CAPITOLUL I - NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

ORGANELOR GENITALE FEMININE

1.1. Anatomia aparatului genital feminine

Toate părţile componente ale organismului femeii care fac posibilă starea
de graviditate sunt cunoscute sub numele de aparat de reproducere.

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se

realizează prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul
fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin
(spermatozoidul). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină, unde continuă să
crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil şi este expulzat din uter prin
actul naşterii.

Prin examenul direct sau cu ajutorul speculumului sunt accesibile

regiunea vulvară, vaginul şi porţiunea intravaginală a colului uterin. Palpitarea
uni şi bimanuală ne furnizează relaţii asupra aceloraşi elemente anatomice, a
corpului uterin şi anexelor.

7
 1.1.1.Organele genitale interne

Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, trompa uterină şi ovarul, în

care există o strânsă corelaţie fiziologică. Ele ocupă cea mai mare parte a
pelvisului (micul bazin).

 Vaginul- este un conduct musculo-membranos, cilindric, turtit,

anteroposterior, impar şi median. Prin extremitatea superioară se inseră pe colul
uterin, iar în extremitatea inferioară se deschide în vulvă. Vaginul este organul
de copulaţie. El mai serveşte şi la eliminarea fluxului menstrual şi la trecerea
fătului şi a anexelor sale în timpul naşterii .

Vaginul are o lungime de aproximativ 7-8 cm. Mucoasa care căptuşeşte

vaginul are un aspect încreţit. Datorită acestei particularităţi precum şi graţie
marii elasticităţi a muşchilor peretului vaginal este posibilă întinderea vaginului
în timpul actului sexual şi în cursul naşterii. Mucoasa vaginală este lipsită de
glande, totuşi pe suprafaţa sa se filtrează permanent un lichid care conţine
glucoză.

8
 Datorită unor bacterii prezente în mod normal în vaginul femeii sănătoase,
glucoza este transformată în acid lactic, care face inofensive o mare parte din
bacteriile care pătrund din afară în vagin. Astfel este împiedicată ascensiunea
unor germeni dăunători în caviatea uterină.

Pe de altă parte, este de ştiut că într-un mediu slab acid, mobilitatea

spermatozoizilor creşte. S-ar putea spune că natura s-a îngrijit de uşurarea
fecundaţiei deoarece în cursul zilelor care urmează ovulaţiei aciditatea mediului
vaginal este scăzută în scopul de a asigura vitalitatea optimă a spermatozoizilor.

Vascularizarea - este asigurată de artera ruşinoasă internă, ramura arterei

hipogastrice şi de artera ruşinoasă externă care vine din artera femurală.

 Uterul - centrul topografic al organelor genitale interne, este un

organ musculo-cavitar ce primeşte oul în cavitatea sa, îl reţine, îl protejează şi îl
nutreşte, dezvoltându-l de-a lungul celor 28 de zile după, care uterul devine
agentul principal în expulzia fătului la termen.

La nivelul uterului au loc modificări periodice ce realizează, menstruaţia.

Situat în pelvis deasupra vaginului, între vezică, anterior şi rect posterior, lateral
având regiunile anexiale, uterul are formă de trunchi, de con sau pară uşor turtită
ventrodorsal, cu partea caudală incladată de extremitatea cranială a vaginului.
Între faţa dorsală a uterului şi peretele ventral al rectului se delimitează,
excavaţia rectocolpo-uterină, reces peritoneal descris de Douglas şi cunoscut sub
numele de „ fundul de sac al lui Douglas ”.

Dimensiunile uterului la femeia care nu a născut (nulipară) sunt de l-8 cm

lungime, 4 cm lăţime şi 2-2,5 cm grosime; la multipare, uterul are 8-9 cm
lungime, 5-6 cm lăţime şi 3 cm grosime.

 Trompele Uterine, în număr de două, câte una de fiecare parte a

uterului, sunt conducte în formă de trompetă ce se întind între uter şi ovar. Ele
conduc ovulul captat spre uter, adăpostesc întâlnirea gametului feminin (ovulul)

9
cu gametul masculin (spermatozoidul) şi permit fecundarea, în treimea
exterioară a sa. În timpul ovulaţiei, trompa se aplică pe suprafaţa ovarului.
Transsudantul (lichidul ieşit în afără vaselor sânguine, în ţesuturi sau cavităţi
seroase) seros din cavitatea peritoneală eliminate în acest moment, este absorbit
de trompă, împreună cu ovulul, datorită curentului ce se formează dintre
cavitatea peritoneală spre uter, prin mişcarea cililor vibratili şi resorbţia
lichidului din trompa uterină. Fiecare trompă are lungime de 10-12 cm, este
mobilă de consistenţă moale.

Trompa prezintă, două orificii:

- unul uterin, cu deschidere în cavitatea uterină în dreptul fundului uterin;

- unul abdominal, în mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea în cavitatea
abdominal.

Trompa îşi fixează extremitatea medială prin continuitatea cu uterul. Este

susţinută de ligamentul trompo - ovarian la extremitatea distală şi situată în
ligamentul larg.

Pavilionul trompei prezintă, mai multe franjuri, dintre care unul mai mare,
care asigură legătura între ovar şi pavilionul trompei. Pavilionul trompei
cuplează ovului de la suprafaţa ovarului. Uneori anormal nidarea oului se face în
afără uterului în trompă, pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale, dând naştere
sarcinii ectopice sau extrauterine. Obstrucţia trompei constituie o cauză de
sterilitate.

 Ovarele - sunt glande perechi cu dublă funcţie excretore

(gametogenă), de producere a celulelor germinale feminine (ovulul) şi excreţie
(endocrină).

10
Ele determină caracterele sexuale principale şi fecundare ale femeii şi au rol
deosebit în construcţia endocrină a acesteia. Sunt situate în interiorul
abdomenului în cavitatea pelvină, de-o parte şi alta a uterului în cavum
retrouterin. Acestea sunt fixate pe organele vecine prin ligamente trompo-
ovarian, utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian şi prin formaţiuni
vasulonevoase, toate acoperite de peritoneu.

Congenital, ovarele se dezvoltă în regiunea lombară şi coboară în bazin. Ele pot

să nu coboare, delimitând o situaţie ectopică sau pot coborî mai mult ajungând
în canalul inghinal sau labiile mari. Au formă ovoidală, cu o lungime de 3-5 cm,
lăţime 3 cm, grosime l-2 cm, greutate 6-8 grame, consistenţă elastică.

Estrogenii au rol în creştere şi în diferenţierea fenotipului femeii, în

apariţia şi dezvoltarea canalelor sexuale, în impregnarea psihică ce determină
comportamentul sexual la femeii.

1.1.2 Organele genital externe

 Vulva femeii adulte are o orientare de sus în jos şi dinainte înapoi.

Din punct de vedere anatomic este alcătuită din mai multe formaţiuni, în urma
lor majoritatea accesibile examenului clinic:
o Muntele lui Venus
o Formaţiunile labiale - mari și mici.
o Organe erectile - clitorisul și bulbii cavernoşi.

11
 o Glande anexe - glande vestibulare mici;glandele uretrale, glandele
lui Bartholini, glandele sebacee ale labiilor mici, glandele sebacee şi sudoripare
ale labiilor mari.
 Labiile mari: sunt pliuri cutano-mucoase constituite din fibre
musculare şi ţesut grasos şi conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faţa externă de
piele, iar pe partea interna de o mucoasă prevăzută cu un epiteliu pavimentos.
Prezintă foliculi polisebatici pe faţa externă şi glande sudoripare a căror funcţie
debutează la pubertate.

Anatomic se unesc şi formează comisura anterioară, extremităţile

posterioare se unesc, la fel între ele şi formează comisura posterioară (furculiţa).
Conţin un bogat plex venos care în cazuri de traumatisme produce hemoragie
profuză şi hematoame extinse.

 Labiile mici: Sunt formate din țesut conjunctiv şi fibre musculare,

printre care se găsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasă
prevazută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee şi eventual glande
sudoripare.
 Muntele lui Venus: Regiunea anatomică dinaintea simfizei
pelviene, acoperită, de la pubertate cu păr. Este bogat în ţesut grasos,
fibroconjuctiv, oferindu-i un relief uşor proeminent şi o consistenţă moale de
„periniţa”.
 Himenul: Obliterează parţial orificiul vaginal şi este format din
ţesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Forma orificiului himenal poate fi: semilunară, circular, cribiformă, septată,

fibriată.

 Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoşi, separaţi printr-un

sept incomplet. Se termină cu o extremitate proeminentă denumită gland,
prevăzută cu un fren.

12
  Glandele Skene: Sunt aşezate parauretral şi se deschid pe părţile
laterale ale orificiului uretral.
 Glandele Bartholin: Sunt situate pe cele două laturi ale extremităţii
inferioare a vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate,
alcătuite din lobi formaţi la rândul lor din acini glandulari cu funcţie muco-
secretorie
 Limfaticele vulvei: Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali
superficiali şi profunzi şi de ganglionii femurali superficiali şi profunzi.
 Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
 Perineul: Este o formaţiune musculo-aponevrotică, care închide în
jos excavaţia osoasă a bazinului.

1.2 Fiziologia aparatului genital feminin

 Menstruaţia: consecinţa coloraţiilor neuro-hormonale la femeie,

este reprezentată de o hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza,
constituind expresia activităţii genitale feminine.

În realitate sunt mai multe cicluri, care converg şi se condiţionează

reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin şi endocrin,
ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar şi ciclul genital.

 Ciclul endometrial Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa

uterină este divizată în două straturi cu caracteristici anatomice şi evoluţii
diferite:

- stratul profund sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul

ciclului menstrual, este format din partea profundă a tubilor glandulari şi a
corionului;

13
 - stratul superficial, numit şi funcţional, care prezintă importante
modificări în cursul ciclului menstrual.

 Ciclul menstrual se poate împarţi în 3 faze: proliferativă, secretorie

şi menstruală.
 Faza menstruală Durează în medie 4 zile. Stratul superficial
măsoară 8 – 10 cm în grosime şi se elimina. Menstruaţia apare ca un clivaj
hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificărilor vasculare
 Faza secretorie (progesteronică sau pregravidică) In cea de-a 15 –
17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelate,
glicogenul se deplasează spre partea spicală a celulei, pentru a excreta către ziua
a 25-a. În acest moment partea spicală a celulei se încarcă cu mucus. Arterele
spiralate se diferenţiază în zilele 25 – 27, tot acum stroma se micşorează în
grosime prin resorbţia edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.

 Faza proliferativă Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost

îngustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lărgeşte. În celule
nu se mai găsesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai
mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenţa mucoasei F.S.H.-ului se secretă
estrogeni cu acţiune proliferativă asupra mucoasei
 Ciclul vaginului În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină
activitate sexuala are patru zone de celule care se modifică in cursul ciclului
menstrual.

Acestea sunt:zona superficială, zona intermediară, zona parabazală, zona bazală.

În timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal creşte şi atinge maximum

de dezvoltare înainte de evoluţie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea şi cele din zona intermediară, care se stratifică şi cresc în volum.
Această creştere rezultă din dezvoltarea celulelor şi proliferarea lor.

14
 Conţinutul celular în glicogen creşte în această fază. Spre sfârşitul fazei
estrogenice (avansată), straturile zonei superficiale se multiplică (conificare).

 Ovulaţia se caracterizează prin debutul modificărilor regresive care

se manifestă prin oprirea dezvoltării epiteliului vaginal. Celulele se turtesc şi
sunt eliminate în placarde. Pe măsură ce faza estrogenică avansează, activitatea
epiteliului încetează iar descuamarea lui se continuă.

Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor şi o

creştere a acidofilei şi a indicelui picnotic.

Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se

plicaturizează şi se elimină în cantitate foarte mare.

 Ciclul mamar În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor

mamare se produc modificări morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni
ovarieni: foliculina şi progesteronul. Foliculina, în prima fază a ciclului ovarian
determină hiperplazia ţesutului conjunctiv şi a canalelor galacto-fore. În faza a
doua sub acţiunea progesteronului are loc dezvoltarea ţesutului lobulo-alveolar.

În timpul sarcinii, sub acţiunea foliculinei, glandele mamare se măresc şi

sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar în primele luni, va aparea
colostrul. Mamelonul şi areola se pigmentează mai intens. De asemenea,
circulaţia devine mai intensă, venele superficiale se dilată şi devin foarte
evidente prin transpiraţia pielii, constituind reţeaua Haller.

După naştere, se declanşează lactaţia, în ziua a 3-a – a 4-a datorită

începerii secreţiei de proladină, precum şi datorită excitării mamelonului prin
actul suptului, intervenind şi o cale neuroflexă.

15
 CAPITOLUL II

NOŢIUNI GENERALE DESPRE OVARUL POLICHISTIC

Cea mai frecventa cauza in problemele ovulatorii este sindromul de ovar

polichistic. Este o cauza comuna afectând 1 din 10 femei. De obicei pacienta se
prezintă cu dereglări de menstruație, creștere in greutate si hirsutism (creștere
excesiva a parului). La examenul ecografic transvaginal este posibila
vizualizarea unor chisturi mici (de aproximativ 0.5 cm in diametru) in jurul
ovarului.

Diagnosticul se pune pe examenul fizic, pe examenele hormonale si

ecografia transvaginala.

Multe paciente care suferă de sindrom de ovar polichistic nu prezintă

ovulația si necesita tratament pentru a le ajuta sa rămână însărcinate.

Aceasta poate consta in:

- schimbarea modului de viața care sa duca la scăderea in greutatea,

- tratament medicamentos pentru fertilitate sub forma de tablete sau

injectabil

- o simpla operație laparoscopică care consta in Drilling ovarian.

16
 Exista multe alte cauze anovulatorii. Investigațiile includ ecografie pelvină si
examenele hormonale. In funcție de natura problemei alte investigații sunt
uneori necesare.

Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii care participă prin funcţionalitatea
lor la:

• producerea de gameţi (ovule) cu rol esenţial în funcţia de reproducere a

sistemului biologic uman;

• secretarea anumitor mediatori biochimici cu rol în cele trei funcţii

specifice aparatului genito-mamar: menstruală, sexuală şi, mai ales de
reproducere.

Ovarele au o formă ovoidală puţin turtită.

• În mod normal ovarele sunt în număr de două. Volumul ovarelor creşte
cu vârsta (pubertate, adolescenţă, senescenţă), stare fiziologică (preovulaţie,
ovulaţie, sarcină).
• La femeia adultă are aproximativ următoarele dimensiuni: 4 cm.
lungime, 3 cm. lăţime şi 1 cm. grosime.
• Greutatea ovarului la femeia adultă variază în jurul a 6 - 8 gr.
Histologic ovarul este format din:
• epiteliul germinativ, alcătuit din celule cuboidale, care învelesc suprafaţa
acestuia;
• zona corticală de culoare galben-cenuşie, conţine o serie de formaţiuni
veziculare, particulare ovarului - foliculii ovarieni, aflaţi în diferite stadii de
maturaţie;
• zona medulară de culoare roşiatică, bogată în ţesut vasculo-conjunctiv,
conţine vase sânguine şi limfatice, nervi şi, uneori, resturi embrionare din
canalele lui Wolff.

