Portofoliu Spete DR Familiei

Seminarul 1
Relaţiile de familie. Noţiunea şi principiile generale ale dreptului familiei.

Căsătoria
Bibliografie:
 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011).
 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, M.
Of. nr. 409 din 10.06.2011.
 Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată de
România prin Legea nr. 30/1994
 Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, M. Of. nr. 282 din 11.11.1996,
actualizată.
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 253 – 272).
 M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010 (p. 4
– 13, 74 – 80).
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p. 1 – 21).
 Corneliu Bârsan, „Convenţia europeană a drepturilor omului”, vol. I, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005 (p. 625 – 647, 845 – 861).
 Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la titularii şi limitele
dreptului la căsătorie şi la întemeierea unei familii - Revista Dreptul nr. 4/2009, pp. 108-
126
Cauze CEDO:
1. X, Y, Z c. Regatului Unit – 22 aprilie 1997
2. Kroon şi alţii c. Olandei – 27 octombrie 1994
3. Elsholz c. Germaniei
4. Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi c. România – 22 iunie 2004
5. Schalk şi Kopf contra Austriei – 24 iunie 2010
6. F c. Elveţiei – 18 decembrie 1987
7. Selim c. Cipru – 18 septembrie 2001
8. Draper c. Regatul Unit – 10 iulie 1980 (Comisia)
9. R. şi F. c. Regatul Unit – 28 noiembrie 2006
10. B. şi L. c. Regatul Unit – 13 septembrie 2005
11. Monory împotriva României şi Ungariei – 5 aprilie 2005
12. Oliari şi alţii c. Italia – 21 iulie 2015
Speță logodnă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamantul R.G. a solicitat în
contradictoriu cu pârâtele I.A. şi I.S. să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 350.000
USD reprezentând contravaloarea daunelor cauzate în urma ruperii abuzive a logodnei de pârâta
I.A. În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că a cunoscut-o pe pârâta A.I. în luna
octombrie 2010 la Londra şi că în urma comunicărilor cu aceasta, după 01.01.2011 s-a deplasat
în România. Cu această ocazie a cunoscut familia pârâtei A.I., fiind prezentat ca prieten şi iubit
al acesteia. Reclamantul a mai precizat că a dat curs solicitării pârâtei A.I. referitoare la suma de
7000 lire sterline pentru chiria apartamentului din Londra sumă din care a fost restituită numai
suma de 2500 lire în mai 2011.
De asemenea, cu ocazia vizitei la Londra în martie 2011, a efectuat anumite cheltuieli cu
ambele pârâte având în vedere relaţiile apropiate cu pârâta A.I. şi că în perioada iunie - iulie a
aceluiaşi an a vizitat pentru a doua oară România. În această perioadă a investit, la cererea A.I.,
sume considerabile de bani pentru construcţia unei case care urma să fie reşedinţa conjugală din
România. În septembrie 2011 pârâta A.I. a fost cerută în căsătorie, cerere ce a fost acceptată după
câteva zile, fapt ce a condus la oferirea în continuare de cadouri. De asemenea, cu această ocazie
i-a făcut pârâtei A.I. un cadou de nuntă un autoturism, scop în care a fost virată în contul pârâtei
suma de 60.000 USD.
Reclamantul a precizat că, în perioada Crăciunului 2011 la a treia vizită în România, s-a
logodit cu pârâta A.I., în prezenţa familiei acesteia, fiind oferit un inel de logodnă şi că data
nunţii a fost stabilită pentru 18.08.2012. Cu această ocazie au fost virate anumite sume de bani,
ce au fost folosite de pârâta A.I. în scopul de a cumpăra în coproprietate cu sora sa S.I., un
apartament în Londra, în valoare de 157.000 lire sterline.
Reclamantul a mai arătat că în vara anului 2012 pârâta A.I. a rupt abuziv logodna fără a
justifica această notificare.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 266 - 270, 1349, 1381-1395, 1635 – 1649 NCC.
Ce va decide instanța?
Seminarul 2
Căsătoria (continuare)
Bibliografie:
 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011(p. 21 – 45).
I. Părinţii lui X au exercitat presiuni puternice asupra fiicei lor spre a o determina să se
căsătorească cu Y pentru care aceasta nu avea nicio afecţiune.
După încheierea căsătoriei soţia a sesizat Parchetul pentru a se cere anularea căsătoriei.
La cererea procurorului, căsătoria este declarată nulă.
Este corectă soluţia instanţei?
II. X cere constatarea nulităţii căsătoriei lui cu Y pentru că:

