ACEASTĂ APLICAŢIE ESTE DEZVOLTATĂ

ŞI FINANŢATĂ INTEGRAL DE

ROLII

 DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ŞTIRI
 CONTACT

 ACASĂ

 CĂUTARE

 133/2018

133/201806-03-2018
Falsul material în înscrisuri oficiale (art.320 NCP)Curtea de Apel IASI

Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2018:043.xxxxxx

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
C_____ DE A___ IAŞI
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI – NCPP
DECIZIA PENALĂ NR. 133

Şedinţa publică din data de 06.03.2018

Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE - A_____ C______
Judecător - A______ N_______ T_____
Grefier - M______ G____

Pe rol se află pronunţarea asupra apelurilor formulate de P________ de pe lângă Judecătoria

Iaşi şi de partea civilă S.C. A____ România S.A. împotriva sentinţei penale nr.
2244/08.07.2016, pronunţate de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având
ca obiect infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în şedinţa publică din data de 05.02.2018, susţinerile
părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din
prezenta, la şedinţa de judecată participând procuror I_____ C________ de la P________ de
pe lângă C_____ de A___ Iaşi, instanţa de apel stabilind pronunţarea pentru, 20.02.2018, când,
în temeiul art. 391 alin. 2 din Codul de procedură penală a amânat pronunţarea pentru astăzi,
06.03.2018:

C_____ DE A___

Asupra apelurilor penale de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 2244/08.07.2016, pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXXX, s-au dispus următoarele:
„În baza art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei cu privire la care
s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Z______ C_______-D______, fiul lui D______
şi A____, născut la data de 30.05.1968 în mun. Iaşi, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cetăţean român,
stagiul militar satisfăcut, căsătorit, cu un copil minor, cu studii superioare, având ocupaţia de
inginer la _______________________, cu domiciliul în mun. Iaşi, ______________________.
2, _____________, etaj 1, ________________, prin rechizitoriul întocmit în data de 23.02.2015,
în dosarul de urmărire penală având nr. 41/P/2013, din infracţiunile de „fals material în
înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 320 alin. 1 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art.
323 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi reţinerea dispoziţiilor art. 5
Cod penal în faptele de „fals material în înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod
penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor art. 3 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 291
teza I Cod penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor art. 3 Cod penal, ambele cu aplicarea art.
33 lit. a Cod penal din 1968.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza
I Cod procedură penală,achită inculpatul Z______ C_______-D______, cu datele de stare
civilă anterior menţionate, pentru comiterea, în august 2008, a faptelor de „fals material în
înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor
art. 3 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 291 teza I Cod penal din 1968, cu reţinerea
dispoziţiilor art. 3 Cod penal, întrucât faptele anterior menţionate nu sunt prevăzute de legea
penală.

În temeiul art. 397 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 25 alin. 5 Cod procedură
penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de S.C. A____ Bank România S.A., cu
sediul în mun. Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 237 B, sector 1, Cod unic de Înregistrare nr.
xxxxxxx, cu nr. de ordine în Registrul Comerţului J 40/xxxxx/1993.”

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iaşi a reţinut următoarele:

„ Analizând concordant probele administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării

judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt, parţial diferită de cea expusă în actul
de sesizare al instanţei.
Inculpatul Z______ C_______-D______ a înfiinţat la data de 10.05.1993 societatea cu
răspundere limitata ________________ cu sediul social in mun. Iaşi
______________________. 2 ____________ jud. Iaşi, cu numărul de ordine in Registrul
Comerţului J XXXXXXXXXXXX, acesta fiind asociat unic si fiind numit administrator la data de
27.04.1993.
Conform menţiunii nr. 6011 din data de 09.02.2007 rezultă ca la solicitarea inculpatului
Z______ C_______-D______, la data de 14.02.2007, in baza încheierii nr. 1024 a judecătorului
delegat, a fost schimbat sediul social in mun. Iaşi, Fdt. Zlataust nr.6. Din istoricul societăţii
înaintat de ORC rezulta ca la datele de 08.05.2007 si 14.05.2008, prin cererile de depunere a
situaţiei financiare cu nr. xxxxx si nr. xxxxx au fost depuse bilanţurile contabile pe anii 2006 si
respectiv 2007.
De asemenea, prin menţiunea nr. xxxxxx din data de 29.09.2008 inculpatul Z______ C_______-
D______, in calitate de administrator al ______________, a solicitat deschiderea unui punct de
lucru; extinderea obiectului de activitate; modificarea datelor de identificare
asociat/administrator; actualizarea actului constitutiv, menţiuni ce au fost Înscrise in registrul
comerţului la data de 02.10.2018 in baza încheierii nr. xxxxx a judecătorului delegat.Conform
menţiunii nr. xxxxx din data de 30.11.2009 s-a solicitat dizolvarea si numirea unui lichidator,
solicitare ce a fost admisa in baza încheierii nr. xxxxx din 02.12.2009 a judecătorului delegat şi
înscrisa in Registrul Comerţului la data de 03.12.2009, fiind numit ca lichidator
______________________________________ SPRL.
Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 119 din data de
21.06.2007 la B.N.P. Asociaţi Patrascanu G_______ si Patrascanu T______-Vladut rezulta ca
______________ - prin administrator si asociat unicZ______ C_______-D______ a
achiziţionat de la numiţii G____ G_________, G____ A______ si Zanoaga M____, o suprafaţa
de teren de 11.431,86 mp, teren situat in mun. Iaşi zona Galata sector cadastral 26- pe un
număr de 13 parcele, contra sumei de 400.000 euro. Din preţul total, vânzătorii au primit la
momentul semnării contractului suma de 80.000 euro urmând ca diferenţa de 320.000 sa fie
predată pana la data de 23.07.2007.
Prin adresa nr. 3274/14.01.2013 Primăria Municipiului Iaşi a înaintat cele patru certificate de
urbanism eliberate la solicitarea ______________ pentru terenul menţionat mai sus, respectiv,
certificatele de urbanism cu nr. 4714/21.08.2007, 1748/06.05.2008, 1907/21.06.2011 si
2536/27.07.2011, în copie conform cu originalul.
Din certificatul de urbanism nr. 4714 din data de 21.08.2007 rezulta ca ______________ - prin
reprezentant Z______ C_______-D______ a solicitat documentul în cauză in vederea întocmirii
Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea de locuinţe, terenul având categoria de
folosinţa PDT si destinaţie P1A - grădini, scuaruri si fasii plantate publice, la pct. 3 -regimul
tehnic- fiind menţionate: pentru a deveni construibil, terenul va fi studiat printr-o documentaţie
PUZ, precedată de o TEMA PUZ cu prezentarea Intenţiei de construire, ce se va supune avizării
in COMISIA DE URBANISM, P.O.T. : conf. P.U.Z.; C.U.T.: conf. P.U.Z.; Regim de inaltime:
conf. P.U.Z. Caracteristici __________________.Z.. Caracteristici volumetrice: conf. P.U.Z.
Aliniamente:conf.P.U.Z. Accese-parcaje: conf. P.U.Z. Echipare edilitara: zona parţial echipata
edilitar. Recomandări Speciale: Din punct de vedere urbanistic P.O.T. (procentul de ocupare al
terenului) se recomanda a fi maxim 30%. Planul de regulament P.U.Z. se va intocmi pe o
ridicare topografica scara 1/500-1/200 cu delimitarea proprietăţilor, vizata de O.C.P.I..
Documentaţia P.U.Z. se va intocmi respectând Ghidul privind metodologia de elaborare si
continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal probat prin Ordinul M.L.P.A.T. 37/2000. P.U.Z.
se va supune spre aprobare in Comisia de Urbanism. Proiectul de autorizare (extras Pth) va
respecta prevederile ordinului M.L.P.T.L. nr.1430/2005, completare la Legea 50/1991
reactualizata in 2004. AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE SE VA PUTEA ELIBERA NUMAI
DUPA APROBAREA P.U.Z. LA FAZA P.U.Z. SE VOR PREZENTA AVIZELE: R____, EON
M______, EON GAZ, ROMTELECOM, P.S.I., AVIZ VERSANTI, SĂNĂTATE, MEDIU, AVIZ
COMISIE CIRCULAŢIE, AVIZ S.R.I., AVIZ MApN, AVIZ Ml, AVIZ O.C.P.I., In funcţie de
regulamentul P.U.Z. la nivelul P.A.C. se vor putea solicita avize suplimentare. PREZENTUL
CERTIFICAT DE URBANISM NU POATE FI UTILIZAT PENTRU OBŢINEREA
AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE. SE VA OBTINTE CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU
LUCRĂRILE DE CONSTRUIRE SOLICITATE.
Din certificatul de urbanism nr. 1748 din 06.05.2008 a rezultat ca ______________ - prin
Z______ C_______-D______ a solicitat documentul in cauza pentru imobilul din mun. Iaşi zona
Galata având suprafaţa de 11.431,86 mp, terenul având categoria de folosinţa PDT si destinaţie
P1A - grădini, scuaruri si fâşii plantate publice, la pct. 3 privind regimul tehnic fiind menţionat
că schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si /sau prevăzute ca atare in
documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor, indiferent de
regimul juridic al acestora, este interzisa conform Ordonanţei de Urgenta nr. 11 /17.10.2007.
La începutul lunii august 2008 inculpatul Z______ C_______-D______, în calitate de
administrator al ______________, a solicitat ________________ acordarea unui împrumut cu
ipotecarea suprafeţei de teren de 11.431,86 mp, teren situat in mun. Iaşi zona Galata sector
cadastral 26- format dintr-un număr de 13 parcele.
La data de 25.09.2008 între _____________________ SA si ______________ - prin
administrator Z______ C_______-D______, a fost încheiat contractul de credit nr. 20, contract
cadru în baza căruia s-au încheiat următoarele contracte anexă:
- la data de 25.09.2008 a fost Încheiat contractul de facilitate de linie de credit mulţi opţionala
(anexa nr.20/1 la contractul de credit nr.20 din 25.09.2008) prin care ______________, in
calitate de împrumutat si garant a contractat o facilitate de credit totala de t.300.000 lei din care
1.000.000 - refinanţarea facilitaţii de linie de credit contractata cu Banca Transilvania si
300.000 lei - capital de lucru, emitere de garanţii bancare, deschidere acreditive, perioada de
utilizare fiind de 1 an (25.09.xxxxxxxxxxxxx09), printre bunurile ipotecate fiind si terenul in
suprafaţa de 11.431,86 mp evaluat de martora P________ E____. La acest contract au mai fost
încheiate la datele de 29.10.2008, 24.09.2009, 23.10.2009, 05.11.2009, 27.11.2009 si 14.12.2009
un număr de 6 acte adiţionale cu nr. 20/1/1, 20/1/2, 20/1/3, ...20/1/6 prin care s-au majorat
perioadele de utilizare a liniei de credit pana la data de 24.12.2009.
- la data de 25.09.2008 a fost încheiat contractul de facilitate de credit la termen (anexa nr. 20/2
la contractul de credit nr.20 din 25.09.2008) prin care ______________, in calitate de