17
Gonada feminină are două funcţii principale, implicate direct în funcţionalitatea
de ansamblu a aparatului feminin, reprezentate de:
• funcţia ovulatorie (producerea, maturarea şi expulzarea gametului
feminin).
• funcţia de glandă cu secreţie internă.
PATOLOGIA CHISTULUI OVARIAN
Chistul ovarian este asemănător unui sac rotund cu pereți subțiri, plin cu
lichid limpede, care se dezvolta in ovar ca parte a procesului normal de
producere de ovule. La suprafața ovarului, chistul ovarian seamănă cu o
umflătura.
Un chist ovarian funcțional apare in urma uneia sau mai multor modificări
minore in modul de producere si de eliberare ale ovulului.
In timpul ciclului menstrual normal, pot apărea unul sau doua tipuri de chisturi
funcționale:
• chistul folicular sau simplu când sacul ovulului (foliculul) mic nu
eliberează ovulul si se mărește umplându-se cu lichid in interiorul ovarului sau
la suprafața sa;
• chistul luteal sau corpul luteal apare când resturile ovulului folicular nu
se dizolva si continua sa se umple de lichid. Acesta este cel mai frecvent tip de
chist ovarian.
Chisturile ovariene funcționale sunt de obicei inofensive, nu produc
simptome si dispar fără tratament. Chisturile ovariene sunt descoperite de obicei
in timpul unei examinări pelvine de rutina

18
 2.1. Definiție

Sindromul ovarului polichistic este un dezechilibru hormonal care

interfera cu ovulația normala. Femeile cu acest sindrom nu au un ciclu menstrual
normal, regulat. Acest dezechilibru hormonal afectează si alte sisteme ale
corpului, cum ar fi sistemul metabolic si cel cardiovascular. Majoritatea femeilor
cu ovar polichistic prezintă numeroși chiști mici (mai mici decât un bob de
mazăre) la nivelul ovarelor intr-o anumita perioada de timp. Totuși unele femei
cu sindrom al ovarului polichistic nu au ovare polichistic, dar au simptome ale
acestui sindrom.

2.2. Cauze

Cauza dezechilibrului hormonal care apare in sindromul ovarului

polichistic nu este pe deplin înțeleasa, dar par sa fie implicați factori genetici.
Fiicele si surorile femeilor cu acest sindrom au 50% risc de a dezvolta boala.

Producția anormala de insulina si problemele metabolice pot contribui la

dezvoltarea sindromului ovarului polichistic. Daca nu se produce ovulația
normala pentru o perioada de timp se pot dezvolta multiplii chiști pe ovare
(ovare polichistice).

2.3. Simptome

Multe din simptomele sindromului de ovar polichistic se dezvolta gradat

iar la inceput pot fi confundate cu alte probleme medicale. Pot apare numai
cateva simptome sau mai multe.

 Simptome precoce

Simptomele precoce ale sindromului ovarului polichistic includ:

- mai putin de 5 cicluri menstruale intr-un an, mai mult de 35 de zile
intre cicluri sau absenta menstruatiei. Absenta ovulatiei in fiecare luna
apare la aproximativ 50% din femeile cu aceste sindrom

19
 - sângerari vaginale anormale. Acest simptom apare la aproape 30%
din femeile cu sindrom al ovarului polichistic - cresterea parului in
exces (hirsutism) pe fata, piept, spate, abdomen, degete. Mai mult de
70% din femeile cu acest sindrom relateaza aceasta crestere a parului
- probleme ale tenului, cum ar fi acneea, tenul gras, matreata, pete
negricioase pe piele (acantosis nigricans) pe gat, axilar sau in pliurile
cutanate sau pliuri de piele in zona gatului si axilar
- depresie sau modificari ale dispozitiei. Multe femei au probleme
emotionale legate de multele simptome ale sindromului cum ar fi
excesul de par, obezitatea si infertilitatea.

 Simptome tardive

Simptomele care se pot dezvolta gradual includ:

- durere in partea de jos a abdomenului si in pelvis (durere pelvina cronica)

- crestere ponderala sau obezitate in partea superioara a corpului (mai
mult tesut adipos pe abdomen decât pe solduri). Aceasta este cunoscuta ca
obezitate de tip android si este legata de cresterea nivelelor de hormoni
masculini (testosteron)
- infertilitate
- simptome de rezistenta la insulina, care creste riscul de dezvoltare a
diabetului la femeile cu sindromul ovarului polichistic. Aproximativ 30%
din femeile cu acest sindrom au functionare precara a glucozei, iar intre
7% si 10% au diabet zaharat de tip 2. Unele simptome sunt legate de
rezistenta la insulina cum ar pliuri ale pielii si pete negricioase pe piele
(acantosis nigricans) si cresterea in greutate in partea superioara a
corpului
- tensiune arteriala crescuta (hipertensiune arteriala)
- caderea parului de tip masculin si subtierea firului de par (alopecie).

20
 Majoritatea femeilor cu sindromul ovarului polichistic se prezinta la
consult medical pentru un simptom specific, nestiind ca au acest sindrom. Cele
mai frecvente motive pentru care femeile se prezinta la medic sunt:

- probleme menstruale
- crestere in exces a parului (hirsutism)
- infertilitate
- crestere ponderala sau obezitate in partea superioara a corpului.

Exista o serie de afectiuni si boli care au simptome similare cu cele ale

sindromului de ovar polichistic. Acestea sunt:

- nivele crescute de prolactina

- un exces al hormonilor suprarenalieni. Acest nivel crescut poate fi
prezent de la naștere (hiperplazie adrenala congenitala) sau poate apare la
adult, determinând cicluri menstruale neregulate si creștere in exces a
parului (hirsutism)
- sindromul Cushing
- tumori ale ovarului sau a glandei suprarenale care produc hormoni
masculini
- probleme ale tiroidei cum ar fi tiroidita autoimuna, hipotiroidia sau
hipertiroidia
- tulburări legate de alimentație.

Cicluri menstruale mai regulate pot apare la femeia care se apropie de

menopauza. Motivul pentru acest lucru nu este cunoscut. Totuși, istoricul de
sindrom al ovarului polichistic poate creste pe termen lung riscul pentru
hipertensiune arteriala, boli cardiace, diabet sau cancer endometrial.

21
2.4. Factori de risc

Factorul principal pentru sindromul ovarului polichistic este un istoric

familial al acestui sindrom. Surorile si fiicele femeilor cu acest sindrom au 50%
sânse sa dezvolte boala.

Un istoric familial poate creste riscul pentru acest sindrom deoarece exista
o relatie stransa intre diabet si sindromul ovarului polichistic. Cercetarile
continua in ce priveste acest factor de risc.

Folosirea pe termen lung a unui tratament antiepileptic numit valproat

poate creste riscul de a dezvolta sindromul ovarului polichistic.

Folosirea de implanturi de levonorgestrel (sistem Norplast) ca

anticonceptionale. Daca se folosesc aceste implanturi se recomanda prezentarea
la medic si scoaterea implantului;

Sterilizarea tubara (legarea trompelor) poate creste riscul de chist ovarian

functional

Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt inofensive,

asimptomatice si dispar fără tratament.

2.5. Diagnostic

DIAGNOSTICUL DE NURSING Diagnosticul de nursing apreciază pe

baza unui raţionament clinic răspunsul individului, familiei, comunităţii faţă de
o problemă de sănătate actuală sau potenţială, sau faţă de o modificare
fiziologică a vieţii (adolescenţă, îmbătrânire). Diagnosticul de nursing
sintetizează datele obiective şi subiective legate de pacient şi situaţia concretă în
care acesta se află, permiţând elaborarea unui plan de îngrijiri şi stabilirea unor
obiective clare. Importantă este identificarea factorilor de risc şi a factorilor
asociaţi.

22
 Diagnosticul de nursing poate fi:

1. actual – descrie răspunsul individului faţă de o problemă actuală de

sănătate;

2. potenţial – apreciază că un individ sau un grup de indivizi este mai

vulnerabil la dezvoltarea unei anumite probleme, decât alţii aflaţi în aceeaşi
situaţie sau o situaţie similară;

3. posibil – descrie răspunsul individului faţă de o posibilă problemă de

sănătate, ce necesită explorări suplimentare pentru a putea fi confirmată sau
infirmată.

Diagnosticul de nursing încearcă să identifice, sintetizeze şi organizeze

multitudinea reacţiilor individuale tinând cont de natura problemei ce le-a
generat

Daca femeia are mai putin de 8 menstruații in ultimul an, in afără

situatiilor cand este insarcinata sau alapteaza, este necesar sa consulte un medic
pentru evaluarea sindromului ovarului polichistic sau a altor probleme
hormonale. Sindromul ovarului polichistic are o paleta larga de simptome ce nu
pot fi diagnosticate cu un singur test.

Medicul va face o anamneza medicala si un examen fizic. Anamneza

include intrebari despre ciclurile menstruale si stilul de viata, incluzand
alimentatia, modificarile in greutate, activitatea fizica, modul de a se descurca cu
stresul, dar si intrebari despre istoricul familial si problemele endocrine.
Examinarea fizica include un examen al pelvisului, un examen bimanual al
pelvisului, pentru a determina daca ovarele sunt marite sau au structura
anormala.

Examinarile si testele pentru diagnosticarea sindromului pot include:

- calcularea indexului de masa corporala, care se bazeaza pe inaltime si
greutate;
23
 - teste de biochimie pentru determinarea functionarii rinichilor, ficatului si
a nivelului glicemiei;
- gonadotropina corionica umana pentru a confirma sau a exclude o
sarcina
- nivelul de hormoni masculini (testosteron) pentru a determina cauza
cresterii in exces sau anormal a parului (hirsutism)
- hormonii glandei suprarenale, cum ar fi dehidroandrosteron sulfatul sau
17-hidroxiprogesteron pentru a verifica daca nu exista probleme ale
suprarenalei care sa determine simptomele
- colesterolul si trigliceridele pentru a verifica nivele anormale ale
lipidelor.

Alte teste pot include:

- testul de toleranta la glucoza pentru a masura abilitatea organismului de
a folosi glucoza
- nivelul de insulina pentru a determina posibilitatea organismului de a
produce insulina
- testarea nivelului de prolactina, cauza absentei ciclurilor menstruale sau
a infertilitatii
- teste pentru tiroida, incluzand hormonul stimulator al tiroidei pentru a
determina o tiroida supra sau subactiva.

O ecografie transvaginala poate fi facuta pentru a evalua simptome cum ar

fi durerea in pelvis, dar nu este necesara pentru diagnosticarea sindromului
ovarului polichistic. Un ovar cu multiple chisturi (ovar polichistic) este de obicei
marit si are opt sau mai multe chisturi, care apar la ecografie dispuse liniar, ca
intr-un colier. Multe din femeile cu acest sindrom vor avea chisturi pe ovare la
un moment. Totusi, unele femei fără sindromul ovarului polichistic pot avea un
aspect ecografic de ovare polichistice si unele din femeile cu acest sindrom nu
au ovare polichistice. Astfel ca ecografia nu este necesara pentru confirmarea

24
diagnosticului.
Pot fi facute si teste aditionale pentru a determina daca nu sunt prezente alte
conditii, care au simptome similare, cum ar fi tumorile de glanda suprarenala.

Testari de control regulate

In cazul diagnosticarii cu acest sindrom este necesara monitorizarea

regulata a greutatii corporale, a tensiunii arteriale si a ciclurilor menstruale. De
asemenea, se testeaza in fiecare an nivelul glucozei, colesterolului si a
trigliceridelor. Testarea regulata reduce riscul oricaror complicatii pe termen
lung. Femeile obeze cu sindromul ovarului polichistic necesita masurarea
glicemiei mai des de o data pe an, deoarece obezitatea creste riscul de diabet la
femeile cu sindromul ovarului polichistic.

Pentru un diagnostic cert în spital se folosesc următoarele metode

1. Analize de laborator

 FSH, LH, estradiol, progesteron, raportul LH/FSH >2, 17hidroxi-

progesteron

 Testosteron total, testosteron liber calculat, androstendion

 Prolactina (PRL)

 Insulina, glicemie

 Testul de toleranta la glucoza orala, colesterol, trigliceride

2. Alte investigatii

 Ecografie ovariana (transvaginal sau abdominal): aspect de ovare

micropolichistice – ovar crescut in volum cu peste 10 chiste foliculare
intre 2-8 mm cu dispozitie in „sireag de perle“

 Ecografie abdominala (pentru aspectul glandelor CSR)

25
 Se menționează ca 20% dintre femeile sânatoase, fără sindromul ovarelor
polichistice au aspect de ovare micropolichistice ecografic.

2.6. Evolutie si complicatii

SOP reprezinta un risc pentru aparitia de cancer de endometru, cancer de

sân si cancer ovarian, prin perturbarea echilibrului hormonal.

Totodata SOP creste si riscul cardiovascular (hipertensiune arteriala,

infarct miocardic, accident vascular cerebral) prin obezitate si glicemie alterata.

Sindromul ovarului polichistic interfera cu ovulatia normala rezultand un

nivel crescut al hormonilor masculini care determina multe din simptomele
sindromului. Ovulatia neregulata determina cicluri menstruale neregulate.
Productia anormala de insulina si problemele metabolice contribuie la
dezvoltarea acestui sindrom.

Cresterea hormonilor masculini (androgeni) in sindromul ovarului

polichistic duce la acnee si la cresterea anormala a parului (hirsutism). Multe din
femeile cu acest sindrom au multi chisti pe ovare (ovare polichistice). Un ovar
polichistic poate fi de 3 ori mai mare decât un ovar normal.

Sindromul ovarului polichistic poate creste riscul de a dezvolta alte

conditii si boli de-a lungul timpului, cum ar fi: probleme de
reproducere. Acestea ar putea fi:

- sângerari menstruale neregulate

- avort spontan
- preeclampsie
- infertilitate
- hiperplazie endometriala
- cancer endometrial.
- probleme metabolice. Acestea pot include:
- rezistenta la insulina
26
 - diabet gestational
- sindrom metabolic
- diabet de tip 2
- obezitate.
- probleme cardiovasculare. Sindromul ovarului polichistic poate creste
riscul pentru unele probleme cardiovasculare cum ar fi:
- boala arteriala coronariana sau infarct miocardic
- presiune arteriala crescuta (hipertensiune)
- colesterol crescut
- ateroscleroza.

Femeile cu sindromul ovarului polichistic au un risc mai crescut pentru

apneea in somn decât femeile fără acest sindrom.

Cercetările nu au determinat daca sindromul ovarului polichistic creste

riscul pentru cancer de sân sau cancer ovarian

Complicatiile chisturilor ovariene sunt :

 torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se

caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de
soc , puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o
marire brusca de volum ;

 ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism;

este o complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta ,
greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ;

 infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta

prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu
continut septic ;

27
  cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de
volum a chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite
, punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi :

 complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii ,

imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea
bolnavei intr-o pozitie adecvata ;

 complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt

prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare ,
masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere , la nevoie , conform
indicatiilor medicale - tratament cu anticoagulante ;

 infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; la

indicatia medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales
atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei .

2.7. Tratament

Problemele de greutate si metabolice care pot apare in sindromul ovarului

polichistic sunt de obicei tratate cu medicatie si cu schimbarea stilului de viata.
Totusi, intrucat acest sindrom determina simptome si probleme diferite,
tratamentul variaza de la caz la caz.

Tratamentul ales se va concentra pe:

- rezolvarea simptomelor specifice cum ar fi ciclu menstrual neregulat,

cresterea in exces a parului (hirsutism) sau infertilitatea

- prevenirea complicatiilor pe termen lung, cum ar fi cresterea ponderala,

diabetul sau hipertensiunea arteriala

- reducerea riscului pentru aparitia altor conditii medicale cum ar fi bolile

cardiace, colesterolul crescut sau hiperplazia endometriala.
28
Sindromul ovarului polichistic este o boala cronica, astfel incat tratamentul se
poate schimba de-a lungul vietii.

Tratament initial

Tratamentul initial pentru sindromul ovarului polichistic include:

- reglarea ovulatiei si a ciclurilor menstruale. Tratamentul pentru

sangerarile menstruale neregulate sau absenta ciclurilor menstruale consta in
terapie hormonala regulata (estrogeni si progesteron) sub forma de pastile, inel
vaginal sau plasture pe piele. Daca nu poate fi folosit estrogenul, pot fi
recomandate pastile cu progesteron pentru primele 10-12 zile ale lunii astfel
incat mucoasa endometriala sa se elimine asemanator cu perioada menstuala

- reducerea nivelelor de hormoni masculini. Tratamentul pentru cresterea

in exces a parului (hirsutism) poate fi prin medicatie sau prin indepartarea
acestuia

- tratamentul problemelor tenului, cum ar fi acneea, folosind medicatie

orala sau locala (topica) pe baza de reteta sau fara. Tratamentul pentru pliurile
pielii nu este necesar decat daca sunt iritante, cum ar fi la nivelul pleoapei. In
general ele pot fi indepartate cu usurinta de catre medic

- schimbarea stilului de viata pentru controlarea greutatii corporale.

Tratamentul pentru obezitate se concentreaza pe dieta, exercitiu fizic si scadere
ponderala. Scaderea ponderala, chiar si numai de 5-7% in decurs de 6 luni poate
reduce nivelele de testosteron si revenirea ovulatiei si a fertilitatii la mai mult de
75% din femeile cu sindrom al ovarului polichistic.

Schimbarile fizice si problemele de reproducere al sindromului ovarului

polichistic poate afecta imaginea asupra corpului persoanei. Aceasta imagine
acorpului poate creste riscul pentru stres, depresie si alegerea unui stil de viata
nesanatos. Poate fi necesar si tratamentul pentru acest tip de simptome.
Adolescentele sunt foarte constiente de simptomele fizice ale sindromului
29
ovarului polichistic, in special cresterea in exces a parului, acneea si cresterea
ponderala. Diagnosticul si tratamentul precoce a acestui dezechilibru hormonal
poate determina eliminarea acestor simptome si prevenirea complicatiilor pe
termen lung cum ar fi diabetul si infertilitatea.

Femeile intre 20 si 40 de ani cu sindromul ovarului polichistic sunt cele

mai afectate de problemele cu infertilitatea. Tratamentul initial pentru aceste
femei includ inducerea ciclului menstrual regulat si ovulatia.
Pentru femeile in varsta de peste 40 de ani, tratamentul sindromului se
concentreaza pe monitorizarea riscului pentru bolile cardiace si diabet.

Tratament de intretinere

Tratamentul de intretinere pentru sindromul ovarului polichistic include

medicatie si schimbari in stilul de viata. Tratamentul are ca scop eliminarea
simptomelor si prevenirea complicatiilor pe termen lung. Nu exista un tratament
care sa vindece sindromul, dar majoritatea femeilor pot duce o viata sanatoasa
cu tratament medical si schimbari in stilul de viata.

- tratamentul pentru infertilitate se concentreaza pe inducerea unor cicluri

ovulatorii regulate. Acestea pot include medicatie pentru fertilitate. Multe femei
cu sindromul ovarului polichistic pot avea cicluri regulate si sa ramana
insarcinate

- tratamentul pentru infertilitate cauzata de problemele legate de insulina

se concentreaza pe scaderea greutatii si pe medicatie pentru sensibilizarea la
insulina, care poate ajuta inducerea fertilitatii fara folosirea medicatiei pentru
fertilitate

- un tratament optional pentru femeile care au peste 35 de ani care nu

doresc sa-si mentina fertilitatea poate include indepartarea ovarelor
(ooforectomie). Indeparterea si a uterului (histerectomie) poate fi recomandata
daca sunt prezente simptome cum ar fi sangerari anormale. In functie de

30
istoricul medical, histerectomia poate sa nu fie recomandata datorita riscurilor si
complicatiilor consecutive chirurgiei

- tratamentul pentru obezitate se concentreaza pe dieta, exercitiu fizic si

scadere in greutate

- tratamentul pentru scaderea ponderala poate determina scaderea riscului

pentru boli cardiace si diabet

- tratamentul pentru nivelurile crescute de hormoni masculini si hirsutism

poate include folosirea antiandrogenilor, cum ar fi spironolactona.
Cresterea in exces a parului poate necesita medicatie sau indepartarea fizica.

Profilaxie

Sindomul ovarului polichistic nu poate fi prevenit. Totusi, daca exista un

istoric familial al acestui sindrom, diagnosticul si tratamentul precoce poate
ajuta la indepartarea unor simptome si scaderea riscului pentru dezvoltarea
complicatiilor, cum ar fi diabetul sau bolile cardiace.

Tratament ambulatoriu

Masurile de tratament la domiciliu pot ajuta la tinerea sub control a unor

simptome ale sindromului ovarului polichistic si implinirea unei vieti sanatoase.
Masuri cum ar fi controlarea greutatii pot reduce riscul pentru diabet,
hipertensiune si colesterol crescut.

Controlul greutatii sau scaderea ponderala pot determina reluarea

ciclurilor ovulatorii si a fertilitatii. Scaderea ponderala, chiar si numai de 5-7%
in decurs de 6 luni poate reduce nivelele de testosteron si revenirea ovulatiei si a
fertilitatii la mai mult de 75% din femeile cu sindrom al ovarului polichistic.

- mentinerea unei greutati sanatoase. O greutate sanatoasa mentine o

parere buna despre sine, energie pentru munca si timp liber si controlul
simptomelor sindromului ovarului polichistic

31
 - scaderea in greutate. Atingerea unei greutati sanatoase imbunatateste
starea de sanatate si previne complicatiile pe termen lung. Varsta, metabolismul,
mostenirea genetica si cantitatea de miscare, joaca un rol important in cresterea
sau scaderea ponderala

- exercitiul fizic. Activitatea fizica trebuie sa devina o activitate esentiala

in fiecare zi. Exista mai multe feluri de a face exercitii fizice; mersul pe jos este
unul dintre cele mai bune. Se recomanda alegerea unor exercitii fizice potrivite
pentru fiecare persoana in parte, care sa le si motiveze

- dieta echilibrata. Acest tip de dieta sanatoasa care include multe fructe si
legume, cereale integrale si produse lactate cu continut scazut in grasimi,
acopera nevoile nutritionale ale organismului, satisface foamea, scade pofta de
mancare si scade riscul pentru alte conditii medicale cum ar fi cancerul sau
osteoporoza. Cu aceasta dieta, persoana se simte in general mai bine si are mai
multa energie.

Tratamentul acneei poate include medicamente aplicate local (topic) sau

medicatie orala, care pot fi prescrise sau nu de medic. Unele femei observa o
evolutie buna a acneei in urma tratamentelor hormonale.

Excesul de par (hirsutism) poate fi indepartat prin:

- indepartarea parului cu ajutorul laserului, care distruge foliculul firului

de par

- electroliza, in care parul este indepartat permanent cu ajutorul curentului

electric aplicat la radacina

- cremele epilatorii, aplicarea acestora determina o indepartare chimica a

parului

- ceara, cu ajutorul careia se smulge parul din radacina

- raderea parului

32
 - decolorarea.

Metodele de indepartare a parului difera prin cost si prin eficienta pe

termen lung. Unele metode au un risc mai mare de infectare a pielii si de aparitie
a unor cicatrici. Pot fi recomandate medicamente sau creme.

Tratament medicamentos

Tratamentul medical al sindromului ovarului polichistic se concentreaza

pe reglarea ovulatiei, pe tratarea rezistentei la insulina sau pe ambele.
Tratamentul medical depinde de simptome si de dorinta pacientei de a ramane
insarcinata. Poate fi prescrisa medicatie pentru tratarea unor simptome cum ar fi
acneea sau cresterea in exces a parului.

Alegerea tratamentului medicamentos

Medicatia pentru tratarea problemelor reproductive sau metabolice ale

sindromului ovarului polichistic poate include:

- combinatie de hormoni estrogen si progesteron, cum ar fi pilule

contraceptive, inel vaginal sau plasture pe piele. Estrogenii pot ajuta si la
scaderea nivelelor de hormoni masculini, reducandu-se astfel problemele acneei
si ale excesului de par

- citrat de clomifen (medicatie pentru fertilitate) sau injectii cu

gonadotropine (LH-hormon luteinizant si FSH-hormon foliculostimulant)
- metformin. Aceasta medicatie poate reduce problemele metabolice si nivelele
de hormoni masculini ale sindromului ovarului polichistic, ajutand astfel aparitia
ciclurilor menstrule regulate. Eficienta acestui tratament poate creste prin
scadere in greutate

- medicatie care suprima hormonii masculini (antiandrogeni), cum ar fi

spironolactona
- progesteron sintetic cum ar fi acetat de medroxyprogesteron.

33
Poate fi recomandata medicatie pentru tratarea excesului de par (hirsutism), cum
ar fi spironolactona. Aceasta folosire a spironolactonei este in afara
recomandarilor din prospect.

Unele medicatii pentru tratarea hirsutismului poate creste riscul pentru

probleme metabolice, astfel ca este importanta discutarea efectelor secundare cu
medicul.

Tratamentul acneei poate include medicamente aplicate local (topic) sau

medicatie orala, care pot fi prescrise sau nu de medic. Unele femei observa o
evolutie buna a acneei in urma tratamentelor hormonale.

De retinut!

Tratamentul se concentreaza pe eliminarea simptomelor sindromului

ovarului polichistic si pe prevenirea complicatiilor pe termen lung. Nu exista un
tratament specific care sa vindece boala, dar majoritatea femeilor duc o viata
sanatoasa cu tratament medical ambulator.

Femeile cu sindromul ovarului polichistic care raman insarcinate pot avea

un risc mai crescut de a dezvolta diabet gestational in timpul sarcinii.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical pentru sindromul ovarului polichistic poate

include:

- indepartarea unei parti din ovar pentru stimularea fertilitatii, daca femeia
doreste sa ramana insarcinata

- indepartarea ovarelor daca femeia nu mai doreste sa ramana insarcinata.

Tipuri de chirurgie

34
 - interventia ovariana laparoscopica este un tratament chirurgical care
poate declansa ovulatia la femeile cu sindromul ovarului polichistic care nu au
raspuns la scaderea in greutate si la medicatia pentru fertilitate. Electrocauterul
sau laserul sunt folosite pentru distrugerea unor portiuni din ovare

- salpingo-ooforectomia bilaterala si histerectomia reprezinta indepartarea

chirurgicala a uterului, trompelor uterine si a ovarelor.

De retinut!

Tratamentul se concentreaza pe eliminarea simptomelor sindromului

ovarului polichistic si pe prevenirea complicatiilor pe termen lung. Nu exista un
tratament specific care sa vindece boala. Interventia chirurgicala pentru
sindromul ovarului polichistic poate fi recomandata daca pacienta nu a raspuns
la alte tipuri de tratamente.

Histerectomia cu sau fara salpingo-ooforectomia bilaterala poate fi o

optiune si poate elimina sangerarile vaginale anormale, simptomele sindromului
ovarului polichistic si reducerea riscului de cancer. Totusi, cauzele sindromului
sunt de asemenea legate de probleme hormonale si metabolice care nu pot fi
rezolvate prin indepartarea organelor reproducatoare. In functie de istoricul
medical, histerectomia pentru sindromul ovarului polichistic poate sa nu fie
recomandata datorita riscurilor posibile si a complicatiilor unei interventii
chirurgicale

35
 CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI ÎN INGRIJIREA
PACIENTELOR CU OVAR POLICHISTIC

Supravegherea pacientului din momentul internării până la externarea şi

efectuarea tehnicilor impuse afecţiunii

Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi , familii si grupuri sa

optimizeze si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate
semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate .

“ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava

sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele
clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi
avut forta , vointa sau cunostintele necesare .

Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat

pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia
Henderson .

Functiile asistentei medicale sunt :

A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa ,

temporar sau definitiv in :

 ingrijiri de confort , atunci cand el nu-si poate indeplini independent

anumite functii ; ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta , de
natura bolii , de alte dificultati fizice , psihice sau sociale ;

 stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii ;

 le transmite informatii , invataminte , asculta pacientul si il sustine ;

 este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii

mai bune de viata si sanatate .

36
 B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie
, de tratament sau readaptare , observa la pacient modificarile provocate de
boala sau tratament si le transmite medicului;

C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din

domeniul sanitar , social , educativ , administrativ , etc . si participa la
activitati interdisciplinare .

Exemplu :

- actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic , psihic , social ;

- actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale .

Alte functii :

 functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei

acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau
de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate .

Aici sunt cuprinse functiile : tehnica , preventiva , de umanizare a

tehnicii , de psiholog , ca si functiile din codul asistentei medicale :

 promovarea si mentinerea sanatatii ;

 prevenirea imbolnavirilor ;

 ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .

Aceasta cere din partea asistentei :

o sa acorde direct ingrijirea ;
o sa educe pacientii ;
o sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii ;
o sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara ;
o sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a
cercetarii .

37
  functia educativa : educare pentru sanatate .

Aceasta functie presupune , alaturi de calitati psihologice si aptitudini

pedagogice – de a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator .Rolul educativ
reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in
subordine , practicanti , studenti ( educarea personalului de nursing ) .

 functia economica : de gestionare ; gestionarea serviciului ,

organizarea timpului , precizarea prioritatilor de aprovizionare ,etc .
 functia de cercetare :

Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice , dar si

aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare .Asistenta ca
participanta in echipa de cercetare alaturi de medic , devine o componenta
importanta .

Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala , multidisciplinara ,

multisectoriala ) , asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare
si mai ales cercetare in nursing .