- din cauza bolii psihice de care suferea, ciclotimie, nu a fost conştient la data încheierii
căsătoriei;
- a încheiat căsătoria sub influenţa alcoolului ce i s-a dat să consume.
1. Ce mijloace de probă apreciaţi că se impun a fi administrate în cauză?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa?
 stare de spirit caracterizata prin alternanta fazelor de exaltare si de descurajare; cand ia un caracter
exagerat intra in domeniul patologic si poate duce la psihoza maniaco-depresiva
III. Prin acţiunea civilă din 14 octombrie 2012, reclamantul X a chemat în judecată pe
pârâta Y, solicitând anularea căsătoriei lor încheiate la 25 0ctombrie 2011 şi declarate desfăcute
prin divorţ la 20 iunie 2012. Reclamantul a susţinut că la încheierea căsătoriei consimţământul
său a fost viciat datorită dolului prin reticenţă, constând în aceea că pârâta i-a ascuns faptul că nu
poate procrea, consecinţă a unei intervenţii chirurgicale.
1. Este admisibilă o acţiune având ca obiect declararea nulităţii unei căsătorii dacă în
prealabil aceasta a fost desfăcută prin divorţ? Care este interesul promovării unei
asemenea acţiuni?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
Seminarul 3
Desfiinţarea căsătoriei
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p. 46 – 73).
I. X se căsătoreşte cu Y la data de 9 octombrie 2011 la sediul serviciului stării civile al

sectorului 1 Bucureşti. După un an, soţul X introduce o cerere de divorţ şi, până la rămânerea
irevocabilă a hotărârii de divorţ, încheie o a doua căsătorie cu Z la sediul serviciului stării civile
din oraşul Constanţa.
În timpul procesului de divorţ X decedează. Soţia din prima căsătorie, Y, introduce
acţiune în justiţie împotriva lui Z pentru desfiinţarea celei de-a doua căsătorii.
1. Se mai putea promova acţiunea respectivă după decesul lui X ?
2. Y are calitate procesuală activă?
3. În ce măsură influenţează soluţia instanţei buna sau reaua credinţă a lui Z?
4. Dacă din cea de-a doua căsătorie ar fi rezultat copii, ce efecte ar produce asupra lor
hotărârea judecătorească prin care s-ar constata nulitatea celei de-a doua căsătorii ?
II. Reclamantul X cheamă în judecată pe pârâta Y pentru a se constata nulitatea absolută

a căsătoriei intervenită între părţi la 8 decembrie 2011 şi desfăcută prin divorţ conform sentinţei
civile din anul 2012. Reclamantul a arătat că pârâta a încheiat căsătoria numai pentru a obţine
dreptul asupra imobilului ce constituise locuinţa conjugală. A învederat instanţei că respectivul
apartament a fost obţinut de el pe bază de contract de închiriere de la locul de muncă, iar la
divorţ a fost atribuit pârâtei care ulterior l-a cumpărat.
1. Ce caz de nulitate absolută este sau ar putea fi invocat în speţă?
2. În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
III. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul M.S.,
cetăţean sirian, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, a solicitat anularea
Dispoziţiei de părăsire a teritoriului nr. 54 din 02.01.2013 emisă de pârât, prin care s-a refuzat
reclamantului prelungirea dreptului de şedere în baza căsătoriei, pentru că are o căsătorie de
convenienţă constatată în condiţiile art. 63 alin. (2) lit. a) şi f) din Ordonanţa de urgenţă nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că Oficiul Român pentru Imigrări, în urma unei
investigaţii umilitoare şi degradante, a ajuns la o concluzie absolut greşită, în sensul că nu
coabitează cu soţia sa A.S. A arătat că este căsătorit cu soţia sa dinluna octombrie a anului 2011,
timp în care au avut o permanentă convieţuire şi nu au existat disensiuni între ei.
Reclamantul invocă prevederile art. 26 alin. (1) din Constituţie şi art. 8 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care ocrotesc şi protejează
instituţia căsătoriei.
A susţinut că măsura luată prin actul administrativ contestat este disproporţionată şi, mai
mult, nu este indicat interesul măsurii, în condiţiile în care nu a încălcat legile României, nu a
suferit niciodată o condamnare şi îşi câştigă existenţa în mod onest, iar domiciliul conjugal a fost
întotdeauna în România.
În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
IV. Prin cerere formulată la data de 04.04.2012, reclamantul DP solicită instanţei
declararea nulităţii căsătoriei sale cu pârâta DR, întrucât a încheiat căsătoria numai din cauza
mijloacelor viclene pe care pârâta le-a întrebuinţat. Astfel, în repetate rânduri, înainte de
încheierea căsătoriei, pârâta afirma că este însărcinată şi dacă reclamantul nu acceptă căsătoria o
va avea pe conştiinţă atât pe ea, cât şi pe copilul conceput.
În apărare, pârâta a învederat că părţile au trăit într-un concubinaj notoriu timp de 3 ani şi
că de o perioadă de 2 ani reclamantul o prezenta pe pârâtă rudelor şi cunoştinţelor ca viitoarea
soţie. De asemenea, pârâta a mai arătat că reclamantul este cu 13 ani mai în vârstă decât ea, a
mai fost căsătorit şi are doi copii.
1. Care sunt criteriile de apreciere a viciului de consimţământ ?
2. În calitate de judecător, pronunţaţi o soluţie motivată.
Seminarul 4
Încetarea căsătoriei. Desfacerea căsătoriei
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 398 – 422, 425 – 442).
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p. 97 –
152).
I. La 27 septembrie 2012, reclamanta M.E., domiciliată în străinătate, a chemat în

