ION DELASTUPARU

CONSTITUTIA
fl
REGULAMENTUL GENERAL
ALE

FRANCMASONERIEI UNIVERSALE
CU UM ISTORIC AL FRANCHASONERIEI
AB ORIGINE MUNDI
if CU EXPLICATIILE NECESARE

.sp
CARTEA Nr. 1

www.dacoromanica.ro
 Toate drepturile rezervate

Toate exemplarele din aceastei editie sunt nu-

merotate dela 1-5000.

Din aceasta editie s'au tras 25 exemplare de

lux pe hartie velinci, numerotate dela 1----25
inclusiv.

www.dacoromanica.ro
 ABREVIATII IN TEXT :

F.'. = francmason
F.'. F.'. = francmasonii, fratii
Ven:. = Venerabil
Comp:. = companion
Disc.'. = discipol
Osp:. = Ospitalier
L.'. = Loja
Tr.'. V.... Trunchiul Vaduvei

www.dacoromanica.ro
 1...G.-.11/1...A.-.A...U.%
Marta Loki Nationale din Romania

Kith' Scotian Antic §i Acceptat

CONSTITUTIA
§1

Regulamentul General

Or .. BUCUREST1
Secretariatul General, Strada Scaune, 29
1923 (E .. V ...)
www.dacoromanica.ro
MARIA LOJA NATIONALA DIN ROMANIA

Prezentul exemplar a lost elibe

F.. ......

membru of Or.%

-
R..

F.. este inscris sub No.--

in tahloul Atelieruhll,

Von

0 ralorul : Seerearul

Semnilura Wale rului :

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUTIUNEA
Marei Loji Nationale din Ronitinia
CAPITOLUL I
Despre Francmasoneria universals si principiile
sale

Francmasoneria este o aliantg universalg ba-

zata pe solidaritate.
In orice imprejurare Masonii isi datoreaia
ajutor, protectiune si asistentg chiar cu riscul
vietii lor.
Francmasonul trebuie sail aminteascg in tot-
deauna, a orice om, chiar care nu este Mason,
este fratele sau.
Francmasoneria are de scop perfectionarea
moralg a omenirei ; ca mijloace, ameliorarea
constants a situatiei materiale si intelectuale a
omenirei.
Deviza Francmasoneriei este: libertate, ega-
litate, fraternitate.
Ea este scoala practicA, templul de inv5,taurg
a acestor trei principii fundamentale ale oricA-
www.dacoromanica.ro
10

rei intovarasiri umane care urmareste dreptatea

$i progresul.
Ea face apel la toate spiritele judicioase, la
toate vointele drepte, care simt nevoia de a se
uni pentru a lucra la perfectionarea morala $i
intelectuala, a omenirei.
Francmasoneria proclama existenta unui
principiu creator, sub numele de Mare le Arhi-
tect al Universului.
Ea nu face intre adeptii sai, nici o distinc-
tiune de nationalitate, de credinta, de rasa, de
opiniune, de avere sau de rang social. Ea nu
le cere cleat sa fie sinceri in urmarirea adeva-
rului, a binelui $i a frumosului $i adanc devotati
binelui semenilor lor.
Temple le masonice suet deschise practicei
unei vieti superioare, la care societatea profang
trebuie sa fie treptat pregatita.
Francmasoneria elaboreaza astfel toate pro-
gresele si asigura succesul evolutiei de eman-
cipare.
Ea este o $coala unde se formeaza oameni de
elita, apti a lumina pe fratii lor.
Francmasonii invata pe oameni sa se iubea-
sca, sä se ajute $i sa se asocieze pentru a trai
in perfecta armonie.
A cugeta drept, a vorbi drept, a face binele,
a urxnari cautarea adefarului, a invata in Tem-
ple practica ideii de libertate, de egalitate si
de fratenitate, a a juta la desvoltarea progre-
siva a omenirei prin studierea tuturor pro-
blemelor sociale $i morale, a da dovada de to-
www.dacoromanica.ro
 11

leranta si de respect fata de ideile altuia, prin

propaganda, prin scris si prin fapte, iata da-
toriile pe care Francmasoneria le impune raem-
brilor sai.
Francmasoneria proclama astfel principiile
unei morale universale, proprie tuturor popoa-
relor si aplicabila pretutindeni.
Ea nu impune nici o limits in cautarea ade-
varului, si tocmai pentru a garanta tuturor
aceasta libertate desavarsita de cugetare in
toate directiunile spiritului omenesc, ea isi in-
terzice de a formula dogme.
Francmasoneria nu poate fi infeodata nici
unei secte, si nu poate lua partea nici unei
scoale. Ea se ridica deasupra tuturor discu-
tiunilor, pentru a oferi tuturor un teren de in-
telegere si de frateasca unire.
Ea prescrie in mod formal tuturor adeptilor
sai, atilt ca cetateni cat si ca Masoni, de a se
supune legilor Wei unde au putinta de a se
intruni in mod liber, si de a fi gata la orice
sacrificiu pe care 1-ar cere Patria lor.
Orice Francmason este un om cu desavarsire
liber, si care nu releveaza decat de propria sa
constiinta.
Urmarind unirea si buna intelegere, Franc-
masonii evita intre ei tot ce poate dezuni spi-
ritele si nu profeseaza decal ceiace poate uni
inimele.
Ei practica toleranta cea mat larga in ceiace
priveste opiniile, atilt pe taramul filozofic si
religios cat si pe cel politic si social.
www.dacoromanica.ro
12

Francmasoneria considers munca ca o lege a

omenirei, si o onoreaza, sub toate formele ei.
Francmasonii se asociaza intre ei pentru a
forma colectivitati autonome, care iau titlul de
Loji. .

Orice Loja se gu.verneaza conform hotariri-

lor luate de majoritatea membrilor; dar ea nu
se poate indeparta de la principiile Francmaso-
neriei, fail de a rupe legaturile care o unesc cu
Francmasoneria universals.

CAPITOLUL II
Suveranitatea francmasoneriei

Art. 1. Suveranitatea Francmasoneriei sim-

bolice din Romania Mare rezida in universali-
tatea membrilor sal. Aceasta suveranitate se
exercita prin sufragiu universal.
Art. 2. Universalitatea Francmasonilor din
Romania Mare, apartinand Francmasoneriei de
Rit Scotian Antic si Acceptat, este constituita
in putere autonomy si is numele de: Marea Lojci
Nationald din Romcinia.
Fiecare Loja isi are autonomia conforman-
du-se Constitutiunei si regulamentului general.
Marea Loki Nationald din Romania primeste
in federatia sa si Lojile lucrand pe teritoriul
sau dupe un alt rit simbolic recunoscut ca re-
gulat, decat cel scotian antic si acceptat.
www.dacoromanica.ro
 15

CAPITOLUL III
Marea Loja Nationale din Romania
Adunarea reprezentativa

Art. 3. Dreptul de legislatie §i de adminis-

tratie este exercitat printr'o adunare reprezen-
tativa, numita Marea Loja Nationalii din Ro-
mania. A

Art. 4. Aceasta adunare se compune din

toti depuatii (delegatii) Lojilor din Federatie,
numiti anual cu scrutin secret, in acelas timp
cu ceilalti of iteri ai atelierului.
Fiecare Loja alege doi deputati.
tin deputat nu poate reprezenta de cat o sin-
gura Loyd.
Mandatul de deputat este de un an; el poate
fi relnoit, de Loja.
Art. 5. 0 Loja poate numi si cite un de-
putat supleant. Acestia n'au voce deliberative
decat in lipsa titularilor.
Pentru a asigura reprezentarea integrals a
Lojilor, orice deputat prezent poate dispune de
votul co-delegatului Lojii sale.
Art. 6. Pentru a fi ales deputat titular sau
supleant, se cere ca F:. sa indeplineasca urma-
toarele conditiuni: sa aiba 25 ani, sa posede gra-
dul de maestru si sa fie membru activ al unei
Loji din federatie.
Art. 7. Mandate le deputatilor swat verifi-

www.dacoromanica.ro
14

cate de marele secretar sub inaita supraveghere

a Marelui Maestru, iar in caz de dificultate
se ref era Marei Loji, care statueaza in mod su-
veran.
Art. 8. Marea Loja nationals din Romania
se intruneste in sesiune ordinara cel putin de
trei on pe an, la cele doua solstitii, si la echi
noxul de primavara.
Ea isi fixeaza regulamentul interior.
Ea are dreptul, pe baza propunerii Consiliu-
lui Federal sau a trei deputati, sa reduce pe-
depsele sau sanctiunile ,aplicate francmasonilor
sau atelierelor. Ea poate gratia si amnestia.
Consultarea Lojii interesata, este obligatorie.
Marea Loja Nationale din Romania are pu-
teH constitutionale si legislative suverane. Ea
nu le poate exercita insa, decat in sesiune extra-
ordinarcl.
Dupg importanta lucrarilor de executat, Con-
siliul Federal fixeaza data convocarii si numa-
rul de zile cat va tine aceasta sesiune. Ea se
tine anual, la finele lunei Septembrie.
In timpul acestei sesiuni se discuta si se vo-
teaza numai:
1) Amendamentele la Constitutiune si Regu-
lamentul general;
2) Bugetul.
Tot in aceasfa sesiune Marea Loja:
a) controleaza socotelile anului precedent, pe
baza raportului prezentat de comisiunea de con-
trol a finantelor;
b) Primeste de la Consiliul Federal expune-

www.dacoromanica.ro
 15

rea anuala a situatiunei morale si financiare a

Federatiunei;
c) Fixeaz'a impozitul de capitatie, si taxele
speciale destinate a acoperi cheltuielile Marei
Loji;
d) Alege cu scrutin secret si cu majoritate
absoluta, pe ofiterii Marei Loji si pe membrii
comisiunei de Control. Toate aceste oficii sunt
anuale. Titulari sunt reeligibili
e) Alege cu scrutin secret, si cu majoritate
absoluta pe membrii Consiliului Federal.
Membrii Consiliului Federal sunt alesi pe trei
ani si in fiecare an se reinoeste o treime. Orice
membru ales in locul altuia, in cursul manda-
tului acestuia, este ales numai pentru timpul
ce ar mai fi ramas titularului.
Independent de sesiunea anualg, Conventul
poate fi convocat in caz de urgenta, tot in se-
siuni extraordinare, fie de Consiliul Federal,
fie pe baza unei cereri prezentata Consiliului
Federal de cel putin o treime din Deputatii Lo-
jilor.
Atat in sesiune ordinary cat si extraordinary,
fiecare membru al Marei Loji poate interpela
pe membrii Consiliului Federal.
Art. 9. Conventul isi alege Presedintele,
pentru durata sesiunei. In sesiune ordinary,
Marea Loja este prezidat5, de Mare le Maestru,
iar in lipsa lui de Pro-Marele Maestru, sau de
I-ul sau al II-lea Mari Supraveghetori, care
suet 1\T ari-VIaWrii ajutori. nra de prezeuta

www.dacoromanica.ro
18

unuia din aceti demnitari, edinta nu se poate

tine.
Ceilalti Ofiteri sunt:
Marele Orator,
Mare le Secretar,
Marele Tezaurar,
Mare le Expert-IVIaestru de Ceremonii;
Se mai pot alege:
Un mare secretar-ajutor, care is titlul i de
pAstrator de sigilii;
Un mare-orator ajutor;
Un mare-tezaurar-ajutor;
Un acoperitor.
Art. 10. Toate edintele Marei Loji sunt
publice pentru toti Masonii din Federatie po-
sedand gradul de Maestru. Singuri deputatii
pot lua parte la discutiuni i la vot.
In sesiune ordinara votul are lot cu majori-
tate absoluta, i e suficienta prezenta numai a
jumatate din umarul deputatilor.
In Convent un vot nu este definitiv cleat
data doua treimi din numArul deputatilor sunt
prezente. Pentru modificarea Constitutiei si a
Regulamentului general se cere ca votul sg, in-
truneascg doua treimi din sufragiile expri-
mate.
Quorumul este constatat in momentul votului.
Daca quorumul nu este atins, votul se amantt
pe viitoarea sedinta, si dacA nici atunci nu este
atins, atunci se voteazil cu majoritate absoluta,
oricare ar fi numgrul deputatilor prezenti,

www.dacoromanica.ro
 17

Scrutinul secret, afar numai pentru voturile

privitoare la alegeri, este interzis.
Scrutinul cu apel nominal este obligator, data
este cerut de trei membrii.
Lucrarile au loc la gradul fixat de Marea
LojA, care in cursul sedintei se poate constitui
oricand in Comitet.

CAPITOLUL IV
Despre Consiliul Federal

Art. 11. Puterea executive este delegat4

unei comisuni executive, cu sediul la Bucuresti,
care poarth numele de Consiliu federal al Ma-
rei Loji Nationale din Romania.
Art. 12. Consiliul Federal se poate cora-
pune de la 12 la 33 de membrii, Marea Loja
nationals stabilind din trei in trei ani, numb',
rul lor, in proportie cu numarul atelierelor din
Federatie.
Conventul ii alege in conditiunile mai sus
aratate.
Dintre acestia Conventul alege apoi pe Ma-
rii Ofiteri Demnitari ai Marei Loji nationale
din Romania.
Alegerea Marelui Maestru trebuie s'a se face
separat, si cu scrutin uninominal. Conventul
poate alege pe Mare le Maestru in afar chiar
de Consiliul Federal, dintre toti membrii Fecie-

www.dacoromanica.ro
18

ratiei posedand gradul de Maestru de eel putin

trei ani.
Toti ceilalti demnitari sunt alesi de Convent
cu scrutin secret, dintre Consilierii Federali.
Demnitarii Marei Loji Nationale din Roma-
nia sunt:
Mare le Maestru;
Pro-Marele Maestru;
I-ul si al II-lea Mari Supraveghetori, care iau
titlul de Mari Maestri ajutori;
Mare le Orator;
Mare le Secretar;
Mare le Tezaurar;
Mare le Ospitalier;
Mare le expert-Marele Maestru de ceremonii;
Mare le secretar ajutor;
Mare le orator ajutor;
Mare le tezaurar ajutor.
Dach numarul membrilor din Consiliul Fede-
ral o permite, se mai pot numi: un Mare Port
Stindard si un Acoperitor.
Art. 13. Consiliul Federal este insarcinat
cu administrarea generals a Federatiunii si cu
apararea intereselor sale materiale si morale.
Lui ii este incredintata paza Constitutiunei si
a Regulamentului general al Ordinului.
El isi face propriul sau regulament.
El promulga legile si decretele Marei Loji
nationale din Romania.
El propune bugetul anual care trebue sa fie
supus Lojilor cu eel putin dour, luzii inainte de
Convent,

www.dacoromanica.ro
 19

tl stabila5te legAturile cu celelalte puteri ma-

sonice, Si prezinta Marei Loji, spre ratificare,
recunoasterile of iciale.
El hotaraste punerea in adormire sau redes-
teptarea atelierelor si elibmaza Patentele con-
stitutive de Loji si diplomele membrilor.
El aprobg, regulamentele particulare ale Lo-
jilor, recunoscute conforme cu Constitutiunea
si Regulamentul general.
Consiliul Federal reprezinta Federatiunea pe
langa Supremul Consiliu de rit scotian antic
si acceptat pentru Romania Mare, pe lane',
Mari le Loji, Mari le Oriente si Federatiunile
care nu fac parte din Confederatia Supreme-
lor Consilii, precum Si pe langa autoritatile
civile.
El numeste Garanti de amicitie pe langa pu-
terile masonice straine.
La deschiderea fie,carei edinte a Marei Loji
rationale din Romania, in fata deputatilor in-
truniti, si excluzand pe vizitatori, Consiliul Fe-
deral prezinta darea de seams a lucrarilor sale.
Marea Loja poate cere citirea in public a pro-
ceselor verbale prezintate de Consiliul Federal.
Art. 14. Consiliul Federal are ca misiune
de a concilia diferendele, fie cele dintre ate-
Here fie cele dintre membrii.
El primeste plangerile si le transmite celor
in drept, daca mediatiunea sa a ramas fail re-
zultat. El judeca in prima instants plangerile
indreptate impotriva Lojilor.

www.dacoromanica.ro
20

El primeste recursurile $i le transmite tribu-

nalului de Casatie.
El poate lua initiativa cererii de ptinere sub
acuzare sau de recurs in casatie.
Art. 15. Membrii Consiliului Federal au
dreptul de a lua parte, cu voce consultative la
lucrarile tuturor lojilor.
Un Consilier care se prezinta in mod oficial,
trebuie sa fie primit cu ceremonialul stabilit de
Regulamentul general, Si are dreptul de a lua
be la Orient.
Art. 16. Membrii Consiliului Federal swat
responsabili, in mod solidar, in fata Conventu-
-lui, de administratia generals a Federatiei, $i
in mod individual pentru actele for personale.
Totu$i, ei pot fi pu$i sub acuzatie, in mod
individual, pentru fapte grave, chiar in timpul
sesiunei ordinare, prin decret dat de Marea
Loja Nationale din Romania, cu majoritate de
doua treimi din membrii can o compun, si tri-
me$i sere judecata in fata Tribunalului de Ca-
satie.
CAPITOLUL V
Controlul Finantelor

Art. 17. Controlul finantelor este exercitat

de Comisiunea specials de sapte membrii nu-
miti de Marea Loja in sesiunea extraordinara.
Aceasta comisiune prezinta anual raportul sau,
la adunarea extraordinara.
www.dacoromanica.ro
 21

Comisiunea de Control se intrune?te cel pu-

tin de doua on pe an, in urma convoc'arii facuta
de Prwdintele ei, sau pe baza cererii facuta
de patru din membrii sai. Mare le Tezaurar
este convocat Si asista la edinte.

CAPITOLUL VI
Organizarea Judiciary
Art. 18. Puterea judiciary este exercitata
in prima instants de Loji, iar in a doua de
Consiliul Federal constituit in tribunal de Apel,
afara de cazurile speciale prevazute la art.
14 i 16.
Functiunile de Curte de Casatie, sunt exer-
citate de Supremul Consiliu din Romania, care
in caz de viciu de forma, greita, aplicatie, sau
violare a legii, caseaza hotarirea Si trimete che-
stiunea din nou spre judecata, fie in fata primei
instante, fie in fata instantei de apel. In cazul
cand se face a doua oars recurs, Supremul Con-
siliu judeca atat asupra formei cat i asupra
f ondului.
Toate deciziunile judiciare, ale tuturor in-
stantelor, trebue sa fie motivate.

www.dacoromanica.ro
22

CAPITOLUL VII
Traditiuni Masonice
Art. 19. Fiecare Loja trebue sa mentina
ordinea, semnele, atingerile, cuvintele sacre,
cuvintele de trecere existand in Ritul Scotian
antic si acceptat, precum si intrebuintarea cu-
vantului de semestru special, trimes de Consi-
liul Federal.
Art. 20. Este strict interzis de a provoca
sau de a incepe in Loji discutiuni politice sau
religioase.
Art. 21. Lucrarile masonice in sedint5 (ti-
nuta) solemna,, suet deschise si inchise conform
prescriptiunilor Ritului Scotian antic si acceptat.
Art. 22. Singure atelierele avand autori-
zatiune specialg, a Marei Loji, pot lucra dupg,
alt rit, din cele recunoscute ca regulate pentru
gradele simbolice.

CAPITOLUL VIII
Despre §edintele Consiliului Federal
Art. 23. Consiliul Federal se intruneste
cel patin odatg pe lund, si on decate on este
nevoie, in urma convocarii facuta de Mamie
Maestru, sau in lipsa sa de cei cari ii tin locul,
conform ordinei ierarhice.

www.dacoromanica.ro
 23

$edintele sunt valabile cu prezenta a eel pu-

tin 5apte membrii.
Prezenta Marelui Maestru, a Pro- Marelui
Masetrn, sau a unuia din Marii Maestrii aju-
tori, este indispensabilA pentru validitatea se-
dintei. Ei o prezideazg de drept, in ordinea
ierarhicA.
Deciziunile se iau cu majoritate simplg, de
voturi. In cazul cand voturile sunt impgrtite
acel al ofiterului care prezideazg este precum--,I
pgnitor.
$edintele Consiliului Federal se tin la localul
central al Marii Loji nationale din Romania.

CAPITOLUL IX
Revizuire. Modificari

Art. 24. Nici o modificare a constitutiunii

nu poate fi discutat6, decat dacsa, a fost supusg.
Consiliului Federal cu cel putin cinci luni ina-
inte de Convent.
Con siliul Federal isi dä avizul asupra mo-
dificgrii propuse, si transmite propunerea, cu
observatiunile sale, Lojilor, spre studiu, cu cel
putin trei luni inainte de convent.
Aceste formalitAti fiind observate, Marea
Lojii. Nationalg din Romania statueaz5, in mod
definitiv in sesiunea extraordinarg, iar Consi-
liul Federal promulga deciziunea Marei Loji,
www.dacoromanica.ro
24

pe cale de decret, care devine lege a Federatiei.

