2. Manuscrisele de transliterat
Transliterarea se face pagina pe pagina, cuvânt cu cuvânt. Avem descifrate toate textele
germane, s-au corectat greselile de sanscrita si greaca veche. Tiparim în transliterare 63
manuscrise.
3. Opere complete
Operele complete, în 50 de volume, trebuie sa corecteze editia academica întemeiata de
Perpessicius, în care se afla peste 100.000 de greseli, unele capitale.
Câteva exemple: Luceafarul se va tipari într-o varianta maximala (culeasa din 10
manuscrise), mai bogata cu 23 de strofe plus strofa finala. Sarmanul Dionis se va tipari
corectat (fata de editarea din Convorbiri literare), Scrisorile se vor tipari fara
erori, Scrisoarea V (Dalila) se va tipari corect dupa varianta din Ms. 5186 (la care
Perpessicius nu putuse avea acces, la vremea cuvenita).
4. Comentarii la Eminescu
Comentariile, în 50 de volume, au fost elaborate, timp de 7 ani, împreuna cu Constantin
Noica si se afla în posesia noastra.
5. Corpus eminescianum
In aceste corpus se tiparesc anastasie carti si lucrari traduse integral sau partial; carti
excerptate de Eminescu, ca de exemplu:
6. Biblioteca salvata
În lada lui Eminescu existau, dupa documente certe, urmatoarele carti: Christoph Schlosser
(Weltgeschichte, 18 volume), Karl von Rotteck (Allgemeine Geschichte, 11 volume),
Georges Weber (Histoire Universelle, 9 volume), Arthur Duc de Wellington (Histoire
critique du pasagge des Alpes par Annibal Barca, 2 volume), Le Compt de Segur (Histoire
Romaine, 2 volume), Millot (Elements d’histoire générale ancienne et moderne, 16 volume),
Christoph Schlosser (Geschichte der alten Welt, 5 volume), Victor Duruy (Histoire des
Hébreux, 1 volum), M.A. Thiers (Waterloo, 1 volum), Cesar Cantu (Histoire Universelle, 24
volume), Ioan Mandinescu (Elemente de Istoria Universala, 3 volume), François Voltaire
(Histoire de Charles XII, 1 volum), M. Poujoulat (Histoire de la Revolution Française, 2
volume), Mihail Kogalniceanu (Letopisitiile Moldo-Valachiei, 3 volume), General de
Wimpfen (Bataille de Sedan, 1 volum), Laurian si Balcescu (Istoria Românilor, 4 volume),
G. Rothan (Les origines de la guerre de 1870, 1 volum), Joseph von Aschbach (Uber Trajans
steinerne Donau Brücke, 1 volum), Adrian Balbi (Allgemeine Erdbeschreibung, 2 volume),
M.N. Bouillet (Dictionnaire Universel d’histoire et de Géographie, 1 volum), Malte Brun
(Precis de la Geographie Universelle, 7 volume), Traugot von et Bromme (Neueste Karte der
Erde, 1 volum), von Bluntschli (Allgemeines Statsrechts, 2 volume), J.J. Rousseau (Oeuvres
Complètes, 6 volume), Charles Montesquieu (Grandeur et décadence des Romains, L’espirit
des Lois, 3 volume), Balzac (Lettres de Balzac, 2 volume), Stochardt (Schule der Chemie, 1
volum), Buffon (Traité de Zoologie, 1 volum), Dammer (Lexikon der angewandten Chemie,
1 volum), Pascal (Oeuvres Complètes, 2 volume), Crüger
(Schule der Physik, 1 volum), Briot (Traité de Géometrie, 1 volum), Tamier (Traité
d’Algèbre, 2 volume, Traité de Trigonométrie, 1 volum), Lubsen (Ausfurhliches Lehrbuch
der Arithmetik und Algebra, 1 volum), Bertrand (Traité d’Arithmétique, 1 volum), Kant,
Schopenhauer, Bopp, Leskien, Burnouf , Fick etc. (Vezi, între altele, Stoica, Biblioteca lui
Eminescu).
