Documentul descrie abateri de la legile mendeliene ale eredității, precum semidominanța, supradominanța și efectele genelor letale. Semidominanța determină un caracter intermediar la întâlnirea unei gene dominante și unei gene recesive. Supradominanța duce la o sporire a caracteristicilor la indivizii heterozigoți. Genele letale determină moartea purtătorilor în stare homozigotă.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
352 vizualizări2 pagini
Documentul descrie abateri de la legile mendeliene ale eredității, precum semidominanța, supradominanța și efectele genelor letale. Semidominanța determină un caracter intermediar la întâlnirea unei gene dominante și unei gene recesive. Supradominanța duce la o sporire a caracteristicilor la indivizii heterozigoți. Genele letale determină moartea purtătorilor în stare homozigotă.
Documentul descrie abateri de la legile mendeliene ale eredității, precum semidominanța, supradominanța și efectele genelor letale. Semidominanța determină un caracter intermediar la întâlnirea unei gene dominante și unei gene recesive. Supradominanța duce la o sporire a caracteristicilor la indivizii heterozigoți. Genele letale determină moartea purtătorilor în stare homozigotă.
Documentul descrie abateri de la legile mendeliene ale eredității, precum semidominanța, supradominanța și efectele genelor letale. Semidominanța determină un caracter intermediar la întâlnirea unei gene dominante și unei gene recesive. Supradominanța duce la o sporire a caracteristicilor la indivizii heterozigoți. Genele letale determină moartea purtătorilor în stare homozigotă.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1/ 2
Abateri de la segregarea mendeliana
Mendel a descris legile de bază ale eredităţii conform cărora caracterele
nu se amestecă la un individ (legea purităţii gameţilor) si segregă independent unele de altele (legea segregării independente). Mendel a denumit plantele, care contin un singur tip de factor ereditar homozigote, iar cele care contin ambele tipuri, heterozigote. La indivizii heterozigoti nu se manifesta decat unul dintre factorii ereditari, cel dominant (bob neted), celalalt ramanand in stare ascunsa (bob zbarcit). Abaterile de la legile mendeliene ale ereditatii apar in urma mecanismelor de interactiune a genelor, ce genereaza fenomene de dominanta completa, incompleta, letalitate. Raportul de segregare genotipic in F2- este acelasi, dar in functie de relatiile existente intre genele alele sau nealele, aceste constitutii genotipice determina fenotipuri diferite.
1 Semidominanta sau dominanta incompleta, este interacţiunea între două
gene alele, care în stare heterozigotă determină un fenotip intermediar între homozigotul recesiv şi homozigotul dominant. În cazul semidominanţei, la întâlnirea a două gene alele, una recesivă (a) şi una dominantă (A), nu va fi determinat caracterul alelei A, care este alela dominantă, ci un caracter intermediar între a şi A. Experimentele de monohibridare realizate la Mirabilis jalapa, intre doua varietați distincte prin culoare florilor, au condus la descoperirea fenomenului de semidominanța. Incrucisand o planta cu flori rosii (RR), cu una cu flori albe (rr), a obtinut in generatia F1 plante cu flori de o culoare intermediara, roz (Rr). Indivizii heterozigoti (Rr) manifesta caractere intermediare intre fenotipurile genitorilor, datorita dominantei incomplete sau semidominantei genei R – dominanta asupra genei r – recesiva. Prin autopolenizarea plantelor hibride F1, in F2 s-au obtinut atat plante cu flori rosii si albe, dar si plante cu flori roz. Dominanța incompleta este explicata prin absența dominanței atat in ceea ce privește caracterul flori albe, cat și in cazul caracterului flori roșii, dar fiecare alela are o anumita influența in formarea culorii, astfel incat hibrizii au flori de culoare roz. Acest tip de ereditate intermediara a fost observata la multe alte specii de pante, dar și la animale. 2 Supradominanta este un fenomen de interacţiune între două gene alele, care in stare heterozigota determina o sporire a insusirilor biologice (vitalitate, fertilitate, talie), comparativ cu insusirile organismelor homozigote de tip parental. In acest caz, indivizii heterozigoti depasesc in productivitate, fertilitate, viabilitate etc., genitorii homozigoti, dominanti sau recesivi, AA<Aa>aa. Fenomenul poate fi observat atat la plante cat si la animale. In procesul de aparitie a supradominantei sunt de obicei, implicate mai multe gene cu caracter aditiv. Fenomenul mai poarta denumirea de heterozis monogenic. La Drosophila melanogaster, prin incrucisarea unor musculite cu ochi rosii cu musculite cu ochi albi, s-au obtinut in F1, musculite cu ochi rosii, dar cu o culoare mult mai intensa decat cea initiala.
3 Gene letale schimba raportul mendelian de segregare, deoarece prezenta lor in
stare homozigota (dominanta sau recesiva) determina moartea indivizilor purtatori, inainte de maturitatea sexuala. Dupa gradul de manifestare, efectul genelor letale poate fi: - gene letale, ce cauzeaza o mortalitate de 100% a indivizilor purtatori; - gene semiletale, in acest caz 50% dintre indivizii purtatori mor; - gene subvitale, care cauzeaza moartea unui numar mai mic decat 50% dintre indivizii purtatori.
4 Codominanta, este interacţiunea între gene alele în care, două gene alele dominante determină apariţia unui caracter nou. Acest fenomen se întâlnește tot în cazul determinării grupelor de sânge.