 Internarea pacientului în spital

Prin internare se înţelege cazarea unui pacient care are nevoie de îngrijiri
medicale de specialitate 24 din 24 de ore, intr-un spital sau ambulator al unei
unităţi sanitare.

Internarea se efectuează la unitatea de primire urgenţe (UPU) a fiecărui

spital. Decizia de internare a cazului venit este luată şi aparține numai medicului
de garda, in urma efectuării examenului clinic al pacientului:

- asistenta primeşte pacientul, stabileşte o relaţie de comunicare cu

pacientul;

- solicită actele necesare pentru internare (buletin, bilet de trimitere etc.);

38
 - întocmirea foii de observaţie, dezbrăcarea de hainele de oraş şi
îmbrăcarea cu pijama, papuci, halat pentru spital;

- transportul pacientului cu foaia de observaţie la secţia la care a fost

repartizat şi predat asistentei şefe, care îl va înscrie în condica de evidenţă a
bolnavilor;

-bolnavul va fi informat despre orarul clinicii, unde se află sala de mese,

sala de tratament, sala de pansamente, grupul sanitar.

 Asigurarea condiţilor de spitalizare

Este bine ca saloanele să fie amplasate în partea mai liniştită a spitalului.

Zgomotele constituie o sursă de tensiune nervoasă cu consecinţe nefavorabile
asupra pacienţilor.

Pacienţilor internaţi atât în saloanele secţiei cât şi în terapie intensivă

trebuie să li se asigure cele mai bune condiţii. Dacă internarea se face în salon,
patul va trebui să aibă o sursă de oxigen, soneria de alarmă să fie la îndemână şi
să fie cât mai accesibilă pentru o intervenţie de urgenţă.

În terapie pacientul va fi monitorizat, sursă de oxigen şi de aspiraţie vor fi

riguros verificate.

Camera pacientului trebuie să fie bine aerisită, să aibă o temperatură de

19-20 grade Celsius şi luminoasă.

Paturile trebuie să fie înconjurate de spaţiul suficient pentru aparate şi

personalul de îngrijire.

Schimbarea lenjeriei şi toaleta pacientului se face zilnic sau ori de câte ori
este nevoie.

Asistenta are obligaţia să creeze în salon un climat de perfectă ordine şi

linişte deoarece orice zgomot puternic poate agrava starea pacientului.

39
  Asigurarea condiţilor igienice pacientului internat

 Pregătirea patului şi accesorile lui

Paturile pacienţilorvor fi cât mai comode pentru a evita poziţiile forţate şi

pentru a asigura confortul necesar pe o durată mai lungă de spitalizare.

Este important ca paturile să fie cu somieră mobilă, transformabilă în

fotolii şi prevăzută cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce pacienţii în
poziţii corespunzătoare necesităţilor lor.

În acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de

pat.

Patul pacientului trebuie să aibă o saltea confecţionată dintr-o singură,

două sau trei bucăţi, din burete sau material plastic care se curăţă şi se
dezinfectează mai uşor.

Pernele trebuie să fie în număr de două, una umplută cu păr de cal sau
iarbă de mare, alta cu burete sau puf, iar pătura să fie confecţionata din lână
moale.

Lenjeria patului trebuie să conţină două cearceafuri sau una şi un plic,

două feţe de pernă, o aleză sau traversă, muşama.

Schimbarea lenjeriei de pat

Se va efectua zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Avem nevoie de
lenjerie curată completă şi schimbarea se va face în funcţie de gravitatea stării
pacientului.

Dacă pacientul nu este dependent de aparate şi se poate mobiliza,

schimbarea lenjeriei se va face fără pacient în pat. Dacă starea pacientului nu
permite mobilizarea lui atunci schimbarea lenjeriei se va face cu pacientul în
pat. Când pacientul se poate întoarce în decubit lateral schimbarea lenjeriei se

40
vad face în lungimea patului, iar când poate fi sprijinit în poziţie şezând
schimbarea se face în lăţime.

 Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a

pacientului.

Pacienţi care se pot mobiliza vor fi instruiţi să folosească duşul şi să se

spele pe mâini după fiecare folosire a toaletei. Dacă medicul permite îmbăierea
pacientului, atunci acesta se va face la o temperatură indiferentă, plăcută pentru
pacient care se situează de obicei între 34- 36 grade Celsius. La această
temperatură se evită reacţiile vasomotorii şi creşterea masei circulante, ceea ce
la pacienţii cardiovasculari nu este de dorit.

Baia este importantă pentru menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă

de curăţenie în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate, pentru stimularea
funcţiilor pielii care au rol important in apărarea organismului şi pentru a asigurs
starea de confort necesară pacientului.

Asistenta are misiunea delicată de a controla în mod discret şi de a

îndruma când este cazul ca pacientul neimobilizat să-si facă zilnic toaleta de
dimineaţă şi de seară ce constă în spălarea feţei, a urechilor, a gâtului, a
membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavităţii bucale şi îngrijirea
părului.

După terminarea băii, pacientului i se va face o frecţie cu alcool pentru

închiderea porilor şi stimularea circulaţiei, este ajutat să se îmbrace cu lenjerie
de corp curată, halat şi papuci.

 Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat.

Toaleta zilnică trebuie executată în aşa fel încât să pretindă cât mai puţine
eforturi din partea pacientului, dar acest lucru nu poate fi un pretext de a neglija
spălarea lui parţială. Se va face prin ştergerea tuturor regiunilor corpului cu

41
mănuşa de baie umezită în apă călduţă. Trebuie să avem trei mănuşi de baie: una
pentru faţă, una pentru corp, iar una pentru extremităţi.

Se vor proteja regiunile lezate sau escarele de decubit. Toaleta cavităţii

bucale este obligatorie: la pacienţii conştienţi cu ajutorul asistentei, iar la
pacienţii inconştienţi efectuată de asistentă, cu tampon îmbibat în glicerină
boraxată ştergându-se limba, bolta palatină, suprafaţa internă şi externă a
arcadelor dentare cu mişcări dinăuntru în afară. Se sterg dinţii cu un alt tampon,
iar la sfârşit se ung buzele.

 Observarea poziţiei pacientului în pat

Asistenta trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienții din salon. Numai
astfel poate sesiza orice schimbare în starea pacienţilor şi să facă o apreciere
corectă în ceea ce priveşte evoluţia bolii.

Pentru pacientul cu conjunctivită trebuie asigurat o poziție confortabilă.

Patul pacientului va fi prevăzut cu un număr suficient de perne, pentru

asigurarea poziţiei.

Se va ţine seama întotdeauna de tendinţa la formarea edemelor de staza în

părţile declive ale corpului şi se va căuta, în măsură în care starea pacientului o
permite, să se ţină ridicate părţile edemaţiate.

 Schimbarea poziţiei şi mobilizarea pacientului

În funcţie de evoluţia bolii poziţia pacientului trebuie schimbată în pat

după indicaţiile medicului, dar fără indicaţie poziţia pacientului în pat trebuie
lăsată la latitudinea lui.

Asistenta nu trebuie să insiste pentru readucerea pacientului într-o

pozoiţie standard. Scopul îngrijirii este reducerea cauzelor care îl obligă la
luarea acestor poziţii neobişnuite.

42
 Mobilizarea pacienţilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicaţie a
medicului.

 Supravegherea funcţilor vitale şi vegetative

Supravegherea pacienţilor prevede înregistrarea paralelă a pulsului central

şi periferic, a tensiunii arteriale, a diurezei, a respiraţiei şi la dispoziţia specială a
medicului şi a expectoraţiei, urmărirea dispneei, a cianozei, a edemelor, a
greutăţii corporale, precum şi a pulsaţiilor venelor jugulare.

 PULSUL Poate fi luat pe oricare arteră accesibilă palpării şi care

poate fi comprimată pe un plan osos: artera temporală superficială (la copii),
carotidă, humerală, radială, femurală, la nivelul regiunii poplitee (în spatele
genunchiului), tibială, pedioasă.

Pacientul va fi în repaus fizic şi psihic timp de 10-15 minute înainte de

numărare.Se reperează şanţul radial la extremitatea distală a antebraţului în
continuarea policelui.

Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, mediu şi inelar de la

mâna dreaptă. Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului. Fixarea degetelor se
realizează cu ajutorul policelui care îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.
Numărarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.

Notarea în foaia de temperatură se face cu creion roşu, pentru fiecare linie

orizontală socotindu-se patru pulsaţii.

Valorile normale la adult fiind intre 60-80 pulsaţii/minut.

Pulsul- deviaţiile lui pot fi prin frecvenţă şi calitatea lui: un puls rapid şi
slab bătut, uşor depresibil, adesea filiform sau imperceptibil, pledează pentru o
irigaţie insuficientă periferică.

43
 Un puls depresibil, dar bradicardic, uneori aritmic, trădează tulburări în
cadrul unei insuficienţei cardiace.

Pulsul dispare prima dată la artera radială, apoi la femurală şi în final la

carotidă.

Prin presiune sau tensiunea pulsului înţelegem forţa cu care unda pulsatilă
izbeşte peretele arterial. Din acest punct de vedere se descrie un puls dur şi un
puls moale, care este caracteristic insuficienţei cardiace globale, infarctului
miocardic.

 TENSIUNEA ARTERIALĂ Pentru măsurarea tensiunii arteriale

pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.

Se aplică manşeta sprijinit şi în extensie cu braţul, se fixează membrana

stetoscopului pe artera humerală sub marginea interioară a manşetei. Se
introduc olivele stetoscopului în urechi, se pompează aer în manşeta pneumatică
cu ajutorul parei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se
decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se
percepe primul zgomot arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale
maxime. Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul
manometrului, pentru a fi consemnată. Se continuă decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice, se reţine valoarea indicată de coloana de
mercur sau de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar, această
valoare reprezintă tensiunea arterială minimă.

Se trec în foaia de temperatură valorile obţinute cu linie orizontală de

culoare roşie, socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur.
Se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.

Valorile normale la adult fiind de tensiunea arterială maximă 115-140 mm

Hg, iar tensiunea arterială minimă 75-90 mm Hg.

44
 Tensiunea arterială este important să se menţină în limite normale. Pot să
apară modificări tensionale determinate de forţa de contracţie cardiacă, care vor
fi notate şi va fi atenţionat medicul în privinţa lor.

 RESPIRAŢIA În timpul măsurării respiraţiei, pacientul va fi aşezat

în decubit dorsal fără a explica tehnica ce urmează să fie efectuată cu palma
mâinii cu suprafaţa palmară pe torace. Se numără inspiraţiile timp de un minut.
Aprecierea respiraţiei se poate face și prin simpla observare a mişcărilor
respiratorii prin ridicarea şi revenirea toracelui la normal. Pe foaia de
temperatură se notează cu verde, fiecare linie orizontală reprezentând două
respiraţii.

Valorile normale la adult: seara 20 respiraţii/minut, dimineaţa 18

respiraţii/minut.

Respiraţia va fi atent urmărită deoarece pacienţii cu insuficienţă cardiacă

prezintă în general dispnee, care poate fi uneori intensă, cu respiraţii bruşte,
rapide şi superficiale.

 DIUREZA Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii

diagnosticului şi conducerii tratamentului, asistenta va urmării:

-Tulburările de emisie urinară

- Cantitatea de urină emisă în 24 de ore

- Caracterele calitative ale urinei

Emisia urinei este declanşată de senzaţia de micţiune, aceasta în mod

normal, în decurs de 24 de ore, fiind de 5-6 micţiuni la bărbaţi şi 4-5 micţiuni la
femei.

Asistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune: polachiurie,

ischiuria, disuria, incontinenţă urinară.

45
 Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui
pacientul să urineze în urinar timp de 24 de ore. Vasele cilindrice gradate vor fi
bine acoperite şi ţinute la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.

Tot in acest scop se vor adăuga la urina colectată câteva cristale de timol
care nu modifică reacţiile chimice ale urinei.

Alături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide

ingerate. Raportul dintre cantitate de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă
bilanţul circulaţiei apei în organism.

Valoarea normală este de circa 1500ml/24 de ore, la bărbaţi este ceva mai
mare 1200-1800 ml/24 ore, la femei 1000-1400ml/24 de ore .

Asistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei:

-Culoarea – urina normală are culoare galben deschis ca paiul până la

brun închis.

-Aspect - urina normală la emisie este clară, transparentă, după un

timp poate deveni tulbure.

-Miros - acizii volatili din urină îi conferă un miros asemănător cu

cel al bulionului.

-Reacţia – în starea normală are o reacţie acidă pH = 6,5

-Densitate – trebuie determinată imediat după emisie cu

urodensiometrul.

Valoarea normala 1015-1020 în funcţie de cantitatea substanţelor

dizolvate.

Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzie şi

cantitatea de urină emisă, făcându-se bilanţul pe fiecare 24 de ore. Acest bilanţ

46
fiind foarte important deoarece de cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă
edeme datorită reţinerilor de apă şi sare în organism.

 Alimentaţia bolnavului

Regimul alimentar urmăreşte menţinerea greutăţii corporale

corespunzătoare înălţimii pacientului.

Raţia zilnică de alimente va fi împărţită în 4-5 mese, variată şi bogată în

vitamine, regim hipocaloric la obezi, hipertensivi şi coronarieni. Fumatul trebuie
interzis.

Alimentaţia trebuie să fie săracă în ioni de sodiu pentru a împiedica

reţinerea apei în organism. Lipsa clorurii de sodiu din alimente trebuie corectată
cu alte substanţe sapide, lipsite de sodiu ca: lămâia, intr-o oarecare măsură ceapa
sau oţetul.

În cazul în care pacientul suportă regimul hiposodat este permis cantitate

normală de lichide pe 14 de ore între 1,5-2 litri.

 Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci

orice întârziere cât de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi anxioşi.

Deşi medicamentele se administrează la indicaţia medicului, asistenta

va trebui să intervină de urgenţă în unele cazuri extreme până la sosirea
medicului cu unele medicamente ca: oxigenoterapia, anticoagulante.

 Calea naturală de administrare a preparatelor medicamentoase este

cea orală. În unele stări de extremă urgenţă se administrează intravenos, foarte
lent, diluat cu ser fiziologic sau cu soluţie de glucoză, pacientul fiind sub
observaţie în tot cursul injectării.

Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe 24 de ore

prin ingerarea şi eliminarea lichidelor.
47
 Eliminarea apei din organism se face prin mai multe căi: 1000-1500 ml se
elimină prin urină, 500-1000 ml prin transpiraţie, 350-500 ml sub formă de
vapori prin plămâni şi 100-200 ml prin scaun, nevoia de apă a adultului fiind de
2000-2500ml 24 de ore.

Hidratarea organismului se poate face pe cale orală, cale duodenală, cale

rectală, cale subcutanată, cale intravenoasă prin numeroase soluţii ca: ser
fiziologic, soluţie izotonică bicarbonat de sodiu 1,4%, soluţie izotonică lactat de
sodiu 1,9%, glucoză soluţie izotonică 4,7%, soluţie hipertonă 5-10-20-33-40%,
soluţie Krebs, soluţie Dextran, soluţie Locke.

 Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Definitie: Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor

pe alt ă cale decât tubul digestiv. Dat fiind faptul ca, in afara injectiilor, si alte
cai ocolesc tubul digestiv (ex: calea respiratorie), notiunea de cale parenterala a
fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a
medicamentelor. Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase
lichide in organism , prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile,
aculfiind adaptat la seringa.

Avantajele pe care le oferă calea parenterală faţă de celelalte căi sunt

următoarele:

- dozarea precisă a substanţelor;

- acţiunea mai rapidă după administrare;

- absorbţia completă;

- administrarea de substanţe care sunt distruse de sucurile digestive;

- se poate folosi atunci când calea orală este inutilizabilă (stenoze

esofagiene sau pilorice, ocluzii intestinale,cu hemoragie digestiva,varsaturi etc.);

48
 - siguranţa administrării medicamentului la pacienţii recalcitranţi sau
inconştienţi;

- se pot introduceşi substanţe în scop explorator sau diagnostic.

Scopul injectiilor:

-explorator ,care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de

diferite substante;

-terapeutic:-administrarea medicamentelor.

Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduc

medicamentele:

-grosimea dermului- injectia intradermica;

-sub piele, in tesutul celular subcutanat- injectia subcutanata;

-tesutul muscular- injectia intramusculara;

-in vasele sanguine- injectia intavenoasa si injectia intraarteriala ;

-in inima – injectia intracardiaca;

-in interventia de urgenta –in maduva rosie a oaselor;(intraosos)

-injectia -in spatiul subarahnoidian.

Asistenta efectueaza injectiile:

- intradermica,

- subcutanata,

- intramusculara

- intravenoasa.

49
 Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie
de scopul injectiei rapiditatea efectului urmarit ,compatibilitatea tesuturilor cu
substanta de injectat

Pregatirea injectiei: Materiale:

-seringi de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de

solutie medicamentoasa:

-pentru injectia intradermica – seringa de 1 ml gradata in sutimi de ml

-pentru injectia intravenoasa – seringa cu amboul situat excentric

-acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau separate

-se pregateste un ac pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare

-ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau
mai multe doze ,in seringa gata de intrebuintare

-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole

sau flacoane cu dop de cauciuc, insotite sau nu de solvent

alte materiale :

-tampoane sterile din vata si tifon , solutii dezinfectante , tavita renala

garou, pernita , musama (ptr. inj iv)

-recipiente ptr colectarea deseurilor

Pregatirea psihica a pacientului:

-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care

le va prezenta in timpul injectiei-

Pregatire fizica:

-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei

Incarcarea seringii
50
 -se spala pe maini cu apa curenta ,

-se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate

- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de

valabilitate ,aspectulsolutiiei

-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat

solutia, acoperit cuprotectorul si se aseaza pe o compresa sterila

Aspirarea continutului fiolelor

-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie

-se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool

-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul
mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei

-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si
avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat

-fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos

-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat

in sus ,prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin
ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
Dizolvarea pulberilor:

-se aspira solventul in seringa

-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul
de cauciuc,se asteaptaevaporarea alcoolului
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de
solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
Aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
51
 -se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului

-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce

urmeaza a fi aspirata;

-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului

si apoi se introduce aerul;

-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului

in seringa sub presiunea din flacon;

-acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru

injectie

Administrarea combinata a medicatiei intro seringa:

Combinarea a doua medicamente intr-o seringa scuteste pacientul de doua

intepaturi. Medicamentele pot fi combinate intr-o seringa in mai multe feluri.Fie
din doua fiole, fie dintr-o fiola si un flacon, fie din doua flacoane. Mai exista si
medicamente gata dozate si trase in seringi sterile –seringi preumplute(cum ar fi
anticoagulantele).

Aceste combinatii sunt contraindicate daca medicamentele nu sunt

compatibile fie pentru ca precipita, fie pentru isi anuleaza unul efectul celuilalt,
fie cand cantitatea combinata este prea mare pentru a fi absorbita printr-o
singura injectie.

Tipul de seringa si ac folosite vor depinde de medicatia prescrisa,

constitutia fizica a pacientului, calea de administrare.

 Recoltarea si transportul produselor patologice, etape ale

diagnosticului microbiologic, sunt efectuate de catre medicul clinician si/sau
asistent. Rezultatele investigatiilor microbiologice depind in mare masura de
calitatea recoltarii.

52
 La recoltare se va tine cont si de urmatoarele aspecte:

- recoltarea se face dupa o prealabila pregatire a pacientului; pacientul

trebuie sa fie informat in legatura cu analiza ce urmeaza a se face si cu modul
corect de recoltare;

- recipientele pentru recoltare sunt sterile, de unica folosinta si adaptate

investigatiei;

- se recolteaza produsul patologic inaintea administrarii antibioticului;

- se recolteaza din zone si in momentul in care este cel mai probabil a gasi
bacteria care a produs infectia;

- probele trimise la laborator trebuie sa reprezinte realul produs patologic;

- se recolteaza o cantitate suficienta de produs patologic;

- in sectiile din spital suprafata pe care sunt puse recipientele cu produse

patologice va fi total separata de masa de tratament;

- acele nu se recapisoneaza dupa folosire;

- este obligatorie prezenta in locurile de recoltare a containerelor cu pereti

rigizi pentru depozitarea temporara a deseurilor intepatoare;

- exteriorul recipientului trebuie dezinfectat daca a fost contaminat in

timpul recoltarii;

- se noteaza pe recipient numele pacientului si provenienta sa, tipul

produsului patologic, data si ora recoltarii;

- fiecare produs patologic va fi insotit de un buletin ce contine informatii

despre proba recoltata si pacient (vezi cererea de analize pentru microbiologie);

- transportul se face cat mai repede la laborator pentru a preveni

degradarea produsului patologic;

53
 - se vor folosi medii de transport care asigura o buna supravietuire a
bacteriilor.

 RECOLTAREA DE SECREŢIE VAGINALE/COL

Secretia vaginala este un transsudat( lichid care se acumuleaza intr-o

cavitate a organismului prin traversarea membranelor celulare/vasculare de catre
apa si electroliti, sub actiunea unei presiuni hidrostatice sau coloid-osmotice) al
mucoasei vaginale.Contine celule epiteliale de descuamare, germeni in functie
de diversi factori( varsta, stari fiziologice sau patologice) si de continutul in
glicogen. Prezenta glicogenului, a acidului lactic si a lui Lactobacillus dau un ph
acid cu rol de aparare contra infectiilor.

Examenul bacteriologic este dificil si fidelitatea rezultatelor este

conditionata de : prelevare, transport, examinare, interpretare.

Materiale necesare

- valve ginecologice (pereche);

- lame de microscop;

- tampon de exsudat cu mediu de transport;

- comprese sterile;

- pensa;

- manusi;

- container pentru deseuri medicale;

- container cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar medical.

Mod de recoltare

Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit.

54
 Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru
efectuarea examenului din secretii genitale( nu a efectuat irigatii vaginale in
ultimele 24 ore, nu a avut contact sexual in ultimele 24 ore

Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si

relaxat. Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o
usoara senzatie de disconfort.

Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara

si se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua
valve.

Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala:

-Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele.

-Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de

sac vaginal.

-Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva

posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe
aceasta; retrage tamponul.

-Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame
de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata).

-Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare

energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel intinsa
trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din
lungimea lamei.

-Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau
umezeala.

Pentru examenul bacteriologic al secretiei vaginale sau al secretiei de col

uterin, laboratorul recomanda – pentru o mai buna orientare si interpretare a
55
produsului – recoltarea tandemului: lame pentru examenul citobacteriologic si
tampon pentru cultura, ambele analize executandu-se doar daca sunt bifate pe
cerere.

Pe lame si pe tamponul de exsudat se lipesc etichete cu codul de bare

identic cu cea lipita pe cerere sau pe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la
acelasi pacient.

Daca la aceeasi pacienta se recomanda si examenul Babes Pappanicolaou,

recoltarea si inscripționarea lamelor se efectueaza conform cu protocolul de
recoltare al laboratorului de anatomie patologica, iar solicitarea analizei se
efectueza pe formularul tip de Cerere de analize de anatomie patologica. Lamele
pentru examenul itodiagnostic se invelesc in formularul tipizat pentru acest
examen si se aduc la laborator, insotite de Cererea de analize de anatomie
patologica, separat de lamele pentru examenul citobacteriologic.

În cazul pacientei internate , aceasta este ajutată pacienta să coboare de pe

masa de examinare si condusa la salon.

Reorganizarea locului de munca:

- completati formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data

ultimei menstruaţii, apoi se trimit probele la laborator.

- se spală şi se curăţa instrumentele folosite, se introduc in recipiente cu

substante dezinfectante;

- indepărtaţi mănuşile;

- spălaţi mâinile.

Notarea procedurii:

- procedura în planul de îngrijiri nursing;

- data, ora şi observaţiile privind aspectul local;

56
 - notaţi ce a învăţat pacienta, cum şi-a însuşit informaţiile.

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate aşteptate :

- recoltarea s-a făcut corect;

- frotiul a permis stabilirea diagnosticului.

Rezultate nedorite

- frotiul nu este edificator, rezultatul este negativ dar nu exclude prezenţa

gonococilor.

- Se impune realizarea unei culturi.

- pacientul nu respectă recomandările şi recoltarea nu se poate face în

condiţii adecvate.

- Instruiţi exact pacienta şi repetaţi procedura.

Observatii:

- pacienta nu-si face cu cel putin 24h inainte de recoltare igiena intima si
evita contactul sexual cu cel putin 48 h inainte de recoltare .

-folosirea speculum-ului sau a valvelor (sterile) este obligatorie;

-se va evita atingerea vulvei sau a peretilor vaginului, pentru a nu

contamina produsul recoltat;

-recolta din fundul de sac vaginal posterior; 2- 3 lame.

- transportul probelor catre laborator - a lamelor cu frotiuri - se face dupa

ce acestea au fost uscate si eventual fixate la cald sau cu alcool 90º, notate si
impachetate individual in hartie. Nu se lipesc lamele si nu se impacheteaza
inainte de uscarea produsului.

57
  RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE
PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
 Introducere

Recoltarea produselor biologice poate afecta direct diagnosticul,

tratamentul şi vindecarea pacientului. Asistentul medical este direct responsabil
de recoltarea promptă şi corectă a acestor probe. În unele cazuri, chiar dacă nu
Asistentul medical este cel care recoltează, trebuie să verifice proba, să
pregătească pacientul, să asiste medicul, să-l ajute la efectuarea respectivei
recoltări să şi acorde îngrijiri specifice pacientului după recoltare. Există
anumite teste pentru care pacientul trebuie instruit să şi le poată face singur
(glicemia pe glucotest).

 Pregătirea pacientului

O bună înţelegere şi informare despre testul pe care pacientul trebuie să îl

efectueze şi scopul acestuia ne va ajuta să pregătim pacientul adecvat.
Explicându-i pacientului procedura medicală cu claritate vom caştiga încrederea
şi cooperarea sa. De exemplu, înaintea unei recoltări dificile şi dureroase (cum
ar fi puncţia de măduvă osoasă) trebuie să informăm pacientul asupra tipului şi
gradului de disconfort pe care probabil îl va resimţi. De asemenea trebuie
informat de durata procedurii, efectele acesteia şi în cât timp vor fi gata
rezultatele. Ştiind exact la ce să se aştepte, pacientului îi va fii mult mai uşor să
coopereze şi să suporte manevra în sine. Dacă medicul este cel care face
recoltarea, asistentul medical va supraveghea pacientul atât pe parcursul acesteia
cât si după pentru a putea acorda îngrijirile specifice în orice situaţie.

Unele teste necesită instrucţiuni detaliate pentru a ne asigura de

cooperarea totală a pacientului şi de corecta recoltare a probelor, cu atât mai
mult cu cât unele necesită anumite condiţii de recoltare şi schimbarea regimului

58
de viaţă înaintea recoltării (o dietă specială, un mod corect de recoltare de către
însuşi pacient, etc).

 Consimţământul pacientului

Este un drept al pacientului să i se ofere toate informaţiile pentru a

înţelege exact ce i se va face, procedura medicală în sine, riscurile şi implicaţiile
manevrei înainte de a consimţi şi a semna că este de acord cu efectuarea
procedurii.

A explica procedura, cum va fi efectuată şi potenţialele riscuri este în

primul rând responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicaţiile
medicului, se va asigura că pacientul le-a înţeles bine şi va verifica dacă
pacientul a semnat consimţământul.

 Măsuri de protecţie:

Măsurile de protecţie trebuie luate atât pentru asistentă cât şi pentru

pacient. După recoltare, produsul trebuie etichetat şi transportat în condiţii
optime, astfel incât să nu afecteze rezultatul.

 RECOLTAREA SÂNGELUI

Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanţe energetice şi

plastice (glucoză, aminoacizi, acizi graşi etc.), săruri minerale, apă şi oxigen.
Totodată sângele transportă şi produsele rezultate din metabolizarea celulară –
uree, acid uric, amoniac, CO2 etc.

Scopul recoltărilor:

- Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.

- Confirmă sau infirmă diagnosticul clinic.
- Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.
- Confirmă vindecarea.
- Semnalează apariţia îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor
sănătoase purtătoare de germeni patogeni.
59
Metode de recoltare:
 Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii,
puncţia halucelui sau a călcâiului la copil.
 Puncţie venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau
bazilică) sau orice venă accesibilă.
 Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală,
carotidă).

Materiale necesare:
Pentru puncţia capilară:
- Ace sterile.
- Tampoane de vată.
- Alcool 900.
- Hârtie de filtru.
- Pipete Potain – pentru numărarea elementelor figurate.
- Lame degresate şi lamele – pentru frotiuri.
- Tăviţă renală.
- Mănuşi de protecţie.

Pentru puncţia venoasă sau arterială:

- Ace şi seringi sterile.
- Tampoane de vată.
- Alcool.
- Garou sau bandă Esmarch.
- Pernă elastică cu material de protecţie.
- Recipiente de recoltare.
- Substanţe anticoagulante: heparină, citrat de sodiu 3,8%, oxalat de
potasiu, fluorură de sodiu, EDTA.
- Tăviţă renală.
- Mănuşi de protecţie.
- Medii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză
semilichidă).

Pregătirea bolnavului:
Pregătirea psihică:
- Se anunţă cu 24 de ore înainte.

60
 - Se explică necesitatea tehnicii.
- Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul
recoltării.
- Se solicită colaborarea.
- Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce
urmează a fi făcute – la indicaţia medicului se poate administra medicaţie
calmantă.
- Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.
- Se obtine consimtamantul informat.