Orice modificare propusa, si respinsa de Con-
vent, nu va mai putea fi din nou supusg Con-
ventului decal dupa un termen de trei ani.
Prezenta Constitutiune, redactata de Consi-
liul Federal, si aprobatA de Marea Lola natio-
nala, integ in vigoare cu incepere dela 1 Mai
1923 (E:. V:.).

www.dacoromanica.ro
 I... G:. M:. A:. A:. U:.
Marea Lora Nationale din Romania

Regulamentul General al
Lojilor
Despre ateliere
Art. 1. Loja este atelierul fundamental,
ea initiaza la vieata masonica. Pentru a forma
un atelier simbolic este nevoie de 7 maestri po-
sedand diplome eliberate de Marea Loja Natio-
nal:6 din Romania sau regularizati de ea.
Art. 2. FF. fondatori se intrunesc sub pre-
§edintia unuia dintre ei, care is titlul de Vene-
rabil. Ceilalti indeplinesc of iciile de supraveghe-
tori, orator, secretar, tezaurar Si ospitalier. Dace
numarul fondatorilor este mai mare se alege un
mare expert, un arhitect, un maestru de cere-
monii, etc.
Art. 3. Loja provizorie i§i alege un titlu
distinctiv, care nu trebue sa fie acel al altei

www.dacoromanica.ro
26

loji din Obedienta, si se adreseazg apoi Marei

Loji pentru aprobarea titlului si obtinerea Paten-
tei de constituire. Aceastg, cerere se adreseaza
conform modelului oficial si este semnata de
toti membrii fondatori.
Loja provizorie nu poate proceda la nici un
fel de lucrari 'Dana la instalarea sa. Ii este de
asemenea interzis de a face initieri.
Art. 4. - °data cu cererea Lojii provizorii
trebue sg, inainteze :
1) Tabloul in dublu exemplar, continand nu-
mele, pronumele, locul si data nasterei, domi-
ciliul, calitatile civile si masonice ale membrilor
fondatori, cu indicatia lojilor unde au fost pri-
miti si serangturile tuturor membrilor certifi-
cate de cele cinci lumini;
2) Diplomele membrilor fondatori, precum si
dovezile ca acesti membrii sunt in regula cu ate-
lierele din care an Mout sau fac parte;
3) Procesul verbal al sedintei in care fonda-
torii au holgrit formarea Lojii si si-au ales un
titlu distinctiv;
4) Certificatul de alegere al Venerabilului pro-
vizoriu, urmat de obligatiunea sa olografg si cu
adresa pentru corespondents;
5) Schita pecetei lojii;
6) Desemnarea localului ales pentru functio-
narea Lojii, cu plan si descriptiune detailata;
7) Sumele exigibile pentru eliberarea titlului
definitiv, a ritualelor reglementelor si altor im-
p r im ate.
Art. 5. Dupa primirea pieselor mentionate

www.dacoromanica.ro
 27

in articolul precedent precum si a metalelor,

Consiliul Federal procedeazg la o anchetg. asu-
pra Lojii in formatiune, chiar la o inspectie
a ei: apoi Marea Loja acord sau refuza Pa-
tenta de Constituire.
In caz de refuz, titlurile individuale si meta-
lele sunt restituite celor in drept, in schimbul
unei adeverinte. Celelalte acte rgmane la arhiva
Marei Loji.
Art. 6. Instalarea Lojilor se face de Co-
misari Instalatori, numiti de Marea Loja, in
numAr de unul sau mai multi. "Ori de cafe on
este cu plitintg, se deleagg Consilieri Federali
sau demnitari ai Marei Loji.
Ziva instararii este fixathi de Marea LoA, de
comun acord cu Loja provizorie. Ceremonia in-
stal5rii se face duns un ritual special determinat
de Marea LojA. Daci instalarea nu se face in
termen de trei luni dela aprobarea data de Ma-
rea Loia, aceasfa aprobare se anuleazg, de On
drept. In acest din uring caz, niesele si titlurile
individuale rsaman is archiva Marei Loji.
Un atelier noate fi autorizat a se instala el
insusi, dach imprejurKrile o cer. In acest caz.
Comisarii instalatori sunt intotdeauna Ven: si
cei doi supraveghetori, care sunt inlocuiti din
oficiu in timpul acestei ceremonii.
Procesul verbal al instargrii se inscrie inteun
registru special Cartea de Aur", cotat si sem-
nat de Comisarii instalatori.

www.dacoromanica.ro
28

Despre ofiteri §i atribuliunile for

Art. 7. In Loja oficiile sunt cele de:
Venerabil,
I-iu si al 2-lea supraveghetori,
Orator,
Secretar,
Mare expert,
Tezaurar,
Ospitalier,
Pastrator de Sigilii,
Arhivist-Bibliotecar,
Maestru de Ceremonii,
Arhitect,
Al 2-lea si al 3-lea Experti,
Acoperitori, intern si extern,
Maestru de banchete,
Port-stindard.
Titularii primelor cinci oficii sunt desemnati
sub calificarea specialg de Lumini.
Art. 8. Atelierele an facultatea de a numi
ajutori la oficiile de orator, secretar, tezaurar
si ospitalier.
Ajutorii dau concursul for titularilor pentru
indeplinirea oficiilor respective; in caz de ab-
sents a titularului ajutorul it inlocueste.
Cand un ajutor indeplineste functiunea titu-
larului, el se bucura de toate drepturile si pre-
rogativele acestuia.
De asemenea si orice F:. numit din oficiu
pentru a indeplini momentan un post oarecare

www.dacoromanica.ro
 29

in lipsa titularului, se bucura de toate dreptu-

rile si prerogativele acestuia.
Art. 9. In atelierele unde munca unora
dintre Ofiteri este considerabild, prin numdrul
membrilor si frecuenta sedintelor, o indemni-
tate pecuniary poate fi alocatd acestor ofiteri.
0 asemenea alocatie trebue sa fie obiectul unei
deliberdri speciale a atelierului, dupa punere la
ordinea de zi pe planse speciale de convocare.
Ea nu poate fi acordata pentru mai mult de un
an. A.ceastd indemnitate este fixata in fiecare
an, dupi alegerile generale.

Despre Venerabil
Art. 10. Presedintele poarta titlul de Ve-
nerabil. El convoaca Loja si ii conduce lucra-
rile in timpul sedintelor.
El reprezinta Loja pentru ceremonii si in re-
latiunile externe.
El este de drept presedintele oricarei comi-
siuni si seful oricarei delegatiuni, dar este liber
de a nu uza de a,ceasta prerogative.
El nu poate fi mustrat in timpul sedintei de
nici un asistent; simpla observatiune, este sin-
gura permisa fats de el.
El primeste si deschide corespondenta pro-
venind dela Marea Loja, si insarcineaza pe ora-
tor s'o citeasca in sedintd.
El semneaza plansele oficiale.

www.dacoromanica.ro
30

Art. 11. Venerabilul are dreptul in timpul

$edintei:
1) De a deschide $i de a inchide lucrarile;
2) De a pune propunerile sub ciocan;
3) De a provoca orice deliberare asupra unei
chestiuni interesand Loja in particular sau
Francmasoneria in general;
4) De a rezuma parerile $i de a cere conclu-
ziunile oratorului;
5) De a proclama rezultatul deliberlirilor;
6) De a proceda la initieri $i de a conferi gra-
dele in $edinta.
El are dreptul de a retrage cuvantul oricgrui
frate care turburh ordinea; el it poate invita
chiar sa acopere templul;
Venerabilul exercita puterea disciplinary in
limitele determinate de articolele respective din
prezentul regulament general;
El poate, clacg, ordinea este turburata $i auto-
ritatea sa nesocotitg, s'a. suspende $i chiar sit
ridice sedinta Mfg nici una din formalifatile
obicinuite de inchidere a lucearilor; si in acest
caz $edinta nu poate fi continuatg sub pre$e-
dintia altui frate.
Art. 12. - Venerabilul conduce administratia
Lojii.
El are dreptul in aceasta calitate de a con-
trola lucrgrile secretarului si tezaurarului, de a
semna schitele, planurile perfecte $i plan$ele, de
a supraveghea corespondenta, de a verifica ac-
tele justificative de contabilitate $i de a ordo-
nanta cheltuelile autorizate de Loja.

www.dacoromanica.ro
 31

Art. 13. In caz de lipsa sau de impiede-

care, Venerabilul este inlocuit in aceste atri-
butiuni dupa ordinea ierarhica, de I-ul supra-
veghetor, de al 2-lea supraveghetor, sau de ma-
rele expert.
In lipsa acestor of iteri, atelierul poate fi pre-
zidat de unul din fostii presedinti, sau de unul
dintre cei mai vechi membrii activi prezenti,
posedand gradul de maestru.

Despre Supraveghetor
Art. 14. Supraveghetorii au directiunea
coloanelor lor, si fiecare frate de pe coloanele
for este obligat a li se adresa pentru a cere cu-
vantul.
Supraveghetorii cer cuvantul printr'o lovi-
tura de ciocan. Ei obtin cuvantul pentru ei in-
sisi cu precadere fats de oricare alt frate care
l'ar fi cerut, mai inainte, afara numai de orator.
Ei transmit coloanelor respective comunica-
rile venerabilului; ei mentin ordinea si tacerea,
si pot retrage cuvantul fratilor care ar vorbi
fara de autorizatie.
I-iul supraveghetor se afla in capul coloanei
B, iar cel de al dollea in capul coloanei J.
Ei nu pot fi mustrati in timpul sedintei de
cat de venerabil.

www.dacoromanica.ro
82

Despre Orator
Art. 15. Oratorul este pazitorul Consti-
tutiunei Si al regulamentului general. El se
opune la orice deliberare care le-ar fi contra-
rie, cerand sa se is act de opunerea sa §i trans-
mitand-o la Marea LojA.
El vegheaza de asemenea la executarea regu-
lamentului particular al Lojii, §i se opune la
orice infractiune. In acest caz, loja nu poate
statua decal in viitoarea §edinta asupra valoa-
rei acestei opozitiuni.
Oratorul sta la stanga venerabilului. Cavan-
tul i se dii de venerabil pentru obiectele in
discutie; trebue sA, i se dea imediat cuvantul
cand it cere in interesul legii.
Cand discutiunea este inchisA, oratorul, dacA
a luat sau nu parte la ea, afarA numai de ca-
zul cand este autorul propunerii, W dA con-
cluziile Mfg, de a le motiva,pentru a fix-a sen-
sul votului. Dupa concluziunile oratorului, nici
un f rate nu mai poate cere cuvantul decat pen-
tin a cere scrutinul. Venerabilul pure la vot con-
cluziunile oratorului.
In cazul cand scrutinul secret a fost cerut in
mod valabil, inainte ca oratorul sa-§i fi dat con-
cluziile, el nu mai este chemat a le da.
El asista la despuierea scrutinului Si a trim-
chiului de binefacere.
Oratorul este insArcinat in mod special:
www.dacoromanica.ro
 SA citeascA in sedintA comunicarile oficiale
ale Marii Loji.
Oratorul semneazg plansele of iciale cu vene-
rabilul §i secretarul.
Art. 16. Oratorul-ajutor, sau fratele insar-
cinat din of iciu sa indeplineasca functia de ora-
tor, trebue sa termine orice chestiune inceputa
in lipsa oratorului titular, si sa-si dea conclu-
ziunile, chiar daca titularul a sosit in sedinta in
timpul discutiei.

Despre Secretar
Art. 17. Secretarul este situat la Orient, in
fata oratorului.
El cere cuvantul venerabilului.
El is nota dupa lucrari si dupA aceste note
stabileste planul procesului verbal al sedintei,
care trebue sa fie aprobat in viitoarea sedinta.
Planul ()data aprobat trebue sa fie semnat de
venerabil; de orator si de secretar in registru
de procese verbale (Cartea de Arhitectura).
El tine un, registru matricul, in care sunt in-
scrisi toti membrii Lojii dupA ordinea admi-
terii, indicand pentru fiecare, numele, prom],
mele, calatile civile, locul si data nasterii, do-
miciliul si gradul masonic.
El este insarcinat, sub directiunea venerabi-
lului, cu corespondenta si convocArile.
El este insarcinat sa stabileasca tablourile de
membrii acivi, care se inainteazA Marii Loji.
I. Delastupara Francransoneria
www.dacoromanica.ro
84

El asistg, ca $i oratorul, la despuierea scru-

tinului si a trunchiului vaduvei.
El este obligat sa consemneze in procesul-ver-
bal al fiecArei $edinte produsul trunchiului de
binefacere.
Trebue sa mentioneze deasemenea $i citirea
diverselor piese emanand dela Marea, Loja.
El semneaza plansele oficiale cu venerabilul
si orator ul.

Despre Experti
Art. 18. Marele expert inlocue$te pe sir
praveghetori si chiar pe venerabil dac5, este
nevoie.
El este instocinat in mod special:
1) Sä se asigure de calitlitile masonice ale
fiecarui vizitator, sg,-3. tuileze (examineze) qi
sa -si comunice parerea venerabilului asupra re-
zultatului misiunei sale.
2) SA pregateasa incercarile.
3) Sa adune bilele sau buletinele de vot, qi sa
asiste la despuerea scrutinului.
Mare le expert fiind lipsa, este inlocuit de cei-
lalti experti, afara numai in ceea ce prive$te
dreptul de a prezida eventual Loja.
Expertii an datoria de a veghea la mentine--
rea ordinei si thicerii, atat in interiorul cat $i in
exteriorul templului, $i sa execute ceea oe le
este prescris de venerabil.
www.dacoromanica.ro
 35

Despre mae§trii de ceremonii

Art. 19. Maestrii de ceremonii sunt insar-
cinati sa', dirijeze ceremonialul, sh: introduca vi-
zitatorii, dupg ordinele venerabilului, sh'-i pla-
seze, ssa distribue bilele sau buletinele de vot.
sa -circule cu sacul de nropuneri s'aii uneasch'
baterile for cu acelea ale vizitatorilor, ale noi-
lor initiati si ale demnitarilor not instalati.

Despre Tezaurar
Art. 20. Tezaurarul, este ins6rcinat:
11 Sa perceapg, si ssa incaseze cotizatiile, drep-
turile de admisiune, de sporire de salar, $i in
genere toate sumele ce se cuvin Lojii.
2) Sa pg.streze banii, obiectele pretioase, si
titlurile reprezentative de capital apartinand
Loiii.
31 SA efectueze plAtile pentru cheltuelile Lojii,
pe baza actelor justificative ordonantate de ve-
nerabil.
Pentru orice sums incasata el elibereazA chi-
tante scoase dintr'un registru cu suss.
Toate incasgrile sau cheltuelile efectuate de el
trebuesc trecute pe ma'sura ce se fac, intr'un
registru ale cKrui file au fost numerotate si
parafate la origins de venerabil si de secretar.
Socotelile tezaurului trebuesc verificate si
incheiate in fiecare an dupa alegerile generale,

www.dacoromanica.ro
R8

in prima sedintii. Ele trebuesc de asemenea ve-

rificate si incheiate in cazul cand prin demi-
siune sau orice alt motiv tezaurarul a fost in-
locuit in cursul anului.
Tezaurarul trebue sti, prezinte atelierului, la
fiecare ease luni un tablou recapitulativ de in-
eas5ri si cheltueli, expunand Lojii care este si-
ivatia financiarrt.
El este responsabil pentru orice sum5, dato-
rata de Loja Marii Loji, atat ca contributie
anualg cat si pentru orice alte cauze.

Despre ospitalier

Art. 21. Ospitalierul este ingrcinat:

1) Cu trunchiul de binefacere pe care it face
ea eircule la fiecare sedinti;
2) Cu incasarea metalelor varsate la fiecare
sedint5, in trunchiu, si pastrarea lor, precum
si cu incasarea si pgstrarea oricarei sume sau
colecte destinat5, operelor de binefacere;
3) Cu distribuirea ajutoarelor alocate de Logi
si ordonantate de venerabil;
El inscrie inteun registru special la fel cu
al tezaurului, toate sumele incasate sau platite.
-;ocotelile sale sunt controlate si incheiate in
aceleasi conditiuni ca si ale Tezaurului.

www.dacoromanica.ro
 ST

Despre p5strgtorul de sigilii

Art. 22. PAstrgtorul de sigilii, pune pece-
tia mu sigiliul Lojii pe plansele emanate de
la LojK. dung ce an fost semnate de venerabil,
orator si secretar.
In caziil &And pKstr5torul de sigilii linseste
secretarul indeplineste de plin drept atributiu-
nile sale.
Atributinnile de nnstrgtor de sigilii, pot fi
cumulate de venerabil, orator sau secretar.

Despre Arhivistul-Bibliotecar
Art. 23. Arhivistul-bibliotecar este insnr-
cinat cu prtstrarea si clasarea tuturor doenmen-
telor, registrelor, actelor si cArtilor apartinand
Loiii. El tine un catalog la zi despre toate
acestea.
La finele fieeNrni an, sau on de &Ate on ti-
tularul acestui oficiu este In locuit. se procerlenzg
la o verificare a arbivelor $i bibliotecii, inche-
indu-se proces verbal.
Aceste functiuni pot fi cumulate cu cea de
secretar.
Despre Arhitect
Art. 24. Arhitectul este insgrcinat cu in-
tretinerea si supraveaherea mohilierului si a
tuturor obiectelor analoage servind la sedinte.

www.dacoromanica.ro
38

In cazul and localul apartine chiar Lojii, el

este insarcinat $i cu intretinerea localului. El
nu poate face nici o alt5, cheltuiala deal cele
incuviintate de Lojit.
In fiecare an se stabile$te un inventar al
tuturor obiectelor ce-i sunt incredintate spre
pgstrare, si aceasta in prezenta a doi comisari
numiti de LojA. Asemenea k4i de on sate on se
schimba titularul acestui oficiu.

Despre maestrul de banchete

Art. 25. Acest of iter este ordonatorul ban-
chetelor, a cgror organizare ii este incredintatg.

Despre acoperitori
Art. 26. Acoperitorul intern asistA pe ex-
perti in tot ce privete siguranta lucrarilor in
mteriorul Lojii.
El sta.' inaintea templului pe care nu-1 des-
chide cleat in urma ordinului dat de venerabil.
In timpul cetirei procesului verbal, al con-
cluziunilor oratorului, sau al discutiunilor, el
comunicA celor ce vor sa intre, printr'o loviture
pe care o d'a" in use, din interiorul, ca nu se
poate intra in acel moment.
Acoperitorul extern, sta in partea dinafarrt a
usii templului si vegheazA ca siguranta lucrA-
rilor se nu fie turburata din exterior.

www.dacoromanica.ro
 89

Acest oficiu nu este obligatoriu, si venera-

bilul poate autoriza pe acoperitorul extern sa
stea in interiorul templului, daca socoteste CA
templul este in deajuns de acoperit. In acest
caz, acoperitorul extern, sta laugh' cel intern.
Despre purtatorul de Stindard (Drapel)
Art. 27. Port-Stindardul este insArcinat
sA meargA cu stindardul Lojii in marsurile ma-
sonice. Daca nu exists titular pentru acest post,
el poate fi inlocuit de unul dintre acoperitori.

Despre incompatibilitati §i despre cumulul oficiilor

Art. ' 28. Nimeni nu poate fi in acelas timp
venerabil a doua Loji.
ExistA incompatibilitate intre functiunea de
venerabil si oricare alt oficiu, afarA de cel de
pastrAtor de sigilii.
Exists incompatibilitate intre functiunile de
supraveghetor, orator, secretar, expert, tezaurar,
ospitalier. Totus, dad), imprejurarile o cer, Loja
poate autoriza pe tezaurar sa indeplineasca si
functiunea de ospitalier.

Despre asiduitatea si exactitatea ofiterilor

Art. 29. Ofiterii au si mai mult decat cei-
lalti membrii, datoria de a fi exacti si asidui la
sedintele Lojii.
www.dacoromanica.ro
40

Orice of iter, care lipseste dela trei sedinte

succesive, fard scuza recunoscuta ca valabill de
Lojg, este considerat ca demisionat, si se pro-
cedeaza la inlocuirea sa.

Despre servant
Art. 30. Servantul este un Francmason, re-
gulat, numit de Loja si retribuit de ea, pen-
tru a executa ordinele venerabilului si ale ce-
lorlalti of iteri in ceea ce priveste serviciul ma-
terial al Lojii.
El nu poate intra in Temp lu decat dad. po-
sea'. gradul la care se lucreaza.
Daca. imprejurarile o cer, servantul poate sa
nu fie francmason, dar atunci trebue di se ve-
gheze ca secretele masonice sa fie strict piistrate
fats de el.

Despre electorat §i eligibilitate

Art. 31. Membrii atelierului cari fac parte
din el de cel putin trei luni, si cari sunt in
regul5, cu tezaurul, sunt singurii cari pot lua
parte la alegeri. Acei cari se dia suspendati
in mod legal din drepturile for masonice nu pot,
fireste, sit is parte la alegeri. In fj edinta prece-
dand pe cea de alegeri, tezaurarul depune pe
biroul presedintelui lista color ce sunt in in-
tarziere si cari nu au faspuns la apelul sau, ills
www.dacoromanica.ro
 41

venerabilul o comunicK atelierului. Cei ce sunt

in intarziere fats de tezaur, pot sa se puns la
zi chiar in ziva alegerilor, dar inainte de a se
deschide lucrarile.
Art. 32. Pentru a fi eligibil la un ofieiu
altul decat eel de venerabil trebuesc intrunite,
pe langg, calitrttile ce se cer la articolul prece-
dent Pentru a fi alegiltor, $i urmatoarele: a avea
$ase luni de vechime in atelier $i a fi maestru.
Totu$i, Comp. $i Disc.: pot fi numiti in po-
sturile de ajutori ai oficiilor urmAtoare: orator,
secretar, tezaurar, ospitalier, dar fare de a pu-
tea lua parte la lucrarile unui grad superior
celor pe care it poseda.
In cazul cand nu ar fi maestri suficienti, Disc:.
$i Comp:. pot fi alesi in posturile care nu corn-
porta cuno$tinta specials a gradului de maestru,
anume: maestru de ceremonii, acoperitor, etc.
Ei nu pot insa sa ocupe in nici un caz posturile
de Ven:. supraveghetori, orator, mare expert,
sau secretar titular.
Art. 33. Membrii onorari ai atelierului pot
fi alesi la toate of iciile. Dar din momentul ce
primesc vreo functiune, ace$ti FF:. redevin
membrii activi. $i trebue s5,-$i achite cotizatiile.
Art. 34. Pentru a fi ales venerabil se cere
doi ani de vechime in gradul de maestru, $i
obligatia de a rezida la o distant de sediul
Lojii, care sa ingadue venirea regulatg, la $e-
dinte.
Francmasonii, care in urma unei judecgti re-
gulate au fost suspendati pe un termen mai lung

www.dacoromanica.ro
42

deal trei luni, nu pot fi alee nici pre$edinti,

nici in vreunul din oficiile celor Cinci Lumini,
afar5, numai de cazul &and pedeapsa le-a fort
ridicatg de Marea Loja.