judecată pe pârâtul M.M. solicitând desfacerea căsătoriei încheiate la 10 0ctombrie 2011, din
care nu au rezultat copii.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta, la circa o lună de la încheierea
căsătoriei, a început o legătură extraconjugală cu un alt bărbat.
Deşi s-a dovedit că în prezent şi pârâtul are o legătură cu o altă femeie, instanţa reţine că
în cauză culpa majoră şi determinantă în dezbinarea soţilor revine reclamantei, aşa încât, pentru
aceste motive, acţiunea acesteia se respinge.
În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi fi pronunţat în speţă?
II. Prin hotărâre judecătorească judecătoria a admis, în parte, atât acţiunea principală, cât
şi cererea reconvenţională, a dispus desfacerea căsătoriei din vina ambilor soţi şi a atribuit
pârâtei beneficiul contractului de închiriere a locuinţei comune. S-a reţinut că, datorită relaţiilor
extraconjugale, reclamantul a avut o culpă determinantă la destrămarea căsniciei, astfel că pârâta
este îndreptăţită să primească folosinţa locuinţei comune.
În apel, hotărârea instanţei de fond a fost schimbată, în parte, în sensul respingerii cererii
reconvenţionale şi atribuirii reclamantului beneficiul contractului, apreciind că acesta are în
întreţinere un minor rezultat dintr-o căsnicie anterioară, iar apartamentul i-a fost atribuit în
schimbul renunţării la un alt spaţiu locativ.
Curtea de apel a admis recursul declarat de pârâtă, a casat ambele hotărâri în parte privind
atribuirea beneficiului contractului de închiriere şi a partajat folosinţa spaţiului locativ.
A. În caz de divorţ, care este fundamentul pentru rezolvarea cererii accesorii de atribuire
a folosinţei locuinţei comune ?
B. Comentaţi soluţiile pronunţate de fiecare instanţă.
III. La data de 23.08.2012, reclamanta F. a solicitat, în contradictoriu cu fostul său soţ B.,
încuviinţarea de a păstra numele B., avut în timpul căsătoriei desfăcute prin divorţ la data de
09.03.2012.
Reclamanta şi-a motivat cererea pe împrejurarea că, timp de 25 de ani, a fost cunoscută
cu acest nume în mediul universitar în care activează atât în calitate de cadru didactic, cât şi de
publicist.
Judecătoria admite acţiunea şi încuviinţează reclamantei să poarte numele dobândit în
timpul căsătoriei.
IV. Reclamanţii X şi Y, în calitate de părinţi ai fiicei lor decedate, au solicitat instanţei de

judecată în contradictoriu cu pârâtul Z, stabilirea de legături personale cu minorul rezultat din
căsătoria dintre fiica lor şi pârât. Prin întâmpinare, pârâtul ridică excepţia lipsei calităţii
procesuale active a reclamanţilor, întrucât dreptul de a păstra legături personale cu minorul
rezultat din căsătorie poate fi exercitat numai de părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul.
1. Relaţiile de rudenie în linie directă pot constitui temeiul exercitării dreptului de a avea
legături personale cu minorul de către bunicii materni?
2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
Seminarul 5
Introducere în dreptul regimurilor matrimoniale
Convenţia matrimonială
Bibliografie:
1. Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, M.
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010 (p.
1-28; 47-110);
4. C. Nicolescu, „Regimurile matrimoniale convenţionale în sistemul noului Cod civil
român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012 (p. 18-26; 71-139);
5. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 349-362).
I. La 20 septembrie 2012 A şi B depun declaraţia de căsătorie la serviciul de stare civilă al

sectorului 6, în care menţionează că optează pentru regimul comunităţii legale. La data de 22
septembrie 2012 încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial X, prin care convin
următoarele:
- convenţia matrimonială va începe să producă efecte după trecerea a 6 luni de la data
încheierii căsătoriei;
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale,
comunitatea de bunuri urmând a fi alcătuită din mobilele dobândite de unul sau ambii soţi,
indiferent de data dobândirii;
- gestiunea bunurilor comune se va realiza numai de către soţul A, soţia B urmând să se
ocupe exclusiv de treburile gospodăreşti şi de educaţia copiilor minori ce vor rezulta din
căsătorie.
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 29 septembrie 2012, ofiţerul de stare civilă
făcând menţiune despre regimul comunităţii convenţionale pe marginea actului de căsătorie, fără
a se realiza însă şi formalităţile de publicitate prin înscrierea în RNNRM.
1. În speţă, în calitate de notar, ce elemente aţi avea în vedere pentru încheierea valabilă
a convenţiei matrimoniale? Dar în ipoteza în care unul dintre viitorii soţi nu a împlinit
încă vârsta de 18 ani?
2. Analizaţi, raportat la elementele de fapt ale speţei, dacă regimul comunităţii
convenţionale este opozabil terţilor.
II. A şi B, concubini, îşi fac promisiuni reciproce de căsătorie. A este un prosper om de afaceri,
în vreme ce B, masterandă a Facultăţii de Drept, deţine elemente inconsistente de patrimoniu.
Profitând de lipsa de cunoştinţe juridice a lui A, B îi propune încheierea unei convenţii
matrimoniale prin care să adopte regimul comunităţii universale de bunuri. Convenţia
matrimonială, în termenii prestabiliţi de B, este autentificată de către biroul notarial „W şi
asociaţii” la data de 15 mai 2013, iar căsătoria se încheie la 1 iunie 2013.
Descoperind dezavantajele comunităţii universale de bunuri, A vă consultă, în calitate de
avocat. Care este opinia legală pe care o veţi furniza clientului dvs.?
Seminarul 6
Regimul primar imperativ
Bibliografie:
2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,
M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010
(p. 111-170);
4. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod
civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 320-349);
5. E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p. 89-
95);
6. D. Lupaşcu, C. M. Crăciunescu, „Dreptul familiei”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2012 (p. 126-138).
I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, locuiesc împreună cu cei doi copii minori
într-un apartament ce fusese donat în timpul căsătoriei de către tatăl soţiei B.
B intenţionează să doneze la rândul său respectivul apartament celor doi copii, rezervându-şi
dreptul de uzufruct pe durata vieţii.
Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca demersul lui B să fie efectuat în condiţii de

deplină legalitate? Dar în ipoteza în care uzufructul ar urma să fie constituit în favoarea ambilor
soţi?
II. A şi B sunt căsătoriţi sub imperiul regimului comunităţii legale de bunuri.