În manuscrisele lui Eminescu se gasesc traduceri din anumite carti aflate în biblioteca lui
(multe dintre carti nu s-au pastrat, s-au risipit, au ars în 1989 ori dupa ce si-a facut extrase ori
a tradus ceea ce îl interesa le-a vândut la anticar…), citate în articolele de presa, carti numite
în amintiri si memorii de cei ce l-au cunoscut. Sa derulam inventarul cu alte carti din
Bibloteca lui Eminescu:
A letter to the Rt. Hon. Lord Grenville: occasioned by some observations of his lordship on
the East India Company’s establishment for the education of their civil servants – Thomas
Robert Malthus, Baron William Wyndham Grenville.
An essay on the principle of population or, A view of its past and present – Thomas Robert
Malthus
Argenis – John Barclay
Atlas universel d’histoire et de géographie – Marie Nicolas Bouillet
Blätter für literarische Unterhaltung Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis –
György Fejér
Dictionnaire universel des sciences, des lettres et des arts rédigé – Marie Nicolas Bouillet
Die gesellschaftslehre 1. abth. Der begriff der gesellschaft und die lehre – Lorenz von Stein
Die Grundlagen der Socialwissenschaft – Henry Charles Carey
Die Schicksale meiner socialen Denkschrift für das preussische – Eugen Karl Dühring
Dr. Joh. Christ. Aug. Heyse’s deutsche Schulgrammatik, oder Kurzgefasstes – Johann
Christian August Heyse, Karl Wilhelm Ludwig Heyse
Geschichte der osmanischen Dichtkunst bis auf unsere Zeit – Joseph von Hammer-Purgstall
H. C. Carey’s Lehrbuch der Volkswirthschaft und Socialwissenschaft – Henry Charles Carey
Lehrbuch der Finanzwissenschaft als Grundlage für Vorlesungen und Selbstudium – Lorenz
von Stein
System der Statistik der Populationistik und der Volkswirthschaftslehre [sic] – L. Stein
Das Altargemälde Ein Genrebild von C. A. Wetterbergh pseud.
Onkel Adam – Carl Anton Wetterbergh
Die Grundlagen der Socialwissenschaft – Henry Charles Carey
Joh. Christ. Aug. Heyse’s deutsche Schulgrammatik oder kurzgefasstes – Johann Christian
August Heyse, Karl Wilhelm Ludwig Heyse
Théatre d’É. Augier Collection Hetzel et Lévy – Emile Augier
A Contribution towards a right understanding of the Rigveda – Martin Haug
Acht philosophische Abhandlungen über Franz von Baader und seine Werke – Franz
Hoffman
Aristoteles über Kunst besonders über Tragödie – Joseph Hubert Reinkens
Aus Schellings Leben in Briefen. 1775 – 1803 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling,
Gustav Leopold Plitt
Benedict von Spinoza’s System der Philosophie nach der Ethik – Baruch Spinoza, Moritz
Brasch
Bruno, oder, Über das göttliche und natürliche Princip der Dinge ein Gespräch – Friedrich
Wilhelm Joseph von Schelling
Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). – Philosophische Gesellschaft
zu Berlin
Der Unterschied in der Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Kant – Friedrich Zelle
Die Bestimmung des Menschen – Johann Gottlieb Fichte
Die Erkenntnisstheorie des Aristoteles – Friedrich Ferdinand Kampe
Die Weltauffassung der Buddhisten, Vortrag – Philipp Wilhelm Adolf Bastian
Einfluß Phöniziens auf die Cultur des Occidents – Christian Hutzelmann
Einleitung zu seinem Entwurf eines Systems der Naturphilosophie; – Friedrich Wilhelm
Joseph von Schelling
F. W. J. Schelling’s Denkmal der schrift Von den göttlichen dingen – Friedrich Wilhelm
Joseph von Schelling
F.W.J. Schelling’s philosophische Schriften – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Fontes iuris Romani antiqui – Carl Georg Bruns
Fontes juris romani antiqui quos in usum praelectionum – Carl Georg Bruns
Franz von Baader in seinem Verhältnis zu Hegel und Schelling – Franz Hoffmann
Georg Wilhelm Friedrich Hegel’s philosophische Abhandlungen – Georg Wilhelm Friedrich
Hegel, Karl Ludwig Michelet
Geschichte der neuern Philosophie – Kuno Fischer
Grundriss der Geschichte der Philosophie – Johann Eduard Erdmann
I. Kant’s sämmtliche Werke in chronologischer Reihenfolge –
Immanuel Kant, Gustav Hartenstein, Friedrich Theodor Rink, Gottlob Benjamin Jaesche
Immanuel Kant’s sämmtliche Werke – Immanuel Kant
Immanuel Kant’s sämmtliche Werke Bd. Schriften, 1783-1788 – Immanuel Kant
Immanuel Kant’s sämmtliche Werke, in chronologischer Reihenfolge – Immanuel Kant
Introduction a l’histoire du bouddhisme indien – Eugene Burnouf
Kant’s Lehre von Raum und Zeit Kuno Fischer und Adolf Trendelenburg – C. Grapengiesser
Lectures on the science of language – Friedrich Max Müller
Logische Untersuchungen – Friedrich Adolf Trendelenburg
Platonische Studien – Eduard Zeller
Porträts und Studien – Rudolf von Gottschall
Porträts und Studien Lit. Charakterköpfe. T. 4. Hegel als
Säcularphilosoph … – Rudolf von Gottschall
Sämmtliche Werke – Immanuel Kant, Karl Rosenkranz, Friedrich Wilhelm Schubert
Sämmtliche Werke 1792 – 1797 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1797-1798 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1799-1800 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1800 – 1802 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1802. 1803 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1804 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1805 – 1810 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1811 – 1815 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1816 – 1832 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Sämmtliche Werke 1833 – 1850 – Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling
Über den Buddhustischen Nihilismus – Max Müller
Zeitschrift für Ethnologie und ihre Hülfswissenschaften als Lehre – A. Bastian, R. Hartmann
Grundzüge der national-oekonomie – Max Wirth
Untersuchungen über das Wesen der Nerven-Erregung – Hermann Munk
Blüthen aus Jakob Böhme’s Mystik – Jakob Böhme
Der Gedanke philosophische Zeitschrift – Karl Ludwig Michelet
Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). – Philosophische Gesellschaft
zu Berlin
System der Logik und Geschichte der logischen Lehren – Friedrich Ueberweg
System der Physiologie umfassend das Allgemeine der
Physiologie – Carl Gustav Carus
Über das Wesen der menschlichen Freiheit – Friedrich Wilhelm Joseph Schelling
Vergleichende Psychologie; oder, Geschichte der Seele in der
Reihenfolge – Carl Gustav Carus
Zeitschrift für deutsche Philologie
Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik
Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung
Zeitschrift fur vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete des deutschen, griechischen
und lateinischen – Dr. Adalbert Kuhn
Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft – Prof. Dr. M. Lazarus und Prof.
Dr. S. Steinthal
Beiträge zur vergleichenden Sprachforschung auf dem Gebiete – A. Kuhn
Compendium der Logik Zum Selbstunterricht und zur Benutzung für Vorträge – Hermann
Ulrici
Das Leben der Seele in Monographieen über seine Erscheinungen und Gesetze – Moritz
Lazarus
Das menschliche Denken – Wilhelm Schuppe
Der Gedanke philosophische Zeitschrift – Karl Ludwig Michelet
Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). –
Philosophische Gesellschaft zu Berlin
Die Atome und ihre Bewegungen ein Versuch zur Verallgemeinerung der Krönig … –
Gustav von Hansemann
Die Classification der Sprachen dargestellt als die Entwicklung der Sprachidee – Heymann
Steinthal
Die Entwicklung der Schrift, nebst einem offenen Sendschreiben an Herrn Prof – Hajim
Steinthal
Die lehren vom zufall … – Wilhelm Windelband
Die Wissenschaft des Geistes – Gustav Biedermann
Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form – Titu Maiorescu
Epilegomena zu meiner Wissanschaft der logischen Idee als replik – Karl Rosenkranz
Fürstlich Hohenzollern’sches Museum zu Sigmaringen
Verzeichniss – F. A. von Lehner, Furstlich-Hohenzollern’sches Museum (Sigmaringen)
Geschichte der neuern Philosophie Immanuel Kant ; Band 2, Das Lehrgebäude – Kuno
Fischer
Gott und der Mensch Leib und Seele – Hermann Ulrici
Gott und die Natur – Hermann Ulrici
Grundlinien einer Theorie des Bewusstseins – Julius Bergmann
Grundriss der Geschichte der Philosophie Bd. Philosophie der Neuzeit – Johann Eduard
Erdmann
Grundriss der Logik u. Metaphysik – Johann Eduard Erdmann
Grundzüge des wahren und wirklichen absoluten Idealismus – Constantin Frantz
Kant’s Kritik der reinen Vernunft und die Hegel’sche Logik in ihrer … – Gustav Biedermann
Malthus und Say über die Ursachen der jetzigen Handelsstockung – Thomas Robert Malthus,
Jean Baptiste Say
Nachgelassene Werke Geschichte der Psychologie, 1808 – Friedrich August Carus
Na c h g e l a s s e n e We r k e Mo r a l p h i l o s o p h i e u n d
Religionsphilosophie – Friedrich August Carus
Philosophische Propaedeutik – Robert Zimmermann
Philosophische Vorlesungen aus den Jahren 1804 bis 1806 nebst Fragmenten – Friedrich von
Schlegel, Karl Josef Hieronymus Windischmann
P r a gma t i s c h e u n d b e g r i f f swi s s e n s c h a f t l i c h e geschichtsschreibun der
philosophie – Gustav Biedermann
Réflections sur la métaphysique du calcul infinitésimal – Lazare Carnot
Sprachvergleichende Studien, mit besonderer Berücksichtigung der – Philipp Wilhelm Adolf
Bastian
System der logik – Hermann Ulrici
System der Physiologie umfassend das Allgemeine der Physiologie – Carl Gustav Carus
THEORIE MECANIQUE DE LA CHALEUR – R. CLAUSIUS
Über Princip und Methode der hegelschen Philosophie – Hermann Ulrici
Vergleichende Psychologie; oder, Geschichte der Seele in der Reihenfolge – Carl Gustav
Carus
Vernunft und Offenbarung, mit Rücksicht auf die neuern kirchlichen – Hermann Hagemann
Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik
Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik vormals Fichte
Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung
Zeitschrift fur vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete
Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete des deutschen – Adalbert
Kuhn
Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft
Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft – Moritz Lazarus, Heymann
Steinthal
Zur logischen frage – Gustav Biedermann
Allgemeines Staatsrecht – Johann Caspar Bluntschli
Allgemeines Statsrecht [sic] – Johann Caspar Bluntschli
Aphorismen über das Drama – E. von Hartmann
Aristoteles über Kunst besonders über Tragödie – Joseph Hubert Reinkens
Ausführliche Darstellung der Nationalökonomie oder der Staatswirthschaft – Jean Baptiste
Say, Karl Eduard Morstadt
Beiträge zur Charakterologie – Julius Bahnsen
Blätter für literarische Unterhaltung
Contradictions politiques Théorie du mouvement constitutionnel au XIXe – Pierre-Joseph
Proudhon, Marc Lucien Boutteville
Darstellung der Farbenlehre und optische Studien – Heinrich Wilhelm Dove
Das englische Verwaltungsrecht mit Einschluss des Heeres, der Gerichte und – Rudolph
Gneist
Das Herz des Menschen ein Tempel Gottes oder eine Werkstätte des Bösen, in … – Johannes
Gossner
Das heutige englische Verfassungs- und Verwaltungsrecht Die heutige – Rudolf von Gneist
Das moderne Drama aesthetische Untersuchungen – Hermann Hettner
Der Unterschied in der Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Kant – Friedrich Zelle
Deutsches Staats- Wörterbuch, herausg. von J.C. Bluntschli – Deutsches Staats-Wörterbuch
Deutsches Staats-Wörterbuch – Johann Caspar Bluntschli, Karl Ludwig Theodor Brater
Deutsches Staats-Wörterbuch A – Belagerungszustand
Deutsches Staats-Wörterbuch Belgien – Deutsches Reich – Johann Caspar Bluntschli
Deutsches Staats-Wörterbuch Deutscher Bund – Friedrich der Große – Johann Caspar
Bluntschli
Deutsches Staats-Wörterbuch Friesen – Hansestädte – Johann Caspar Bluntschli
Deutsches Staats-Wörterbuch Haus – Konsumtion – Johann Caspar Bluntschli
Deutsches Staats-Wörterbuch Konsumtionssteuer – Montgelas
Deutsches Staats-Wörterbuch Morus – Patronat, Präsentationsrecht
Deutsches Staats-Wörterbuch Rußland, die deutschen Ostseeprovinzen – Staatsrath
Deutsches Staats-Wörterbuch Staatsschulden – Verordnung
Die Schule und die leiblichen Uebel der Schuljugend Ein zeitgemässes Wort – Gustav
Freygang
Emilio Castelar’s Rede über Monarchie und Republik gehalten am 20. Mai 1869 – Emilio
Castelar
Geschichte der deutschen Dichtung – Georg Gottfried Gervinus
Geschichte der deutschen Dichtung – Georg Gottfried Gervinus,
Karl Bartsch
Geschichte der deutschen Dichtung (VIII, 427 p.) – Georg
Gottfried Gervinus, Karl Bartsch
Geschichte der deutschen Dichtung (X, 546 p.) – Georg Gottfried
Gervinus, Karl Bartsch
Geschichte Griechenlands – George Grote
Grundzüge der national oekonomie – Max Wirth
Harmonies of political economy – Frédéric Bastiat, Patrick James Stirling
Katechismus der national-oekonomie – Jean Baptiste Say
Kritische Geschichte der Philosophie von ihren Anfängen bis zur Gegenwart – Eugen Karl
Dühring
Le droit international codifié – Johann Caspar Bluntschli, Édouard Laboulaye
Mademoiselle Cleopatra Pariser Sitten-Roman von Arsene Houssaye – Arsene Houssaye
Notes and studies in the philosophy of animal magnetism and spiritualism – John Ashburner
Optische Studien Fortsetzung der in der Darstellung der Farbenlehre – Heinrich Wilhelm
Dove
Realistische grundzüge eine philosophische abhandlung der allgemeinen – Alois Riehl
Samuel Clarke’s Leben und Lehre Ein Beitrag zur Geschichte – Robert von Zimmermann
Shakespeare – Georg Gottfried Gervinus
Shakespeare commentaries – Georg Gottfried Gervinus
Staatsrecht, Völkerrecht und Politik Politik, Bd. 1 – Robert von Mohl
Systeme des contradictions économiques ou, Philosophie de la misere – Pierre-Joseph
Proudhon
Systeme des contradictions économiques, ou, Philosophie de la misere – Pierre-Joseph
Proudhon
Über die Theorie des Lichtes – Augustin Louis Cauchy, Franz X. Moth
Ueber die Entstehung und die Entwicklungsformen des Witzes zwei Vorträge – Kuno Fischer
Untersuchungen über die Gogerichte in Westfalen und Niedersachsen – Johann Karl Bertram
Stüve
Voltaire sechs Vorträge – David Friedrich Strauss
Biblioteca lui Eminescu are miezul de foc al unei paradigme care îndrazneste sa ne priveasca
luminator din anul 2500…
Constantin Barbu