Alegerile generale
Spre a comemora amintirile istorice ale Ma-
soneriei, alegerile generale vor avea loc in fie-
care an imediat dupa serbarea Sfantului Ioan
(Calendarul Gregorian, adica in prima $edinci
dupa 28 Decemvrie).
Alegerile se vor anunta intotdeauna, pe plan-
sele de convocare, cu toate eh' fiecare membru
al atelierului este deja incuno$tiintat pe baza
aliniatului precedent.
Lucritrile vor fi intotdeauna deschise la gra-
dul I-iu. Vizitatorii pot fi prezenti, dar nu pot
lua parte, in nici un fel la vot. Presedintele le
poate cere sg., se aseze cu totii intr'o anumita,
parte a Templului, si chiar sa acopere Templul,
dacsa socote$te necesar.
Art. 35. Alegerile se fac in mod obligatoriu
prin scrutin secret pentru cele Cinci Lumini,
tezaurar $i ospitalier.
Pentru celelalte oficii $1 pentru ajutori, ele
se pot face prin ridicare in picioare.
Art. 36. Alegerile prin scrutin secret se
fac totdeauna prin buletine individuale. Ele
sunt intotdeauna uninominale pentru pre$edinte
$i cele Cinci Lumini. Totusi ofiterii, afar, de

www.dacoromanica.ro
 43

Ven.: precum gi osp.: §i tezaurarul pot fi ale§i

prm scrutin de lista, daca Loja o hotara§te.
Pre§edintele anunta Ca scrutmul va fi mchis
gi invita pe cei ce n'au votat Inca sa se gra-
beasca. imediat ce s'a inchis scrutinul, buieti-
nele sunt numarate cu glas tare de Pre§edinte
in prezenta Seer.: Orat.: i a Marelui Expert.
Daca numarul buletinelor este mai mare decat
acel al membrilor prezenti se reincepe scrutinul.
Buletinele sunt deschise §i citite cu glas tare
de Venerabil, tot in prezenta Orat.: Secret.: §i
Marelui Exp.:
liezultatui este constatat gi inscris, pe ma-
sura ce se numara, de doi Scrutatori desemnati
de Prqedinte la Inceputul operatiilor §i, luati
dintre membrii activi ai atelierului.
Dug scrutatorii nu sunt de acord asupra re-
zultatului, se reincepe scrutinul.
Art. 37. - Pentru a fi ales la primul sau al
doilea scrutin, trebue sa se obtina majoritatea
absoluta, adica un numar de sufragii dep4ind
jumatatea buletinelor. Cand nici al doilea scru-
tin nu a dat majoritatea absoluta nici unui can-
didat, se procedeaza la un scrutin de balotaj,
§i alegerea se face cu majoritate relativa.
Daca prin rezultatul celui de al treilea scru-
tin s'a ajuns la o egalitate de sufragii pentru
concurenti, vechimea masonica decide. _lax daca
au fost primiti Francmasoni in acee4i zi, atunci
este proclamat ales cel mai in varsta.
Art. 38. - Alegerea Pre§edintelui se face cea
dintai.
www.dacoromanica.ro
44

Toata lumea acopeth Templul, afara de Ma-

eOrii membrii activi kli alegatori ai Lojii.
Fiecare dintre ace§ti Frati, va baseri pe un
buletin trei nume de Mae§trii eligibiii la tireqi-
dentie, §i va arunca buletmul in urns la apelul
numelui sau de catre Pre§edinte.
Scrutinul va fi despuiat apoi in formele pre-
scrise mai sus, i cele trei nume care vor fi in-
trunit majoritatea, adica cele mai multe voturi
peste jumatatea voturilor exprimate, vor fi pro-
clamati candidati.
Daca printre cele trei nume care vor fi in-
&unit cele mai multe voturi se afla unul sau
doua care au Intrunit mai putin de jumatate
din voturile exprimate, se va proceda la un
scrutin de balotaj. Dar acest balotaj va avea
Joe pe acest sau aceste nume adaogand insa Inca
unul sau cloud care urmau imediat, ca numar
de voturi, in a§a fel incat balotajul sa se efec-
tueze tot in jurul a trei nume.
Daca la primul scrutin nici unul dintre aceste
trei nume nu va intruni majoritatea; se va pro-
ceda la un balotaj pe aceste trei nume adaogand
pe cei doi urmatori, adica pe o lists de cinci
nume care se afla, in capul voturilor exprimate.
Apoi se va proceda precum se arata mai sus.
lmediat ce s'au proclamat cei trei candidati,
se vor invita din nou in Temp lu ceilalti mem-
brii ai atelierului care vor vota prin scrutin
uninominal facandu-se apelul nominal al votan-
tilor. Ei nu vor putea vota decat asupra nume-
lor candidatilor ce vor fi cetite de Pre§edinte.
www.dacoromanica.ro
 45

Venerabilul ales, nu va putea ti instalat decal;

la eedinta urmatoare. Va fi fireete de asemenea
ei pentru ceilalti Ofiteri.
Voturile date altor nume decat cele indicato
mai sus, se vor considera ca anulate.

Despre Alegerile Partiale

Art. 39. Cand un Oficiu devine vacant in
primele ease luni duptt alegerile generale, se
procedeaza la alegerea unui titular conform ce-
lor aratate in prescriptiunile articolelor prece-
dente.
Daa, vacanta se produce in cursul semestru-
lui al doilea, Loja poate hotari ca nu se va mai
face alegere. in acest caz, daca Ofiterul cave
lipseete este Venerabilul sau un Supraveghetor,
el va fi Inlocuit conform ordinei ierarhice. Daca
este un alt ofiter, atunci Venerabilul va desemna
un Inlocuitor, care va Indeplini functiunea pang
la alegerile generale.
Recunoa§terea Pre§edintilor de catre Marea Log
Art. 40. Orice alegere de Venerabil trebue
notificata in termen de o lung, Marii Loji.
Pentru acestea, Venerabilul Inca in functie
trebue sa trimeata Marii Loji:
1. Un extras durA procesul verbal al eedintii,
referitor la alegerea Venerabilului, acest extras,
conform modelului, trebue sit fie semnat de Ve-
www.dacoromanica.ro
46

nerabil, Orator §i Secretar i investit cu sigiliul

Lojii.
2. 0 obligatiune olografa, conforms modelu-
lui, scrisa Si semnath, de Venerabilul nou ales,
promitand credinta Constitutiunii §i regulamen-
tului general al Ordinului.
Lojile care nu an trimes la timp aceste acte,
nu vor primi cuvantul de semestru.
Dad, actele sunt in regard, dad, Loja este re-
gulata, Si dna noul ales indepline§te conditiu-
nile cerute, Mama Loja", ordond inscrierea nume-
lui Preedintelui in Cartea de Aur, §i depunerea
pieselor la arhive.

Instalarea Ofiterilor
Art. 41. Nici un Of iter nou ales nu-§i poate
exercita atributiunile pang, ce nu a fost instalat
in mod regulat.
Inainte de a fi recunoscut trebue sa, contrac-
teze fat. de Venerabilul care it instaleaza obli-
gatiunea solemna de a observa cu fidelitate Con-
stitutiunea §i regulamentul general al Ordinului.
Art. 42. Dupd alegerile generale anuale,
nouii ofiteri trebue sä fie instalati in prima tie-
dinta ce urmeaza.
Venerabilul nou ales este instalat de prede-
cesorul sau; iar in lipsa acestuia de Ofiterul cel
mai malt in grad dupd ordinea ierarhica, dintre
cei ce ies.
Imediat dupli instalarea sa, noul Preciedinte
www.dacoromanica.ro
 47

procedeaza la instalarea celorlalti ofiteri alesi

()data cu ansul. El instaleaza inthiu, si in mod
simultan pe cei doi Supraveghetori, invitand
Loja sg-i recunoascg in aceasta calitate.
Ceilalti ofiteri sunt instalati in mod colectiv.
Oratorul depune jurgmantul in numele tu-
turor.
Dad, noul Ven.: nu este prezent, se proce-
deaza la celelalte instalgri, dup'a ordinea
ierarhicrt.
Art. 43. In caz de alegeri partiale, nouii
alesi pot fi instalati chiar in sedinta in care au
fost alesi.
Art. 44. In caz de invalidare a alegerilor
unei Loji, vechii ofiteri conservg functiunilie
for in mod provizoriu, si procedeazg la noui ale-
geri la prima sedinta.

Despre Admiterea in Masonerie si

Obtinerea Gradelor
Art. 45. Nimeni nu poate fi admis spre
initiere si nu se poate bucura de drepturile le-
gate de calitatea de Francmason :
1. Dad, nu are 21 ani;
2. Dad nu este de reputatie si de moravuri
ireprosabile;
3. Dad, nu are mijloace de existents suficiente
si onorabile;
4. Dad, nu posedg, eel putin instructinnea ne-
cesad, pentru a intelege invkamintele masonice;

www.dacoromanica.ro
48

5. Dacg nu este domiciliat sau null are rese-

dinta de cel putin $ase luni in localitatea unde
se aflg, loja, sau intr'o razg, de cincizeci de kilo-
grame, 1) se excepteazg totu$i persoanele care lo-
cuesc in judetele unde nu se aflg nici o lojg,.
Sunt scutiti de conditiunea de varstg f iii de
Francmasoni precum kli minorii adoptati in mod
regulat de Log, cari pot fi primiti pi initiati
ca Discipoli la vgrsta de 18 ani, dar can nu
pot fi avansati Companioni decat la 21 ani.
Sunt dispensati de conditiunea de domiciliu
sau re$edintg, militarii, marinarii, functionarii
publici, $i persoanele a cgror profesiune necesitg
dese schimbgri de resedintg.
Art. 46. Orice profan implinind conditiu-
nile cerute pentru a fi primit francmason, $i
dorind a face parte din Ordin, trebue sg, fie
propus de unul sau mai multi membrii ai Lojii
unde dore$te sg fie admis, $i membrii propu-
ngtori trebue sg posede gradul de Maestru.
Cel ce sau cei ce prezintg pe un profan fac
propunerea in scris $i o depun in sacul de pro-
puneri. Aceastg propunere trebue sg fie sem-
natg de prezentatori. Trebue sg, indice numele,
pronumele, vgrsta, locul na$terii, domiciliul,
profesiunea, precum $i numele pgrintilor can-
didatului. Trebue sa fie insotit de o declaratie
semnatg de candidat prin care acesta face cu-
noscut dacg a mai fost sau nu prezentat la vreun
alt atelier.
1) A03/I kilometa

www.dacoromanica.ro
 49

Imediat ce le-a scos din sacul de propuneri,

Venerabilul citeste buletinul de prezentare si
piesele anexate, fgrA ins6 a face cunoscut nu-
mele prezentatorilor. Intreabg pe asistenti dacK
au vreo obiectiune de facut in chestia admiterii
profanului propus. Dacil nu exists obiectiuni,
cererea este luatA in consideratie, si Venerabi-
lul inslircineazg, in taina trei membri ai Lojii
sa lia informatiuni asupra candidatului.
Dacii cineva prezinta observatiuni defavora-
bile pe socoteala noului propus, acest opozant
este tinut ssa aducA la sedinta urmAtoare dove-
zile materiale ale reprosurilor formulate de el
in LojA, iar dupg deliberare si in urma conclu-
ziilor Oratorului Loja decide cu majoritate clack'
se numeste comisiunea de ancheta, sau dacii se
respinge cererea.
Fiecare dintre comisarii anchetori este obli-
gat s'a prezinte Venerabilului un raport scris in
termen de 15 zile, asupra rezultatului misiunei
ce i s'a incredintat.
Art. 47. - In caz de urgent,, din motiv de
plecare sau de absentg indelungatg, propune-
rea de admitere a unui profan poate s5, fie
remiss direct Venerabilului in intervalul din-
tre clout', sedinte, si acesta poate numi comi-
sarii anchetori, pentru a putea prezenta rapoar-
tele for la urmaloarea sedint5. Totusi numirea
comisiunei de ancheta trebue sg fi avut lot cu
cel putin trei zile inainte de sedintg.
In acest caz este indispensabil ca merabrii ate-

www.dacoromanica.ro
50

lierului sh primeasch plane de convocare con-

tinand desemnarea profanului propus astfel.
Art. 48. Toate lojile Obedientei sunt obli-
gate sh transmith Marii Loji indicatia precish a
profanilor care le sunt propusi, mentionand $i
toate detaliile arhtate la articolul 46, para-
graful II.
Lojile trebue sh notifice de asemneea toate
amanhrile $i refuzurile de admitere pronuntate
de ele impotriva profanilor ce le-au fost pre-
zintati in mod regulat. Fiecare notificare tre-
bue sh continh desemnarea precish a profanului,
a rezultatului scrutinului, $i pe cat se poate a
motivelor care au determinat refuzul.
Art. 49. Orice lojh care este informath, in-
tr'un fel oarecare, ca un prof an ce i-a fost pro-
pus, a fost refuzat sau macar prezentat la o alth
log regulath, chiar care nu apartine Obedientii
Marei Loji nationale din Romania, trebue A,
cearh acestei loji informatiuni, $i sh nu is o
hotarire farh de o maturh examinare a chestiu-
nei. Cand este vorba de o Loja dintr'o Obedienth
strains, Venerabilul poate cere informatiuni
printr'o plansh privath adresath Venerabilului
acelei loji, dar trebue sh comunice lojii sale re-
zultatul acestui demers, oricare ar fi el.
Art. 50. Lojile sunt obligate sh trimeata
Marei Loji, in termen de 15 zile dung initiere,
lista profanilor ce au fost initiati de ele. Ne-
respectarea acestei obligatiuni constitue o gravy
chlcare a indatoririlor ma sonice.
Art. 51. Pentru ca Loja sh fie in mhsurg

www.dacoromanica.ro
 51

de a statua asupra admiterii unui profan la In-

cercari, Venerabilul trebue mai intam sas citeascli
in §edinta rapoartele comisarilor anchetori, far&
ins& de a le divulga numele, precum va citi §i
plan§a Marii Loji, privitoare la acest prof an.
Apoi intreaha pe Orator daca se opune la admi-
terea profanumi, in virtutea vreunei dispozi-
tiuni a legii masonice.
Dad, existb, opozitiune motivata a Oratorului,
afacerea este remiss la o viitoare §edinta, §i se
referd imediat Marii Loji.
In lipsa unei asemenea opozitiuni, se proce-
deaza la scrutinul secret prin bile albe §i negre.
Membrii lojii §i fratii vizitatori apartmand
altor puteri masonice care admit reciprocita-
tea votului, au §i ei dreptul de a lua parte la
scrutin, cu condrtiunea de a fi asistat la citirea
rapoartelor §i a plan ei dela liana Loja.
Art. 52. Admiterea la incercari este pro -
nuntata dad, despuierea scrutinului da un re-
zultat fttrit nici o bird neagra.
Dacit dimpotriva scrutinul chi chiar o singurtt
Mitt neagra, Venerabilul invita pe cel ce a depus
aceastii Wla sa-i comunice in mod confidential
la sfar§itul §edintei, motivele pentru care a vo-
tat contra. Totu§i, daca o socote§te oportun, Ve-
nerabilul poate sä suspende imediat §edinta pen-
tru a permite opozantului stt-i dea imediat ex-
plicatiile cerute.
Dacg. Venerabilul socotete ca explicatiile sunt
suficiente pentru a justifica bila neagra, el de-
clarit acest lucru Lojii, fail de a numi pe opo-
www.dacoromanica.ro
52

zant §i fare. de a da motivele opozitiei, §i nu-

me§te alp. trei anchetori pentru a proceda la o
noua ancheta.
Dace, Upozantul nu se prezinta Venerabilului
sau dace. acesta nu socote*te suticiente motivele
care au motivat bila neagra, el declare. bila nea-
gra anulata §i protanal este admis la incercari.
In cazul cand numarul bilelor negre ar fi mai
mare de unu dar inferior unei menial din vo-
turile exprimate, se va proceda la o noua an-
cheat, nummdu-se trei not comisari anchetori.
In sfar§it dace, numarul bilelor negre este egal
cu o cmcime dm voturile exprimate, sau supe-
rior unei eincimi, candidatul este amanat.
Art. 53. - Dupe. noua ancheta se procedeaza
dupe cum este prescris in articolele precedente.
Totu§i daca rapoartele sunt unamm favorabile
far scrutinul rdmane defavorabil, Venerabilul
invita pe membrii opozanti se. -i comunice in mod
confidential motivele votului lor. Venerabilul or-
done daca o socotevte necesard, o noua ancheta,
asupra rezultatului careia atelierul trebue sa
statueze prin buletine individuale §i semnate.
vacs numarul buletinelor defavorabile dupti
ultima ancheta este egal cu o cincime din votu-
rile exprimate, sau o depe4e§te, amdnarea este
pronuntata.
Art. 54. - Cand candidatul admis la incer-
cari, le-a savar§it, Venerabilul dupe, ce a pro-
vocat concluziunile Oratorului, consult& aduna-
rea prin ridicare in picioare sau ridicare de
maim, asupra admiterii definitive.
www.dacoromanica.ro
 53

Membrii lojii sau vizitatorii apartinand unor

paten masonice in care reciprocitatea votului
este admis& au de asemenea areptul de a vota,
cu conditmnea de a ii luat parte la incereari.
notarmle se iau cu simpi& majoritate a vo-
turilor exprimate.
Dad. majoritatea voteazil, pentru admitere,
neofitul este din nou introdus in Tempiu pen-
tru a depune juram&ntul.
In cazul contrariu am&narea este pronuntata,
ei aceasta hotanre se comunica profanului in
afar& din Templu.
Art. 55. Cand amanarea a fost pronuntata
intr'unul sau altul din cazurile prevazute in dis-
pozitiunile precedente, profanul nu mai poate
ti propus din nou la mitiere dee& dup& un an.
Dupa cloud amanari urmate de o nou& cerere
de initiere, ref uzul devine definitiv, dad, pro-
fanul nu este admis nici atunci. Un prof an de-
Art. 56. -
finitiv refuzat nu mai poate fi propus.
Loja, in caz de urgenta in baza
cererii formulate de all& Lola., poate initia pe
un prof an in numele acesteia, daca profanul a
fost propus ei prezentat de Loja care cere acest
lucru. Cererea sena., semnat& ei sigilata de Ve-
nerabilul, Oratorul ei Secretarul Lojii care soli-
cit& acest lucru ramane depusd in arhivele Lojii
care face initierea. Metalele apartin Lojii pentru
contul careia: se face initierea.
Venerabilul Lojii pentru care se face initie-
rea, sau in lipsa sa unul din ceilalti ease Ofi-
teri, in ordmea ierarhid, trebue sil asiste la fj e -
www.dacoromanica.ro
54

dints, insotit de doi membrii ai atelierului, cAnd

Lojile se afla in acelatl. Orient, sau la mica di-
stanta una de alta.
Prezenta delegatilor se constata in procesul
verbal al *edintei.
Art. 57. Este interzis Lojilor de a initia
mai mult de cinci prof ani de odata intr'o qe-
dint&
Once Loki, trebue sa remits noului initiat un
exemplar al Statutelor Si Regulamentului Ge-
neral.
Art. 58. Once initiere de prof an facuta cal-
candu-se prescriptiunile Statutelor c4i Regula-
mentului general, este socotita drept nula qi ne-
avenita.

Despre sporirile de salariu

Art. 59. Un Discipol nu poate fi primit
Companion deck daca are cel putin cinci luni
de vechime, daca da dovada de cunotintele sale
masonice intr'un examen prealabil, gi daca a ur-
mat cu asiduitate lucrarile Lojii.
Pentru Lowtoni, initiati inainte de varsta de
21 ani, termenul de cinci luni conteaza din ziva
cand au implinit 21 ani.
Art. 60. Un Companion nu poate fi pri-
mit Maestru, deal daca are cel putin apte luni
de vechime ca Companion, dacit a dat dovezi de
asiduitate i daca intr'un examen prealabil a
arAtat ca poseda instructia masonica necesara.
www.dacoromanica.ro
 55

Art. 61. - Termenele fixate in aceste doua

articole nrecedente pot fi scurtate, si chiar am-
bele grade pot fi conferite inteo singurX zi, and
este urgent din cauza plec rii iminente, sau in
caz de absent' indelungag, sau in sfitrsit in caz
de rgzboiu.
Cazul de urgenta trebue sK fie stabilit prin-
tr'o declaratie scrisX atestag, pe onoarea lor. si
semnatn de trei membrii ai atelierului, avand
gradul de Maestru; aceastrt cerere trebue A, fie
aprobatn de Lojg, prin dour, treimi din voturi.
Afirmatiunea pe cuvant de onoare, numele
Fratilor care au fricut-o, $i deliberaren special
a Lojii trebue sit fie mentionate in Cartea de
procese-verbale.
Art. 62. In cazul and Maestrii Putand in-
deplini oficiile nu cunt in numh'r suficient, Lo-
jile pot prescurta termenul pentru sporirea de
salar. dar trebue s cearg, prealabila autorizatie
a Marei Loji.
Arts 63. - Orice Discipol, indeplinind con-
ditiunile eern+e pentru a fi primit Companion,
trebue sX fad, o cerere scrisg, de sporire de so-
lariu.
Aceastli cerere este examinatg, 5i se statrriazX
asupra ei in sedinth de Discipol, in asa fel incat
si ceilalti Discipoli sa poatK lua parte la discutie.
Dacg votul este favorabil, chestiunea este
adusg in fata Camerii de Companioni, care ho-
tiirrtste la randul ei.

www.dacoromanica.ro
156

Art. 64. - Orice Companion indeplinind con-

ditiunile cerute pentru o a doua sporire de sa-
lariu, face o cerere scrisg catre Camera de Corn-
panioni.
DacA votul este favorabil chestiunea este adus5,
in fata Camerii de Mijloc, unde Maestrii singuri
hotArgsc la randul for asupra ei.
Art. 65. - Grade le de Companion si de Ma-
estru nu pot fi conferite decat in formele sim-
bolice determinate de ritual.
Art. 66. Un Francmason initiat la gradul
I-iu de o lora, nu poate primi gradele de Com-
panion si de Maestru deck tot in aceeasi Log,
sau in baza unei delegatiuni dat5, de ea alteia.
In caz de delegatie se procedeazA conform
prescriptiunilor art. 56.
Dacrt Loia de originK refuz'a delegatia pentru
o sporire de salariu, in favoarea Discipolului
sau Companionului trecut in altg, lop, aceasta
duprt deliberare specials poate sa acorde totusi
sporirea de salariu.
Totusi dacit un Francmason, in urma schim-
bgrii de domiciliu, sau din alts cauzil, si-a dat
in mod regulat demisia din Loja de originK,
noua sa LoRi de adoptiune poate sA-i acorde
sporirea de salariu Mil delegatie specialK dela
Loia-mums, ci numai cerand acesteia referinte.
In ambele aceste cazuri, metalele apartin
Lojii care acorn, sporirea de salariu.

www.dacoromanica.ro
 57

Despre Afi liere

Art. 67. Orice membru al unei Loji, poate
sa fie afiliat intr'una sau mai multe Loji.
Orice Francmason regulat admis in Ordin
char intr'o loja dintr'o alts Obedienta, regulatil,
dar care a incetat de a fi activ, poate still reia
activitatea afiliindu-se intr'o Loja.
Art. 68. Cererea de afiliere trebuie sä fie
facut5, in scris.
Cererea trebuie sa indite numele §i pronu-
mele, varsta, numele parintilor, locul nasterii,
profesiunea i calitatile civile, domiciliul, cali-
Wile masonice, epoca cand a fost primit in
Ordin §i Loja de origins, precum i Loja al
drei membru este sau a fost in ultimul timp.
Cererea trebuie sa fie insotita de diploma celui
ce o face, sau dad nu este Maestru, de o pies
dovedind ca si -a achitat cotizatiile. Dad cel
ce cere afilierea nu. mai este in activitate, trebuie
se adud o dovad6, ca a parasit in mod regulat
Loja din care a facut parte in ultimul timp.
Cererea insatita de actele doveditoare este
remise direct Venerabilului, far5, sa fie nevoie
de prezentatori.
Art. 69. Dad, eel ce face cererea de afiliere
este in activitate, Veneralilul numeste un mem-
bru al Lojii pentru a verifica informatiile date,
§i pentru a face un raport in scris.
Dad, eel ce cere afilierea nu este in activitate,
Venerabilul desemneaza trei anchetatori, mem-
bri ai atelierului, pentru a face raportul in scris.
www.dacoromanica.ro
58

in ambele cazuri, Venerabilul trebuie sit avi-

zeze pe Venerabilul Lojii careia apartine sau a
apartinut eel ce cere atilierea, facand apel sä-i
comunice fratestile sale observatrunt.
Daca atelierul este in adormire, sau dad. loja
apartine unei obediente strain, atunci Venera-
bilul se adreseazd la Mama Loja Nationale, din
Romania.
Art. 70. - Pentru ca Loja sa fie in masura
de a hotari asupra cererii de afiliere Venera-
bilul invita pe solicitator sa acopere Templul,
dad este prezent ca vizitator.
Cared este vorba de un Frate in stare de acti-
vitate, Venerabilul citeste piesele anexate pre-
cum $i raportul Comisarului verificator, si da
seama de comunicarea ce i-a facut-o Venerabilul
atelierului caruia apartine solicitatorul.
Dad. solicitatorul nu este in activitate, Vene-
rabilul &L. citire rapoartelor facute de cei trei
anchetori, precum comunica Lojii si toate do-
cumentele justificative produse de eel ce cere
afilierea.
Acestea fiind facute, si oratorul dandu-si con-
cluziunile, Loja hotaraste asupra cererii prin ri-
dicarea in picioare, afara numai de cazul cand
scrutinul secret ar fi reclamat de cinci membri.
Numai membrii Lojii iau parte la acest vot.
Afiliatiunea se hotarli*te cu majoritatea su-
fragiilor exprimate.
Orice afiliatiune trebuie sa fie notificatd Ma-
rii Loji in termen de o lima de la afiliere.

