6.

RATA NATURALA A SOMAJULUI

Dupa ce parcurgeti aceasta tema veti intelege:

● Ce date se folosesc pentru masurarea somajului.

● Cum apare somajul ca urmare a procesului de cautare a unui loc de munca.
● Modul in care legislatia salariului minim genereaza somaj.
● Cum somajul poate fi generat de negocierile colective dintre sindicate si firme.
● Cum apare somajul atunci cand firmele aleg sa plateasca salarii de eficienta.

IDENTIFICAREA SOMAJULUI

In fiecare luna, Institutul National de Statistica publica date privind situatia somajului
precum si alte aspecte ale pietei muncii ( durata somajului, categoriile de populatie
afectate de somaj).

Institutul National de Statistica plaseaza fiecare adult in una dintre urmatoarele trei
categorii de populatie:
● Angajati;
● Someri;
● Neinclus in forta de munca.

Forta de munca – numarul total al lucratorilor, atat al celor angajati, cat si al celor
neangajati.

Forta de munca = numarul angajatilor + numarul somerilor

Şomajul poate fi considerat un fenomen economic, aflat la interferenţa socialului cu

politicul, având implicaţii negative asupra condiţiilor de viaţă şi nivelului de trai ale
populaţiei. Frământările economiei de piaţă şi, mai ales, schimbările structurale majore
ale economiilor în tranziţie, trebuie acompaniate de tendinţa oricărui guvern responsabil
de a atenua efectele negative ce însoţesc procesul tranziţiei asupra populaţiei prin măsuri
de politică socială adecvate.

Cum se masoara somajul

Rata somajului – procentajul fortei de munca neangajata.

𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛𝑒𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡𝑖
Rata somajului = 𝑥 100
𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎

Institutul National de Statistica determina rata somajului atat pentru intreaga populatie,
cat si pentru categorii mai restranse de populatie (tineri, femei, barbati).
Rata de participare a fortei de munca – procentajul populatiei adulte care face parte
din forta de munca.

𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎
Rata de participare = 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑎𝑑𝑢𝑙𝑡𝑎 𝑥100

În anul 2016, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de

muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în creştere faţă de
anul anterior cu 0,2 puncte procentuale
În anul 2016, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,3%, la o distanţă
de 3,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020.
În anul 2016 populaţia activă a României era de 8979 mii persoane, din care 8449 mii erau
persoane ocupate şi 530 mii erau şomeri.

Rata somajului si rata de participare – exemplul 1

Populatia angajata = 139,3 mil. persoane
Someri = 8,1 mil. persoane
Forta de munca = 139,3 + 8,1 = 147,4 mil. persoane
Rata somajului = (8,1/147,4) x 100 = 5.5%
Populatia adulta = 223,4 mil. personae
Rata de participare = (147,4/223,4) x 100 = 66.0%

Rata somajului si rata de participare – exemplul 2

Populatia adulta = 240,000
Populatia angajata = 180,000
Someri = 30,000
Forta de munca = 180,000 + 30,000 = 210,000
Rata somajului = (30,000/210,000) x 100% = 14.3%
Rata de participare = (210,000/240,000) x100% = 87.5%

Somajul poate fi impartit in doua categorii:

Rata naturala a somajului – Rata normala a somajului, in jurul careia fluctueaza rata
somajului.

Somaj ciclic – deviatia somajului fata de rata naturala.

- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste
ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu
deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitarii
economice in anumite anotimpuri ale anului.

Este somajul masurat corect?

Rata somajului nu este un indicator perfect pentru masurarea fractiunii din populatie care
nu isi gaseste un loc de munca.
 ● Este simplu sa se faca distinctia dintre un individ care are un loc de munca si un
individ care nu lucreaza.

● Este mult mai greu sa se faca distinctia dintre un somer si un individ care nu face
parte din forta de munca.