împrumutat si garant, a contractat o facilitate de credit la termen 960.000 Euro, având ca obiect
refinantarea unui număr de 5 contracte de credit către Banca Transilvania, printre bunurile
ipotecate fiind si terenul in suprafaţa de 11.431,86 mp evaluat de martora P________ E____.
La acest contract a mai fost încheiat la data de 31.07.2009 un act adiţional cu nr. 20/2/1 prin
care s-a micşorat cu 28.711,19 Euro facilitatea de credit la termen existenta.
- la data de 25.09.2008 a fost încheiat contractul de facilitate de credit la termen (anexa nr. 20/3
la contractul de credit nr. 20 din 25.09.2008) prin care ______________, in calitate de
împrumutat si garant, a contractat o facilitate irevocabila de credit la termen 860.000 Euro,
având ca obiect refinantarea aportului asociaţiilor in suma de 3.140.507 lei conform balanţei de
verificare a companiei la data de 30.06.2008, printre bunurile ipotecate fiind si terenul
in suprafaţa de 11.431,86 mp evaluat de martora P________ E____. La acest contract au mai
fost încheiate la datele de 30.09.2008 si 07.10.2008 doua acte adiţionale cu nr. 20/3/1 si 20/3/2
prin care împrumutatul constituie in favoarea băncii garanţiile menţionate in contract.
La data de 29.10.2008 a fost încheiat contractul de facilitate de linie de credit (anexa nr. 20/4 la
contractul de credit nr. 20 din 25.09.2008) prin care ______________, in calitate de împrumutat
si garant, a contractat o facilitate de linie de credit, o linie de credit revocabila, in suma de
1.500.000 lei, având ca obiect finanţarea a 80% din valoarea instrumentelor financiare emise in
favoarea împrumutatului de clienţii săi (10 societăţii comerciale). În legătura cu acest contract
a fost emisa decizia asociatului unic din data de 01.10.2008. La acest contract au mai fost
încheiate la datele de 03.03.2009, 12.03.2009, 23.10.2009, 05.11.2009, 27.11.2009 si
14.12.2009, un număr de sase acte adiţional cu nr. 20/4/1 .... 20/4/6.
De asemenea, la data de 25.09.2008 între _____________________ SA si ______________,
reprezentată de inculpatul Z______ C_______-D______ a fost încheiat contractul de ipoteca nr.
166 din 25.09.2008, contract autentificat cu nr. 2628 / 2008 din 25.09.2008 la BNP Asociaţi
Maximovici G_______ si A________ R_____, prin care s-a ipotecat in favoarea băncii terenul
in suprafaţa de 11.431,86 mp compus din cele 13 parcele de teren, teren ce a fost evaluat la
suma de 2.240.645 Euro în baza raportului de evaluare întocmit de evaluator Procvanu E____
la data de 13.08.2008 si care era integranta din contractul de garanţie imobiliară.
Se impune a se menţiona că martora P________ E____ a întocmit pentru _____________ în
data de 03.08.2009, un nou raport de evaluare, (f. 196-203, vol I, d.i.)ce viza acelaşi imobil, iar
în ceea ce priveşte anexele de la raportul de evaluare, s-au menţionat că s-au avut în vedere cele
existente în arhiva Băncii la dosar client. Se menţionează însă şi în cadrul acestui de-al doilea
raport de evaluare că actele în baza cărora s-a realizat evaluarea au fost puse la dispoziţie de
către client, fără a fi edificat dacă clientul s-a deplasat din nou la evaluator cu copii ale actelor
inserate de acesta sau dacă au fost avute în vedere actele existente în arhiva Băncii la dosar
client. Edificator este faptul că şi în cadrul acestui cel de-al doilea raport se face referire tot la
certificatul de urbanism din anul 2008, iar martora P________ E____ menţionează că, de
regulă, în cadrul reevaluărilor, îşi întreabă clienţii dacă sunt modificări în ceea ce priveşte
situaţia juridică a terenurilor şi în măsura în care acestea există sunt înaintate actele iniţiale.