www.dacoromanica.ro
 59

Despre Regularizare
Art. 71. Orice profan initiat in mod nere-
gulat, sau orice Francmason avansat in mod
neregulat, poate s'a, fie regularizat si admis ca
atare in Loja care 1-a regularizat, data indepli-
neste conditiunile urmkoare:
1) Dad justifid, prin piese probante de locul,
epoca si imprejuritrile cand a fost initiat, si dad,
satisf ace la tuilajul la care trebuie sa," fie supus;
2) Dad, anexeaza la eererea de regularizare
promisiunea scris5, s] semnata de el de a se eon-
forma Constitutiunii si Regulamentului general;
3) Dad, cererea sa este sprijinita de o propu-
nere scris5, i semnata de trei membrii ai Lojii,
posedand gradul de Maestru.
Art. 72. -- Orice Francmason primit late°
Log neregulag poate fi regularizat si admis ca
atare, dad, produce in sprijinul cererii sale, ti-
tlul situ masonic, sau in lipsa acestuia, o dovad5,
scris6 atestand eh nu i s'a eliberat nici un titlu,
si dad in afar de aceasta cererea sa este inso-
titit de obligatiunea de a se conforma Constitu-
tiunii -si Regulamentului general, si data este
sprijinitai de trei membrii precum se cere si in
articolul precedent.
Dar nu poate obtine un nou titlu, dad, are ne-
voie de el deck dupg un an de activitate.
Art. 73. In cazul &And iregularitatea unui
Francmason a fost pronuntat5, in virtutea unei
dispozitiuni speciale a regulamentului general,

www.dacoromanica.ro
tiO

regularizarea nu noate avea loc &cat in baza

autorizatiei prealabile a Marii Loji, motivag, pe
incetarea contraventiunei.
Art. 74. Orice cerere de regularizare pro-
voacii, numirea de &Are Venerabil a unei comi-
siuth de trei anchetori, eel puffin, care trebuie srt,
culead. informatiuni atat asupra antecedentelor
masonice ale solicitatorului cat $i asupra morali-
tali $i celorlalte calitrtti ale sale.
Duprt citirea rapoartelor $i conduzinnilor Ora-
torului, Loja statuiazsti asupra regulariz'arii $i
admiterii postulantului. Votarea are loc grin ri-
dicarea in picioare, afara numai de cazul cand
trei membrii ai Lojii ar cere scrutinul secret.
Vizitatorii nu iau parte la votare.
Regularizarea $i admiterea sunt hotgrite cu
majoritate de voturi.

Despre Regimul Interior at Lojilor

Art. 75. Lojile se comnun din membrii ac-
tivi $i pot avea $i membrii onorari.
Art. 76. Membrii activi sunt acei ce an
fost admi$i in mod regulat pe tale de initiere,
afiliere san regularizare, $i care pratesc coti-
zatii.
Orice Francmason care 1.$i schimbit domici-
liul poate, oricare ar fi distanta, sil rrimana
membru activ $i al altei Loji.
Art. 77. Nimeni nu poate deveni membru

www.dacoromanica.ro
 61

onorar al nnui atelier &At dacK a fost mem-

brill 'activ al sau time de 15 ani consecutivi.
Onorariatul nu poate fi obtinut decal- dupa
deliberare formals si deciziune favorabila a
Lojii.
Art. 78. - Membrii activi au singuri plenitu-
dinPa drenturilor masonice.
Ei au datoria de a urma in mod regulat lu-
crrtrile Lojii lor. afara de legitima impiedicare.
Art. 79. Membrii onorari sunt scutiti de
cotizatie. Ei pot Ina parte la toate luerg,rile.
Li se comunicg, cuvintele de semestru. Ei an
voce deliberative asupra tuturor chestiunilor
afarr, de Me privitoare la finante.
Ei nu votpaza la alegeri. dar sunt eligibili la
toate fnnctinnile, cu conditiunea de a redeveni
membrii activi.
Art. 80. - Activitatea in Loja este baza apti-
tudinii pentru toate functiunile interesand Or-
dinul in genere.
Ea se cere pentru mandatul de delegat la
Adunarea Marei Loji, pentru ocuparea functiu-
nilor in acest Ina lt Corp, Ej i pentru misiunea de
Instalator.
Art. 81. Membrii activi i membrii onorari
E3

ai Lojilor sunt singurii Francmasoni regulati

ai Marei Loji Nationale din Romania.
Ca'nd Loja al carui membru este, inceteaza
de a mai exista, sau tend el insusi inceteaza
de a mai face parte dintr'insa, orice Francma-
son trebuie ca in termen de un an sa se afilieze

www.dacoromanica.ro
Qt

la o alts Loje a Obedientei sub sanetiunea, in

cazul child nu ar face-o, de a nu mai putea fi
admis in celelalte Loji ale Federatiei, ea vizi-
tator.

Despre $edinte si Ordinea Lucrgrilor

Art. 82. Atelierele tin dour, feluri de in-
truniri: sedintele propriu zise, t3 i intrunirile de
Comitet (de familie).
Sedintele au Toe cu intregul aparat masonic
ai comportg prezenta vizitatorilor. Aceste se-
dinte se numesc si tinute".
Se numesc intruniri de comitet sau de fami-
lie cele in sari se discutg chestiunile administra-
tive sau financiare ale Lojii, si la cari vizita-
torii nu sunt admisi; numai membrii activi pot
lua parte la aceste sedinte de comitet.
In sedintele de comitet nu se poate proceda
la lucrgri de initiere sau de sporire de salariu.
Art. 83. Orice Lojg trebuie sr, aibg eel pu-
tin o sedintg, (tinutg) obligatorie pe lung. Lo-
jile pot totusi sr, is vacantg. Dar vacanta nu
poate depgsi trei luni pe an.
Intrunirile de Comitet au loc dupg nevoile
Lojii.
Art. 84. Prezenta membrilor Lojii este con-
statatg la fiecare sedintg dupg un registru spe-
cial in care trebuie sil semneze.
Vizitatorii care cer sg fie admisi in Templu

www.dacoromanica.ro
 68

senmeaza intr'un registru ce se afla in parvisul

Templului.
Art. 85. -Lucrarile unei tinute nu pot fi
deschise de cat in prezenta a eel putin sapte
membrii activi ai Lojii, dintre sari trei cel pu-
tin avand gradul de Maestru.
Nimeni nu poate lua pane la aceste lucreiri
dad. nu este decorat cu insignele masonice.
Art. 86. - Lucarile an loc in ordinea urma-
toare:
Deschiderea lucrarilor in formele obicinuite;
Citirea $i adoptarea lucrarilor de comitet;
Introducerea vizitatorilor;
Citirea si adoptarea lucriirilor de la 5edinta
precedents;
Citirea comuniciirilor facute de Marea Lola
si a corespondentei;
Lucii,rile prevazute in ordinea de zi;
Circularea sacului de propuneri si a trun-
chiului de binefacere;
Inchiderea lucrarilor conform formelor.
Daca, ordinea de zi este epuizata Loja se poate
ocupa si de alte chestiuni de cat cele anuntate
pe plansele de convocare.
Art. 87. - Nimeni nu poate pgrasi locul sttu
farit de invoirea Supraveghetorului de pe co-
loana sa, afara numai daca oficiul slim o cere.
Nimeni nu poate acoperi Templul fitrit auto-
rizatia Venerabilului sau a Supraveghetorului de
pe coloana sa si Mfg, de a va,rsa ofranda la
Tr.: V.:
Nici un F.:. altul de cat Venerabilul nu poate

www.dacoromanica.ro
64

lui cuvantul fare de a-1 fi cerut :3i obtinut. FF.:.

de la Orient cer cuvantul direct Venerabilului;
ceilalti it cer Supraveghetorului de pe coloana
lor.
Venerabilul, Oratorul 13i Raportorul unei ches-
tiuni pot avea intotdeauna cuvantul cat timp
o chestiune nu este inchisA. Nici un F.:. nu
poate lua cuvantul de mai mult de cat de trei
on inteo discutiune.
Venerabilul singur, are dreptul de a intre-
rupe pe acel ce are cuvantul, dacii, se indepgr-
teaza dela ordinea de zi sau dela obiectul ce se
discutk
Orice discutiune este incheiata prin conclu-
ziunile Oratorului; dupa. concluziunile Oratoru-
lui nimeni nu mai poate cere cuvantul decat pen-
tru a cere scrutinul, daca este nevoie.
Scrutinul public este obligatoriu daca este ce-
rut de 10 membri avand dreptul de vot.
Scrutinul secret este obligatoriu dacii este
cerut de cinci membrii avand dreptul de vot.
Art. 88. - Nu se poate lua vre-o hotgrire asu-
pra unei thestiuni not de interes general in
13edinta in care s'a Mout propunerea. Aceasta
propunere trebuie sa fie amanatil pe viitoarea
k;edintit, sau sa fie litsafa spre studiu pentru
viitoarea edintsg, de Comitet, sau in sfarit sift
fie trimeas5, unei comisiuni care va face un ra-
port amsammtit asupra ei. In orice caz ea tre-
buie sa fie anuntata pe planple de convocare.
Se poate reveni asupra unei hotariri tot in
sedinta in care a fost luatk daca nici unul din
www.dacoromanica.ro
 65

FF.:. care an fost prezenti la deliberare kli avand

dreptul de a participa la ea, nu a acoperit Tern-
plul.
Nu se poate reveni asupra ei inteo viitoare
§edinta, de cat daca propunerea figureaza in
plan§ele de convocare.
Art. 89. - Procesele verbale de §edinta, sau
planurile lucrarilor, nu pot fi adoptate decat
dupe concluziunile Oratorului.
Erorile recunoscute ulterior nu pot fi recti-
fieate dectit prin deciziunile speciale. 0 hota"-
rire de acest fel nu ocazioneaza o schimbare
materials: ea este numai inscrisa in noul proces
verbal, §i se face mentiune despre ea pe margi-
nea procesului verbal rectificat.
Art. 90. - In §edintele de comitet nu se pot
lua hotariri deal daca sunt de fats sapte mem-
brii, afara numai pentru masurile preparatorii
sau pentru alocarea ajutoarelor.
Procesele verbale ale §edintelor de Comitet
sunt citite §i adoptate in §edinta (tinuta).

Despre Cuvintele de Semestru

Art. 91. - La fiecare solstitiu Marea Loj'a
adreseaza tuturor Lojilor cuvintele de semestru.
Numai Lojile care sunt in regura cu Tezaurul
kii care §i-au 'inaintat tabloul regulat, pot primi
cuvintele de semestru.
Art. 92. - Cuvintele de semestru sunt comu-
I. Delastupara Francamoneria 5

www.dacoromanica.ro
66

nicate Venerabilului in formele stabilite de Ma-

rea Loja.
Comunicarea acestui cuvant trebuie sa fie a-
nuntata membrilor prin plan§ele de convocare.
Venerabilul adung in mijlocul Templului pe
membrii activi Si onorari ai Lojii, §i le comu-
nica cuvintele in taina, in formele prescrise de
ritual. Acest lucru fiind facut, el trebuie sa
arza biletul, dace comunicarea i-a fost facuta
in scris.
Membrii atelierului, absenti in momentul co-
municarii cuvantului, nu-1 pot primi decat de la
Venerabil, li fiecare in mod izolat. Nici un alt
F.:. nu poate sa le comunice aceste cuvinte, in
nici un caz, §i aceasta sub rezerva sanctiunilor
prevazute de regulament in caz de abatere, ea
fiind considerate ca o calcare a legilor masonice.

Despre Vizitatori
Art. 93. Orice vizitator care se prezinta
prima data la o Loja trebuie sa alba, un titlu
autentic §i regulat, of are numai de cazul cand
este cunoscut personal de trei membri ai Lojii
prezen-ti la sedinta, care certifica despre calita-
tile lui masonice; aceasta atestare trebue sa fie
consemnata in procesul verbal. Dace titlul pre-
zentat pare a fi falsificat sau apartine unui Ma-
son radiat, el este retinut §i se inainteaza Marei
Loji.
Art. 94. Nici un vizitator nu poate asista la

www.dacoromanica.ro
 67

alte lucrari de cat acelea ale gradului sau. El

trebuie sa acopere Templul dacg Loja infra, in
sedintg de Comitet.
Toti Francmosonii apartinand Obedientei Ma-
rei Loji Nationale din Romania, trebuie duper
ce au fost utilati, sa dea cuvantul de semestru,
sau cel putin cuvantul ultimului semestru pre-
cedent.
Daca un vizitator apartine unei alte Obedi-
ente, nu i se pot cere cuvintele de semestru ale
acelei Obediente decat daca sunt cunoscute de
Of iterul care prezideaza.

Onoruri, Presente §i Insignii

Art. 95. In sedintele Lojilor, Prea Puter-
nicului Suveran Mare Comandor, al Supremu-
lui Consiliu, Mare le Maestru al Marei Loji, Pu-
ternicul Suveran Locotenent Mare Comandor,
Pro-Marele Maestru, sunt introdusi de noua
membrii, precedati de un Maestru de Ceremonii
si sunt condusi sub bolter de otel, ciocanele bg-
tand, pang la locul Venerabilului care le remite
ciocanul. Membrii deputatiunei care-i primeste
poarta stele.
Cand ei nu pgstreaza ciocanul, se aseazg la
dreapta Venerabilului.
Membrii activi ai Supremului Consiliu, si
primii cinci demnitari ai Marei Loji, sunt pri-
miti cu acelas ceremonial dar numai de sapte
membrii. Ei iau loc la Orient.

www.dacoromanica.ro
03

FF.:. investiti cu Gradul 33, dar cari nu sunt

membrii activi ai Supremului Consiliu din Ro-
mania, sunt primiti cu acelea ?i onoruri dar nu-
mai de cinci membri.
Venerabilii Lojilor in activitate, precum oi
delegatiile Lojilor acreditate prin scrisoare spe-
cials de delegatie, sunt introduoi de trei mem-
bri. Venerabilii singuri sunt primiti la Orient.
Asemenea si membrii Consiliului Federal.
Se procedeaza la fel pentru primirea Vene-
rabilului Lojii, cand lucrarile au fost deschise
de un alt of iter.
Atelierele nu se pot dispensa de a da onoru-
rile mai sus aratate, de cat data F.:. caruia i
se cuvine o sere in mod formal.
Dadi un vizitator indeplineote doua sau mai
multe din calitatile mai sus aratate, trebuie sa,
i se dea onorurile cuvenite celei mai inalte din-
tre calitatile sale masonice.
Art. 96. - Demnitarii Obedientelor straine in
legaturi de prietenie cu Marea Loja Nationale
din Romania, trebuie sa fie primiti cu acelea5i
onoruri, dupg rangul lor, dar ei nu sunt che-
mati a prezida.
Art. 97. - Onorurile cuvenite FF.:. de grade
inalte nu sunt obligatorii de cat data ei sunt
decorati cu insignele gradului lor.
Art. 98. - Fo ?tii Venerabili de atelier sunt
primiti la Orient.
Art. 99. - Este interzis de a purta la intru-
nirile masonice cordoane $i bijuterii altele decat
cele admise ca insignii pentru fiecare grad sau

www.dacoromanica.ro
 eg

oficiu de diferitele rituri regulate, recunoscute

de Marea Log Nationalit din Romania.
Art. 100. Ofiterli nu se pot decora cu in-
semnele oficiilor for decat in exercitiul func-
tiunei adicrt numai in sedintrt sau cand fac parte
dintr'o deputatiune oficiala, in interiorul unui
local masonic.
Despre discipline
Art. 101. Greselile sau incAlcarile aduse
disciplinei suet: intreruperile sau manifestati-
ile sgomotoase, neascultarea fats de Ofiterii in
exercitiul functiunilor for si in genere toate ac-
tele contrarii bunei cuviinti 5i ordinei in atelier.
Art. 102. Pedepsele disciplinare care pot &I
fie aplicate, dupe gravitatea faptei, Bunt:
1) Chemarea la ordine;
2) Chemarea la ordine cu mentiune in proce-
sul verbal;
3) Reprimanda, cu inscriere la procesul ver-
bal.
Chemarea la ordine, cu sau fXril inscriere la
procesul verbal poate fi aplicatA, de Venerabil,
Art. 103. -
fKrii de a consulta atelierul.
Dach. un F.:. refuel, de a se su-
pune la hotgrirea luatit de L.:. aceasta poate,
dupg. ce 1-a chemat srt-si prezinte aprtrarea, s1-1
excludA in mod temporar dela sedinte.
Aceastit excludere nu poate depAsi o lung.
Dadi acest F.:. persists in indiscipling., se va
incheia proces-verbal.

www.dacoromanica.ro
70

F.:. invinuit va fi chemat in fata Lojii pen-

tru a fi judecat, conform articolelor relative la
procedura judiciarl
Art. 104. Daca un vizitator comite o vio-
lare a disciplinei, Venerabilul poate, dupg gra-
vitatea faptei, sa-i facg o observatie fraterni,
sau sa -1 invite sa acopere Templul.
In acest de al doilea caz, Loja poate autoriza
pe Venerabil sa ceara atelierului carui apartine
vizitatorul, s5.-i aplice o pedeaps6 disciplinara.
Cererea trebuie sa fie insotita de un extras at
procesului verbal relatand faptele in mod ama-
nuntit.
Art. 105. Aceste pedepse disciplinare nu
se aplicil Suveranilor Mari.Inspectori Genera li,
33, in activitate.
Art. 106. - Atelierele isi acopera cheltuielile
$i pe acelea ale Marei Loji, prin taxe $i cotiza-
tiuni plaite de membrii.
Ele fixeaza singure cota contributiunilor, fgrg
de a o putea scoborT insa sub ceia ce este deter-
minat mai jos:
Art. 107. - Minimum de tax5. pentru confe-
rirea gradelor:
Pentru gradul de Discipol 250 lei.
Se va putea face exceptie pentru fiii de ma-
soni si pentru of iteri.
Pentru gradul de Companion 150 lei.
Pentru gradul de Maestru 200.
Aceste taxe se platesc tezaurului inainte de
initiere.

www.dacoromanica.ro
 71

Art. 108. Se percepe 200 lei pentru afiliere,

dacg afilierea confers din non qi activitatea.
Se va percepe 500 lei eel putin pentru reguli-
zare.
Aceste taxe se plgtesc cu anticipatie.
Art. 109. - Cotizatia anualg nu poate fi in-
ferioarg sumei de 600 lei. In aceastg sums nu
intra cota-parte a fiecgrui membru pentru ban-
chetul obligatoriu.
Cotizatiile sunt trimestriale qi plgtibile cu an-
ticipatie.
Art. 110. Refuzul persistent de a plgti co-
tizatia atrage radiatiunea, qi ca concesintg ne-
regularitatea Franc-Masonului, care nu-qi inde-
plinete obligatiile pecuniare fats de loja.
Art. 111. Neplata qi refuzul persistent de
a plati cotizatia se constata in modul urmator:
dupg trei luni de intarziere cu cotizatiile sau
alte speze, Venerabilul Lojii adreseazg, prin
Fratele Tezaurar, la o lung de interval, F.:. in
intarziere, doug invitatiuni de a se pune la zi
cu casa, reamintindu-i consecintele refuzului.
Aceste invitatiuni se trimit prin pots, in plic
recomandat, sau sunt duse la domiciliul desti-
natarului de Servant.
Art. 112. Dacg, F.:. astfel somat, pgstreazii
tacerea dupg a doua invitatie sau declarg cg nu
vrea sg plateasca, Tezaurarul prezintg un ra-
port Lojii in termen de 15 zile.
In urma acestui raport, qi in Comitet secret
dach este nevoie, Ven.:. intreabg dacg este
vre-un F.:. care vrea sg plgteasca pentru eel ce

www.dacoromanica.ro
72

este in intarziere. DacA acest apel rAmane Tara

rAspuns, Oratorul cere imediat ca F.:. in in-
tarziere sa fie radiat de pe tabloul Lojii. Ra-
diatiunea fiind pronuntata, eel radiat se aria*
decAzut din toate drepturile legate de calitatea
de Franc-Mason regulat.
Radiatiunea trebuie sA fie notificata in ter-
men de 15 zile celui radiat precum ki i Presedin-
tilor diferitelor ateliere din care F.:. radiat fa,-
cea parte si aceasta in formele prescrise la arti-
colulprecedent.
Se aduce de asemenea la cunostinta Marei
Loji aceasta radiere si notificare, tot in termen
de 15 zile si in aceleasi forme. Marea Loja,
dupA ce s'a asigurat CA formalitAtile prescrise
au fost observate, publics radiatiunea in Bale-
tinul Oficial al Marei Loji.
Art. 113. Un F.:. radiat pentru neplatit de
cotizatii, poate in totdeauna, dar numai Cu con-
simtimantul Lojii care a pronuntat radierea, di
fie reintegrat in tabloul atelierului, achitand in
mod integral ceiace datora in momentul ra-
dierii.
FormalitAtile de indeplinit, dupa imprejura-
rea data F.:. este sau nu membru activ al unui
alt atelier de acelas grad, sunt acelea prevAzute
la afiliere.
Reintegrarea trebuie adusA la cunostinta Ma-
rei Loji.
Un F.:. radial., care credo ca a fost radiat pe

www.dacoromanica.ro
 73

nedrept, poate face apel, impotriva hotartrei

luate de Log, la Marea Log.
Art. 114. - Orice F.:. radiat in mod regujat
nu mai poate fi mentinut in nici un alt atelier
din care ar fi facut parte in mod simultan, si
nici nu poate fi admis la afiliere sau regulari-
zare inteun alt atelier, cat timp nu-si achita
intreaga datorie la atelierul care 1-a radiat.
Daca, deli ofera sa plateasca datoria, Loja
refuza sa i-o primeasca, el poate consemna suma
la Marea Loja.