Pregătirea fizică:
- Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.
- Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.
- Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
- Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.
- Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
- Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în
extensie, sprijinit pe pernă elastică.
- Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul
sprijinit în extensie şi supinaţie.
- Stabilirea locului puncţiei venoase:
- Se alege braţul pentru puncţie.
- Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.
- Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.
- Recoltarea sângelui prin puncţie capilară:
- Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
- Îmbracă mănuşile de protecţie.
- Se aseptizează degetul inelar cu tampon cu alcool.
- Nu se freacă degetul.
- Se aşteaptă evaporarea alcoolului.
- Se înţeapă pulpa degetului perpendicular pe pliurile cutanate.
- Se şterge uscat (tampon uscat, hârtie de filtru) prima picătură de sânge.
- Se lasă să se formeze o nouă picătură din care se recoltează cu pipeta sau
cu lama.
- Se şterge cu tampon cu alcool
- Executarea frotiului din sânge:

61
 - La extremitatea unei lame de sticlă se aplică o picătură de sânge de 3-4
mm diametru.
- Se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 450 pe lamă –
picătura de sânge se întinde prin capilaritate.
- Lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceiaşi înclinaţie şi
antrenând toată picătura fără a o fragmenta.
- Se agită lama pentru uscare.
- Se etichetează (sau se notează pe spatele lamei cu creion dermatograf).
- Se trimite la laborator.

Recoltarea sângelui prin puncţie venoasă:

- Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
- Îmbracă mănuşile de protecţie.
- Se aplică garoul.
- Se palpează locul puncţiei.
- Se dezinfectează cu tampon cu alcool.
- Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să
rămână cu el închis.
- Se puncţionează vena în condiţii de asepsie perfectă, pe direcţia axului
longitudinal, împingând acul 1-1,5 cm în lumenul venei.
- Se aspiră sângele în seringă, eprubetă, alt recipient etc.
- Se desface garoul şi se cere bolnavului să deschidă pumnul.
- Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul.
- Se menţine tamponul 1 cca. 10 minute fără a îndoi braţul.

Incidente şi accidente:
- Hematom.
- Perforarea venei.
- Ameţeli.
- Paloare accentuată.
- Lipotimie.
- Colaps.

Recoltarea sângelui venos prin sistem vacutainer:

Metoda asigură confortul bolnavului, calitatea probei recoltate şi
securitatea personalului medical.

62
 Se foloseşte un tub holder la care se ataşează acul de puncţie prin
înfiletare.
La tubul holder se adaptează tuburi vaccuumtainer – cu dopuri de diferite
culori convenţionale:
- Roşu şi portocaliu – pentru recoltări biochimice.
- Negru – pentru VSH.
- Bleu – pentru determinări de coagulare, fibrinogen, TQ.
- Mov – pentru determinări hematologice.
- Verde – cu heparină – pentru recoltări biochimice.
- Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel
încât diafragma gumată a dopului să fie străpunsă.
- După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu
aditivul.
- Se procedează la fel cu toate tuburile necesare recoltării.

Ordinea de umplere a tuburilor:

- Tuburi fără aditivi.
- Tuburi pentru probe de coagulare.
- Alte tuburi cu diverşi aditivi.
- Se etichetează tuburile şi se trimit la laborator.

Determinarea glicemiei cu teste reactive:

- Determinarea glicemie se poate face cu: teste reactive, bandelete reactive,
stripsuri.
- Sunt metode enzimatice.

Citirea se face vizual prin comparaţie cu o scară de culori sau electronic –

Glucometru, Roflolux etc.
Substanţele chimice imprimate îşi schimbă culoarea în contact cu zahărul.
Picătura de sânge se aşează în centrul zonei mono sau bicolore.
Depunerea picăturii se face prin atingerea uşoară a capătului reactiv al
bandeletei.
Se evită frecarea pulpei degetului de babdeletă.
Se cronometrază timpul până la îndepărtarea sângelui în funcţie de tipul
testelor:

63
 - 60’’ – pentru Hemoglucotest.
- 30’’ – pentru Glucostix.

Îndepărtarea sângelui se face prin ştergere cu tampon, absorbţie cu hârtie

de filtru, jet de apă.
Se compară culoarea cu cea de pe panglica de control şi se obţine valoarea
glicemiei respective.
Se pot folosi şi aparate cu afişaj electronic – test rapid şi precis. Rezultatul
se obţine în 45’’.
Îngrijirea bolnavului după recoltare:
- Se şterg tegumentele. Se schimbă lenjeria murdară.
- Se asigură o poziţie comodă.
- Se aplică comprese reci la locul puncţiei în caz de dureri, hematom,
inflamaţii

 Echografiea abdominale
Echografia abdominală este un examen de rutină ce se efectuează cu
scopul de a evidenția prezența unor fisuri intestinale.

Avantajul acestei examinări îl constituie faptul că este una neinvazivă, nu

necesită internare în spital, iar pregătirea pacientului este minimă.

Materialele necesare efectuării examinării sunt: gel pentru realizarea

contactului cu tegumentul, prosop textil sau din hârtie, foaie de observație
sau biletul de trimitere cu indicația pentru echografie.

Asistenta medicală va pregăti psihic pacientul: îl va identifica și informa

de necesitatea și inofensivitatea examenului echografic și îl informează că
examenul se poate repeta fără niciun risc ori de câte ori este nevoie. Se obțin
informații despre eventualele alergii la latex și se obține consimțământul
informat al pacientului.

Pregătirea fizică constă în luarea măsurilor de îndepărtare a gazelor ce se

interpun în fața fluxului de unde ultrasonice și de inspectare a zonei

64
 abdominale pentru a nu exista leziuni, răni sau bandaje deoarece aplicarea
gelului este necesară pe tegumentul integru.

Participarea asistentei medicale la efectuarea examenului echografic

abdominal:

- însoțește pacientul la serviciul echografic;

- înmână medicului foaia de observație cu indicația de examinare;

- predă pacientul asistentei de la echografie, care-l va poziția în funcție de

indicația medicului;

- medicul examinator va aplica gelul pe suprafața abdomenului și cu

ajutorul transductorului va vizualiza eventualele fisuri prezente în
anatomia intestinului;

- se îndepărtează gelul de pe abdomenul pacientului cu ajutorul unui

prosop.

Îngrijirea pacientului:

- asistenta medicală ajută pacientul să se îmbrace și-l însoțește înapoi în

salon;

- îl supraveghează în continuare și-i monitorizează funcțiile vitale.

 Ecografia pelvină

Ecografia este o metoda de investigatie extrem de utila, noninvaziva,

lipsita de riscuri pentru sanatate, deoarece nu foloseste radiatii ionizante.
Prin ecografia pelvina se investigheaza, la femeie: vezica urinara, ovarele,
uterul, colul uterin, trompele uterine, iar la barbat: vezica urinara, prostata si
veziculele seminale. In cazul femeii gravide, metoda este folosita pentru a
monitoriza evolutia sarcinii si starea fatului.

65
 Ecografia pelvina foloseste acelasi principiu ca si celelalte tipuri de
ecografie: un transductor care emite ultrasunete (sunete cu frecventa inalta, peste
20.000 de Hz, in cazul examinarii de 1-5 Mhz), este plasat pe abdomen. La
impactul cu structurile organismului se produc ecouri, care sunt captate de
acelasi transductor si transmise unui computer care le analizeaza, generand
imagini care sunt proiectate in timp real pe un monitor, putand fi studiate pe loc,
stocate sau imprimate.

In ecografia pelvina transductorul poate fi plasat pe abdomen, dar si in interiorul

organismului, pentru a obtine imagini de o mai mare acuratete. Astfel, poate fi
introdus in interiorul rectului, la barbat, pentru examinarea prostatei sau
intravaginal la femeie, pentru studierea organelor genitale interne.
Indicatiile ecografiei pelvine

Ecografia pelvina este indicata in cazul femeilor si barbatilor pentru

dignosticarea hematuriei (prezentei de sange in urina) sau a altor probleme
urinare (de exemplu, infectii repetate sau semne de obstructie), pentru a observa
modul in care se goleste vezica urinara (se face o ecografie inainte si dupa
golirea acesteia, pentru a se observa daca se goleste complet).Ecografia pelvina
este recomandata si in cazul unor formatiuni tumorale in pelvis, descoperite la
examenul clinic sau a durerilor abdominale persistente, de cauza neclara.

In cazul femeilor, ecografia pelvina este indicata:

● pentru precizarea cauzei unei dureri abdominale (fie ca este o durere
persistenta, fie ca este o durere intensa, aparuta brusc, ce ar putea anunta o
urgenta chirurgicala, ca o sarcina intrauterina rupta sau o torsiune ovariana);
● pentru a elucida originea unei hemoragii vaginale (in afara menstruatiei sau la
femeile aflate la menopauza) sau in cazul unei menstruatii abundente, in boala
inflamatorie pelvina. (Termen general, boala inflamtorie pelvina se refera la
inflamatia organelor genitale feminine pelvine, adica ovar, uter, trompe uterine,

66
manifestata prin durere abdominala inferioara, febra , tulburari menstruale,
secretie vaginala anormala ca aspect sau miros);

● pentru elucidarea cauzei unei infertilitati;

● pentru studierea formei, marimii uterului, grosimii endometrului (stratul care

captuseste uterul), formei si marimii ovarelor, daca exista suspiciunea unor
mase (tumori sau chisturi) pe uter sau ovar.

Ecografia poate diferentia o masa tumorala (solida) de una chistica (cu

continut lichid), dar nu poate preciza daca o tumora este benigna sau maligna
(canceroasa), pentru aceasta fiind necesara o biopsie, care poate fi practicata cu
ocazia ecografiei.
In ecografia pelvina obisnuita nu sunt necesare restrictii deosebite inainte
de realizarea acesteia. Pacientul trebuie, totusi, sa aiba vezica urinara plina
(pentru aceasta trebuie sa bea 2-3 pahare cu apa inainte cu o ora de
examinare).Vezica urinara plina impinge, indeparteaza ansele intestinale cu
continut gazos, care ar altera imaginea.

Ecografia trebuie facuta la cel putin doua zile distanta dupa o examinare
radiologica cu bariu (acesta interfera cu actiunea ultrasunetelor). Se indeparteaza
hainele din zona respectiva, se aplica pe piele un gel, pe care se plaseaza
transductorul, care va fi miscat de-a lungul abdomenului. Pacientului i se poate
cere sa isi schimbe pozitia, sa stea nemiscat, sa isi tina respiratia. In total
examinarea dureaza circa 20-30 de minute.

 Ecografia transvaginală este ecografia realizată cu ajutorul unei

sonde ecografice care se introduce în vagin şi care permite vizualizarea
organelor genitale interne şi a unei sarcini incipiente.
Pentru ecografia transvaginală nu este necesară o pregătire specială.
Pacienta este rugată să urineze înainte de examinare. Tot anterior examinării,
medicul îţi pune câteva întrebări legate de:

67
 oultima menstruaţie
o numărul de sarcini/naşteri
o existenţa unei sarcini
o simptomele pe care le ai
o rezultatele analizelor de rutină
o operaţii chirurgicale realizate anterior.
Ecografia transvaginala are indicaţii în :
o bolile ovariene
o inducerea ovulaţiei
o pentru studiul unor leziuni care nu pot fi vizualizate pe cale
transabdominală.
Ovarele - în condiţii normale se vizualizează greu prin ecografia abdominală,
dar ecografia transvaginală permite vizualizarea lor în 80% din cazuri

 Externarea pacientului

Momentul externării bolnavului se stabileşte de medicul curant, dupa ce a

constatat vindecarea sau ameliorarea stării pacientului.

Medicul va completa epicriza care este un rezumat al internării în care se

specifică ce investigaţii a efectuat bolnavul, rezultatele analizelor şi tratamentele
aplicate cu medicamente, intervenţii chirurgicale, se va trece atât în epicriză cât
şi pe prima parte a foii de observaţie starea la ieşirea din spital care ar putea fi:

-Vindecat, ameliorat, transferat, decedat.

Rolul asistentului medical: - anunţă familia în cazul pacienţilor vârstnici şi

copiilor, trimite foaia de observaţie la secretariatul clinicii pentru a fi scos din
evidenţă şi a se întocmi biletul de ieşire cu scrisoarea de recomandare pentru
medicul de familie, anunţă magazia să elibereze efectele pacientului, înmânează
pacientului toate documentele necesare parafate de medic şi ştampilate la biroul
secretariat al spitalului. Pacientul va primi şi reţeta dată de medic cu privire la
tratamentul care trebuie continuat acasă, asistentul va educa pacientul asupra
respectării tratamentului în cazul bolilor cronice, a regimului alimentar şi de
viaţă pentru a se preveni complicaţiile sau recidiva bolii.

68
 CAPITOLUL IV PREZENTAREA CAZURILOR

4.1. CAZUL I

CULEGEREA INFORMATIILOR

1.Informatii sociale :

Nume , prenume :P.N.

Data nasterii :17-10-1967 .
Data internarii : 20-11-2017.
Data externarii : 24-11-2017.
Adresa :localitatea Vaculeti , sat Santa Mare .
Situatia familiala : casatorita .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii :metroragie cu cheaguri , polakiurie , dureri colicative la
nivelul hipogastrului , tegumente palide , tahipnee ( 22 respiratii /minut ) ,
tahicardie ( 91 batai / minut ) , tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) ,
anxietate , insomnie , anorexie , inapetenta .
Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept .
Diagnostic la 24 ore : ovar drept polichistic .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie
si contacti .
Mama : 60 de ani , stare de sanatate buna .
Tatal : 61 de ani , stare de sanatate buna .
Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani , ciclu regulat , flux
normal ; nici o nastere , nici un avort .
Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului ,
senzatie de balonare abdominala si polakiurie ; a efectuat din proprie initiativa
un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept , motiv
pentru care se interneaza
2.Informatii fizice : Greutate : 47 kg . Inaltime : 1,65 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
- aspectul gurii : normal conformata ;
- aspectul limbii : roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , incompleta , 2 carii ;

69
 - aspectul parului : tuns scurt , ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- semne particulare : nu prezinta ;
- probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 22
respiratii /minut ) ;
- probleme cardiace : T.A.= 100/ 40 mm Hg , tahicardie ( 91 pulsatii
/ minut ) ;
- probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin
constipatie ;
- probleme neuropsihice : anxietate .
- probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux
prelungit ce prezinta cheaguri .
Membre :
 aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
 semne particulare : nu prezinta ;
 mobilitatea articulatiilor :buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus , anorexie , inapetenta .
Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate :fructe ( mere ) .
Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :
Scaun :
- recipient folosit : W.C.-ul .
- numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile .
- aspectul scaunului :omogen .
- folosirea laxativelor : uneori .
Urina :
= recipient sanitar folosit : W.C.
= frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi .
= aspectul urinii : clar , transparent , de culoare galben – deschis .