● Intrarea si iesirea din forta de munca sunt miscari frecvente. Datorita acestor
miscari, indicatorii somajului sunt mai greu de interpretat.
o Unii indivizi, care in statistici apar ca fiind someri, pot, in realitate sa nu
depuna eforturi pentru a gasi un loc de munca;
o Unii indivizi care apar ca fiind in afara fortei de munca, ar putea dori sa
lucreze, dar nu mai cauta un loc de munca (lucratori descurajati).

Lucratori descurajati – indivizi care ar dori sa lucreze, dar au renuntat sa caute un loc
de munca.

Persoanele fără șomaj care sunt disponibile pentru muncă, dar care nu o caută în mod activ,
deoarece consideră că au șanse slabe de a-și găsi un loc de muncă. Lucrătorii descurajați nu
sunt socotiți ca parte a forței de muncă sau ca fiind șomeri.

Durata somajului - cele mai multe perioade de somaj sunt pe termen scurt si cele mai
multe situatii de somaj observate sunt pe termen lung.

Exemplu : Indemnizaţia de şomaj este acordată în funcţie de stagiul de cotizare, pe perioade care
se stabilesc în mod diferenţiat, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Prevederile articolului 39 alineatul (1) stabilesc perioadele de acordare a indemnizaţiei de şomaj

în felul următor:

• 6 luni – pentru un stagiu de cotizare de cel puţin un an;

• 9 luni – pentru un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani;

• 12 luni – pentru un stagiu de cotizare mai mare de zece ani.

De ce exista somaj?

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele
apte și calificate corespunzător pentru munca.
O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței
bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural" sunt
imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea
informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat, etc.

Somaj frictional – somaj datorat faptului ca lucratorii au nevoie de timp pentru a gasi
locurile de munca potrivit calificarii si dorintelor lor.

Somajul frictional explica perioadele scurte de somaj.

Somaj structural – somaj datorat faptului ca numarul locurilor de munca disponible pe
anumite piete ale muncii este mai mic decat numarul lucratorilor care ar dori sa le ocupe.

Somajul structural poate fi determinat de:

● Legislatia salariului minim;

● Sindicate;
● Salariile de eficienta.

Somajul structural explica perioadele mai lungi de somaj.

Nivelul somajului frictional intr-o economie este determinat de fluctuatiile indivizilor in si in afara
pietei muncii si rapiditatea cu care somerii gasesc slujbe

CAUTAREA UNUI LOC DE MUNCA

Cautarea unui loc de munca – process prin care lucratorii gasesc locuri de munca
corespunzatoare calificatii si dorintelor lor.

Cei care cauta un nou muncitor, rar il vor angaja pe primul venit. Ei vor sa-l gaseasca pe “cel mai
bun disponibil” pentru a umple golul. Costa sa angajezi oameni care nu lucreaza bine. Astfel,
firmele cheltuie timp si resurse analizandu-I pe cei ce se prezinta si-I vor alege doar pe cei ce au
calificarile dorite.

Deasemenea, somerii ce cauta o slujba de obicei nu o accepta pe prima oferita. Si ei cauta

printre potentialele alternative, cautand cea mai buna optiune. Cautand castig personal, somerii
incearca sa descopere o slujba cu un salariu mai bun.

Muncitori ce au motive financiare sau personale pentru a parasi o slujba in favoarea alteia. In
procesul de mutare de la o slujba la alta, o persoana poate lipsi cateva zile sau saptamani de la
munca fara cosecinte personale sau serioase. Din contra, cei care cauta de munca si vor gasi
slujbe mai satisfacatoare si mai bine platite acest rezultat al cautarii va fi atat in beneficiul lor, cat
si in al economiei.De ce o parte din somajul frictional este inevitabil?

1. Somajul frictional apare adesea ca urmare a modificarii in cererea de munca a

diferitelor firme:

Muncitori ce au motive financiare sau personale pentru a parasi o slujba in favoarea alteia. In
procesul de mutare de la o slujba la alta, o persoana poate lipsi cateva zile sau saptamani de la
munca fara cosecinte personale sau serioase. Din contra, cei care cauta de munca si vor gasi
slujbe mai satisfacatoare si mai bine platite acest rezultat al cautarii va fi atat in beneficiul lor, cat
si in al economiei.

2. Deoarece economia este in continua schimbare, somajul frictional este inevitabil.

Studentii care intra pentru prima data pe piata muncii, nuv or gasi de lucru in momentul in care
termina facultatea. Nici nu trebuie sa accepte primul post, doar pentru ca e vacant. Daca acesti
studenti vor cauta un post pe o perioada mai lunga de timp, vor gasi ceva care sa le placa.
Perioada de cautare a slujbei iti ofera ocazia de a afla ce feluri de slujbe sunt disponibile, ce
aptitudini necesita si ce salarii ofera.
Politica publica si cautarea unui loc de munca

Politicile de reducere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare reprezintă un

domeniu distinct în cadrul politicilor sociale, obiectivul lor fiind menținerea și crește-
rea gradului de ocupare, prin acțiuni directe sau indirecte, menite să asigure locuri de
muncă pentru tinerii care intră pe piața muncii, pentru șomeri sau alte persoane care
vor să se angajeze ca salariați.

Asigurarea de somaj

Asigurarile de somaj, care acopera cheltuielile asiguratului cu ratele la banca daca acesta isi
pierde locul de munca, au devenit foarte "la moda" pe piata bancara in ultima perioada, bancherii
intrecandu-se in lansarea de produse de creditare care cuprind si astfel de asigurari. Printre
aceste banci se numara BCR, Bancpost sau Piraeus. Bancherii incearca astfel sa se protejeze de
eventuale pierderi, in conditiile in care in ultimul an somajul aproape s-a dublat, ajungand la
8,36%.

LEGISLATIA SALARIULUI MINIM

In situatia in care salariul este mentinut peste nivelul de echilibru, indifferent de cauza,
rezultatul este somajul.

Salariul minim brut pe economie a crescut, de la 1 ianuarie 2018, la 1.900 de lei, potrivit unui act
normativ care a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Totuși, o parte din creștere nu reprezintă
decât trecerea contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaților.
Până la finele anului 2017, salariul minim brut era de 1.450 de lei, valoare stabilită de la 1
februarie 2017.

SINDICATE SI NEGOCIERI COLECTIVE

Sindicat – o asociatie de lucratori, care negociaza cu angajatorii salariile si conditiile de

munca.

Sindicatele active și puternice există pentru a reprezenta interesele salariaților, ele au un rol
pozitiv în cadrul întreprinderii al comunității și al întregii societăți.

Un sindicat liber, pe care muncitorii sunt stăpâni, reprezintă o trăsătură esențială a unei societăți
libere și prospere.

Negocieri colective – procesul prin care sindicatele si firmele stabilesc termenii de

angajare.

Toți angajatorii din România sunt obligați, conform unui act normativ publicat recent în Monitorul
Oficial, să demareze negocieri colective cu propriii salariați, în vederea majorării salariilor brute.
Măsura vine în contextul trecerii contribuțiilor de pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în
sarcina angajaților.

Greva – retragerea, organizata de sindicat, a lucratorilor dintr-o firma.

Greva este o acțiune de protest extremă a salariaților dintr-o organizație economică sau dintr-o
instituție, manifestată, în principal, prin încetarea activității. Greva este organizată, în general, de
sindicatul salariaților, dar poate fi și spontană