Despre concedii si demisiuni

,
Art. 115. - Orice membru activ are doreste
un concediu, trebuie sa fua o cerere scrisa ate-
lierului, care delibereaza asupra ei.
Un concediu nu poate fi acordat pentru mai
mult de un an; dar poate fi reinoit in aceleasi
forme.
Nu se acorn. concediu unui F.:. care nu este
la zi cu datoria fats de Tezaur.
Un concediu nu dispenseaza, de plata inte-
grals a cotizatiilor, afara numai dacti Loja
acorda o scutire partials sau totals.
Membrii activi in concediu suet socotiti ca
prezenti in ceiace priveee calculul contributiu-
nei anuale a Lojii fats de Marea Log.
Art. 116. - Orice demisiune din calitatea de
membru activ, trebuie sa fie data in scris si
mama
www.dacoromanica.ro
74

Dug Loja o socote$te oportun, o deputatiune

de trei membrii este insarcinatg, sg, se clued. la
F.:. care si-a dat demisia, invitandul s5. $i-o
retragg.
Daca el refuzg, demisia este primitg. In ca-
zul contrariu demisia este socotitii, drept nura
$i neavenia.
F.:. demisionar are un Fagaz de o lung pen-
tru a-si retrage demisia, dar in acest caz trebuie
sa,' o fang, in scris. Retragerea demisiunei se con-
semneazh, in cartea de arhitecturK.
Orice F.:. demisionar este obligat sa -$i achite
toate datoriile fatg de Tezaurul Lojii. Dacrt
refuzg sa o facg, demisia este resping, $i se
procedeaza impotriva lui in vederea radierii,
conform prescriptiunilor de mai sus.
Orice demisiune pronuntatg in mod regulat,
trebuie sä fie notificatg Marei Loji in termen
de o luna, cu avizul Venerabilului $i indicarea
motivelor care au pricinuit-o.
Art. 117. Orice membru activ care $i-a
sob imbat domiciliul de mai mult de sase luni
fAr5, de a-$i rasa adresa, poate fi socotit ca de-
misionar.
Despre administratie
Art. 118. Independent de ingrijirile ce fie-
care ofiter trebuie s'a, dea in sfera sa de actiune
intereselor comune, atelierul procedeaza, la ne-
voie, la administratie, grin deciziuni luate fie
in $edintA, fie in intrunire de Comitet,
www.dacoromanica.ro
 75

Doug comisiuni permanente trebuie sg, ve-

gheze in special, una la finantele atelierului si
alta la operile de binefacere. Fiecare atelier
este liber sg le organizeze cum crede, prin regu-
lamentul sau particular. Daca in regulamentul
particular al Lojii nu existg prevederi speciale
pentru compunerea comisiunilor, ele se organi-
zeazg, conform dispozitiunilor articolului ur-
mgtor.
Atelierul poate desemna orice alte comisiuni
permanente sau temporare, insarcinate sg inde-
plineasch misiunile necesare.
Art. 119. In cazul cand regulamentul par-
ticular al Lojii nu a determinat modul de alcg-
tuire ale celor doug, comisiuni suszise, ele se
vor compune dupg cum urmeaza:
Comisiunea Finantelor: Cei doi Supraveghe-
tori, Secretarul, Tezaurarul si trei membrii alesi
de Loja dupg alegerile generale.
Comisiunea de binefacere: Oratorul, Mare le
Expert, Ospitalierul, si doi membrii alesi in fie-
care an dupg alegerile generale.
Comisiunea finantelor supravegheazg incasg-
rile si cheltuielile, verificg socotelile si alcgtue-
ste bugetul la sfarsitul anului. Ea este de ase-
menea chematg sg-si dea pgrerea asupra oricg-
rei cheltuieli neprevazuta in buget, si se poate
opune, motivandu-si opozitiunea, la cele care
pot dezechilibra bugetul.
Comisiunea de binefacere examineazg cere-
rile de ajutor ce-i sunt trimise de Lojg. Ea ye-
rificg socotelile Casei Ospitaliere, si face pro-
www.dacoromanica.ro
76

punerile asupra masuriior proprii pentru a-i

spori resursele. Ea are grija de a organiza
serbarile de binefacere.

Despre Banchete
Art. 120. Lojile sunt obligate sa tina odata
pe an un Banchet sau o Agapa.
Oriee membru activ trebuie sail plateasca
cota-parte, fie ca este prezent sau absent.
Art. 121. Banchetele sunt inconjurate de
fastul masonic. Ele au. in totdeauna loc la gra-
dul I-iu. La aceste lucrari Of iterii i§i pastreaza
insemnele §i-§i indeplinese functiunile. Ban-
chetele nu pot avea loc decat intfun local ma-
sonic.
Agape le nu se fac in formele masonice, ci in
cele profane. Ele pot avea loc intr'un local
prof an.
Art. 122. Toasturile sau sanatatile" obli-
gatorii sunt urmatoarele:
1) Acea a Suveranului §i a Patriei,
2) A Marelui Maestru, a Mari lor Maestri
ajutori, a membrilor Consiliului Federal, §i a
Marei Loji Nationale din Romania.
3) A Suveranului Mare Comandor, a Loco-
tenentului Mare Comandor, §i a Membrilor Su-
premului Consiliu din Romania.
4) A Venerabilului.
5) A Ofiterilor atelierului.
www.dacoromanica.ro
 97

6) A tuturor Puterilor &Iasonice amice.

7) A tuturor Francmasonilor de pe glob, fe-
riciti sau nefericiti.

Inmormantari §i pompe funebre

Art. 123. Cand un F.:. a murit este de da-
toria fiecarui membru al L.:. de a asista la in-
mormantare, afara de motive grave. Membrii
atelierului trebuie sr. se grupeze in jurul Vene-
rabilului sail Ofiterului care-1 inlocueste.
Atelierele vor celebra in fiecare an in cursul
lunei Martie, o pompe funebra pentru a cinsti
memoria FF.:. morti.

Regulamentele particulare ale Lojilor

Art. 124. Orice atelier poate, printr'un re-
gulament particular, said organizeze regimul
interior in mod detailat, cu conditiunea ca acest
regulament sa nu contina nimic contrariu Con-
stitutiunii sau Regulamentului general.
lJn regulament particular nu devine obliga-
toriu pentru membrii Lojii, decb.t dupe ce a fost
confirmat de Mares. Loja.
Art. 125. Imediat ce o Lola a votat un re-
gulament particular, ea inainteaza Marei Loji
dour. exemplare manuscrise, semnate de Vene-
rabil, Orator si Secretar, si in.vestite cu pecetea
Lojii.
www.dacoromanica.ro
78

Dupg omologare, unul din exemplare este res-

tituit Lojii, iar celglalt r6mane la arhiva Marei
Loji.
De'spre corespondents
Art. 126. Lojile nu se pot dispensa de a
rgspunde la intrebarile ce le sunt puse in orice
forma oarecare de cgtre Marea Loja. Orice ate-
lier care nu va rgspunde in termenul indicat de
Marea Lojg va primi un avertisment a cgrei
mentiune se va face in darea de seamg a lucra-
rilor Marei Loji.
Afara de aceasta delegatii sgi la Marea Loja,
pierd dreptul de a lua cuvantul sau de a face
propuneri in adungrile Marei Loji.
Art. 127. Plansele, circulgrile, si alte piese
provenind de la Marea Lojg, precum si &Arlie
de seams a lucrarilor sale, trebuesc sg fie con-
servate cu ingrijire in arhiva fiecgrei Loji.
Art. 128. Toate piesele adresate Marei Loji
trebuie sg poarte semngturile Venerabilului,
Oratorului si Secretarului, precum si sigiliul
Lojii; iar in cazul cand aceste formalitgti nu
sunt observate, ele isi pierd caracterul oficial.
Orice plansa trebuie sal poarte entete"-ul
urn:alor:
L'. G.. M.'. A.. A. U.'.
In numele §i sub auspiciile Marei Loji
Nationale din Romania.
R.. L.*. Or.
Libertate-Egalitate-Fraternitate
www.dacoromanica.ro
 79

Despre tablourile anuale ale Lojilor

-1 J
Art. 129. Fiecare Loja trebue sa trimeatn
anual, inainte de 1 Martie, la Marea Loja, un
tablou exact al membrilor activi conform situa-
tiei dela 1 Ianuarie din anul in curs.
Acest tablou trebue A, fie stabilit dupg, or-
dinea vechimei, si in conformitate cu registru
matricul ce Loja trebue sh -tina in mod obliga-
toriu.
El trebue sa fie semnat de Venerabil, Orator
si Secretar, si investit cu pecetia Lojii.
Orice atelier care nu si-a inaintat la timp ta-
bloul anual va plati o amendg, de 200 lei.
Orice Loja care va face declaratiuni false va
fi lovitg de o amend. de 1000 lei, independent
de consecintele judiciare care ar putea fi exer-
citate impotriva ei de justitia masonica. Aceste
amenzi se varsa la tezaurul Marei Loji.
Tot °data' cu acest tablou, Loja trebue s. Ina-
inteze si un tablou de membrii care au incetat
de a fi activi, fie prin deces, demisiune, radia-
tiune. onorariat, sau orice altg, cauzg.

Despre cererile de diplome

Art. 130. Orice Loja care acorda gradul
de Maestru unuia din membrii ei, este obligatA
sa ceara o diploma pentru noul Maestru, dela
Marea Loja.
Loja trebue s4, tuainteze oclatN, cu cererea 0.
www.dacoromanica.ro
80

taxa fixatA de Marea Loja, pentru eliberarea

diplomei.
Aceeasi formalitate trebue fAcutA, $i pentru
orice afiliere sau regularizare a unui F.: care
nu posedA un titlu regulat eliberat de Marea
LojA.
In momentul cand se remite diploma, noului
Maestru, acesta trebue sA semneze pe ea ne
varietur.
Art. 131. - Nici o LojA, nici un Venerabil
sau ofiter, nici un Francmason nu poate elibera
vreun titlu masonic sau vreun act menit 86-i
ting locul, pentru nici un grad.
In caz cand un discipol sau Companion pleacA
in cAlAtorie, Loja poate sit-i remits un certificat
manuscris, semnat de Venerabil, Orator t3i Se-
cretar, constatand &A el este membru regulat al
Lojii cu gradul de Discipol sau Companion. Dar
inainte de a remite aceastA piesA celui ce o cere,
Loja este obligatA s'o inainteze pentru vizA si
aplicarea sigiliului, la Marea LojA.
Orice contraventiune la primul aliniat al pre-
zentului articol atrage dupA gravitatea cazului,
suspendarea din drepturile masonice sau chiar
excluderea definiticA din Masonerie.
Inspectarea Lojilor
Art. 132. - Consiliul Federal nume ?te in-
spectori insitrcinati sA viziteze Lojile. Acesti
inspectori trebue sit aibil cel putin gradul de
Maestru, si stint tinuti:
www.dacoromanica.ro
 81

1) Sh se asigure dach statutele t3i regulamen-

tele cunt observate;
2) Sh, asiste la lucrhri, 13i pe cat posibil la o
initiere;
3) Sh verifice registrele de procese verbale,
de cash kii de trunchiu ospitalier;
4) SA verifice arhivele;
5) Sh culeagh orice informatiuni asupra de-
zideratelor formulate de atelier spre a le comu-
nica Consiliului federal.
Ei au dreptul sh cearh convocarea extraordi-
narh a Lojilor ce trebue sh inspecteze.
Un inspector nu poate fi nicioadth inshrci-
nat cu inspectarea unei Loji din care face
parte.

Despre raporturile atelirelor intre ele sau cu alte

autoritati cleat Marea Lora
Art. 133. Atelierele Marei Loji nationale
din Romhnia corespund liber intre ele, afara
numai de cazul and este vorba de un apel la
solidaritate in favoarea unui F.: nenorocit sau
pentru familia unui F.: decedat.
In acest caz, Loja care is initiativa trebue sh
cearh Marei Loji autorizatia formalh de a se
adresa celorlalte ateliere.
Art. 134. Nici o lojh nu se poate adresa
direct la nici o alth autoritate decht cea ma-
sonich, afar numai de cazul and ar obtine o
autorizatie speciall dela Marea Loja.

www.dacoromanica.ro
82

Despre schimbarea numelui

Art. 135. Orice Loja este tinuta sa se ab-
tina dela orice manifestatie pe strazi sau in
public.
Art. 136. Orice atelier care doreste sa-si
schimbe numele nu poate sa o faca decat dupe
o deliberare specials a Lojii si cu majoritate
de doua treimi din membri.
Schimbarea numelui are ca consecinta resti-
tuirea vechei Patente la Marea Loja, si cererea
unei noui Patente de constituire. Se platesc cu
aceasta ocazie 500 lei, Marei Loji, pentru noul
titlu.

Despre punerea in adormire §i rede§teptarea

altelierelor
Art. 137. Orice loja care isi inceteaza sad
suspends lucrarile trebue sa faca o declaratie
la Marea Loja, trimetandu-i si extrasul delibe-
rarei speciale, si mentionand motivele care au
provocat aceasta suspendare sau incetare a lu-
crarilor. .,

Ea trebue sa, se puns la zi si cu obligatiunile

pecuniare fats de Marea Loja.
Odata cu declaratiunea se inainteaza si lista
tuturor membrilor Lojii stability la acea data,
certificate de Venerabil, Orator si Secretar si
investita cu pecetia Lojii.

www.dacoromanica.ro
 83

Loja care se declara in adormire trebue sa

incredinteze tot deodata spre pastrare, Marei
Loji, titlul sau constitutiv, pecetia sa, ritua-
lele, registrele, arhivele, i orice metale sau va-
lori ce se afla in cash.
Marea Loja are singura calitate pentru a ho-
tari asupra destinatiei ce se va da materialului
sau mobilierului apartinand Lojii, afar bine in-
teles cand aceste lucruri ar apartine unor terte
persoane.
Odata aceste formalitati indeplinite, singura
Marea Loja are calitate pentru a pronunta pu-
nerea in adormire regulata. 0 loja push in ador-
mire regulatei este dispensata de orice obliga-
tiune pecuniary fats de Marea Loja atata timp
cat tine adormirea.
Art. 138. Orice loja care se declara in ador-
mire fail de a satisface conditiunile prevazute
mai sus, este pasibila de pedepsele masonice, de
daramare i de excladere. Titlul sail este abro-
gat, si membrii shi devin neregulati.
Aceste sanctiuni sunt pronuntate de Marea
Loja, dupa o somatiune indicand un termen su-
ficient pentru a indeplini prescriptiunile art. 139.
Art. 139. Orice Francmason, care este de-
tinatorul, cu un titlu oarecare, a unuia sau mai
multe obiecte apartinand Lojii care 0.-a incetat
sau suspendat lucrarile, obiecte ce urmeaza a fi
remise Marei Loji, trebue sa previna Consiliul
Federal in termen de trei luni, pentru a remite
Marei Loji in mod gratuit aceste lucruri. Dach
www.dacoromanica.ro
14

nu o face el silvarseste un delict masonic, kii este

Art. 140. -
pasibil de judecatii.
Itedeschiderea atelierelor in ador-
mire nu poate fi autorizatii deck dacit §apte
membrii Maestri, figurand in tabloul Lojii in
momentul punerii in adormire, fac cererea for-
mals pentru aceasta.
Deciziunea de redqteptare trebue sä fie in-
scrig in titlul constitutiv si in registrul de pro-
cese verbale.
In momentul redesteptitrii, toate obiectele care
au fost consemnate la Marea Lojrt, sunt remise
semnatarilor cererii de redesteptare.
Dac& redesteptarea are loc in primal seme-
stru al anului, Loja este obligatit stt plkescii
contributiunile integrale aferente anului in curs.
Daca ea are loc in semestrul al doilea, Loja este
dispensatit de a pad contributiunile pan& la
1 lanuarie urmator.

Despre neregularitatea pi regularisarea

atelierelor
Art. 141. - Sunt ateliere neregulate:
1. Ace le care timp de un an au incetat de a
corespunde cu Marea Loja si de a-i plati con-
tributiunile, sau care n'au procedat la alegerile
generale inainte de Adunarea G-eneralli a Ma-
rei Loji.
2. Ace le care se afiliazI la gruptiri masonice
neregulate;
www.dacoromanica.ro
 U
3. Ace le care cu §tiinta, conserve in sanul for
Francmasoni neregulati;
4. Ace le care se dedau la alte lucrari dec.&
cele prescrise de ritual;
5. Ace le care tin *edinte sau celebreaza festi
vitati in alte localitati deeat cele masonice.
Art. 142. - In primal caz mai sus aratat,
neregularitatea este declarata de Mama Loja
dupe ancheta facuta de Consiliul Federal. In
celelalte cazuri se procedeaza pe cale de dare
in judecata.
Art. 143. - Un atelier declarat neregulat pen-
tru incetare de corespondents sau neplata, poate
fi declarat regulat in urma cererii sale formale
Si data achita pe langa in anul in curs ki i obli-
gatiunile pecuniare a eel putin unui an din cei
intarziati. Cererea trebue sa fie insotita de ex-
trasul §edintei in care s'a luat aceasta hotr3.rire.
Art. 144. Atelierele apartinand unei alte Obe-
diente nu pot fi admise in federatia Marei Loji,
decat cu conditiunea de a parasi aceasta Obe-
dienta strains.
Ele trebue sa anexeze la cererea for :
1. Titlul for constitutiv;
2. Tabloul membrilor lor, urmat de obliga-
tiunea semnata de fiecare in parte, ca se va con-
forma Statutelor §i Regulamentelor generale ale
Marei Loji Nationale din Romania.
3. tin exemplar al regulamentului for parti-
cular, care trebuie sa fie in armonie cu Consti-
tutiunea Si Regulamentul General al Marei Loji
Nationale din Romania.
www.dacoromanica.ro
88

Un atelier admis in federatie primeste un nou

titlu constitutiv, achitand taxele aferente.
In ceeace priveste contributiunile anuale, dace
atelierul a fost admis in primul semestru le da-
toreazit in mod integral. Dace a fost admis in
cursul semestrului al doilea, nu le datoreaza
decat dela 1 Ianuarie urmator.
Un atelier nu poate face parte in acelas timp
din Marea Loja Nationale din Romania si din
alts Obedienta.

www.dacoromanica.ro
 Justifia MasonicA
Despre delictele Masonice
Art. 1. Delictele masonice nu pot fi obiectul
unei enumerAri limitative. Ele constau in orice
violare premeditath a Constitutiunii sau a Re-
gulamentului General, in violarea angajamen-
telor masonice, si in genere in orice actiune con-
trar onoarei, lealitatii sail probifatii.
Art. 2. Delictele sunt clasate in delicte
grave, $i delicte foarte grave.
Art. 3. Tribunalele masonice au cklerea de
a clarif ica delictul asupra caruia sunt chemate
srt statueze.
Art. 4. Toate delictele pot comporta cir-
cumstance usurlitoare.

Despre pedepse
Art. 5. Pentru delictele grave, pedeapsa
poate fi suspendarea, dela un an la cinci ani.
Pentru delictele foarte grave, pedeapsa este
ecluderea din Ordin,

www.dacoromanica.ro
83

Pentru delictele foarte grave, in caz de cir-

cumstante ueuratoare, pedeapsa poate fi sus-
pendarea dela un an la cinci ani.
Pentru delictele grave, in caz de circumstance
ueurgtoare. pedeapsa va fi dela o lung la un an
de suspendare.
Art. 6. F.: suspendat va depune in cursul
saptamanei care va urma notificgrei sentintei,
toate actele ei titlurile sale masonice la secre-
tariatul atelierului care l'a suspendat, iar in caz
de apel, la Secretariatul general al Marei Loji.
Art. 7. Dach' F.: suspendat nu se confor-
meazg acestor prescriptiuni, termenul suspen-
aril se va socoti din ziva in care depune ac-
tele, iar in cazul child nu o va face, apelul sau
va fi socotit ca nul ei neavenit.
Art. 8. Orice F.: care a fost suspendat nu
mai este eligibil la nici o functiune a atelieru-
lui, pe un termen egal cu acel al suspendgrii,
dupa expirarea ei.
Art. 9. Demisiunea unui F.: suspendat nu
poate fi primitg.
Art. 10. Pedepsele impotriva Lojilor sunt:
blamul, punerea in adormire pe termen de ease
luni pang la cinci ani, pentru delictele grave;
iar pentru delictele foarte grave, cliirdmarea ei.
Despre Tribunalele competinte
Art. 11. Orice prangere indreptata, impo-
triva unui Mason, este judecatg in prima in-
stantg de Loja sa,

www.dacoromanica.ro
 69

Art. 12. Once plangere indreptata impo-

triva unei Loji este judecata in prima instants
de Consiliul Federal, iar in apel de liana Loje.
Art. 13. Once plangere indreptata impo-
triva Consiliului Federal, este judecata de Ma-
rea Lola in fje din fe. extraordinara.
Art. 14. Once plangere indreptata impo-
triva unui membra al Consiliului Federal, din
cauza functiunilor sale, este adusa in fata Ma-
rei Loji, care, in sesiunea ordinara, cu majori-
tate de cloua treimi din membrii, poate decide
darea in judecata in fata tribmalului de Ca-
satie.
Art. 15. Sentintele date in prima instants
pot fi atacate pe cale de apel, fie de cel ce a
intentat actiunea, fie de inculpat, fie de Orator,
fie de Atelier, fie de Consiliul Federal.
Art. 16. Once apel trebue sa fie facut in
termen de 15 zile dela darea hotarirei.
Art. 17. Apelurile se judeca de Consiliul
Federal, Marele Orator indeplinind functiunile
Ministerului public.
Art. 18. Sentintele date de Consiliul Fe-
deral ca instants de apel, stint susceptibile de
recurs in Casatie.
Art. 19. Tribunalul de Casatie nu poate fi
sesizat decal pentru violarea Constitutiunii sau
a Regulamentului general, sau pentru vicii de
forma.
Marele Orator poate insa sa faca in totdeauna

www.dacoromanica.ro
90

recurs in Casatie, pentru apararea legii sau a

echitatii.
Art. 20. Supremul Consiliu din Romania
indeplineste functiunile de Curte de Casatie.