70
 Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si
durata 7-8 zile .
5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti .
Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .
6. Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .
Probleme privind somnul : insomnie .
Utilizeaza sedative : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare : oral .
Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .
8.Informatii medicale :
Grupa sanguina : AII , Rh + .
Nu prezinta alergii .
9.Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi
ASPIRINA 1tb /zi
DIAZEPAM 1tb /zi
DIPIRIDAMOL 3tb/zi
GLUCOZA 500 ml
DULCOLAX 1tb /zi

71
- Examen sumar de urină:

Acid ascorbic Negativ

Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1010

- Examen de laborator:

Valori normale
Glucoză 99 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,4 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 38,4 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 11,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 12 mm/lh

72
 DATA :22-11-2017 ZIUA 1

Nevoia Diagnostic de Obiectiv Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

nursing
1.Nevoia Eliminare Reluarea -observarea eliminarilor -administrarea la Fluxul menstrual
de a vaginala in fluxului menstruale: flux prelungit in indicatia medicului de a fost regulat .
elimina cantitate si menstrual in cantitate de 100 ml insotit de Diclofenac supozitoare
cantitate decurs de 24 dureri ; 3/zi .
neadecvata, ore . -aplicarea pansamentului
manifestata prin absorbant ;
metroragii si -schimbarea pansamentului;
dismenoree, -observarea, masurarea si
datorita notarea in foaia de observatie a
dezechilibrului T=36,7 grade ;
endocrin si R=22resp/min;
procesului P=90 /minut;
inflamator . T.A.=100/50 mm Hg ;
-pregatirea instrumentarului
necesar recoltarii de sange .
2.Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea tegumentelor si -administrarea de Interventiile
de a ritmului coloratiei mucoaselor ; Aspirina 1/2 tableta /zi continua pana la
respira si a respirator si normale a -aplicarea unor tehnici de atingerea
avea o circulator , tegumentelor favorizare a circulatiei prin obiectivului.
buna manifestat prin si exercitii pasive , masaj ;
circulatie piele palida , mucoaselor -administrare de lichide calde ,
tahipnee si in timp de 7 ceaiuri pentru stimularea
tahicardie , zile . circulatiei periferice ;
datorata -masurarea respiratiei : 22
73
 oboselii . respiratii / minut .
3.Nevoia Insomnie Combaterea -asistenta urmareste somnul -administrare de Interventiile
de a dormi datorata insomniei in pacientei ; Diazepam 1 tableta seara continua pana la
si a se epuizarii , timp de 8 -invata pacienta sa practice . atingerea
odihni manifestata prin ore . tehnici de relaxare , exercitii obiectivului.
somn respiratorii inainte de culcare ;
insuficient -schimbarea lenjeriei de pat si
cantitativ si corp ;
calitativ , ochi -aerisirea salonului ;
incercanati . -servirea pacientei cu ceai de tei
cald inainte de culcare ;
-incurajarea pacientei in
legatura cu evolutia bolii pentru
a combate insomnia si teama .
4.Nevoia Anxietate , Combaterea -asistenta observa starea psihica -administrarea de Anxietatea a fost
de a evita manifestata prin anxietatii in a pacientei ; Diazepam 1 tableta /zi . combatuta in
pericolele ingrijorare , cel putin 6 -se explica pacientei tehnicile timpul propus .
frica , datorita ore . necesare pentru vindecarea
lipsei bolii;
cunoasterii -se incurajeaza pacienta si i se
privind evolutia explica necesitatea si
bolii si importanta unei eventuale
mediului interventii chirurgicale .
necunoscut
spitalizarii .
DATA 23 –11- 2017 ZIUA 2
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

74
 nursing
1.Nevoia Eliminare Restabilirea diurezei -urmarirea diurezei si -administrare de Glucoza Frecventa
de a urinara normale in decurs de notarea in foaia de 10 % , 500 ml /zi i.v. mictiunilor a fost
elimina insuficienta in 24 ore . observatie: 1500 ml normalizata in
cantitate redusa /24 ore ; timpul propus .
, manifestata culoare galben
prin polakiurie deschis ;
, datorita -hidratarea pacientei
compresiunii cu lichide
pe rinichi. caldute,ceaiuri;
-pregatire fizica si
psihica pentru
recoltarea examenului
sumar de urina.
2.Nevoia Alterarea Recapatarea coloratiei -observarea Interventiile
de a respira ritmului normale a tegumentelor si continua pana la
si a avea o respirator si tegumentelor si mucoaselor ; atingerea
buna circulator , mucoaselor in timp de -aplicarea tehnicilor obiectivului.
circulatie manifestat prin 4 zile . de favorizare a
piele palida , circulatiei , exercitii
tahipnee , pasive si masaj ;
tahicardie , -administrare de
datorita lichide caldute pentru
oboselii . stimularea circulatiei
periferice .
3.Nevoia Anorexie , Recapatarea apetitului -urmarirea si notarea -administrarea de Anorexia a fost
de a bea si manifestata si hidratarea pacientei bilantului ingesta – vitamine : B1, B6, B12, 1 combatuta in
a manca prin scaderea in maxim 24 ore . excreta ; f/zi , timp de 2 saptamani timpul propus .
75
 apetitului , -se masoara greutatea .
scadere corporala a pacientei ;
ponderala , -se asigura linistea si
deshidratare, confortul in timpul
datorata bolii. servirii mesei ;
-se incearca pe cat
posibil ca pacienta sa
primeasca alimentele
preferate ;
-se stabileste un orar
fix pentru servirea
mesei , avandu-se in
vedere respectarea
orelor de somn.
4.Nevoia Probabilitatea Sa se previna aparitia -supravegherea atenta Nevoia de a evita
de a evita atingerii complicatiilor pe a pacientei timp de 24 pericolele a fost
pericolele integritatii perioada spitalizarii . ore ; combatuta .
fizice , -i se explica pacientei
manifestata circuitele septic si
prin risc de aseptic ale spitalului ,
infectie , modul de functionare
datorita al robinetelor , wc-
spitalizarii . urilor ;
-se invata pacienta sa
respecte igiena pentru
evitarea infectiilor
intraspitalicesti
DATA : 24 –11- 2017 ZIUA 3
76
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
nursing
1.Nevoia Tulburari de Restabilirea tranzitului -administrare de -administrare de Pacienta P.N. si-a
de a tranzit intestinal
intestinal in maxim 8 alimente semisolide : Dulcolax 1 tableta /zi restabilit tranzitul
elimina , manifestate ore. pireuri , supe dimineata . intestinal in
prin constipatie, strecurate de legume ; timpul propus .
datorita bolii . -explicarea pacientei
necesitatea de a face
miscare pentru a
putea evita tulburarile
de tranzit intestinal ;
-administrare de
ceaiuri laxative :
crusin o cana /zi pe
stomacul gol .
2.Nevoia Insomnie , Combaterea insomniei -se asigura pacientei -administrare de Pacienta P.N. se
de a dormi datorata bolii , in timp de 8 ore . liniste si confort Diazepam 1 tableta /zi , odihneste normal
si a se manifestata prin pentru somn adecvat seara . cantitativ si
odihni somn agitat , cantitativ si calitativ ; calitativ;
ochi incercanati -se asigura lenjerie de obiectivul a fost
si facies crispat pat si de corp curata , atins .
. calcata pentru
evitarea
disconfortului;
-se asigura aerisirea
si mentinerea unei
temperaturi si
umiditati a camerei
77
 adecvate pentru un
somn odihnitor .
3.Nevoia Alterarea Recapatarea coloratiei -i se arata unele -administrare de Pacienta P.N.
de a ritmului normale a tehnici de relaxare , Dipiridamol 3 tablete /zi respira normal ,
respira si a respirator si tegumentelor si de respiratie , inainte per os . iar tegumentele si
avea o circulator , mucoaselor in timp de de culcare ; mucoasele au
buna manifestat prin 2 ore . -pacienta este insotita coloratie normala
circulatie piele palida , sa faca miscare in aer ; obiectivul a fost
tahipnee , liber 1/2 ora inainte realizat.
tahicardie de culcare ;
datorita bolii . -pacientei i se
efectueaza usoare
exercitii de masaj
pentru restabilirea
circulatiei periferice .

78
Epicriză
Pacienta internată pe secţia O.G. a Spitalului Județean Botoșani cu dureri
pelvine colicative violente, cefalee, astenie, inapetenţă.
Pe parcursul celor 3 zile de spitalizare a urmat tratament cu antibiotic,
antitermice, vitamine, uterotonice, tratament stabilit pe baza analizelor de
laborator şi în urma investigaţiilor paraclinice.
În urma repausului la pat, îngrijirilor de nursing şi tratamentului
medicamentos pacientei i se ameliorează durerile pelvine, circulaţia revine la
normal, dispare cefaleea. Procesul de îngrijire, la început a decurs puţin mai
greu datorită agitaţiei, nervozităţii pacientei, dar odată ce starea generală s-a
îmbunătăţit, pacienta a conştientizat faptul că respectând regimul alimentar,
tratamentul şi evitarea eforturilor va împedica apariţia complicaţiilor şi se va
ameliora simptomatologia.
Şi starea psihică a pacientei s-a îmunătăţit, ea devenind mai comunicativă
atât cu echipa medicală cât şi cu colegele de salon, exprimându-şi liber emoţiile,
temerile, fiind mai optimistă, mai bine dispusă şi dornică de a cunoaşte cât mai
multe despre boală şi tratament.
Pacienta se externează, după 3 zile de spitalizare cu o stare generală bună, nu
mai prezintă sângerări, este sub tratament medical şi cu următoarele
recomandări la externare:
- repaus fizic şi sexual ; igienă locală şi general zilnică; control medical
periodic.
Este aşteptată de familie pentru a o conduce acasă, ea este optimistă, plină de
viaţă şi de speranţe.

79
4.2. CAZUL II
CULEGEREA INFORMATIILOR
1.Informatii sociale :
Nume , prenume : A.F.
Data nasterii :10-XII –1952 .
Data internarii :8-III- 2017 .
Data externarii :11 –III- 2017.
Adresa : comuna Vladeni , judet Botosani .
Situatia familiala : casatorita , un copil .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului ,
menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica .
Diagnostic de trimitere : chist de 8 mm pe ovarul stang, ovarul drept perzinte
minichisturi .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie
si contacti .
Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola .
Interventie chirurgicala : da ; apendicita .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux
normal .
Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale ,
balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri
slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni.
2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- aspectul gurii : normal conformata ;
- aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ;
- aspectul limbii : alb-galbui ;
- aspectul parului : ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale :nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
- aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
- semne particulare :in fosa iliaca dreapta ;

80
 - probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24
respiratii / minut ) ;
- probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale ,
apetit redus ;
- probleme neuro-psihice : anxietate ;
- probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux
prelungit ce prezinta cheaguri ;
Membre :
 aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
 semne particulare : nu prezinta ;
 mobilitatea articulatiilor : buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus .
Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate : fructe .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :
Scaun :
~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ;
~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ;
~ aspectul scaunului : neomogen ;
~ folosirea laxativelor : da .
Urina :
# recipient sanitar : W.C .
# frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi ;
# aspectul urinii : clar , galben deschis .
Menstra : Ciclu neregulat , cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .
5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti .
Se piaptana .
Se imbraca si se dezbraca singura .
6.Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn : 4-5 ore .
Probleme privind somnul : somn agitat .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

81
7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare :oral .
Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta.
Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat
dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .
Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine
de boala sa .
8.Informatii medicale :
Grupa sanguina : AII , Rh -.
Alergii : nu prezinta .
9.Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
DIAZEPAM 1tb /zi
ALGOCALMIN 1f/zi
DIPIRIDAMOL 3tb/zi
DULCOLAX 1tb /zi
DICLOFENAC 3 /zi
PENICILINA G 1000000U.I./6 ore

- Examen sumar de urină:

Acid ascorbic Negativ

Bilirubina Negativ
Corpi cetonici Negativ
Glucoza Negativ
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriţi Negativ
Densitate urinară 1010

82
- Examen de laborator:

Valori normale
Glucoză 99 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,4 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 38,4 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 11,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 12 mm/lh

83
DATA : 9-03-2017 ZIUA 1
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII INTERVENTII EVALUARE
NURSING DELEGATE
1.Nevoia Eliminare menstruala Reluarea -observarea eliminarilor -Diclofenac Inteventiile
de a in cantitate si calitate fluxului menstruale , notarea aspectului supozitoare 3/zi ; continua pana la
elimina neadecvata , menstrual in si cantitatii acestora ; -Penicilina G realizarea
manifestata prin decurs de 24 -se invata pacienta folosirea 1000000u.i./6ore obiectivului
menoragii, datorata ore . corecta a tampoanelor propus.
dezechilibrului absorbante ;
endocrin si procesului -se asigura un mediu adecvat
inflamator . ferit de umezeala si frig .
2.Nevoia Durere manifestata Combaterea -observarea caracteristicilor -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost
de a evita prin facies crispat , durerii in durerii : colicativa , la nivelul ameliorata in
pericolele tahicardie , tahipnee , decurs de 24 hipogastrului , cu iradiere la timpul propus .
datorata bolii ore . nivelul fosei iliace drepte ;
-se asigura pacientei repaus la
pat in pozitie confortabila : D
.D .
3.Nevoia Insomnie manifestata Combaterea -observarea continutului si -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost
de a dormi prin ochi incercanati , insomniei in calitatii somnului ; seara . combatuta in
si a se facies crispat , decurs de 24 -aerisirea camerei inainte de timpul propus .
odihni datorata bolii . ore . culcare ;
-asigurarea unor conditii
adecvate de odihna

84
 corespunzatoare;
-lenjerie de pat si corp curate ;
-linistirea psihica a pacientei ;
-temperatura si umiditate ale
camerei corespunzatoare.
4.Nevoia Alterarea ritmului Recapatarea -aerisirea salonului dimineata -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile
de a respirator si circulator respiratiei si si seara ; per os . continua pan la
respira si a , manifestat prin piele coloratiei -sfatuirea pacientei sa evite atingerea scopului
avea o palida , tahipnee , tegumentelor stresul , frigul ; propus .
buna tahicardie , datorata in limite -invatarea pacientei a
circulatie bolii . normale in tehnicilor de respiratie inainte
decurs de 24 de culcare (inspir pe nas si
ore . expir pe gura );
-efectuarea de masaje usoare
pentru stimularea circulatiei
periferice .
DATA : 10-03 –2017 ZIUA 2
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII INTERVENTII EVALUARE
NURSING DELEGATE
1.Nevoia Constipatie datorata Pacienta sa- -urmarirea si notarea in foaia -Dulcolax 1tb /zi . Pacienta are
de a alimentatiei si reia de observatie a scaunelor restabilit tranzitul
elimina inadecvate , tranzitul (aspect de fecalom , culoare intestinal .
manifestata prin intestinal brun inchis ) ;
absenta scaunelor de 2 fiziologic in -administrarea de ceai laxativ;

85
 zile . decurs de 24 -administrarea de lichide :
ore . ceaiuri , supe strecurate .
2.Nevoia Alterarea ritmului Recapatarea -sfatuirea pacientei sa evite Pacienta respira
de a circulator si respirator respiratiei si
stresul; normal.
respira si a , manifestat prin piele coloratiei -asigurarea aerisirii salonului ,
avea o palida , tahipnee , normale a temperaturii si umiditatii
buna tahicardie datorata tegumentelor adecvate ;
circulatie bolii . in decurs de -se invata pacienta unele
24 ore . tehnici de respiratie inainte de
culcare ;
-se efectueaza pacientei masaj
pentru stimularea circulatiei
periferice .
3.Nevoia Durere manifestata Combaterea -se observa caracteristicile -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost
de a evita prin facies crispat , durerii in durerii : colicativa , la nivelul combatuta in
pericolele tahipnee , datorata decurs de 2 hipogastrului cu iradiere la timpul propus .
bolii . ore . nivelul fosei iliace drepte ;
-se asigura pacientei o pozitie
comoda: D.D. cu genunchii
flectati .
DATA : 11-03 –2017 ZIUA 3
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII INTERVENTII EVALUARE
NURSING DELEGATE
1.Nevoia de Eliminare urinara Restabilirea -urmarirea si notarea in foaia Frecventa

86
a elimina insuficienta , diurezei de observatie a diurezei : 1500 mictiunilor a fost
manifestata prin normale in ml /24 ore , culoare galben normalizata in
polakiurie datorata decurs de 24 deschis ; timpul propus .
compresiei pe rinichi ore . -se invata pacienta cum sa
. urineze ;
-se efectueaza examenele
urinare ;
-se administreaza pentru
hidratare ceaiuri caldute.
2.Nevoia de Insomnie , manifesta Combaterea -se observa somnul pacientei : -Diazepam 1 tb /zi Pacienta doarme si
a dormi si a prin oboseala , ochi insomniei in insuficient calitativ si seara se odihneste
se odihni incercanati datorata timp de 24 cantitativ ; corespunzator.
bolii . ore . -se asigura conditii optime
unui somn corespunzator ;
-se aeriseste salonul ;
-temperatura si umiditate
adecvate ;
-lenjerie de pat si corp
adecvate anotimpului ;
-schimbarea lenjeriei de pat si
corp .