2: Compromisul intre salarii mari si locuri de munca

1. Cand somajul e ridicat inseamna ca cererea fortei de munca e mai mica decat
oferta de munca.Adica numarul celor care vor sa munceasca e cu mult mai mare
decat numarul locurilor de munca disponibile. Angajatorii nu au niciun motiv sa
‘’liciteze’’ pentru serviciile angajatilor prin plata unor salarii mai mari. Asta inseamna ca
salariile stagneaza si nu exista inflatie salariala.
2. Cand somajul este redus inseamna ca cererea fortei de munca e mai mare decat
oferta. Numarul celor care vor sa munceasca este mai mic decat numarul locurilor de
munca disponibile. Acum angajatorii trebuie sa atraga angajatii prin oferirea unor
salarii mai mari, ceea ce duce la marirea inflatiei salariale

TEORIA SALARIILOR DE EFICIENTA

Salarii de eficienta – salarii mai mari decat nivelul de echilibru, platite de catre firme, pentru a
creste productivitatea lucratorilor.

Tot aud de la diverși comentatori că salariul minim ar fi trebuit crescut fiindcă așa ne învață teoria
salariului de eficiență. Fiindcă este bine să dai oamenilor mai mulți bani, astfel ei vor munci mai
cu spor. Este încă o dovadă că mulți oameni vântură idei care li se par „fancy”, dar pe care nu le-
au înțeles. Hai să îi lămurim. Teoria salariului de eficiență spune că în anumite piețe antreprenorii
decid, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, să ofere angajaților un salariu mai mare decât cel
justificat de productivitatea muncii lor deoarece: - reduce neglijența angajaților, care vor lucra mai
atent pentru a nu-și pierde locul de muncă; - prelungește durata contractelor de muncă,
economisind astfel bugetele firmelor pentru recrutări; - sporește calitatea celor care aplică pentru
o slujbă; ridi­că moralul și îmbunătățește climatul la locul de muncă. Semnificația acestor efecte
variază, tocmai de aceea este la latitudinea antreprenorilor să decidă, de la caz la caz, care este
cea mai bună strategie salarială.

Exista cateva motive pentru care firmele decid sa plateasca salarii de eficienta:

o Sanatatea lucratorului;
o Fluctuatia lucratorilor
o Efortul lucratorului
o Calitatea lucratorilor

Sanatatea lucratorului

Lucratorii bine platiti au acces la o hrana mai buna si, astfel, sanatatea lor le permite sa fie mai
productivi.

Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate
de muncă.

Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în
muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii
speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de
protecţie a muncii.

Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:

a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;

b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi;

c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;

d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a

securităţii şi sănătăţii în muncă.

Fluctuatia lucratorilor

o Lucratorii isi schimba locurile de munca din diferite motive.

o Frecventa cu care lucratorii renunta la un loc de munca depinde de un intreg set
de stimulente, care include si avantajele ramanerii la un loc de munca sau plecarii
spre un alt loc de munca.
o Cu cat salariile platite de catre firma sunt mai mari, cu atat este mai mica
probabilitatea ca lucratorii sa plece spre alte firme.
Identificati angajatii sau grupurile de angajati in cazul carora, daca apare fenomenul de fluctuatie
de personal, acesta se dovedeste costisitor pentru firma dvs.

Colectarea informatiilor de la angajati

Pentru a rezolva cu succes primul pas, va sunt de mare folos informatiile colectate in urma
interviurilor de iesire din firma.

Efortul lucratorului

o In multe firme, angajatii pot decide ei insisi in ceea ce priveste efortul depus la
locul de munca.
o Adesea, firmele monitorizeaza eforturile lucratorilor angajati si cei care sunt
surprinsi ca nu isi indeplinesc obligatiile in mod onest sunt concediati.
o Monitorizarea lucratorilor este insa imperfecta si costisitoare.
o Adesea, angajatii sunt stimulati prin salarii mai mari sa depuna eforturi in mod
onest.

Calitatea lucratorilor

o Atunci cand o firma angajeaza noi lucratori, nu poate cunoaste perfect calitatea
celor care se prezinta la angajare.
o Platind salarii mai mari, firmelr atrag un numar mai mare de lucratori calificati la
selectia pentru ocuparea locurilor de munca.
(Vezi The Economics of Asymetric information)