Despre procedure
Art. 21. Once francmason regulat, once
Loja din Federatie, Consiliul Federal al Marei
Loji, au dreptul de a depune plangeri: 1) Impo-
triva oricarui Mason; 2) Impotriva oricarei Loji
din Federatie.
Art. 22. Se pot depune plangeri si impo-
triva Consiliului Federal, dar numai de repre-
zentantii a cel putin 7 ateliere din Federatie.
Art. 23. Se pot de asemenea depune plan-
geri in fata Marei Loji Nationale din Romania,
impotriva oricarui Consilier Federal, de oricare
Mason regulat sau de oricare atelier. Aceste
plangeri nu se pot lua in consideratie decat cu
doua treimi de voturi.
Art. 24. Once plangere trebue sa fie scrisa,
motivate si semnata de autorul sau autorii ei,
aceasta sub rezerva nulitatii in caz contrariu.
Dace ea emana dela o Loja, trebue sa fie sem-
nata de Venerabil i de Orator, si sa contina un
extras al procesului-verbal din sedinta la care
s'a hotarit punerea sub acuzare.
Child emana dela Consiliul Federal, ea este
formulate sub forma de decret.
Art. 25. Plangerea impotriva unui Mason
www.dacoromanica.ro
 91

este depusa in sacul de propulieri al atelierului

din care face parte, sau este adresata prin scri-
soare recomandata Venerabilului.
Art. 26. Plangerea impotriva Venerabilu-
lui unui atelier este adresata. I-iului Suprave-
ghetor; dace cel care o face este chiar I-ul Su-
praveghetor, atunci o remite celui de al 2-lea
Supraveghetor.
Art. 27. Plangerile impotriva Lojilor, tre-
bue sit fie adresate Consiliului Federal.
Art. 28. Plangerile .contra Consiliului Fe-
deral trebue sa fie adresate Presedintelui Con-
ventului.
Art. 29. Plangerile impotriva unui mem-
bra sau unui atelier apartinand altei Obediente,
trebuesc adresate Consiliului Federal, care le
transmite puterii executive a Obedientii res-
pective.
Art. 30. Asemenea Masonii sau atelierele
apartinand altor Obediente cu care Marea Loja
nationals din Romania intretine legKturi regu-
late, trebue sa'-kti adreseze plangerile, prin pute-
rea executive a Obedientii lor, Consiliului Fe-
deral.
Instructiunea
Art. 31. Orice plangere, formulate in mod
regulat, trebue sa fie urmala de o instructie.
Art. 32. Child a fost sesizat de o plAngere
regulate adresata impotriva unui F.: al Lojii
sale, Venerabilul anunta in t3edinta solemng, frail

www.dacoromanica.ro
92

de a comunica numele nici aI celui ce a depus'o,

nici al inculpatului, cg, a sesizat comisiunea de
instructie.
Art. 33. Comisiunea de Instructie se corn-
pane din:
I -ui Supraveghetor, Presedinte;
2-lea Supraveghetor;
Secretar;
Tezaurar;
Marele expert.
Art. 34. Mud a fost sesizat de o plangere
impotriva Venerabilulni, I-ul Supraveghetor se-
sizeazii, farg de a comunica Lojei, Comitetul de
Instructie cu plangerea ce i-a fost adresard, Co-
misiunea de Instructie se compune atunci in
modal urmgtor:
Al 2-lea Supraveghetor, Presedinte;
Secretarul;
Tezaurarul;
Mare le Expert;
Ospitalierul.
Art. 35. Dac5, litigiul exists, intre Venera-
bil si I-ul Supraveghetor, plangerea se adre-
seazn celui de al 2-lea Supraveghetor, si Comi-
siunea de Instructie se compune in modal ur-
mAtor:
Mare le Expert, presedinte;
Secretarul;
Tezaurarul;
Ospitalierul;
Maestrul de Ceremonii.
'Art. 36. In caz de impiedicare, sau &Ai

www.dacoromanica.ro
 SS

nnul dintre Ofiterii desemnati mai sus este in-

culpat, atunci el este inlocuit cu alt Ofiter, sau
Maestru.
Art. 37. - Comitetul de Instructiune odatI
sesizat, proeedeazg cu pline puteri la o ancheg
minutioasa.
Atat cel ce a depus plangerea cat si incul-
patul pot fi asistati de sate un apArator, in
fata comisiunei de ancheta.
Comisiunea de anchetA, va putea, intotdeauna,
se, refuze de a asculta marturia unui profan.
Art. 38. - Orice Mason sau mice autoritate
masonica, invitatii de a comunica informatiuni
sau piese rnasonice in interesul anchetei nu se
poate sustrage dela aceasta datorie.
Orice martor mason convocat in mod regulat
prin scrisoare recomandatk este obligat a se
prezenta in fata comisiunei de ancheta.
Pentru martorii locuind in oriente indepgr-
tate, comisiunea poate da delegatie Venerabilului
unei Loji din acea regiune, pentru a le lua de-
pozitia.
Orice depozitie trebue &it fie rezumata de se-
cretarul comisiunei de ancheta $i semnata de
martor.
Art. 39. - °data ancheta terminag, Comi-
siunea de anchetX delibereaz'ii asupra existentei,
naturei $i gravitatei delictului. Hotaririle se iau
cu majoritate de voturi, trei membrii cel putin
fHnd prezenti.
Dace comisiunea de anchetii gaseste plangerea
neintemeiata, ea informeazit imediat pe Venera-

www.dacoromanica.ro
94

bil, $i acesta anuntil Lojii in prima $edinta, ho-

tarirea comisiunii, fare de a divulga numele
impricinatilor.
Art. 40. In cazurile putin grave, comisiu-
nea de anchetii, incearcg sa impace pe impri-
cinati.
Art. 41 Dispozitiunile aliniatului II din
articolul 39, nu se aplidi decat la plangerile
individuale dela Mason la Mason. Toate cele-
lalte actiuni, chiar dacil comisiunea de ancheta
socote$te ca nu este cazul de a se urmari, tre-
buesc incheiate printr'o judecatg.
Art. 42. Dacsa plangerea adus'a de un Ma-
son impotriva altuia, pare la fi calomnioask
Comisiunea de instructiune, dupe ce i$i da ho-
arirea de neurmarire, poate cere darea in .ju-
decatA a F.: care intentase actiunea.
Art. 43. Dacsa, Comisiunea de instructie g5.-
se$te o plangere intemeiatg, ea stabile$te lista
chestiunilor pe care atelierul va trebui s5, le
rezolve.
Art. 44. Comisiunea redacteazil atunci un
raport, cerand judecarea inculpatului, indich'nd
lista chestiunilor desbaute, arAtand gravitatea
delictului, $i eventual circumstantele u$uraloare.
Art. 45. Acest raport, insotit de toate pie-
sele instructiunei, semnat de toti membrii co-
misiunei care au luat parte la deliberare, va fi
trimes ofiterului demnitar, care va prezida $e-
dinta de judecata. Acest raport trebue s5, fie
inaintat in termen de o lung dela sesizarea co-
misiunei de instructie, afark bine inteles de

www.dacoromanica.ro
 95

cazul &and s'ar cere informatiuni sau piese dela

martori locuind in oriente indepArtate.
Art. 46. La tribunalul de apel si la eel de
Casatie, instructiunea este fAcuta, de ma mem-
bru al tribunalului, ales de insusi tribunalul in
fata cAruia ches''iunea este adusg.

Despre judecatA
Art. 47. Pentru pricinele aduse in fata Ma-
rei Loji Nationale din Romania (in sesiune ex-
traordinara), instructiunea se face de o comi-
siune specialA, aleasa de Mama Loje si compusA
din 7 deputati. Cererea de punere sub acuzare
se adreseaza Presedintelui Conventului.
Art. 48. Atelierul care trebue sa se intru-
neascA intr'o sedinta de judecatA trebue sa fie
convocat cu opt zile inainte, argtandu-se pe
plansa de convocare ordinea de zi a sedintei.
Art. 49. Inteo sedinta de judecatA atelie-
rul nu se poate ocupa de nici o altA chestinne.
Art. 50. Atat eel ce a depus plangerea cat
si inculpatul vor fi convocati prin scrisori reco-
mandate cu eel putin opt zile libere inainte.
Ei comunicA Presedintelui lista martorilor.
Acesti martori sunt citati prin ingrijirea par-
tilor.
Art. 51. Toti masonii regulati pot asista
la sedintele de judecatA.
Art. 52. Imediat dupes deschiderea lucra-
rilor se face apelul nominal, al membrilor ate-

www.dacoromanica.ro
Oa

lierului. Numai cei ce au luat parte la acest apel

pot lua parte la judecata. Ceila lti sunt socotiti
ca vizitatori.
Vizitatorii nu pot lua loc pe coloane. Li se
rezerva locuri la Occident, la spatele Suprave-
ghetorilor.
Art. 53. Pre§edintele cheama pe imprici-
natl. Ace§tia pot fi asistati de un F.: Maestru.
In caz de absents a vreunuia din impricinati,
dace el a fost convocat in mod regulat, se trece
mai departe la desbateri.
Daca absents este motivate, se poate acorda
o amanare.
Art. 54. Pre§edintele face apoi apelul mar-
torilor. Cei absenti fara motiv valabil, pot fi
obiectul unei plangeri adresata in urma conclu-
ziilor Oratorului, atelierului respectiv.
Art. 55. Daca apartin chiar atelierului,
plangerea va fi instruita ulterior.
Art. 56. Raportorul comisiunii de Instruc-
tie i$i cite§te apoi raportul.
Art. 57. Pre§edintele ia interogatorul in-
culpatului 13i apoi asculta martorii. Martorii pro-
fani nu pot fi ascultati. Depozitia martorilor se
face sub juramant.
Art. 58. Oricare dintre judeciitori poate
pune intrebari atat impricinatilor cat gli mar-
torilor.
Art. 59. Inculpatul este auzit apoi, eel din
urma.
Art. 60. Odata desbaterile terminate. Ora-

www.dacoromanica.ro
 97

torul isi depune concluziunile asupra chestiu-

nilor puse de comisiunea de ancheta.
Art. 61. Singur inculpatul, sau aparatorul
sau, mai poate fi auzit dupa Orator.
Art. 62. Presedintele invita apoi pe mem-
brii comitetului de instructie, pe impricinati si
aparatorii lor, pe Orator si pe toti FF: care nu
sunt cuprinsi in articolul 52, aliniatul I, sa aco-
pere Templul.
Art. 63. Atelierul delibereaza apoi, fiind
de fats cel putin seapte FF: Daca acest numar
de sapte nu este atins, se pot invita membrii
comisiunei de instructie sa is parte la deliberare.
Art. 64. Toate hotaririle sunt luate cu ma-
joritate de voturi. In caz de impartire a votu-
rilor, chestia este rezolvata in favoarea inculpa-
tului. Nimeni nu se poate abtine dela vot.
Art. 65. Dupa deliberare, toti FF: sunt din
nou introdusi in Temp lu, Presedintele citeste
sentinta, mentionand dach a fost data cu majo-
ritate sau cu unanimitate. Apoi inchide lucra-
rile, cu o baterie de bucurie, daca inculpatul a
fost achitat, sau cu una de doliu daca a fost
condamnat.
Art. 66. Procesul verbal al sedintei pre-
cum si sentinta trebuesc semnate imediat de
Presedinte si secretar.
Art. 67. Atat procesul verbal cat si sen-
tinta se inainteaza imediat, dimpreuna cu do-
sarul afacerii, Consiliului Federal.
I. Delastupara Francmasoneria 7

www.dacoromanica.ro
98

Art. 68. Consiliul Federal, in urma con-

cluziilor Marelui Orator, notifica partilor im-
pricinate sentinta, prin scrisoare recomandati.

Tribunalul de Apel
Art. 69. Imediat ce Consiliul Federal a
Post sesizat de un apel, acesta este convocat
de Mare le Maestru, sau in ordinea ierarhica de
cei in drept, prin scrisori recomandate trimise
cu opt zile inainte, notifichndu-se pe plansa sa
de convocare ea Consiliul Federal este convo-
cat pentru a-si exercita atributiunile judecato-
resti de tribunal de apel.
Art. 70. Procedura de urmat este aceeasi
ca la prima instants.
Art. 71. Tribunalul de apel judeca exclu-
siv asupra fondului.
Art. 72. Desbaterile sale sunt publice pen-
tru toti Masonii din Federatie sau toti vizita-
torii regulati.
Art. 73. Sentinta Tribunalului de Apel,
este notificatA partilor prin scrisori recoman-
date.
Tribunalul de Casatie
Art. 74. Imediat ce Tribunalul de Casa-
tie este sesizat de un recurs, el este convocat
de cei in drept prin scrisori recomandate.
Art. 75. Tribunalul de Casatie examineaza,

www.dacoromanica.ro
 99

in sedintg publicg motivele de casare invocate

in recurs, si in urma concluziilor Marelui Ora-
tor, el dg, sentinta casand sau mentinand deci-
ziunea instantei de apel, fgrg de a se preocupa
de fond.
Art. 76. Dacg tribunalul de Casatie res-
pinge recursul, sentinta rgmane definitivg. Dach
insg it admite si caseazg sentinta instantei de
apel, atunci el trimete din nou pricina spre ju-
decatg,, fie in fata Lojii, fie in fata Consiliului
Federal, fie pentru pricinile dela art. 12 din pre-
zentul Cod, in fata Marei Loji.
Art. 77. In cazul cand se face pentru a
doua oarg, recurs, tribunalul de Casatie, judecg
atat asupra formei cat si asupra fondului.
Art. 78. In cazul cand Tribunalul de Ca-
satie judecg in instants unicg (articolul 16, ali-
niatul II din Constitutiune) sau conform arti-
colului precedent din prezentul Cod Masonic, el
intrebuinteazg procedura generalg prescrisg mai
sus pentru instantele de fond.
Aceiasi procedurg se urmeazg si de Marea
Lojg, constituita in tribunalul masonic.

Dispozitiuni generale
Art. 79. 0 sentinta nu poate fi executatg
pang ce nu rgmane definitivg.
Art. 80. Totusi FF.: a cgror pricing se aflg
pendinte, nu se pot afilia la nici un alt atelier,
pang la darea sentintei definitive.

www.dacoromanica.ro
100

Despre reabilitare §i reintegrare

Art. 81. Orice Francmason exclus din Or-
din, va putea cere, dupa un termen de cinci ani,
reabilitarea, afara de cazul &and s'ar produce
vreun fapt nou, care i-ar permite s'o ceara
imediat.
Art. 82. Aceasta cerere trebue sa fie adre-
sata Consiliului Federal, care o transmite ate-
lierului respectiv. Daca acea Loja nu mai exists,
Consiliul Federal desemneaza alts Loje pe care
o insarcineaza cu instituirea cererii.
Art. 83. Daca reabilitarea este admisa, F.:
reabilitat va fi reintegrat in toate drepturile
sale masonice.
Prezentul Regulament general a lost elabo-
rat de Consiliul Federal conform cu puterile ce
i-au fost conferite de Marea Loja Nationale din
Romania, si intra in vigoare cu incepere dela 1
Mai 1923 (E.: V.:).

www.dacoromanica.ro
FRANCMASONERIA
FIARA APOCALIPTICA

www.dacoromanica.ro
 I. 0 definitie succintfi a francmasoneriei.

II. Scurt istoric asupra Constitutiei qi

Regulamentului General ale francmasoneriei
universale ; §i
III. Explicarea unor cuvinte §i expresiuni
cu talc (conventionale) din textul lor.

I
Francmasoneria din zilele noastre este o va-
stg, inlantuire de societal secrete, numite loji
francmasonice, compuse din jidani i nejidani
(goimi); confederate pe tot primantul sub o con-
duce totalitara jidoveasca ce are 2 sedii: unul
declarat de forma, cu denumirea: Asociatia Ma-
sonica Internationale (A. M. I.) la Geneva, in
Elvetia, menit a ascunde pe cel de al doilea se-
diu, cel adevarat, care este absolut secret qi care
www.dacoromanica.ro
104

se gaseste in orasul Manila, capitala Insulelor

Filipine din Arhipelagul cu acelas nume.
Anticipez in aceasta prima brosura si afirm
pentru prima oars in lume, ca sediul adevarat
al francmasoneriei universale se afla in Insu-
lele Filipine, la Manila, si ca eful Suprem al
acestei inspaimantatoare si conspirative asocia-
tii internationals este Walter Bruggmann.
In afar de functiunea, aceasta de sef suprem
al masoneriei universale, jidanul Walter Brug-
gmann mai cumuleaza si o umila" functiune
ultrasecreta de Vice-Rege al Cahalului sau Su-
prastatului Universal secret jidovesc.
Afirmatiunea aceasta o fac cu certitudine ma-
tematica de suta in suta.
Dar, daca Cahalul are un Vice-Rege, el trebue
sit alba si un liege.
Ei bine, satisfac si aceasta curiozitate una-
nima si afirm tot cu certitudine matematica de
suta la suta ea Regele Cahalului isi are scaunul
sau de domnie, secret, tot la Manila in Insulele
Filipine.
Asupra persoanei sale, am insa o mica indo-
iala de 1 la mie (10/0o), si cu aceasta infima re-
zerva afirm ea Regele Secret si Inca neincoro-
nat oficial (dea Domnul ca aceasta solemnitate
s'a nu ailYa Joe niciodatal) al Cahalului se nu-
meste John W. Hausserman.
Titlul de rege Ii face mare placere lui John
W. Haussermann, dar pentruca nu poate spune
ce fel de rege este, el se intituleaza regele au-
rului" din Filipine, in care calitate este cunos-
www.dacoromanica.ro
 105

cut de bancherii si de ziaristii jidani din in-

treaga lume, precum si de locuitorii Filipinelor.
Numele ski reprezinta o sintez5, cabalistic
simbolicrt si insemneazA: Omul casei lui Israel
(initialele J si W fiind identice cu ale lui Jah
Veh, (denaturat in oi-vei), divinitatea nationals
si grosiera a iudaismului).
In aceasta privinta mai adaug ca: studiile pe
care le-am facut pang in prezent asupra iudais-
mului si misterelor lui dela origins chiar dela
asa zisa Geneza atribuita lui Moise si Ong in
prezent ma indrepfatesc sa indie pe cei de
mai sus ea rezerva exprimath asupra persoanei
Regelui Cahalului.
Daca ultimul vizat, care are sansa ca asupra
sa sa planeze o mica indoialg, se va osteni sa -mi
afirme si demonstreze contrarul, declar antici-
pativ ca ii voiu transmite imediat scuzele mele.
Walter Bruggmann, mai indeplineste, asa ca
sa se afle in treaba; si mai mult pentru ochii
masonilor goimi de prinprejur, si functiunea de
Mare Masetru Onorific pe viata la Gran Lo-
gia Soberana del Archipielago Filipino ", a ea-
rei adresa, este: Apartado de Correos 2500, Ma-
nila I. F. (in Insulele Filipine cari pang la
1898 au apartinut Spaniei se vorbeste limba
spaniaa. Actualmente, aceste insule sunt po-
sesiune, cu titlu de dominion ale State lor Unite
ale Americii de Nord).
NumArul Lojelor francmasonice de pe intre-
gul prunant peste care prezideaza Walter Brug-
gmann este de 32.000, iar numgrul total al franc-

www.dacoromanica.ro
10.

masonilor de pe glob, inscrikii formal in Asso-

ciation Magonnique Internationale dela Geneva,
este de peste 5.000.000. Dintre acetia, 3.500.000
de membri se af15. numai in cele 47 de state con-
federate cari formeaa State le Unite ale Ame-
rica' de Nord.

www.dacoromanica.ro
 II
SCURT ISTORIC

Francmasoneria, fiara apocaliptica, este un

blestem al creatiunii $i origina ei derivg, din le-
genda contractului pe care Jah Veh 1-a incheiat
cu patriarhii biblici ai jidanilor: Abraham, Isac
$i Iacob, astfel precum ne spune Geneza sau
prima carte din pentateucul lui Moise.
Dupe aceasfa legends, cu neinteles caracter
de Sfanta Scripture $i pentru cre$tini, Jah Veh,
a dat jidanilor tot pamantul in stgpanire exclu-
siva, declarand poporul evreu, popor ales in
care scop le-a prescris eircumciziunea corporals
ca semn distinctiv de recunoa$tere u$oara $i de
neamestec cu celelalte popoare.
Urma$ii patriarhilor biblici sus numiti aunt
astlizi rabinii.
Din cele mai vechi timpuri pe care le cunoa-
$te istoria, secta jidoveasca a fost huiduitg pre-
tutindeni de toate popoarele, din cauza carac-
terului parazitar $i heaparet al rasei ei. Feni-
pienii, Caldeenii, Asirienii, Per$ii, Egiptenii,
Grecii gi Romanii au dus lupte acerbe pentru
www.dacoromanica.ro
108

isgonirea cat mai departe din mijlocul lor a po-

porului lui Israel.
Dela ultima darhmare a Erusalimului de ca
tre imphratul roman Titus la anul 70 dupii Hri-
stos, jidanii traiesc in Diaspora (grec. = risipire
nedespartita) imprastiati pe toata fata Oman-
tului si religia lor, cuprinsa in Vechiul Testa-
ment thlmacita si rastalmacita de rabini prin
Talmud, le tine loc de patrie sau manta de
vreme rea.
Dela Hristos si pang astazi, popoarele Euro-
pei s'au aparat cu strasnicie de infiltratiunile
jidovesti si in nenumarate randuri jidovii au
fost isgoniti din mijlocul acestor popoare ca
raufacatori. ---
Din aceasth cauzg, jidanii n'au putut sä be-
neficieze de prerogativa de drept divin a con-
tractului legendar al biblicilor lor stramosi cu
J ah Veh de a fi stapanii pamantului, ai dobi-
toacelor, ai celorlalte popoare ale planetei Si ai
tuturor averilor lor.
Rabinii, au n'ascocit atunci un plan grandios
de a lua pAmantul intreg cu asalt.
Dar, pentru o asemenea intreprindere trebuia
o armata formidabila si lasand laoparte consi-
deratiunea ca jidanul numai de soldat nu este
bun, ei erau $i prea putin numerosi fatA de re-
stul lumii.
0 idee fantastica strgfulgera atunci capetele
rabinilor si tot rumeghnd acest gand de supre-
matie universa15, a iudaismului, gasirli ca ar-
mata necesara maretei lovituri trebueste for-
www.dacoromanica.ro
 109

math' chiar din goimi, adica din nejidani, con-

tand mult pe faptul a mercenari si coade de
topor se pot gasi pretutindeni si oriunde.
Se temeau insa de o rascoala a mercenarilor,
la un moment dat, chiar contra antreprenorilor
for si pentru a para o asemenea eventualitate,
rabinii au cazut de acord ea este absolut nece-
sar ca soldatii de dif erite nationalitati si reli-
giuni ai viitoarei armate de mercenari, coman-
data de ei, trebuesc intaiu desnationalizati, des-
crestinati, etc., printr'o adevarata operatiune de
circumciziune cerebrala, in scoli sau ateliere
speciale si in acest scop au infiintat francma-
soneria.
Expresiunea au infiintat" nu prea este pro-
prie pentru a exprima adevarul in aceasta pri-
vinta, de oarece, societati secrete cu caracter
conspirativ si dinamitard fats de celelalte po-
poare pe unde i-a plimbat in decursul istoriei
dispretul for de munch' si blestemul biblic din
chiar cartea for sfanta au existat la jidani cu
mult inainte de Hristos. .