87
Epicriză
Pacienta internată pe secţia O.G. a Spitalului Județean Botoșani cu dureri
pelvine colicative violente, cefalee, astenie, inapetenţă.
Pe parcursul celor 3 zile de spitalizare a urmat tratament cu antibiotic,
antitermice, vitamine, uterotonice, tratament stabilit pe baza analizelor de
laborator şi în urma investigaţiilor paraclinice.
În urma repausului la pat, îngrijirilor de nursing şi tratamentului medicamentos
pacientei i se ameliorează durerile pelvine, circulaţia revine la normal, dispare
cefaleea. Procesul de îngrijire, la început a decurs puţin mai greu datorită
agitaţiei, nervozităţii pacientei, dar odată ce starea generală s-a îmbunătăţit,
pacienta a conştientizat faptul că respectând regimul alimentar, tratamentul şi
evitarea eforturilor va împedica apariţia complicaţiilor şi se va ameliora
simptomatologia.
Şi starea psihică a pacientei s-a îmunătăţit, ea devenind mai comunicativă atât cu
echipa medicală cât şi cu colegele de salon, exprimându-şi liber emoţiile,
temerile, fiind mai optimistă, mai bine dispusă şi dornică de a cunoaşte cât mai
multe despre boală şi tratament.
Pacienta se externează, după 3 zile de spitalizare cu o stare generală bună, nu
mai prezintă sângerări, este sub tratament medical şi cu următoarele
recomandări la externare:
- repaus fizic şi sexual ; igienă locală şi general zilnică; control medical
periodic.
Este aşteptată de familie pentru a o conduce acasă, ea este optimistă, plină de
viaţă şi de speranţe.

88
4.3. CAZUL III
CULEGEREA INFORMATIILOR
1. Informatii sociale :
Nume , prenume : L.M.
Data nasterii : 4-05 –1963 .
Data internarii : 9-01 –2017.
Data externarii : 11-01 –2017.
Adresa : localitatea Costesti , strada Crinului , bloc D2, scara C.
Situatia familiala : casatorita , 3 copii .
Ocupatia : salariata .
Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri ,
polakiurie , dureri la nivelul hipogastrului , stare febrila , tegumente palide ,
tahipnee ( 24 respiratii /minut ) , tahicardie ( 90 batai /minut ) , anxietate ,
anorexie , inapetenta , insomnie
Diagnostic de trimitere : SOP .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C.si alte boli infecto-
contagioase in familie si contacti .
Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .
Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani , ciclu regulat ,
flux normal , 3 nasteri , 3 avorturi .
Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii , dureri in
regiunea hipogastrica , mictiuni frecvente .De o luna prezinta stare subfebrila ,
fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se
stabileste diagnosticul de ovar chistic drept .
Da , a mai suferit o interventie chirurgicala .
Da , a mai fost internata .
Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .
Probleme financiare cauzate de boala : nu are .
2.Informatii fizice :
Greutate :63 kg .
Inaltime : 1,70 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- aspectul gurii :rotunda , normal conformata ;
- aspectul limbii :roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , prezinta carii ;

89
 - aspectul parului :ingrijit ;
- aspectul nasului :ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii
/minut ) ;
= probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in
fosa iliaca dreapta ;
= probleme cardiace : T.A.= 9-/40 mm Hg , tahicardie ( 90 batai /minut ) ;
= probleme neuro-psihice : anxietate ;
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit si
interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri ;
Membre :
 aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
 semne particulare : nu prezinta ;
 mobilitatea articulatiilor : buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus , anorexie , inapetenta .
Numarul meselor :2-3 /zi .
Alimente preferate :spaghete cu branza .
Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :
Scaun :
~ recipient folosit :W.C.comun ;
~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile ;
~ aspectul scaunului : fecale omogene ;
~ folosirea laxativelor : nu .
Urina :
# recipient sanitar folosit :W.C comun ;
# frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi ;
# aspectul urinii :clar , transparent .
Menstra :
- ciclu neregulat .

90
 5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti singura .
Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca : incet , forta fizica fiind redusa .
6.Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .
Probleme privind somnul :insomnie .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare : oral .
Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza
tot ceea ce tine de boala .
8.Informatii medicale :
Alergii : nu prezinta .
Grupa sanguina : O I, Rh +.
9 .Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
VITAMINA K 1f/zi
ALGOCALMIN 1f/zi
DIAZEPAM 1tb /zi
PENICILINA G 1000000 U.I.
DULCOLAX 1tb /zi
- Examen de laborator:
Valori normale
Glucoză 99 mg./dl. 65 – 120 mg/dl
Uree 26 mg/dl. 15,0 – 45,0 mg/dl
Creatinină 1,4 mg./dl. 6 – 1,3 mg/dl
T.G.O. 25 U/L. 15 – 50 U/L
T.G.P. 27 U/L. 15 – 65 U/L
Fibrinogen 356 mg. % 180 – 350 mg. %
APTT 38,4 ’’ 26 – 36 ’’
Hemoglobină 11,7 g% 11,5 – 17 g%
Hematocrit 31,15 % 35 – 74 %
Leucocite 6300/mm³ 4000-100000/mm³
Ts 2´40˝
Tc 2´55˝
VSH 12 mm/lh

91
DATA : 11-01 –2017 ZIUA 1
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
nursing
1.Nevoia Scurgere menstruala Reglarea -observarea -administrarea de Interventiile continua
de a in cantitate si fluxului menstruatiei:intervale Vitamina K 1 f/zi . .
elimina calitate neadecvata, menstrual in scurte intre menstre , flux
manifestata prin decurs de 24 prelungit 7-8 zile ;
menoragii si ore . -invata pacienta sa aplice
polimenoree, corect tampoanele ;
datorata procesului -explica pacientei
inflamator . necesitatea unei igiene
riguroase .
2.Nevoia Durere , manifestata Combaterea -observarea durerii : -administrare de Interventiile continua
de a evita prin facies crispat , durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1f/zi . .
pericolele tahipnee , datorita decurs de 2 tractiune la nivelul
procesului zile . hipogastrului cu iradiere la
inflamator . nivelul fosei iliace drepte ;
-asigurarea pacientei a
repausului la pat in decubit
dorsal cu genunchii flectati
-incurajarea pacientei si
asigurarea ca durerea se va
ameliora .
3.Nevoia Hipertermie ( 37,8 Recapatarea -masurarea si notarea -administarea de Temperatura s-a
de a grade) manifestata unei temperaturii in foaia de Penicilina 1000000 normalizat in timpul
mentine prin piele fierbinte temperaturi observatie ( 37 , 8 grade ) ; u.i la 6 ore i.m . propus .
temperatura si rosie , datorata normale a -aplicarea de comprese

92
corpului in procesului infectios corpului in reci ;
limite . decurs de 24 -hidratarea pacientei cu
normale ore . lichide caldute pentru
prevenirea deshidratarii ;
-aerisirea salonului ;
-asigurarea unei umiditati
si temperaturi
corespunzatoare .
DATA : 12-01-2017 ZIUA 2
Nevoia Diagnostic de Obiective Inteventii proprii Interventii delegate Evaluare
nursing
1.Nevoia Insomnie Combaterea -observarea calitatii si -administrarea de Insomnia a fost
de a dormi manifestata prin ochi insomniei in cantitatii somnului ; - Diazepam 1 tb /zi inlaturata in timpul
si a se incercanati, facies decurs de 24 inainte de culcare se va seara. propus .
odihni crispat , epuizare , ore . aerisi salonul ;
datorita bolii . -asigurarea unui mediu
corespunzator, unui somn
suficient calitativ si
cantitativ ;
-schimbarea lenjeriei de
pat si corp ;
-temperatura si umiditate
in salon corespunzatoare.
2.Nevoia Scurgere menstruala Reglarea -observarea menstruatiei si -administrarea de Fluxul menstrual a
de a in cantitate si calitate fluxului a eventualelor modificari Vitamina K 1 f/zi . fost reglat .
elimina neadecvata, menstrual in survenite pe parcursul
manifestata prin decurs de 12 ingrijirilor ;

93
 menoragii si ore . -explicarea pacientei
polimenoree datorate necesitatea unei igiene
bolii . riguroase pentru
prevenirea eventualelor
complicatii ;
-ajutarea pacientei si
explicarea tehnica
schimbarii tampoanelor .
3.Nevoia Durere manifestata Combaterea -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in
de a evita prin facies crispat , durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 f/zi timpul propus .
pericolele tahipnee : 24 decurs de 24 tractiune la nivelul i.m .
respiratii pe minut , ore . hipogastrului cu iradiere la
datorata bolii . nivelul fosei iliace drepte ;
-linistirea pacientei si
pozitionarea acesteia in
decubit dorsal cu
genunchii flectati .
DATA : 13 –01 –2017 ZIUA 3
Nevoia Diagnostic de Obiective Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare
nursing
1.Nevoia Probabilitatea Sa se previna -se supravegheaza cu Riscul de complicatii
de a evita atingerii integritatii aparitia atentie pacienta timp de 24 a fost combatut in
pericolele fizice , manifestata complicatiilor ore dupa interventie ; timpul propus .
prin risc de pe perioada -se asigura repaus la pat si
complicatii , spitalizarii . regim hidric timp de 24
datorita interventiei ore;
chirurgicale . -masurarea si notarea

94
 functiilor vitale ;
-supravegherea
pansamentului.
2.Nevoia Tulburari de tranzit Restabilirea -administrarea pacientei a -administrarea de Pacienta L.M . are
de a intestinal , tranzitului alimentelor semisolide : Dulcolax 1 tb /zi . restabilit tranzitul
elimina manifestate prin intestinal in piureuri , supe de legume intestinal .
constipatie , decurs de 8 strecurate ;
datorita bolii. ore . -administrarea de ceaiuri
laxative : crusin .
3.Nevoia Alterarea ritmului Recapatarea -i se explica si i se arata -administrare de Pacienta L.M. si-a
de a respirator si coloratiei unele tehnici de respiratie Dipiridamol 3 tb /zi recapatat coloratia
respira si a circulator , normale a inaiante de culcare ; per os . normala a
avea o manifestat prin tegumentelor -aerisirea salonului ; tegumentelor si are o
buna piele palida , si a unei -asigurarea unei respiratie normala .
circulatie tahipnee , respiratii temperaturi si umiditati
tahicardie , datorita normale in adecvate unei respiratii
bolii. decurs de 1 zi. mai bune ;
-pacienta este sfatuita sa
evite stresul si I se
efectueaza unele exercitii
de masaj usoare pentru
restabilirea circulatiei
periferice .

95
Epicriză
Pacienta internată pe secţia O.G. a Spitalului Județean Botoșani cu dureri
pelvine colicative violente, cefalee, astenie, inapetenţă.
Pe parcursul celor 3 zile de spitalizare a urmat tratament cu antibiotic,
antitermice, vitamine, uterotonice, tratament stabilit pe baza analizelor de
laborator şi în urma investigaţiilor paraclinice.
În urma repausului la pat, îngrijirilor de nursing şi tratamentului medicamentos
pacientei i se ameliorează durerile pelvine, circulaţia revine la normal, dispare
cefaleea. Procesul de îngrijire, la început a decurs puţin mai greu datorită
agitaţiei, nervozităţii pacientei, dar odată ce starea generală s-a îmbunătăţit,
pacienta a conştientizat faptul că respectând regimul alimentar, tratamentul şi
evitarea eforturilor va împedica apariţia complicaţiilor şi se va ameliora
simptomatologia.
Şi starea psihică a pacientei s-a îmunătăţit, ea devenind mai comunicativă atât cu
echipa medicală cât şi cu colegele de salon, exprimându-şi liber emoţiile,
temerile, fiind mai optimistă, mai bine dispusă şi dornică de a cunoaşte cât mai
multe despre boală şi tratament.
Pacienta se externează, după 3 zile de spitalizare cu o stare generală bună, nu
mai prezintă sângerări, este sub tratament medical şi cu următoarele
recomandări la externare:
- repaus fizic şi sexual ; igienă locală şi general zilnică; control medical
periodic.
Este aşteptată de familie pentru a o conduce acasă, ea este optimistă, plină de
viaţă şi de speranţe.

96
 CONCLUZII

NOTA PERSONALA

In urma realizarii acestui proiect , esential de retinut , ca o concluzie finala ,

este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele :
1. respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate ;
2. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului ;
3. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor
intraspitalicesti ;
4. respectarea valorilor umane ;
5. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul
gradului de pregatire ;
6. culegerea , analiza si intocmirea unui plan de ingrijire , sesizand situatiile
de urgenta , posibilele complicatii , precum si ingrijirile potentiale ;
7. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire ;
8. aplicarea confortului , securitatii , eficacitatii in activitate ;
9. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa
timpii invatati : gandire , pregatire , executie , reorganizare , notare ,
transmiterea sarcinilor ;
10.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii ;
11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea
nelinistii ;
12.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace
nefarmacologice ( stimulare cutanata , tehnici de relaxare );
13.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt
primite ;
14.colaborarea permanenta cu pacienta , familia , echipa de sanatate sesizand
, precoce , modificarile aparute in evolutia bolii , precum si modificarile
aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat
medicul ;
15.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare,
respectand intocmai regimul dietetic indicat , facandu-i cunoscute
principiile alimentare necesare .

97