Soţul A deţine în coproprietate cu terţul X un imobil căruia A şi B îi imprimă destinaţia de
locuinţă a familiei.
La un moment dat A solicită partajarea respectivului imobil.
1. Este necesar ca şi soţia B să-şi exprime consimţământul? Argumentaţi.
2. Dar în ipoteza în care cota-parte din dreptul de proprietate ar fi aparţinut nu soţului A,
ci înseşi comunităţii?
III. C, creditor personal al soţului A, în vederea realizării creanţei sale declanşează procedurile
de executare silită asupra apartamentului proprietate exclusivă a acestui soţ. În condiţiile în care
apartamentul avea destinaţia de locuinţă conjugală, soţia B formulează contestaţie la executare.
1. În calitate de avocat al soţiei B, motivaţi acţiunea.
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
IV. Soţii A şi B sunt căsătoriţi sub regimul comunităţii legale de bunuri. În mod periodic, soţul A
dispune prin acte cu titlu gratuit inter vivos în favoarea concubinei de câştigul său din muncă,
executându-şi totuşi în prealabil obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei. Soţia B introduce
o acţiune având ca obiect anularea actelor de dispoziţie cu titlu gratuit, susţinând că pentru
încheierea valabilă a acestor acte era necesar să-şi exprime expres consimţământul.
În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
V. Căsătoria dintre A şi B încetează prin decesul soţului A. Moştenitorii soţului decedat susţin că
în masa bunurilor partajabile este necesar să fie inclusă şi suma de 100.000 Euro depusă, în
timpul căsătoriei, într-un cont al cărui titular este soţia supravieţuitoare, solicitând băncii
blocarea acestui cont.
1. În calitate de avocat al moştenitorilor ce argumente aţi invoca?
2. În calitate de consilier juridic al băncii ce poziţie aţi adopta?
Seminarele 7 şi 8
Regimul comunităţii legale
Bibliografie:
M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
(p. 171-302);
2012 (p. 160-167).
I. X a chemat în judecată pe fosta sa soţie Y pentru împărţirea bunurilor comune şi restituirea

bunurilor proprii, care se află în posesia pârâtei. Între bunurile comune a căror partajare se
solicită se află şi imobilul situat în Constanţa, dobândit de Y după desfacerea căsătoriei, cu suma
de bani remisă acesteia de către reclamant în timpul căsătoriei.
1. Care sunt condiţiile prevăzute de lege pentru ca un bun să intre în categoria bunurilor comune
ale soţilor?
2. Construiţi apărarea lui Y!
3. Ce va hotărî instanţa? Motivaţi!
4. Care ar fi fost soluţia în ipoteza în care Y ar fi dobândit bunul în timpul procesului de divorţ?
II. A s-a căsătorit cu B la 23 august 2010, iar la 9 ianuarie 2012 căsătoria a fost desfăcută prin
divorţ - procedură notarială.
Între mama soţului A şi terţul X a intervenit la 1 octombrie 2011 o înţelegere în sensul că
acesta din urmă va vinde, rezervându-şi dreptul de uzufruct, un teren în suprafaţă de 1000 mp şi
construcţia de pe el, fiului celeilalte părţi contractante, adică soţului A, pentru suma de 100.000
lei. În executarea acestei înţelegeri, la 29 noiembrie 2011, X a încheiat contractul de vânzare-
cumpărarea cu A. A plăteşte suma de 80.000 de lei, iar restul este plătit de către mama sa. La 6
decembrie 2011 A dobândeşte şi dreptul de uzufruct prin renunţare cu titlu oneros din partea
terţului X.
După desfacerea căsătoriei, A introduce acţiune împotriva fostei sale soţii, prin care cere
să se constate că terenul şi construcţia de pe el reprezintă bun propriu.
1. Ce operaţiune juridică a intervenit între mama soţului A şi terţul X şi în ce a constat dreptul
conferit prin aceasta în favoarea lui A?
2. În ce temei juridic a dobândit soţul A dreptul de nudă proprietate şi ce natură juridică are
aceasta?
3. Ce natură juridică are dreptul de uzufruct?
4. Ce decide instanţa?
III. X introduce împotriva pârâtului Y o acţiune de împărţire a bunurilor comune dobândite în