Fariseii, cari au condamnat la moarte pe Isus

Hristos, faceau parte din asa zisa protipendada
a evreilor si se adunau in consfatuiri secrete.
Pe de alts parte, rabinii, cari in comunitatile
evreesti cumuleaza autoritatea spirituals cu
conducerea politica, s'au tinut intotdeauna
straw legati, atat ei intre ei, cat si cu coreli-
gionarii din jurul for prin nujlocul societatilor
secrete si al sinagogilor.
In materie de conspiratie, de mascare a apa-
www.dacoromanica.ro
110

rentelor si de adun'ari in secret, evreul este un

edevarat maestru.
Sub pretextul cultului for religios si de con-
servare a traditiei orale a lui Moise, Evreii au
inventat Inca dela anul 458 inainte de Hristos,
de pe timpul lui Ezra, un adevArat cod secret
-- cifrat si conventional de corespondenta
intre ei, numit Cabala.
Vechiul Testament, Cabala si Talmudul con-
stituesc hrana sufleteasca de toate zilele a ori-
carui jidan.
Societati secrete jidovesti au existat, asadar,
din cele mai vechi timpuri la Evrei, in cercuri
restranse si nedep5sind cadrul for national.
Se astepta numai o Imprejurare favorabila
pentru ca acestea sa fie fargite si Intinse ca pe-
cinginea sau ca saprofitele pe stuprafata Intre-
gului pgmant.
Imprejurarea aceasta s'a ivit in secolul al
17-lea odatil cu caderea Corporatiilor de mese-
riasi din evul mediu.
In adevgr, inch de grin secolul al 8-lea al erei
noastre, calugarii occidentali organizasera grupe
de meseriasi zidari pentru constructia maniisti-
rilor si bisericilor crestine. In decursul timpu,
lui, meseriasii acestia au ajuns la un astfel de
grad de perfectiune in meserie, 'Inca au devenit
adevarati maestri, titlu pe care si 1-au insusit
si care era atunci identic in seas cu titlul de
arhitect din zilele noastre. Meseria for a luat
caracterul unei adevgrate arte si a dat nastere
artei sau stilului gotic in arhitectura.
www.dacoromanica.ro
 111

Meseria de maestru zidar se invata in cercuri

foarte inchise, numite fratii, congregatii, bresle
sau corporatii prof esionale si aspirantul la ti-
tlul de maestru trebuia sa treaca intaiu prin
ucenicie si calf ie.
Prin secolul al XIV-lea, dupa, exemplul zi-
dnrilor, s'au infiintat si alte fratii de meseriasi
care au dat nastere celebrelor bresle sau organi-
zatiuni profesionale ale maestrilor de toate Ca-
tegoriile din evul inediu.
In secolul XV o mare transformare surveni
insa in Europa. Aparu Renasterea, miscarea li-
terara, artistica si stiintifica, care inundand
Europa, a avut un rol covarsitor pentru .
civili-
zatia universals.
Sub influenta irezistibila a acestei miscari de
reinoire totals in toate domeniile de activitate,
s'au infiintat, in Italia, Academii de Arte fru-
moase, deschise tuturor amatorilor de invata-
tura si din cauza aceasta, breslele de maestri
zidari au fost nevoite sa-si transforme complet
structura for si sa decada din ce in ce pang la
autodesfiintarea lor.
Semintia lui Iuda, ce-si zice popor ales, prin
augurii ei rabinii se afla de mult in cau-
tarea unor localuri libere mai spatioase in care
sh-si instaleze atelierele sale satanice, uncle avea
sa se efectueze in masa operatiunea circumci-
siunii cerebrale a nejidanilor de pe glob, pen-
tru a gandi jidoveste si pentru a-si recruta sol-
dati mercenari pentru lovitura cea mare: esca-

www.dacoromanica.ro
112

ladarea tronului omenirii sau o turma $i un

pastor.
Pastorul jidan $i turma, goimii ! !

Profitand de faptul ca o mare parte dintre

lucratorii zidari cari nu cuno$teau deck arta
gotica, ramasesera fara de lucru, jidanii aju-
tara in anul 1607 pe Inigo Ions patronul
lucratorilor de ornamente sa reformeze bre-
sla acestora $i s'o organizeze dupa modelul aca-
demiilor de arte frumoase din -Italia, aducand
prof esori straini.
Notiunile de academie i de prof esori implicil
prin ele in$ile $i o cultura generals, paralel cu
cea tehnica.
Jidanii platira bine pe $abasgoimii arghiro-
fili cari, inainte de a se instala ca profesori la
aceste academii $i $coli superioare de toate ca-
tegoriile, se pretara sa treacrt pe la ghi$eele ta-
rabelor lor.
In timpul acesta, ei ocupara localurile para-
site ale fostelor corporatii de zidari medievali,
pusera afara la use firme corespunzatoare pa-
sului vremii de zidari liberi sau francmasoni,
$i incepura a exercita $i ei paralel cu Acade-
miile de Arte frumoase, o meserie bizara de
zidarie simbolica in scop de a manca grauntele
adevaratilor zidari. Vorba proverbului: boii
(goimii) ara $i caii mananca.
Isi procurara unelte de zidar: nivela, perpen-
diculars, mistrii, ciocane, $orturi; se divizara pe
ateliere separate frecuentate de ucenici, calf e
$i maestri, adoptara un ritual secret ma,cabru

www.dacoromanica.ro
 113

a c5,rui sorginte se g5,se$te in vechiul testament;

transformarg fostele localuri ale breslelor me-
dievale in temple, construite dupes modelul pro-
fetizat de Ezechiel pentru templul lui Solomon
din Erusalim $i incepur5, pretutindeni opera
for nefasta de pervertire a spiritului uman.
Iar denumirea de bres15, sau confratie prof e-
sional5, o inlocuir5, cu aceea de Lola.
Stimulati de forta aurului jidovesc apArurit,
la comanda, scriitori perfizi cu pretentia ca
emit $i desvolfa idei abstracte in ritmul liber
al vremii.
Astfel Bacon, dadu la iveala Noua Atlantid5,
care trata in deosebi despre asa, zisele societal
secrete din preajma templului lui Solomon,
sari n'au existat detest in imaginatia lui.
Dupuy, care descrie procesul Cavalerilor Tem-
plieri $i
Comenius care scrise dou5, lucrari cu un aka
denumit caracter filosofic $i moral: Pansofia $i
Panergesia in care se propovAduia constructia
unui templu al intelepciunii, dupes principiile,
regulele $i legile Marelui Arhitect al Univer-
sului".
Lucearile acestea an avut un atat de mare
rasunet muck, ideile lui Comenius, devenirii
idealurile Lojei ce se forma mai tarziu, in 1717.
De oarece in Lojile acestea francmasonice
adev5,ratii zidari, can fuseserA atra$i acolo
numai ca figuranti pentru a justifica $i a masca
activitatea nefast5, a jidanilor, bagar5, de semaa
05, an fort tra$i pe sfoara, di nici vorba, nu pu-

www.dacoromanica.ro
114

tea sg fie acolo despre invgtarea zidgriei, pg.-

ra'sirg, lojile spre marea satisfactie a jidanilor
cari complectara locurile for cu. tot felul de
profesionisti intelectuali, cari nu aveau nimic
comun cu zidgria.
In modul acesta, s'a infiintat la 24 Iunie 1717,
Marea Loja din Londra. Dela aceasta, datg, in-
cepe istoria propriu zisg a francmasoneriei uni-
versals.
Primii organizatori ai Marei Loji, au fost:
fizicianul John Theophil Desaguliers, arheolo-
gul Georg Payne, teologul James Andersen,
King, Clavert, Linn ley, Madden, etc.
In luna Februrie anul 1717, a avut loc o mare
intrunire preliminary in care s'a hotArit reuni-
rea tuturor Lojilor engleze existente pang
atunci sub denumirea de Marea Loja din
Londra. iar la 24 Iunie 1717, a avut loc aduna-
rea definitivA.
Cu aceasta ocazie, Loja lug, fiintg, avand
drept Mare Maestru pe Anton Sayer, iar ca
supraveghetor pe Cgpitanul Elliot si pe mae-
strul lemnar Lambal.
Adunarea aceasta constituantg heart a se in-
del:arta de orice caracter profesional, separan-
du-se de corporatii. Tot ea a hotgrit adoptarea
ceremonialului si a simbolismului arhitectural
asimilat ideilor filosofice, precum si a regula4
mentelor si a caracterului de frgtie. Tot acolo
s'a declarat libertatea completg a gandirii pen-
tru masoni, in scop de a-i atrage mai usor in
cursg, si sg nu se mai fact' nici o distinctiune di

www.dacoromanica.ro
 115

class sau dupg profesiuni intre membrii Lojei,

de oarece in fata legilor masonice toti trebue
sa se afle pe picior de egalitate".
In scurt timp se constituira i alte Loji dupa
modelul Marei Loji din Londra.
La 24 Iunie 1717, expira mandatul de Mare
1VIaestru al lui Sayer care era ales pe un an
0. in locul lui se alese Georg Payne.
La 17 Ianuarie 1723 se promulga Constitu-
tia noii Loji, reproduscr, in lucrarea francmaso-
nului James Anderson, cu titlul:
The Book of the freemasons, containing the
history, charges and regulations of that most
ancient and right worshipful fraternity", care
in traducere romaneasca sung astfel:
Cartea despre francmasoni, continand isto-
ria, misiunea si regulamentele cele mai vechi i
adevarate fratii demne".
Prefacerea adusa de ref orma din 1717 a avut
efecte mart pentru intinderea masoneriei prin
faptul ca in foarte scurt timp s'au constituit
Loji noi, dupa modelul Marei Loji din Londra.
Astfel, in anul 1730, existau in total 25 de
Loji, dintre care unele erau pe teritoriu strain.
Printre noii membri figurau: Francois de
Lorraine, La 'bye, printul de Galles, etc.
Prezenta acestor persoane in masonerie este
o dovada ca aceasta s'a debarasat cu total de
vechile organizatii de meseri*, in numele §i
pentru reorganizarea carora pretindea a acti-
veaza.
De oarece in liana Loja din Londra prepon-
www.dacoromanica.ro
116

derau jidanii iar faca. de ideile umanitariste"

emise si puse in circulatie de catre primii or-
ganizatori ai francmasoneriei cum c5, ei for-
meaza o societate aleasa de intelectuali cari ur-
maresc binele omenirii, adevaratii englezi s'au
considerat atunci jigniti in amorul for propriu
si in sentimentele for rationale de catre acapa-
ratorii jidani cari se instalaserg, la conduce-
rea societatilor acestora cu asa zise scopuri mo-
rale si au hotarit sa infiinteze o nourt Loja unde
s'a nu fie admis nici un jidan.
Astfel, s'a constituit la York o noua, Loja cu.
denumirea de Marea Lola din York, cu preten-
tia ca reluand firul unei organizatiuni an-
terioare ar fi cea mai veche Loja din An-
glia.
Marea Loia, din Londra unde preponderau
jidanii a fost puss in mare incurcAtura prin
aparitiunea pe firmamentul ideologic al socie-
tatilor francmasonice secrete de binefacere" a
unei Loji not cu o astfel de pretentie!
Au urmat certuri si neintelegeri mari Intre
aceste douil Loji si era cat pe aci ca Marea
Loja din Londra sa sucombe Inca din frageda
ei tinerete dad, aurul jidovesc n'ar fi fost arun-
cat atunci in talerul balantei jidovesti cu lopeti
foarte mari.
Pentru salvarea lor, jidanii recursera, prin
acest mijloc, la mediatiunea Printului de Galles
in favoarea primei Loji si puterea aurului se
evidentie in toata galbena ei splendoare: cele
douli, Loji se reunira Intr'una singurii in anul
www.dacoromanica.ro
 11?

1813, sub denumirea de Marea Loja Unita a An-

gliei (United Grand Lodge of England).
Ca urmare a acestei uniri, ambele formatiuni
anterioare contopite Intr'una singura au
adoptat Constitutia Lojei din 1717, precum si
ritualul ei macabru.
Din cele aratate mai sus, se vede ca francma-
soneria s'a intemeiat in Anglia. Dar, adevarata
ei istorie, monstruoasa si ascunsa s'a desfasurat
in Franta, unde idealul masoneriei de supre-
matie universals a iudaismului, a gasit un teren
fecund si propice: spiritul latin.
Istoria francmasoneriei franceze cuprinde
epoci de prosperitate si epoci de decadent&
Inceputurile francmasoneriei franceze sunt,
oarecum necunoscute.
Se ?tie doar, cu aproximatie, ca Inca dela in-
fiintarea Marei Loji din Londra, in 1717, se
formase si la Paris o Loje aneia a acesteia.
Iar mai tarziu, 4 Loji franceze, aleg ca Mare
Maestru pe Lordul Derwantwater.
Pe atunci francmasoneria franceza era atat
de desconsiderata si mai ea seams atat de rau
privita de guvernanti dupa cum se exprima
chiar un istorie mason de primul rang incat
Regele Frantei ameninta cu intemnitarea la
Bastilia pe orice francez care ar fi primit demi-
nitatea de Mare Maestru. Si totusi... in locul
Lordului Derwantwater a fost ales Ducele
d'Antin. Acesta muri insa pe neasteptate si in
locul lui se alese Louis de Bourbon-Conde,
Conte de Cleremont.
www.dacoromanica.ro
118

La o adunare care a avut loc in 1743, Lojile

franceze instituith o federatie sub numele de
Marea Lojii, englezg din Franta.
Grade le cunoscute pang atunci erau trei: dis-
cipol, companion $i maestru, dar cu timpul $i
incepand dela finele secolului al 18-lea, ele s'au
inmultit. Numgrul gradelor noi a fost intaiu de
3, apoi de 7, de 25 $i in urma de 33.
Precursorul organizgrii acestor grade noi a
fost scotianul Ramsey, de unde $i numele de
francmasoneria scotiana care se cia formatiuni-
lor gradelor masonice superioare lui 3 spre deo-
sebire de formatiunile comupse din cele 3
grade vechi cari se cunosc sub denumirea ge-
nericrt de francmasoneria albastra.
In scurt timp se organizarit atat in Franta
cat $i in Anglia $i Germania Loji de grade su-
perioare, denumite: Capitole, Areopagii, Con-
sistorii, etc.
Introducerea gradelor superioare n'a fost
privity cu ochi buni de catre vechile formatiuni
ale primelor 3 grade (francmasoneria albastra)
din care cauzh a urmat o epoch de lupte $i de
turburari interne printre masoni.
La 1775 Marea Loja engleza din Franta i$i
proclama independenta fats de Lojile engleze,
transformandu-se in Marea Lola Nationale din
Franta, care a devenit mai tarziu Mare le Orient
al Frantei (Grand Orient de France). In mai
putin de 3 ani Mare le Orient numgra in Obe-
dienta (supu$enia) sa 130 de Loji.
Dupe scurt timp survine revolutia franceza
www.dacoromanica.ro
 119

din 1789, deslantuith in mare mrtsura de propa-

ganda facuta de Lojile masonice. Insasi De-
claratia Drepturilor Omului" cu faimoasa de-
viza: libertate, egalitate 5i fraternitate, cores-
punde, in linii generale, ideilor amagitoare si
principiilor masonice.
Revolutia francezh, inconstienth de cauzele
cari au deslantuit-o, n'a avut nicio consideratie
pentru masonerie si i-a inabusit acesteia once
activitate.
La 1809 insh, activitatea Lojilor reincepu.
In aceasta epoch, francmasoneria scotiana isi
ridicase numarul gradelor la 33, constituind
Raul Scotian Antic $i Acceptat.
Dupa revolutia franceza, Primul Consul a,
fost pe punctul de a desfiinta asociatiile maso-
nice, iar mai tarziu, cand Napoleon Bonaparte
deveni imparat, pentruca in decursul sbuciu-
matei lui ascensiuni nu avusese timp sh se edi-
fice asupra scopurilor francmasoneriei, spre a
impaca si varza si capra, dadu francmasoneriei
un caracter oficial, pe fata, si impuse ca Mare
Maestru pe fratele sail Joseph Bonaparte, care
era cu ochii in patru la curioasa activitate a ma-
soneriei.
Dupg, chderea imperiului, francmasoneria
franceza isi recapata libertatea de a se ascunde
iarasi in umbra si de a se desvolta clandestin.
Declara drept dusman sau inamicul Nr. 1 al el
clericalismul, foarte puternic in acea epoch din
cauza puterii temporale de care dispunea in
Franta, Papa dela Roma, seful lui suprem.

www.dacoromanica.ro
120

Astazi, in Franta, sunt recunoscute trei ju-

risdictiuni masonice:
1. Mare le Orient format din: un Convent sau
adunare federative de delegati ai tuturor Lo-
jilor albastre (gradele 1, 2 $i 3), un Consiliu al
Ordinului, format din 33 membri $i insarcinat
cu administrarea Marelui Orient, 0 Curte de
Casatie, reprezentand ultima instants a justi-
tiei masonice ai Un Colegiu al Riturilor, insar-
cinat cu conferirea gradelor 31, 32, $i 33, precum
Ii cu pastrarea traditiei masonice.
2. Marea Loja a Frantei, care reune$te Lojile
albastre din Obedienta sa $i care este formate
dintr'un Convent, un Consiliu Federal de 33 de
membri, un Tribunal de Casatie si diverse Co.
misii administrative.
Marea Loja a Frantei lucreaza de comun
acord, in baza unei conventii stabilite, cu:
3. Suprenzul Consiliu, care reuneste Lojile su -
perioare (scotiene) dela gradul 4 la gradul 33.
Pe langa aceste 3 jurisdictiuni masonice mai
exists in Franta cateva Loji cari practice ri-
turi nerecunoscute oficial de conducerea supreme
a francmasoneriei universale cu sediul la Ma-
nila in Insulele Filipine.

in Anglia, sunt tot 3 jurisdictiuni masonice

i anume:
1. Marea Loja Unita a Angliei, care practice
ritul cunoscut sub numele de ritul englez mo-
dern,

www.dacoromanica.ro
 121

2. Marea Loja de Scotia, care confers numai

primele 3 grade ale francmasoneriei albastre *i
3. Marea Loyd de Irlanda.
In toate celelalte tali i continente, fortele
oculte ale masoneriei s'au organizat fie in Mari
Oriente, fie in Mari Loji Nationale kli Supreme
Consilii. Si fara a exagera nimic, dupa propria
expresie a unui istoric mason, se poate spune
ca nu exists coltisor al piimeintului unde activi-
tatea masoneriei sei nu se fi resimtit.
Aceasta, este pe scurt, istoria masoneriei,
care functioneaza pe tot globul pe baza Consti-
tutiei i Regulamentului general cari fac obiec-
tul principal al acestei carti.

www.dacoromanica.ro
 III

Explicatii necesare pentru intelegerea spiri-

tului perfid in care sunt redactate Constitutia
qi Regulamentul General al Francmasoneriei
qi talmacirea unor cuvinte §i expresiuni
conventionale din textele for

Toti cei ce s'au ocupat serios cu studiul franc-

masoneriei de pe intregal pamant, au ajuns la
convingerea ca masoneria este minciuna intru-
pata".
In aceasta privinta, marele savant roman,
profesorul dr. N. C. Paulescu, afirma textual.
Francmasoneria minte pe neofiti, dandu-se
drept o asociatie filantropica si umanitaristrt,
www.dacoromanica.ro
 123

pe cand ea este cloaca urei inversun.ate asupra

Intregului gen omenesc.
Ea are nerusinarea sg-si zits nationalists si
chiar antisemitg, cand vrea sa atragg in cap-
calla pe un naiv cu dor de neam. Dar, dupg cum
jidanimea e internationals, tot asa si francma-
soneria este si trebue sa fie internationalg,.
Prin urmare, e absolut imposibil sa' existe
doug feluri de Loji: unele internationale si al-
tele nationale.
$i ca probg indiscutabilg, avem faptul &a
Mamie Orient" respinge lojile asa zise Natio-
nale, ai caror membri on mint, cu bung. sti-
Mtg... on se joaca neghiobeste d'a francmaso-
neria.
Aceasta bands secrets se mai proclamit mo-
narhistei ba Inca si cresting. (ca Y. M. C.
A.), pe cand scopul sau de capetenie este sA
detroneze pe monarhi si s'a distrugA crestinis-
mul de pe toata fata pamantului.
$i ea minte pururi si pretutindeni, inseland
pe toti cei ce yin IA xontact cu ea. Ei i se poate
spune: Vorbeei, deci minti".
De altfel, data ar fi adevarat ca francmaso-
neria se ocupg numai sei facc7 bine, ce nevoe ar
mai fi ca ea sa ascunda, cu atata strgsnicie,
ceea ce se spune sau se intampla in Loji?
E evident ca Loja e o pesters de talhari, in
care se plasmuesc crime abominabile, ce tre-

www.dacoromanica.ro
124

buesc sa famanh in veci necunoscute de pro-

fani" 1).
Mild citim Constitutia si Regulamentul Ge-
neral ale francmasoneriei universale, trebue sä
tinem cont de axiomele de mai sus, spre a nu
ramane in indoiala asupra scopului francmaso-
neriei.
In regura, generals trebue sa tinem cont ca
notiunile (cuvintele) si expresiunile din textul
lor, cari se refers la: morals, filantropie, uma-
nitate, etc., trebuesc intelese prin notiunile con-
trare lor.
De exemplu:
moral = imoral,
filantrop = misantrop (uritor de lume),
umanitate = scelerateta (crime in mass),
bun = fan.
lar expresiuni de acestea, ca:
Francmasoneria are de scop perfectionarea
moralA a omenirii; ca mijloace ameliorarea con-
stants a situatiei materiale $i intelectuale a
omenirii", trebuesc citite Si intelese astfel:
Francmasoneria are de scop indobitocirea
omenirii; ca mijloace: infautatirea progresiva
(din ce in ce mai mult) a situatiei materiale $i
bestializarea omenirii.
1) Prof. Dr. N. C. Panlesen. Conferintl tinntil la Cereal
de Stndii al Centrulni Stndentese Bueureeti, publieata, In
Nr. 3 al Bnletinului Anti-Indeo-Masonic.
Citat ei de Mares M. Ion In Francmasoneria in Pilmul
Ecaterina Teodoroiu".

www.dacoromanica.ro
 125

Iar expresiunea din declaratia de principii a

francmasoneriei, cum ca:
Deviza francmasoneriei este: libertate, ega-
litate ai fraternitate" trebueate inteleasa astfel:
Deviza francmasoneriei este: anarhia, egali-
tatea in mizerie (comunismul) ai fraternitatea
in neatire cu jidanul, ca oaia in turma necu-
vantatoare la discretia lupului jidan pe care
trebue sa-1 consideri frate ai sa to laai m.fincat
de el, de dragul libertatii, egalitatii tai al fra-
ternitatii, cantate la ureche, in Loja, de Vene-
rabilul Mare Maestru, Mare Pontif, Sublim
scotian al Erusalimului Ceresc ai Cava ler al
Sarpelui de Arama1), Jidan!
Dupe cum se poate vedea din Constitutia
francmasoneriei, aceasta are:
a) dreptul de legislatie (art. 3) sau puterea
legislativh in baza careia decreteaza legi ai ma-
nueate ai dreptul de gratiere ai amnestie;
b) Puterea executive (art. 11);
c) Puterea judecatoreasca (art. 18).
Din acestea rezulta ca francmasoneria este un
stat in stat, in fiecare stat de pe fata pamantu-
lui, iar toate lojele masonice de pe pamant, in
numar de 32.000, constituesc o confederatie ma-
sonica mondiala sub conducerea unite a lui
Walter Bruggmann. din Insulele Filipine.

