MIRAHORIAN, Levon (1895-1978)

February 17, 2016 | Filed under: M | Posted by: mihaih

Doctor, pionier în domeniul parapsihologiei

practice în România. S-a născut la Roman, în 1895. După absolvirea cursurilor primare și
secundare se înscrie la Facultatea de Medicină din Cluj (1924), apoi se specializează pe
lângă profesorul Charles Richet, în Franța. Inițial a vrut să urmeze Belle Arte, dar o
întâlnire întâmplătoare i-a schimbat destinul. „Încă înainte de terminarea facultății a dovedit
interes pentru parapsihologie, care se concretiza prin experiențe făcute în clinica
doctorului Ioan Minea, primul care i-a „deschis ochii” în acest domeniu. Debutul oficial se
produce în anul 1925 (22 mai), când susține conferința: „Magnetismul uman”, însoțită de
două experimente reușite de hipnoză la distanță. Este o dată istorică, deoarece până
atunci o asemenea experiență nu mai fusese realizată la noi într-un mediu oficial și
medical. La 25 martie 1926 publică în ziarul „Adevărul” din București articolul „Din
cuceririle științei moderne”, în care notează: „În zilele noastre o nouă știință tinde să se
ridice deasupra tuturor, căci ea are ca țintă cercetarea cât mai adâncă a energiei
creatoare. Este știința metapsihică inaugurată în anul 1922 de către ilustrul profesor
neurolog Charles Richet, în una din ședințele solemne ale Academiei Franceze”. Astfel s-a
implementat Parapsihologia și în țara noastră. La puțin timp după publicarea acestui
articol, la 26 aprilie 1926, Levon Mirahorian înființează la Cluj prima societate de studii
parapsihologice intitulată „Societate de studii psihice și hipnoză”. Aceste practici având o
bază psihologică (după Richet) sau fiziologică (după I. P. Pavlov), fac parte din știință și nu
din paranormal. Tot în anul 1926 L. M. participă la un Congres de specialitate la Paris cu o
comunicare intitulată „Radiovibrațiunea scoarței cerebrale”, pe care apoi o tipărește în
limba franceză. Cu această ocazie emite ideea că orice boală organică are un echivalent
psihic, urmare experiențelor de sugestie pe care le făcuse în oct. 1923 la clinica medicală
din Cluj. Comunicarea a apărut ulterior în Revista Sanitară Militară III și IV din anul 1926.
În materie de radiovibrație cerebrală Levon Mirahorian este strălucitul continuator al unui
alt român, căpitanul Ștefan Cristescu (1864-1929), a cărui reevaluare este refuzată din
incurie de diverse organizații. Levon Mirahorian a susținut la Paris importanța ce s-a
acordat emisferei drepte a creierului în timpuri străvechi, importanță care apoi, de-a lungul
timpului a degenerat. Astăzi toate tehnicile moderne de stimulare mentală se bazează pe
această idee lansată deci — de reținut — de Levon Mirahorian în anul 1926. Pe baza
activității din țară (circa 200 conferințe publice) și a celei din străinătate, L. M. a devenit
membru permanent al Comitetului Internațional de cercetări psihice de la Paris și al Comi-
tetului Internațional de Parapsihologie. A dus numele și renumele țării la numeroase
congrese internaționale, respectiv la Atena, Oslo, Milano, Uppsala. În anul 1934 participă
alături de prof. Gh. Marinescu la Congresul internațional de electro-radiobiologie,
desfășurat la Veneția, unde depune referatul „Posibilitatea diagnosticului clinic diferențiat
pe baza mutațiunii energiei electromagnetice”, conținând șase concluzii. Să vedem care
sunt prioritățile absolute care îi aparțin lui Levon Mirahorian, la care s-a ajuns pe cale
experimentală și pe care autorul lor le-a susținut ca atare în cursul vieții, fără a fi speculații
postume. Transmiterea gândirii nu este influențată de distanță. Chiar dacă aceasta pare
ceva evident, este prima dată stabilită experimental ca lege științifică de românul Levon
Mirahorian. Încă din anul 1934 a preconizat robotul medical pe baza bionicei, care a fost
realizat efectiv în anul 1968. Dovedirea experimentală a faptului că undele telepatice nu
sunt de natură electromagnetică, ci de altă natură. Experimentul doveditor a avut loc la
clinica medicală a spitalului Colțea în toamna anului 1955, în prezența prof. dr. Bazil
Teodorescu, prof. dr. Const. Păunescu, dr. Ciorapciu, dr. Viorica Stoenescu-Boerescu, dr.
Paul Florescu și dr. Seropian. O bolnavă, în stare hipno este introdusă într-o cameră
Faraday (cu pereți de plumb). Aici i s-a modificat tensiunea arterială și a fost determinată
să execute anumite mișcări. Este prima experiență de acest fel făcută în lume și acest
lucru rămâne valabil chiar dacă în cărțile autohtone recente de specialitate sunt menționați
numai medicii cehi, polonezi, bulgari și ruși, în afară de Levon Mirahorian. Societatea de
studii psihice înființată la 26 aprilie 1926, recunoscută de Ministrul Sănătății poate fi printre
primele din Europa. Mai mult ca sigur că realizarea prin hipnoză a unor nașteri fără dureri
este de asemenea o prioritate. Ea s-a realizat în special la Maternitățile Filantropia și
Polizu. Anestezia de la distanță, o dată la 16 km. și altă dată la 250 km. — în cazul unei
operații de toracoplastie, s-a efectuat fără dureri. În partea a doua a vieții, dr. Levon Mi-
rahorian s-a stabilit în București având locuința pe str. Carol Davilla nr. 87. În anul 1968 a
fost pensionat. Decedează la 11 august 1978 și este înmormântat la cimitirul armenesc din
București. S-a scris că L. M. a pus sub semnul întrebării legile lui Einstein întrucât s-a
demonstrat că undele telepatice merg cu o viteză de peste 300.000 km/s (vezi verificarea
ulterioară prin experimentul Apollo 14). Nu trebuie uitat, însă, că prima contestare și încă
mai violentă a acelorași legi a fost făcută la începutul secolului de căpitanul Ștefan
Cristescu. Un document excepțional îl constituie articolul scris de Levon Mirahorian în
revista „Metapsihica” din Genova (Corso Firenze 8), ano 28, iulie-decembrie 1973, intitulat:
„Panorama Storico della parasicologia in Romania”. De asemeni L. M. a publicat numeroa-
se articole în presă, unele foarte importante în „Karpaten rundschau” din 25 iunie 1971. Tot
el este cel care a făcut singurele experiențe de hipnoză de la distanță, la noi, la
televiziune”.

Izvoare:
Dan Corneliu Brăneanu: „Dr. Levon Mirahorian — pionier în domeniul parapsihologiei
practice”, articol apărut în revista „Magazinul parapsihologic” din luna ianuarie 1995;
„Ararat”, nr.18/1991.