timpul căsătoriei. Instanţa constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament de 3
camere în valoare de 400.000 lei şi bunuri mobile în valoare de 80.000 lei, între care un
autoturism Renault.
Pârâtul solicită introducerea în masa bunurilor de împărţit şi a bijuteriilor dobândite în
timpul căsătoriei în valoare de 30.000 lei şi aflate în posesia reclamantei.
1. Care este natura juridică a bijuteriilor dobândite de un soţ în timpul căsătoriei?
2. Ce decide instanţa cu privire la cererea pârâtului?
IV. Soţii A şi B efectuează reparaţii capitale asupra unei construcţii ce fusese donată soţiei B în
timpul căsătoriei sale cu A.
În contractul de donaţie era prevăzută sarcina întreţinerii donatorului până la sfârşitul
vieţii, în fapt sarcina fiind suportată integral din comunitatea de bunuri a soţilor.
Intervenţiile asupra construcţiei au condus la transformarea esenţială a imobilului şi au fost
efectuate cu următoarele mijloace: 50% mijloace bunuri comune, 25% mijloace bunuri proprii
ale soţului A şi 25% din sumele de bani împrumutate de către soţia B de la C, în contractul de
împrumut fiind prevăzută destinaţia sumei împrumutate.
După efectuarea intervenţiilor, soţia B îl împuterniceşte pe soţul său să înstrăineze
construcţia respectivă. La scurt timp, soţul A încheie cu terţul T un contract de comodat asupra
construcţiei, termenul convenit de părţi fiind de 6 luni.
1. Stabiliţi natura juridică a construcţiei înainte şi după efectuarea intervenţiilor.
2. a) este valabil încheiat contractul de comodat ?
b) în cazul în care soţia B ar introduce acţiune în anularea contractului de comodat, vi se cere
să fiţi, pe rând, avocatul lui B şi respectiv al lui T.
3. Întrucât la scadenţă C (împrumutătorul) nu-şi recuperează suma împrumutată, el declanşează
procedurile de executare silită asupra unui computer, bun achiziţionat de soţi în timpul căsătoriei
lor, dar folosit exclusiv de către soţia B (numai ea având cunoştinţe de operare PC). Stabiliţi dacă
este legală această procedură din perspectiva regimului juridic al datoriilor soţilor.
V. C.E. formulează contestaţie împotriva executării silite începute, la cererea numitului M.M,
asupra apartamentului situat în Bucureşti, sectorul 6, proprietatea sa şi a soţului său, C.G., ambii
soţi având calitatea de pensionar.
Motivându-şi cererea, contestatoarea a învederat că prin Sentinţa civilă din 11.10.2011,
invocată de intimatul M.M. drept titlu executoriu, soţul său a fost obligat să plătească suma de
10.500 Euro. Deşi creanţa astfel stabilită îl vizează numai pe soţul contestatoarei, executarea a
început asupra apartamentului ce constituie bun comun al soţilor. De asemenea, contestatoarea a
mai învederat faptul că nu a luat cunoştinţă decât la un moment ulterior contractării de existenţa
împrumutului, fiind pusă în faţa faptului împlinit.
Prin Sentinţa civilă din 15.03.2012, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis
contestaţia şi a dispus anularea formelor de executare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel intimatul invocând nesocotirea prevederilor art.
351 Cod civil, prin soluţia judecătoriei, cât timp rezultă din probe că intimata-contestatoare
cunoştea de împrumut, fiind şi cea care a restituit unele rate.
1. În calitate de avocat al lui CE formulaţi apărări.
2. În calitate de judecător, pronunţaţi o soluţie motivată în cauză.
VI. Soţul A constituie ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale pe acţiuni un imobil
cumpărat din sumele încasate de el în timpul căsătoriei cu titlu de drept de autor, în contractul de
vânzare-cumpărare a imobilului figurând numai soţul A. În schimbul acestui aport, A dobândeşte
100 de acţiuni, devenind astfel asociat la respectiva S.C.
Ulterior, A vinde 25 de acţiuni, iar sumele de bani obţinute le depune la bancă pe numele
fiicei rezultate din căsătoria sa cu B.
1. Stabiliţi natura juridică a acţiunilor, precum şi a sumelor de bani rezultate în urma

vânzării celor 25 acţiuni; analizaţi operaţiunea juridică a depunerii sumelor de bani la bancă pe
numele fiicei.
2. Soţia B introduce acţiune în justiţie împotriva S.C. pentru plata dividendelor cuvenite
pe anul 2012.
a) în calitate de avocat al lui B, motivaţi acţiunea;
b) în calitate de avocat al S.C., formulaţi apărări.
3. Pentru plata primelor de asigurare a autoturismului donat de către părinţii lui A cu