Inchipuiti-va o graph de fier, rotunda ca ma-

1) Acestea stint grade masonice, Moselle&

www.dacoromanica.ro
126

rul cu cate un sistem de ghiare infipte adanc

in fiecare taxa, care inclesteaza pamantul in-
treg, sau o enorma caracatita, care incolaceste
inabusitor intreaga planets, cu 32.000 de brate
cu ventuze de diverse marimi, numite Loji
francmasonice.
Aceasta este francmasoneria.
In textul atat al Constitutiei francmasoneriei
cat si al Regulamentului ei general de aplicare
se observe niste cuvinte cari din cauza for-
mei conventionale in care sunt exprimate, par
greu de inteles.
Le explic aci:
Expresiunea Garanti de Amicitie" din art.
13, alin. 10, insemneaza Ministri Plenipoten-
tiari".

Cuvantul Obcdientei insemneazg putere ma-

sonica regionals sau federatie de Loji de care
asculta toate lojile de pe teritoriul jurisdictiei
ei. De ex.: Marea Log Nationale din Romania,
Mare le Orient al Romaniei sunt obediente sau
puteri regionale cu drept paralel de suverani-
tate asupra tuturor lojilor de pe teritoriul Ro-
maniei.

Pe suprafata intregalui pamant sunt 147 de

astfel de obediente sau constelatii de loji de
cari asculta puzderia de 32.000 de loji rgspan-
dite pe intrega suprafata a globului.

www.dacoromanica.ro
 .t27

Sporire de salariu (art. 59 din Regulamen-

tul General) insemneaza avansarea in grad a
unui mason; de ex.: de la discipol (ucenic) la
companion (calf a), sau dela calf a la maestru
si asa mai departe pe scara gradelor masonice
in sumar de 32, nu 33 cum s'a crezul pancl scum,

Gradul 33, de forma exista in masonerie dar

in realitate, nu, el fiind un grad ce se confera
numai regelui Cahalului sau suveranului secret
al suprastatului secret universal jidovesc.
Gradul 32 este purtat in realitate numai de
S'eful suprem al masoneriei universale (actual-
mente de Walter Bruggmann) care este si lace-
Regele Cahalului.

Mentionez aci gradele masonice a caror tal-

macire pe intelesul tuturor o voiu da-o in car-
tea cu Nr. 2 ce va urma acesteia:
Grade le francmasoneriei albastre sau primele
3 grade dela baza piramidei masonice, sunt:
1. Discipol.
2. Companion.
3. Maestru.

Dela gradul 3 in sus organizatia secrets a

francmasoneriei cuprinde alte loji cari confera
asa zisele grade capitulare.

www.dacoromanica.ro
128

Dela gradul 4 la gradul 18 inclusiv sunt aga

zisele Capitole, cu urmatoarele grade:
4. Maestru Secret.
5. Maestru Perfect.
6. Secretar Intim.
7. Judecator.
8. Intendent.
9. Maestru ales din noug.
10. Maestru ales din cincisprezece.
11. Sublimul Cavaler ales (Seful celor 12 tri-
buri) .
12. Mare Maestru, Mare Arhitect.
13. Royal-Arch.
14. Mare Ales, Perfect i Sublim Mason
(Mare Scotian al Cali sacre a lui Isac al II-lea).
15. Cavaler de Orient (cavaler al Spadei).
16. Print de Erusalim.
17. Cavaler de Orient i Occident.
18. Suveran Print de Roza-Cruce.

Dela gradul 19 la gradul 30 inclusiv sunt lo-

jile can formeazg, Areopagiile §i cari confers
urnagtoarele grade zise filosofice:
19. Mare Pontif, Sublim Scotian al Erusali-
mului Ceresc.
20. Venerabil, Mare Maestru al tuturor Lo-
jilor (Mare Patriarh Noachit).
21. Noachit, Cavaler Prusian.
22. Print de Liban.

www.dacoromanica.ro
 129

23. Cavalerul Securii Regale ($ef de Taber-

naclu).
24. Print de Tabernaclu.
25. Cava ler al Sarpelui de Aramg.
26. Scotian Trinitar, (Print de Merci).
27. Suveran, Comandor al Templului.
28. Cava ler al Soarelui.
29. Mare Scotian al Sfantului Andrei.
30. Mare Ales, Cava ler Kados.

Dela gradul 31 pang la gradul 33 inclusiv

Bunt Consistoriile sau Supreme le Consilii si
cuprind gradele administrative cari conduc
francmasoneria pe tot globul si cari suet:
31. Mare Inspector, Comandor Inchizitor.
32. Suveran, Print regal Secret.
33. Suveran, Mare Inspector General.

Multi cercetatori ai tainelor francmasoneriei,

de foarte buns- credinta dar incomplet documen.-
tati au crezul ca gradele masonice au fost insi-
ruite asa in mod erarhic dintr'o f antezie capri-
cioasa si profanatoare a francmasoneriei pang
la al 33-lea grad pentru ca prin acesta sa indite
varsta de 33 de ani la care Isus a fost rastignit
pe truce de jidani.
Aceasta explicatie este oarecum suficienta.
Ea nu este big eficientil.
I Delastuparu Francmasoneria 9
www.dacoromanica.ro
130

Grade le masonice nu sunt insiruite apa la voia

intamplarii sau ca un produs al unei simple
fantezii biblico-tahnudice.
Ele au fost elaborate de rabini si de cabaliWi
Cahalului in decurs de 87 de ani, dela anal 1717
pang la anul 1904 cand au fost definitivate.
Denumirea for pur jidoveasca iii are origina
in Vechiul Testament, precum voiu demonstra
in bropra Nr. 2, sere marea spaima i pentru
desmeticirea in primul rand a francmasonilor
goimi cari, daca la intrarea for in francmaso-
nerie au fost de buns credinta, cand vor ve-
dea ce factura si ce rost avea ritualul de im-
becilizare la care erau supui. in Loji nu vor
mai nice masonerie ate zile vor mai avea ei
de trait.
Deocamdata precizez numai atat, ca al 4-lea
grad masonic cu denumirea de Maestru Secret
este in directs legatura cu Regele Cahalului.
De asemenea, cel de al 18 grad cu denumirea
Suveran Print de Roza Cruce, idem eel de al
19 grad cu denumirea: Mare Pontif, Sublim
Scotian al Ierusalimului Ceresc.
Idem, gradul 30, cu denumirea: Mare Ales,
Cava ler Kado.

In codul Conventional $i cif rat al Cahalului

jidovesc gtisim la capitolul: Cele. 32 de cai ale
infelepciunii" urmaoarele explicatii conventio-
nale ale acestor grade (in stil figurat):
4. Este inteligenta de oprire sau primitoare,

www.dacoromanica.ro
 131

pentruca ea se da ca un semn, ca o borna pentru

a primi emanatiunile inteligentelor superioare
care ii sunt transmise. Dela ea emana toate vir-
tutile spirituale prin volatilizare.
Ea emanci din coroana supreniii.
18. Inteligenta sau Casa abondentei. Dela ea
se capata secretele si intelesurile ascunse care
dormiteaza in umbra.
19. Inteligenta secretului sau a toate activi-
tatile spirituale.
Abondenta care o primeste vine dela cuvan-
tarea foarte de sus $i dela gloria supremo.
30. Inteligenta colectiva. Pentruca dela ea
Astrologii 1) trag prin judecata stelelor 2) si a
semnelor ceresti3) speculatiunile for si perfec-
tiunea stiintei for 4) dupa miscarilor astrilor5).

Cuvantul Lowtoni din articolul 59, alias. 2 al

Regulamentului General, insemneaza copii or-
fani intre 7 si 15 ani, adoptati si crescuti de
Loja care le da o educatie masonica speciala,
acestia avancl de indeplinit, la majorat, marl
misiuni.

1) Rabfnii ai Doetoril In Wall

2) Masonilor goimi de grade superioare.
3) A poruncilor regelui Cahalului.
4) Cabala.
5) AdicI dupg felul cum regii goimi executtt ordinele
francmasoneriei.

www.dacoromanica.ro
132

In primul rand, copiii ace$tia sunt rasbotezati

de Loja in spirit masonic cu un ritual special;
li se dg, un nume in plus conventional $i sim-
bolic de ex. Devotament". Dupe aceea, sunt
dati in stricta supraveghere a cite doi maestri,
cari le-au servit $i de /Iasi la botezul masonic,
pentru a li se face educatia masonica.
Pans la varsta de 18 ani cand li se conferk
cu dispense de varsta, gradul de Discipol, copiii
ace$tia invatil diferite limbi, geografie etc. $i
apoi sunt trimi$i pentru desavar$irea educatiei
masonice la lojile din strainatate, unde, sub cea
mai stricta supraveghere, invata pans la 21 de
ani arta complicate a spionajului, fac exercitii
de tragere la tir, invata tot felul de jocuri de
carti, ea: pocker, chemin de fer, bridge, pickett,
pasente etc. etc.
Toate acestea, in scopul ca, la momentul opor-
tun, masoneria sa le incredinteze misiuni de spio-
naj, de fort de planuri militare $i de documente
diplomatice, de asasinate politice misterioase,
cu otrava sau in extremis chiar cu pistolul.
Un Lowton, crescut si educat" de masonerie
dela varsta de 7 pang, la 21 de ani cand i se con-
fers gradul de maestru, $tie eel putin 3-4 limbi
curente si calatorind in lung $i 'n latul paman-
tului, poseda in buzunarul lui 7-8 pa$apoarte
pe diverse nume $i mai multe carnete de cecuri.

www.dacoromanica.ro
 133

Expresiunea bolta de otel din art. 95 al Re-

gulamentului, indica pe masonii dintr'o loja, in
timpul unei sedinte (tinute), cari asezati in cerc
si cu sabiile ridicate si unite la varful for in
tr'un singur punct, formeaz5, din lamele for o
adevarafa bola de otel (un fel de chiosc).
11

Expresiunea din art. 104 al Regulamentului

prin care se invites un vizitator nedisciplinat, in
sensul masonic, A acopere templut, insemneaza
ca s5.-1 dea pe uses afarg, sau cum se mai spune
ironic si cinic in limba romans: sa India usa
pe din afara.

Taxele prevgzute la art. 107 se inteleg in our

iar cuantumul for este redat in textul Regula-
mentului in mod conventional si exprima numai
a 10-a parte din taxele reale. Ceea ce insem-
neazA ca la fiecare sums prevazuta in acest ar-
ticol mai trebueste adaugat un zero.

Expresia trunchiul de binefacere" din art. 86

al Regulamentului, care in manualele de in-
structiune pentru primele 3 grade se mai nu-
meste si trunchiul vaduvei, insemneaza o co-

www.dacoromanica.ro
134

lectg printre mason pentru alimentarea tezau-

rului Cahalului. Ara duva insemneaza jidovimea
care din cauzg ca Regele ei nu poate fi incoro-
nat pe fatg, se considerg vgduvg, cu toate CI
in realitate nu este ').

Cuvantul plansele" din art. 127 al Regula-

mentului, insemneazg adrese.

Expresiunea Cuvintele de trecere" din art.

19 al Constitutiei insemneazg parola secrets cu
care se recunosc masonii intre ei.
Doug parole cu caracter universal sunt ace-
stea: $ibolet $i Haug sein agg.
Prima pentru companioni si a doua, pentru
maestri de gradul 3 ai francmasoneriei albastre.
Cuvantul Sibo let a constituit in timpurile bi-
blice ale iudaismului o parolg de trecere si de
recunoastere a tovargsilor de lupta ai cgpete-
niei jidovesti Jefte, .astfel precum ne spune Bi-
blia in Cartea judeecItorii, Capitolul 12, dupg ce
,
1) Cat s'a slavit pre sine si In desfatAri a fost, pe
atat dati ei chin si plangere, cad. Intru inima ei zice:
Sed Imparateasit si vaduva nu sunt si plAngere nu voi
avea" spune Sf. Apostol si Evanghelist Joan In Apoca-
lips. Cap. XVIII, Verset 7, vorbind la figurat despre ii-
dovime.

www.dacoromanica.ro
 135

Jefte, invinsese pe Amoniti $i ateasese asupra

lui invidia triburilor lui Efraim cari dezerta-
sera in lupta cu Amonitii:
,,Si Jeftae aduna pre toti barbatii Galaadului
$i se lupta cu Efraim; $i bArbatii Galaadului
bAturg. pe Efraim, ca ei an zis: Fugari ai lui
Efraim sunteti voi (Galaadul este intre triburile
lui Efraim $i ale lui Manase). Si Galaaditii cu.-
prinsera vadurile Iordanului in contra lui
Efraim $i &and vreun fugar al lui Efraim zi-
cea: Vreau sg, tree! Barbatii Galaadului ii zi-
ceau: E$ti to Efraimist? Dacsa el zicea: nu!
atunci ei ii ziceau: rugamu-te, zi $ibbolet, i el
zicea Sibbolet, cg, el nu putea sa pronunte cum
trebue; $i ei (Galaadienii) it prindeau $i-1 jun-
ghiau la vadurile Iordanului. Si cazurg in acest
timp 42.000 de Efraimi$ti".

Tot in aceastg privinta istoricul francez Vic-

tor Duruy scrie in Histoire Ancienne" :
Efraimi$tii, gelosi de preponderenta pe care
conducerea lui Jefte o asigura triburilor orien-
tale, venifa sa le atace. Dar ei filed, invin$i $i
pierdufa, 42.000 de barbati din care cea mai
mare parte pieri la vadurile Iordanului.
Invingatorul recuno$tea pe fugari obligan-
du-i s'a repete cuvb,ntul schibolet (spic) pe care

www.dacoromanica.ro
136

Efraimistii singuri in Israel nu puteau sä-1

pronunte corect" 1).

In privinta celei de a doua parole universale,

cu care orice mason poate vizita orice loja ma-
sonica de pe pg,mant Hagg sein agg ,
acea-
sta este o sinteza cabalistica cu un continut atat
de monstruos si de feroce incat atunci cand voiu
talmaci-o pe baza de date si texte precise in bro-
sura Nr. 2 cu titlul: Templul Masonic, Rituri lsi
Ritualuri (din lipsa" de spatiu in aceasta) va
revolta constiinta universals.

Expresiunea excluderea din ordin" din ca-

pitolul Justitia masonica (art. 5), insemneaza
pedeapsa cu moartea.
Executia masonului pedepsit cu moartea pen-
tru delictele foarte grave, comise de el fats de
1) Les Ephraimistes, jaloux de la preponderance que
('administration de Jephte assurait aux tribus orientales,
vinrent lee attaquer.
Male Rs furent vaincus, et perdirent 42.000 hommes,
dont la plus grande partie perit aux gues du Jourdain.
Le vainqueur reconnaissait lee fuyards en les oblige-
ant a repeter le mot schibolet (epi) que les Ephraimistes,
seuls en Israel ne pouvaient prononcer correctement.
Vezi Victor Duruy: Histoire Ancienne, Chapitre IV. Eta-
blissement des Istraelites dans la terre promise, Les juges,
Les Rois.

www.dacoromanica.ro
 137

masonerie, se face in mod tainic de obiceiu prin

otravire.
Otrava cea mai des intrebuintata de masone-
rie pentru executarea condamnatilor la moarte,
este Curara, otrava, vegeta15, care se extrage
dintr'o plantg, din America de Su d.
Cu aceasta otrava foarte puternica, Indienii
W otra,vesc varfurile sagetilor for in lupta cu
adversarii.

Ca incheere a explicatiilor necesare pentru

modul cum trebuesc citite i intelese Constitu-
tia i Regulamentul general al Francmasoneriei
universale din aceasta browra", precizez c5, detA
acestea poarta in -antet: Marea Lola Nationahl
din Romania, iar in ultimul aliniat din art. 24
al Constitutiei cat i idem, in art. 83 al Regu-
lamentului General, se spune &A ele an fost ela-
borate de Consiliul Federal c;i. c'au intrat in vi-
goare la 1 Mai 1923, totu0., adevarul este ea
aceste legi masonice dateaza din anul 1723 i
constituesc o singura legiuire tip valabila pen-
tru tot pamantul.
Constatarea aceasta se observA, dealtfel, i din
cele 2 litere misterioase (E.:. V.:.) din partea
de jos a Copertei Constitutiei (prima fotogra-
fie) al caror seas este acesta:
Vorbsa sa fie" (latin. = verbum esto) cum ca
este votata de catre Consiliul Federal al Marei
Loji Nationale din Romania, dar ea este tot
www.dacoromanica.ro
138

vechea Constitutie din 1723. Mentiunea ce se

face prin aceste 2 litere initiale ale unei expresii
prescurtate si inversate (verbum esto = E.:.
V.:.) insemneaza asadar, ca este vorba sau ca
avem deaface cu vechea Constitutie a masone-
riei, elaborate, cum s'a aratat mai sus, in anul
1723.

Pe frontispiciul copertei Constitutiei in che-

stie care poarfa sigiliul francmasonic, dupg, cum
se observe in fotografia fetei ei, se vad niste
litere mari cabalistice: I.:. G.:. M.:. A.:. A.:.
U.:., cari sunt initialele unei expresii.
Acestea insemneaza: In Gloria Mare lui Ar-
hitect at Universului", care divinitate de co-
manda nu este altul deck Jah Veh al Jklanilor
cu masca de Mare Arhitect al Universului si
care la tot pasul se consfatuia cu patriarhii le-
gendari ai jidanilor: Abraham, Isac si Iacob,
dupe cum ne spune Geneza.
I.:. G.:. M.:. A.:. A.:. U.:. este o formulA
frontispicia15, de decret masonic, asemAn atoare
cu formulele de decret ale monarhilor: Prin
gratia lui Dumnezeu si vointa nationals ".

In spiritul acestor explicatii este bine sh mai

citim Constitutia $i Regulamentul General al
Francmasoneriei: ()data, de cloud ori, de trei

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL :
Constituliunea marei Loji nationale din Romania.
Pag.

CAPITOLUL I
Despre Francznasoneria universals si princi-
pale sale
CAPITOLUL II
Suveranitatea Franemasonerlei 12

CAPITOLUL III
Marea Loja nationala din Romania
Adunarea reprezentativa is
CAPITOLUL IV
Despre Consiliul Federal ,, 17
CAPITOLUL V
Controlul Finiantelor , 20-

CAPITOLUL VI
Organizarea Judiciary . , 21,

www.dacoromanica.ro
142

Pag.

CAPITOLUL VII
Traditiuni masonice 22

CAPITOLUL VIII
Despre sedintele Consiliului Federal 22

CAPITOLUL IX
Revizttal. Modific5ri 23

Regulamentul general al Lojilor.

Despre ateliere 25
Despre Ofiterl 81 atributiunile for . 28
Despre Venerabil 29
Despre Supraveghetor 31
Despre Orator , 32
Despre Secretar 33
Despre Expert'. 34
Despre Maestri' de Ceremonii 35
Despre tezaur 35
Despre Ospitalier 36
Despre Pastratorul de sigilii . 37
Despre Arhivistul - Bibliotecar 37
Despre Arhitect 37
Despre Maestrul de Banchete 38
Despre Acoperitori 38
Despre PurtAtorul de Stin.dard (Drapel) 39

www.dacoromanica.ro
 143
E
Pag.

Despre incompatibilitati ei despre cumulul

Mei ilor 39
Despre asiduitatea exactitatea Ofiterilor 39
Despre Servant 40
Despre electoral ei eligibilitate 40
Alegerile generale , 42
Despre alegerile partiale 45
Recunoasterea Presedintilor de catre Marea
Loja 45
Instalarea Ofiterilor 46
Despre Admaerea in masonerie Obtlnerea
Gradelor 47
Despre sporkile de salariu 54
Despre Afi liere 57
Despre Regularizare 59
Despre Regimul Interior al Lojilor . 60
Despre Sedinte Ordinea LucrArilor 62
Despre CuvIntele de Semestru 65
Despre vietatori 66
°nor-Lai, Prestante $i Insignii 67
Despre discipline . . . 69
Despre concedii demisiuni 73
Despre administratie 74
Despre Banchete . . , . 76
InmormAntari pompe funebre 77
Regulamentele particulare ale Lojilor 77'

www.dacoromanica.ro
144

Pag.

Despre corespondenta 78
Despre tablourile anuale ale Lojilor . . 79
Despre cererile de diplome 79
Inspectarea Lojilor 80
Despre raparturile atelierelor Intre ele sau
cu alte autoritati deck Marea Lofa . 81
Despre schimbarea numelui 82
Despre punerea In adormire 6i redesteptarea
atelierelor 82
Despre neregularitatea 9i regularizarea ate-
herelor . . . . . . . . t . 84

Justitia Masonica.
Despre delictele masonice 87
Despre pedepse 87
Despre tribunalele competinte 83
Despre procedure 90
Instructiunea 91
Despre judecata 95
Tribunalul de Apel 98
Tribunalul de Casatie 98
Dispozitiuni generale 99
Despre reabilitare si reintegrare . 100

Francmasoneria fiara apocaliptica . 101

TIPOGRAFI A CUGETAREA"
www.dacoromanica.ro
 GRP4ELI DE TIPAR

La pag. 8i, randul i6 (de sus in jos) atelirelor

al se citeaca atelierelor ;
La pag. 105, randul 22 (de sus in jos), in loc de
Mare Masetru sä se citeasca Mare Maestru ;
La pag. 110, randul 2 (de sus in jos), in loc de
edevarat sa se citeasca adeveirat ;
La pag. 129, randul 8 (de jos in sus) in loc
de au crezul sä se citeasca au crezut ;
La pag. 13o, randul 6 (de sus in jos), in loc de
anul 1904 sa se citeasca anul 1804.

www.dacoromanica.ro
 139

on si chiar de mai multe on pang cand vom

intelege adevaratul ei sens.

Balta infectiei morale a francmasoneriei fiind

insa foarte mare iar can titatea de otrava cu
care aceasta bandA internationala de rAufacatori
ai omenirii a pervertit spiritul uman mai ales
in ultimele doug, secole fiind imensa, imensa
este si munca de desintoxicare.
DeocamdatA, prin aceasta primA carte publi-
catA, am pus microbul francmasoneriei sub mi-
croscop pentru a fi cunoscut de toata lumea.
Cand fiecare carturar in adevaratul sens al
cuvantului si fiecare stiutor de carte indi-
ferent de profesia lui din aceasta tarn si din
toate %rile pe unde au trecut pans in prezent
armatele in lupta cu hidra jidoveasca si franc-
masonica, vor purta in buzunar aceasta carti-
cica si in cap continutul ei, atunci si numai
atunci vom deveni imuni fata de otrava dulce
si mortals a francmasoneriei.

Sublata causa, tolitur efectus.

Sfarsitul cArtii Nr. 1.

UrmeazA cartea Nr. 2, cu titlul:

Templul Masonic, Rituri Si Ritualuri"

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro