Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi -

rezumat pe capitole
Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist raspunzand idealurile generatiei sale, Negruzzi se
va inspira din trecutul istoric al tarii, din literatura populare si va evoca frumusetile naturii
romanesti. Costache Negruzzi ramane in istoria literaturii romane drept intemeietorul nuvelei
istorice.

Tema nuvelei este de factura romantica, este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru
Lapusneanu intors la cea de a doua domnie.

Elemente clasice si romantice

 Prin tema nuvela este realista pentru ca se inspira din istoria tarii.
 Prin caracterul personajului (tiran sangeros) si prin caracterul grotesc al unor scene
(piramida de capete) nuvela este romantica.
 Prin perfectiunea stilului si sobrietatea lui nuvela este clasica.

Compozitia nuvelei
Nuvela e structurata pe 4 capitole, fiecare capitol cu cate un motto care a devenit o adsevarata
metafora. Capitolul:

1. "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau"

2. "Ai sa dai sama doamna"
3. "Capul lui Motoc vrem", replica celebra : "Prosti da multi"
4. "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"

1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau"

Dupa ce Iacob Euclid, poreclit Despotul, murise de mana lui Stefan Tomsa, iar dupa ce Alexandru
Lapusneanu fusese invins de doua ori, se retrasese la Constantinopol. El pleaca spre Moldavia
cu gandul de a-si recapata tronul cu ajutorul celor 7 mii de spahii si celor 2 voinici Bogdan si
Motoc, postelnicului Veverita, si spatarului Stroici. Ajuns in Moldova, Lapusneanu afla ca nu este
dorit nici de popor nici de boieri.

Printre acesti boieri se afla si Motoc cel care-l vanduse o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si
pe Iacov Eraclid, dupa ce aflase de la Alexandru Lapusneanu ca va domni peste Moldova cu sau
fara acordul boierilor sau al poporului. Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in el,
dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea: "Lupul parul schimba dar naravul
ba" Lapusnuanu recunoaste ca nu-si va pata sabia cu sangele lui Motoc, care sub orice forma
incearca sa-l ademeneasca pe Lapusneanu sa aiba incredere in el.
2) "Ai sa dai sama doamna"

Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi
recapata usor tronul. Devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce
boierii sunt ingroziti. Dar acesta dezamageste poporul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara
de Hotin.

Domnitorul lua toate averile boierilor sub tot felul de pretexte, fara ca acestia sa se impotriveasca
sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi omorati asa cum au fost omorati si
alti boieri Alexandru cunoscand-o pe fiica lui Petru Rares, Ruxandra se casatoreste cu ea,
casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti Zilele treceau astfel incatintr-o
zi pe Ruxandra o opri in strada o femeie care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei
ucide fara mila, si pentru faptele rele facute de sotul ei Ruxandra va plati. Aceasta se sperie si il
roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni. Acesta ca drept leac pentru tristetea ei da un
mare ospat la palat la care erau invitati toti boierii.

3) "Capul lui Motoc vrem"

Dupa ce fusesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va fii dat, ei se dusera la mitropolie
unde veni si Lapusneanu pentru a asculta slujba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa
moastele sfantului Ioan In mitropolie el cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este
timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa se aiba cu boierii ca fratii. Acesta este
iertat de boieri si de popor, mai putin de boieri : Spancioc si Stroici acestia nefiind luati in seama.

Dupa acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat. In interiorul palatului o masa ca-n
povesti astepta Dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu Buzduganul pe boierul Veverita
in timp ce acesta se inchina in fata lui. Dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si
boieri ramanand dupa batalie o baie de sange Poporul, stand la poarta palatului striga in gura
mare "Capul lui motoc vrem", facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate. Domnitorul
dadu norodului ceea ce cereau sub forma de cadou de la domnitor asezand capetele boierilor
sub forma de piramida dupa rangul fiecaruia Lapusneanu o chema pe Ruxandra care ingrozita
lesina.

4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"

Dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii
norodului, peste care pusese stapanire. Dar il chinuia gandul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi
boieri:Stroici si Spancioc, pentru asta trebuia sa-i supravegheze, astfel incat se muta in cetatea
Hotinului unde se inbolnaveste. Fiind pe patul mortii acesta ceru sa fie popit inainte sa moara,
dupa care lesina. Dupa un timp indelungat isi reveni si ceru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorat,
cu toate ca avea mustrari de constiinta. Moartea lui Lapusneanu pusa la cale de cei 2 boieri care-
l otravesc. Trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.
Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
Actiunea se desfasoara pe doua planuri paralele, al taranilor si
intelectualitatii rurale, care confera impresia de monografie a lumii
infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt prezentate in
scena simbolica de la inceputul romanul o hora a soartei (Nicolae
Manolescu). Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, care
locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui
Maxim Oprea. expozitiune, sunt prezentate principalele personaje.

In centrul actiunii sta personajul Ion, taran sarac care vrea sa aiba repede
mult pamant. Hotararea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata, desi o
place pe Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui
Vasile Baciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu Ion, pentru ca
sarantocul umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat George Bulbuc,
constituie intriga romanului. Rusinea pe care Vasile i-o face la hora, in fata
satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care la randul sau il va
face pe chiabur de rusinea satului, lasand-o pe Ana insarcinata pentru a
obtine pamantul ca zestre.

Ion il forteaza astfel pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La nunta cu

Ana, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere acte
socrului pentru pamantul - zestre, si simtindu-se inselat, incep bataile si
drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre
Ion si Vasile, in care „biata Ana nu este decat o victima tragica".
Sinuciderea sotiei nu-i trezeste regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ca
in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat garantia proprietatii
pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa
Florica, maritata acum cu George, astfel ca deznodamantul este previzibil.
George il omoara pe Ion si este arestat, Florica ramane singura, iar averea
lui Ion revine bisericii.

In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat

este defavorabila celui din urma. El are familie: sotie, un baiat, poetul
visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura si Ghighi. In
plus, casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile
dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui Ion,
invatatorul se simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris
jalba determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare si
problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul,
votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.

Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se

dedica total comunitatii. Visul sau de a construi o biserica noua in sat este
urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea poporului
prilejuita de sfintirea bisericii.
Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de
Camil Petrescu

In primavara anului 1916, Stefan Gheorghidiu, tanar

sublocotenent de infanterie, se afla concentrat pe Valea
Prahovei. La popota ofiterilor, el asista la o discutie despre
dragoste si fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din
presa: un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat la
tribunal.

Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a

protagonistului, trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si
jumatate de casnicie cu Ela. Tanarul, pe atunci student la
Filozofie, se casatoreste din dragoste cu Ela, studenta la Litere,
orfana crescuta de o matusa. Dupa casatorie, cei doi soti
traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul tinerei familii este
tulburat de o mostenire pe care Gheorghidiu o primeste de la
unchiul sau avar, Tache. Din momentul primirii mostenirii,
Ela se simte atrasa de viata mondena la care noul statut social
al familiei ii ofera acces. Cuplul evolueaza spre o inevitabila
criza matrimoniala, al carei moment culminant are loc cu ocazia
excursiei de la Odobesti, prilejuita de Sarbatoarea Sfintilor
Constantin si Elena.

In timpul acestei excursii, se pare ca Ela ii acorda o atentie

exagerata unui anume domn G. (Grigoriade), care, dupa opinia
personajului-narator, ii va deveni mai tarziu amant. Dupa o
serie de separari si regasiri, Ela si Stefan se impaca. inrolat pe
frontul romanesc, Gheorghidiu cere o permisie, ca sa verifice
daca sotia lui il insala, fapt nerealizat din cauza izbucnirii
razboiului.

A doua experienta in planul cunoasterii existentiale o reprezinta

razboiul, ale carui atrocitati pun definitiv in umbra drama iubirii.
Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce acasa, la Bucuresti si
hotaraste sa o paraseasca pe Ela, lasandu-i ei cea mai mare
parte a averii.

Drama lui Gheorghidiu se consuma pe fundalul unui societati

mediocre, dominate de instinctul de parvenire.
Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George
Calinescu
Actiunea incepe intr-o seara de vara (iulie 1909). cand tanarul Felix Sima soseste in
Bucuresti, la ruda sa prin alianta. Costache Giurgiuveanu.
Absolvent al Liceului Internat din Iasi, Felix (care ramasese orfan dupa ce-i murise si
tatal), venise la tutorele sau necunoscut, intentionand sa urmeze Facultatea de Medicina.

Primit in batrana casa din strada Antim, tanarul se integreaza vietii putin ciudate din
acest spatiu, cunoscand intreaga familie si modul sau de viata. Alcatuita din doua ramuri,
familia lui Costache este reprezentativa pentru burghezia bucuresteana a inceputului de
secol: autorul descrie cadrul material al existentei (case, interioare), relatiile familiale si
sociale, jocul de interese (care au ca mobil banii), infatisarea oamenilor, aspecte ale
Bucurestiului de atu nci. Toate aceste aspecte l-au determinat pe criticul Pompiliu
Constantinescu sa considere ca romanul este "o fresca din viata burgheziei bucurestene".

In familia lui Giurgiuveanu, pe treapta cea mai inalta a varstei se afla mos Costache, si
sora sa Aglae Tulea. Cel dintai traieste in casa din strada Antim, alaturi de fiica sa vitrega
- Otilia Marculescu (pe care o iubeste sincer) si pandit cu rautate, din curtea alaturata, de
familia Aglaei.
Rentier bogat, Costache intentioneaza sa-i faca o situatie Otiliei, infiind-o, dar teama de
Aglae si propria avaritie il impiedica; in compensatie, decide sa-i lase fetei, o casa
(ridicata, evident, cu cheltuieli cat mai mici). In acest scop, isi procura materiale ramase
de la demolari pe care le depoziteaza in curte, apoi le muta in casa (punand in primejdie
vechea cladire).

Din pricina efortului, Costache este lovit de apoplexie., prilej pentru familia Aglaei de a
ocupa "militareste" casa, in asteptarea decesului.
Batranul insa nu moare acum (ba trece chiar printr-un scurt episod "conjugal")
recapatandu-si sanatatea, desi Stanica Ratiu (ginerele Aglaei) incearca sa-I sperie cu
scopul de a afla unde-si tine banii.

De familia lui Costache s-a atasat si Leunida Pascalopol,. mosier bogat si fin, indragostit
de Otilia; de dragul acestui sentiment (pe jumatate patern, pe jumatate viril) si al serilor
petrecute, la joc de carti, in casa lui Giurgiuveanu, Pascalopol accepta prezenta intregului
clan.
Cealalta ramura a familiei este condusa ferm de Aglae (al carei sot - Simion Tulea - este
un fel de "anexa" ciudata, prelungita in mezinul familiei - Titi - la fel de ciudat); si, cum
tatal era maniac (ii placea sa brodeze, inainte de a fi dus la ospiciu), nici Aurica (una
dintre cele doua fiice ale Aglaei) nu este altfel; deosebirea consta doar in "obiectul"
maniei: casatoria. Singura care "se salveaza" este Olimpia (casatorita cu Stanica), a carei
placiditate va fi folosita, mai tarziu, ca pretext de divort.
in aceasta lume a rautatii si a mizeriei sufletesti, infloreste iubirea dintre cei doi inocenti
(Felix si Otilia). Studenti amandoi (el la Medicina, iar ea, la Conservator), tinerii traiesc o
dragoste pura, umbrita doar de intrigile lui Stanica si de temerile Iui Felix.

Din pacate, in curand, cuplul adamic va fi izgonit din Paradis: lovit din nou de dambla,
Costache este vizitat de Stanica Ratiu, care-i fura banii ascunsi sub saltea, provocand
moartea batranului.

Dupa o noapte casta (petrecuta in camera lui Felix), Otilia (a carei infiere nu fusese
legalizata) pleaca impreuna cu Pascalopol.

Din epilog aflam ca Felix a devenit un renumit profesor universitar si ca s-a casatorit in
chip stralucit. Dupa razboi, revazandu-l pe Pascalopol, Felix este informat ca acesta se
despartise de Otilia (din delicatete sufleteasca), dar ca ea ramasese o mare enigma.
Morometii de Marin Preda - rezumat
Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna
cu familia sa.

Familia Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din

alte casatorii: Ilie Moromete � tatal, cu zece ani mai mare decat sotia sa
Catrina. Tatal venise in aceasta a doua casatorie cu trei baieti, Paraschiv,
Nila si Achim, carora li se adaugasera doua fete, Tita si Ilinca, si inca un
baiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.

Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase, si
rotunde. Atmosfera este tensionata fiecare dintre membrii familiei avand
nemultumiri.

Catrina are unele discutii cu fii sai vitregi, Paraschiv, Nila si Achim iar tatal
Moromete poarta o discutie tensionata cu fiul sau cel mic Niculae ca re ar
fi vrut sa se duca la scoala, sa invete, dar tatal il trimitea cu oile la
pascut.

Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o

mentina intacta.

Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei, si o multime de copii

care sa munceasca si totusi incepe sa nu ii merga prea bine

Conflictele din familia Morometilor incep sa apara, baietii cei mari sunt din
ce in ce mai porniti impotriva Catrinei dar si impotriva surorilor vitrege
Tita si Ilinca intrucat ele isi faceau haine noi si mama lor le strangea
zestre pentru maritis.

Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece
Catrina il intreaba din ce in ce mai des de lotul ei de pamant dar pe care
Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul razboi. Barbatul ii
promisese in schimb ca ii face acte pe casa ca ea sa nu ramana pe
drumuri dar acesta nu se tine de cuvant.

Baietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar
pe ei ii pune la munca toata ziua.

Baietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani.

Datoriile familiei la banca, plata foncirii si traiul familiei deveneau din ce in
ce mai apasatoare pentru Moromete care trebuia sa se descurce cumva
fara sa vanda pamant.

Acesta se hotaraste sa vanda salcamul din curte, lui Tudor Balosu, dar
totusi nu era impacat cu gandul dar nu avea ce face.
In fata fierariei lui Iocan se afla o poiana mare unde in fiecare duminica se
adunau taranii pentru a citii ziarul si a comenta politica ironic si cu umor.

Moromete, Cocosila si Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul si comentau
cel mai mult, Moromete era abonat la �Miscarea�, Iocan la �Curentul�, iar
Cocosila la �Dimineata� dar daca ei veneau fara ziare insemna ca erau suparati
si nu aveau chef sa vorbeasca.

Pentru Moromete plata foncirii ramane motiv de ingrijorare deoarece nu castiga

suficenti bani pentru a platii taxele pentru pamant si ratele pentru imprumutul
luat de la banca.

Cand se intoarce de la fierarie pe prispa casei il intampina cei care venisera dupa
plata foncirii. Moromete in acel moment face scandal dar pana la urma plateste o
mie de lei reusind sa ii convinga ca va plati restul peste o saptamana doua.

Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si facea cate
ceva, fiecare aveau sarcinile impartite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care
porneste recoltarea granelor, ceilalti secera graul si il duc la capat iar tatal leaga
snopii. Femeile se ocupa de mancare pentru seceratori.
Baietii cei mari fug in Bucuresti asa cum isi propusesera chiar daca tatal lor nu
era de acord. Paraschiv, Nila si Achim fugisera cu caii, oile toti banii si cele mai
bune covoare.

Vazand ca nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Balosu un lot de pamant
si locul din spatele casei reusind astfel sa achite taxele pe foncire, datoria la
banca, taxele scolare pentru Niculae si ii mai raman si bani ca sa isi cumpere doi
cai.
In sat mai sunt familii in care conflictele se tin lant.

Conflictul dintre Tudor Balosu si fica lui Polina pentru ca aceasta fugise cu un
baiat sarac din sat, Birica, cu care tatal nu este de acord. Fata tinea foarte mult
la Birica, il pune pe acesta sa secere graul de pe pamantul care i se cuvenea ca
zestre, apoi da foc casei parintesti, iscandu-se si o bataie intre Birica, tatal si
fratele Polinei.

Vasile Botoghina se cearta cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de

plamani si ar vrea sa vanda un lot de pamant pentru a avea bani ca sa mearga la
sanatoriu, sa se trateze. Angelina se opune sa vanda pamantul, deoarece ftizia
era o boala incurabila si femeia stia ca barbatul ei va muri cu sau fara tratament
iar ea va ramane vaduva si fara pamant. Botoghina se duce la sanatoriu,
cheltuieste banii luati pe lotul de pamnat si simtindu-se mai bine, nu asculta
sfatul doctorului si se apuca de munca iar oboseala il rapune.

Nici familia tugurlan nu o ducea prea bine, facusera sapte copii in treiseprezece
ani dar in fiecare an ii murea cate unul si puneau cate o cruce la stalpul portii.
Aceasta tragedie il face pe tugurlan agresiv, certaret, se bate cu fiul primarului,
cu seful de post si ajunge la inchisoare.
Povestirea pe scurt la Harap-Alb

Verde imparat, care stapanea la cealalta margine a pamantului, ii scrie

fratelui sau, craiul, sa i-l trimita pe cel mai destoinic dintre feciorii sai
pentru a-l lasa urmas la tron, imparatul Verde neavand decat fete
(motivul imparatului fara urmasi). Craiul ii supune pe cei trei feciori ai sai,
inainte ca acestia sa plece la drum, la o proba a curajului si-i asteapta
imbracat intr-o piele de urs sub un pod. Cei doi fii mai mari se intorc
speriati acasa. Mezinul insa, care o miluise pe Sfanta Duminica cu un
banut cand ii aparuse in ipostaza unei batrane cersetoare, este sfatuit de
aceasta sa ia hainele, armele si calul nazdravan al tatalui sau din tinerete
si sa plece la drum.

Cu ajutorul calului nazdravan, feciorul craiului trece podul pazit de asa-

zisul urs (motivul superioritatii mez inului). inainte de a pleca la drum,
craiul il sfatuieste sa nu aiba de-a face cu omul span si cu omul ros
(motivul interdictiei). Ajungand intr-o padure fara iesire, tanarul tocmeste
ca sluga un span (motivul incalcarii interdictiei). Spanul il ademeneste pe
fiul craiului sa intre intr-o fantana ca sa se racoreasca, il inchide acolo, il
obliga sa faca schimb de identitati, ii da numele de Harap-Alb si il pune sa
jure pe palos ca i se va supune pana cand va muri si iar va invia (motivul
supunerii prin viclesug).

La curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe:

sa aduca salatile din Gradina Ursului, sa aduca pielea cerbului batuta cu
pietre scumpe si sa o peteasca pe fiica imparatului Ros. Harap-Alb trece
primele doua probe cu ajutorul Sfintei Duminici si al calului nazdravan.
Cea de-a treia proba este mai complicata si, pentru a o duce la bun
sfarsit, eroul are nevoie de mai multe ajutoare: albinele si furnicile, pe
care fiul craiului le salveaza la randul lui, dar si de niste fiinte fabuloase -
Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Dupa trecerea mai multor incercari, fiica imparatului Ros accepta sa-l
urmeze pe Harap-Alb. Pe drum, cei doi se indragostesc. Cand ajung la
curtea imparatului Verde, farmazoana dezvaluie faptul ca Harap-Alb este
adevaratul nepot al imparatului. Spanul ii taie capul lui Harap-Alb,
eliberandu-l de juramant, iar fata imparatului Ros il invie cu ajutorul
obiectelor magice. Spanul este pedepsit, fiind ucis de calul cel nazdravan.
Harap-Alb se casatoreste cu fiica imparatului Ros si urmeaza la tron
unchiului sau.