ocazia serbării căsătoriei dintre A şi B, soţul A încheie un contract de împrumut cu terţul T.
Întrucât la scadenţă A nu restituie împrumutul, T urmăreşte în justiţie 50 de acţiuni.
a) calificaţi datoria rezultată în urma încheierii contractului de împrumut cu terţul T;
b) în calitate de avocat al lui T, motivaţi acţiunea.
Seminarul 9
Regimurile convenţionale reglementate de Codul civil român
Modificarea regimului matrimonial
Bibliografie:
M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
(p. 303-362);
4. C. Nicolescu, „Regimurile matrimoniale convenţionale în sistemul noului Cod civil
român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012 (p. 140-167; 181-230; 258-274; 331-
343);
2012 (p. 167-181).
I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, deschid la Banca X un cont comun, destinat
cu prioritate cheltuielilor menajere. Alimentarea periodică a acestui cont avea să fie făcută în
exclusivitate de către soţul A, din veniturile sale profesionale.
Soţia B ridică din acest cont o sumă de 5.000 Euro cu care achiziţionează un autoturism, doar ea
figurând în contractul de vânzare.
Pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea unei croaziere în Marea Mediterană – „darul”
promis soţiei B pentru aniversarea căsătoriei, soţul A încheie un contract de împrumut cu terţul T,
pentru o sumă de 3.000 Euro. Întrucât la scadenţă A nu îşi achită datoria, după obţinerea titlului
executoriu, terţul T trece la urmărirea silită a autoturismului.
1. În calitate de avocat al soţului A, la ce demers l-aţi sfătui pe clientul dvs. să recurgă?
2. Stabiliţi natura juridică a autoturismului.
3. Este îndreptăţit terţul T să solicite executarea silită asupra autoturismului?
II. 1. La data de 2 octombrie 2011 A şi B încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial

„WS şi asociaţii”, în care stipulează următoarele clauze:
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale,
comunitatea de bunuri urmând a fi alcătuită exclusiv din mobilele dobândite de unul sau ambii
soţi indiferent de data dobândirii; regimul devine aplicabil după 10 luni de la data încheierii
căsătoriei, sub condiţia ca până la acea dată să rezulte un copil din căsătorie;
- oricare dintre soţi, dacă va supravieţui celuilalt, va putea preleva fără plată, sub condiţia
de a nu se recăsători, sume de bani bunuri comune în valoare de 500.000 Euro şi autoturismul de
lux, bun achiziţionat de soţul A înainte de căsătorie;
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 3 octombrie 2011, iar în ziua imediat următoare cei
doi se mută într-un imobil dobândit de soţia B înainte de căsătorie în baza unui contract de
vânzare. La data de 1 mai 2012 B dă naştere unui copil.
Analizaţi, din punct de vedere al normelor Codului civil, valabilitatea şi aplicabilitatea

convenţiei matrimoniale încheiate de A şi B.
2. La data de 4 octombrie 2012 A încheie cu banca X un contract prin care s-a prevăzut că dacă
bunul prieten al lui A nu îşi execută obligaţia faţă de bancă într-un anumit termen, banca poate
executa silit autoturismul de lux al lui A. A nu a primit vreo contraprestaţie pentru acest
angajament, de care soţia B nu a avut cunoştinţă.
În calitate de avocat al lui B, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
anularea contractului dintre A şi banca X.
3. Soţia B constituie ca aport la capitalul social al S.C. Y S.A. imobilul de la pct. 1, fără a-l fi
consultat în prealabil pe A.
În calitate de avocat al lui A, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
desfiinţarea operaţiunii de aportare întreprinse de B.
Seminarele 10 şi 11
Filiaţia
Bibliografie:
M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. Codul familiei – art. 47-61;
240);
2012 (p. 256-322).
I. Prin acţiunea civilă formulată la data de 01.03.2013, reclamantul X a chemat în judecată pe

pârâta Y, în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a minorului Z, pentru ca prin hotărârea
ce se va pronunţa să se constate că minorul, născut la data de 20.03.2009 în timpul căsătoriei sale
cu pârâta, nu este fiul său.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în cursul lunii decembrie 2012 pârâta i-a mărturisit
că în perioada concepţiei copilului a avut o relaţie extraconjugală cu un alt bărbat, susţinând că
acesta este tatăl copilului. În aceste condiţii, reclamantul a recurs la o expertiză medico-legală,
certificatul medical, emis la data de 15.02.2013, atestând că din cauza sterilităţii el este în
neputinţă de a procrea.
1. În calitate de avocat al pârâtei formulaţi apărări.
2. În calitate de judecător al cauzei, ce soluţie aţi pronunţa?
II. Prin cerere formulată la data de 01.11.2014, reclamantul X a contestat filiaţia faţă de minora
Y, născută la 18.10.2011, solicitând instanţei să constate inaplicabilitatea prezumţiei de
paternitate. Acţiunea reclamantului a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
III. Prin Sentinţă civilă, Judecătoria admite acţiunea formulată de reclamantul C. în

contradictoriu cu pârâţii X. şi Y, având ca obiect contestarea recunoaşterii de paternitate. Instanţa
a constatat că pârâtul X. nu este tatăl minorei Y., născută la data de 22.07.2012. A mai constatat
nulitatea absolută a recunoaşterii de paternitate făcută de pârât la data de 24.07.2012 în faţa
ofiţerului de stare civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că între reclamant şi Z, mama minorei, a
existat o relaţie de concubinaj în perioada februarie - octombrie 2011, relaţie care, din vara
anului 2011, s-a desfăşurat cu intermitenţe. În luna septembrie 2011 mama minorei a urmat un
tratament pentru a rămâne însărcinată.
Instanţa de fond a mai reţinut, pe baza probatoriului administrat, că relaţia intimă dintre
mama minorei şi pârâtul X. a început după despărţirea acesteia de reclamant, respectiv începutul
lunii octombrie 2011, iar la data de 06.09.2012 mama minorei s-a căsătorit cu pârâtul.
Împotriva acestei hotărâri, pârâţii declară apel.
1. Comentaţi soluţia primei instanţe.
2. În calitate de avocat, redactaţi motivele de apel.
3. În calitate de judecător al apelului, ce soluţie aţi pronunţa?
IV. A şi B se căsătoresc la data de 12 decembrie 2009, iar pe 15 mai 2011 căsătoria lor se desface
prin divorţ.
Pe 13 octombrie 2011 A dă naştere unui copil, înregistrat la registrul de stare civilă al
sect. 6 Bucureşti, în certificatul de naştere al acestuia la rubrica „numele tatălui” înscriindu-se
menţiunea: „Tată necunoscut”.
Înainte de naşterea copilului, survin următoarele evenimente:
- pe data de 1 iunie 2011 C, concubinul mamei din acea perioadă, îl recunoaşte pe copil
prin declaraţie făcută la serviciul de stare civilă;
- la 1 octombrie 2011 A se căsătoreşte cu D.
1. Stabiliţi statutul civil al copilului respectiv în funcţie de succesiunea evenimentelor din

speţă.
2. În urma admiterii acţiunii în tăgada paternităţii formulată de D, A introduce în numele
copilului acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei împotriva lui E. Este admisibilă
această acţiune? În ce termen poate fi promovată?
V. Reclamanta X a solicitat instanţei de judecată în contradictoriu cu pârâtul T stabilirea

paternităţii minorei în persoana pârâtului cu care a trăit o perioadă de timp în concubinaj, deşi era
căsătorită cu Y.
Din certificatul de naştere al minorei, rezultă că la rubrica „numele tatălui” figurează
soţul reclamantei, respectiv Y, de care era despărţită în fapt la momentul naşterii copilului.
1. În calitate de avocat al pârâtului T ce apărări formulaţi?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
Seminarul 12
Adopţia
Bibliografie:
M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, M.Of. nr. 259 din 19
aprilie 2012, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 76/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;
279);
2012 (p. 323-366).
I. Prin Sentinţă civilă Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a

adopţiei minorului X., reţinând în esenţă că petenta Y este căsătorită cu un cetăţean italian, care
locuieşte în prezent în Australia, unde există posibilitatea să-şi stabilească domiciliul şi aceasta.
Astfel, s-a constatat că în cauză este vorba de o adopţie internaţională deghizată, întrucât
adoptatoarea, deşi este cetăţean român, este căsătorită cu un cetăţean străin cu domiciliul în altă
ţară.
Din probele administrate, a rezultat că reclamanta are cetăţenie română, domiciliul stabilit
în România, într-un imobil proprietate personală, fără a avea o altă reşedinţă, desfăşoară o
activitate permanentă în temeiul unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată,
având un venit sigur.
1. În calitate de avocat al lui Y redactaţi motivele de recurs.
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
II. Prin cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti reclamantul X a solicitat încuviinţarea
adopţiei lui Y, în vârstă de 19 ani. În motivarea cererii reclamantul a arătat că Y este fiul soţiei
sale şi că acesta a fost crescut de reclamant şi soţia sa împreună.
Instanţa dispune citarea tatălui firesc al lui Y, care în faţa instanţei îşi exprimă refuzul de a
consimţi la adopţie. Apreciind că nu poate face aplicarea art. 8 din Legea nr. 273/2004, tribunalul
respinge cererea de încuviinţare a adopţiei.
III. Reclamantul X a chemat în judecată pe pârâtul Y pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa,
să se constate nulitatea adopţiei încuviinţate irevocabil la data de 20.01.2012. În motivarea
acţiunii, reclamantul a arătat că l-a adoptat pe pârât pentru stabilirea între ei a unor relaţii
apropiate şi afective, dar ulterior s-a constatat că pârâtul a urmărit alte scopuri (domiciliul în
Bucureşti şi locuinţă asigurată pe durata studiilor), comportându-se lipsit de afecţiune şi
deposedând pe reclamant de anumite lucruri şi bani. Toate aceste manifestări ale pârâtului (se
susţine de reclamant) constituie o abatere de la scopul familial şi social al adopţiei, afectând
cauza actului juridic al adopţiei.
1. Ce probleme de drept reţineţi în speţă?
2. În calitate de judecător pronunţaţi o soluţie motivată în cauză.
Seminarul 13
Obligaţia legală de întreţinere
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 422 – 424, 559 – 577).
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p. 311 –
342).
I. La data de 15 martie 2012, reclamanta MA a chemat în judecată pe pârâtul DF,

solicitând instanței să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere începând cu
data introducerii acțiunii până la încetarea stării incapacității de muncă. Reclamanta motivează în
acțiunea promovată că pârâtul DF este fiul fostului ei soț DA care a decedat la data de 25
ianuarie 2012. Reclamanta a mai precizat că în prezent se află în nevoie din pricina incapacității
de munca survenită în timpul căsătoriei sale cu fostul soț DA, căsătorie ce a fost desfăcută prin
sentinta civila nr. 2592/15.11.2011 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București din culpa
exclusivă a defunctului ei soț. Întrucât pârâtul DF, în calitate de moștenitor al fostului ei soț
dispune de venituri materiale substanțiale, reclamanta solicită obligarea pârâtului DF să îi
plătească o pensie lunară de întreținere.
Ce va decide instanța și cu ce motivare?
II. Prin cererea introdusă la Judecătoria Sectorului 6 București la data de 17.07.2012

reclamanta DG a chemat în judecată pe pârâtul DV solicitând obligarea acestuia la plata pensiei
legale de întreţinere. Reclamanta a menționat că pârâtul este fostul său soț de care a divorțat,
conform sentinței irevocabile din data de 25 iunie 2012. Pe parcursul căsătoriei, pârâtul a fost
extrem de violent atât faţă de DG, cât şi faţă de cei doi copii rezultaţi din căsătorie, în prezent
majori, şi, ca urmare a ameninţărilor repetate şi a şantajului, de frica acestuia, reclamanta a
consimţit la desfacerea căsătoriei prin acord şi retragerea plângerii penale formulate împotriva
acestuia pentru lovire sau alte violenţe. Reclamanta a menţionat că în prezent şi ca urmare a
stresului şi presiunilor permanente exercitate asupra sa şi asupra copiilor de către pârât, starea de
sănătate i s-a degradat într-un mod accentuat, grav şi ireversibil, situaţie care o pune în
imposibilitatea de a mai munci şi de a-şi întreţine copii, singura sursă de venit fiind ajutorul de
şomaj, o sumă lunară de 434 lei. A menţionat reclamanta că în afara schemei de tratament cu
citostatice sunt necesare şi investigaţii suplimentare (analize de sânge, examen computer
tomograf, examene cardiologice, etc.) acestea implicând sume exorbitante pentru o persoană ale
cărei venituri se rezumă la ajutorul de şomaj şi care are în grijă doi copii.
În măsura în care din probele administrate reise că susținerile reclamantei sunt reale, ce
va decide instanța?
Seminarul 14
Ocrotirea minorului prin părinţi. Autoritatea părintească
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004.
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia a IV-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011 (p.281 –
310).
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti reclamanta N. I. a

chemat în judecată pe pârâtul C. S., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să
dispună exercitarea autorității părintești exclusive asupra minorului C.D.G., nascut la data de
ș14.02.2007, stabilirea locuintei minorului la domiciliul său si stabilirea unei pensii de întreținere
în favoarea minorului în funcție de veniturile realizate de pârât.
Din probele administrate reiese că minorul locuieşte cu reclamanta într-o garsonieră
compusă din cameră, bucătărie, baie și hol, corespunzator mobilată, curat întreținută. Reclamanta
depune un efort continuu și susținut pentru ca minorul să primească o educație corespunzătoare,
fiind ajutată de bunicii materni. Pârâtul, tatăl minorului, a manifestat o totală lipsă de interes cu
privire la situația copilului, despre care nu s-a mai interesat, nici măcar telefonic, și nu a mai
contribuit la întreținerea acestuia din anul 2010, de când s-a întors de la muncă din Germania și a
plecat înapoi cu sumele de bani obtinute reclamantă în urma vânzării unui apartament. De
asemenea, din înscrisurile depuse reiese și faptul că pârâtul a fost condamnat la pedeapsa
închisorii cu suspendare pentru furt calificat în timpul căsătoriei cu reclamanta.
Ce va decide instanța?

Portofoliu Spete DR Familiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Spete DR Familiei

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Spete DR Familiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminarul 1

Relaţiile de familie. Noţiunea şi principiile generale ale dreptului familiei.

II. X cere constatarea nulităţii căsătoriei lui cu Y pentru că:

I. X se căsătoreşte cu Y la data de 9 octombrie 2011 la sediul serviciului stării civile al

II. Reclamantul X cheamă în judecată pe pârâta Y pentru a se constata nulitatea absolută

I. La 27 septembrie 2012, reclamanta M.E., domiciliată în străinătate, a chemat în

IV. Reclamanţii X şi Y, în calitate de părinţi ai fiicei lor decedate, au solicitat instanţei de

I. La 20 septembrie 2012 A şi B depun declaraţia de căsătorie la serviciul de stare civilă al

Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca demersul lui B să fie efectuat în condiţii de

II. A şi B sunt căsătoriţi sub imperiul regimului comunităţii legale de bunuri.

I. X a chemat în judecată pe fosta sa soţie Y pentru împărţirea bunurilor comune şi restituirea

III. X introduce împotriva pârâtului Y o acţiune de împărţire a bunurilor comune dobândite în

1. Stabiliţi natura juridică a acţiunilor, precum şi a sumelor de bani rezultate în urma

3. Pentru plata primelor de asigurare a autoturismului donat de către părinţii lui A cu

II. 1. La data de 2 octombrie 2011 A şi B încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial

Analizaţi, din punct de vedere al normelor Codului civil, valabilitatea şi aplicabilitatea

I. Prin acţiunea civilă formulată la data de 01.03.2013, reclamantul X a chemat în judecată pe

III. Prin Sentinţă civilă, Judecătoria admite acţiunea formulată de reclamantul C. în

1. Stabiliţi statutul civil al copilului respectiv în funcţie de succesiunea evenimentelor din

V. Reclamanta X a solicitat instanţei de judecată în contradictoriu cu pârâtul T stabilirea

I. Prin Sentinţă civilă Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a

I. La data de 15 martie 2012, reclamanta MA a chemat în judecată pe pârâtul DF,

II. Prin cererea introdusă la Judecătoria Sectorului 6 București la data de 17.07.2012

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti reclamanta N. I. a

S-ar putea să vă placă și