Conform plângerii penale formulate de către persoana vătămată (f. 28, d.u.p.), dar şi în raport
de actele şi lucrările dosarului rezultă că în data de 21.09.2010 s-a deschis procedura
insolvenţei în formă simplificată împotriva societăţii _____________, fiind numit lichidator
Audit Pro Consult SPRL.
În vederea stabilirii situaţiei juridice a imobilului anterior menţionat s-a obţinut de la Primăria
Iaşi certificatul de urbanism cu nr. 2536 din 27.07.2011, iar potrivit acestui certificat exista o
interdicţie de construire, constând în schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii
verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora
ori strămutarea lor, indiferent de regimul juridic al acestora.
Având în vedere că reprezentanţii băncii au susţinut că nu aveau cunoştinţă de existenţa acestei
interdicţii s-a solicitat lichidatorului efectuarea de investigaţii suplimentare, constatându-se că
această interdicţie a existat şi la momentul la care s-a constituit garanţia asupra imobilului,
respectiv în anul 2008, Primăria Iaşi transmiţându-le copie de pe certificatul de urbanism nr.
1748 din 06.05.2008.
Având în vedere această împrejurare, prin notificarea nr. 45 din 17.01.2012, A____ Bank (f.
214, vol. III, d.i.) a solicitat expertului evaluator să confirme dacă la data la care aceasta a
întocmit raportul de evaluare, respectiv în data de 13.08.2008, beneficiarul acestui raport,
respectiv _____________ a prezentat documente oficiale de la Primăria Iaşi, solicitând ca
expertul să le furnizeze copii după certificatul de urbanism şi contractul de vânzare-cumpărare,
documente anexate la raportul de evaluare prezentat băncii.
Conform declaraţiei dată de expertul evaluator P________ E____ (f. 192-193, d.i.), aceasta îşi
desfăşura activitatea în mod independent, în calitate de expert evaluator, calitate în care este
solicitată de diferite persoane în vederea întocmirii unor rapoarte de evaluare în diferite
scopuri, respectiv pentru obţinerea unor linii de credite, câteodată, cum este situaţia şi în
prezenta cauză, fiind recomandată de către banca la care clientul se adresează pentru a obţine
creditul bancar.
Expertul a mai precizat, în ceea ce priveşte maniera de lucru adoptată de diferite instituţii
bancare, că în cazul B.R.D., actele care stăteau la baza întocmirii raportului de evaluare îi erau
transmise doar după ce compartimentul juridic al instituţiei viza aceste acte; în cazul A____
Bank însă exista în mod exclusiv obligaţia persoanelor din cadrul băncii, implicate în procedura
de acordare a creditului, să verifice legalitatea actelor. De altfel, o menţiune în acest sens este
inserată şi în raportul de evaluare întocmit („Prin nominalizarea actelor, evaluatorul nu
certifică legalitatea acestora. Pentru certificarea legalităţii, actele vor fi supuse avizării
Departamentului juridic al Băncii”).
Martora a precizat că a realizat raportul de evaluare pe baza actelor care i-au fost puse la
dispoziţie de către inculpat în copie xerox, iar aceste acte au fost transmise drept anexe la
raportul de evaluare întocmit, fără ca ea să le păstreze.
Martora a mai precizat faptul că a aflat în urma sesizării făcute de către A____ Bank faptul că
ar fi o problemă cu certificatul de urbanism în temeiul căruia a întocmit raportul de evaluare,
motiv pentru care s-a deplasat la sediul Primăriei Iaşi pentru a obţine o copie de pe acest
raport, însă nu l-a obţinut, întrucât la Primărie exista deja o stare tensionată ca urmare a
cercetărilor care se efectuau de către Poliţie cu privire la acest aspect.
Martora a mai susţinut că a aflat abia la momentul la care a fost audiată la poliţie că certificatul
de urbanism în baza căruia întocmise raportul de evaluare era diferit faţă de cel original,
certificat care i-a fost arătat la acel moment.
Susţinerile martorei la momentul audierii sale în instanţă nu sunt însă concordante cu aspectele
care rezultă din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală. Mai exact, rezultă că martora a
fost audiată olograf cu privire la împrejurările în care a întocmit raportul de evaluare în data de
29.01.2013 (f. 276-277, vol II, d.u.p.) şi ulterior, respectiv în data de 26.03.2013, iar certificatele
de urbanism nr. 1748/06.05.2008, 4714/21.08.2007, 2536/27.07.2011 şi 1907/21.06.2011 au fost
comunicate Poliţiei municipiului Iaşi de către Municipiul Iaşi - Instituţia Arhitectului Şef prin
adresa nr. 3724/14.01.2013 (f. 265, vol II, d.u.p.)
Cu toate acestea, cu mult anterior acestui moment, respectiv imediat după ce a primit notificarea
din partea unităţii bancare, martora a susţinut, în răspunsul transmis şi datat 06.02.2012,
următoarele: „confirm prin prezenta că la data întocmirii raportului de evaluare din
13.08.2008, beneficiarul raportului, _________________ prezentat documentele obţinute de la
Primăria Iaşi în xerocopie. (…) Convingerea mea este că Certificatul de urbanism nr.
1748/06.05.2008 a fost falsificat, pagina 2 fiind înlocuită cu cea din C.U. nr. 4714/21.08.2007, a
cărui xerocopie am reuşit să o obţin, cu care este identică, dar caracterele din paginile 1 şi 3
diferă de cele din pag 2 ale C.U. cu nr. 4714/21.08.2007”. În susţinerea răspunsului transmis,
martora a anexat xerocopia de pe C.U. cu nr. 1748/06.05.2008 astfel cum a fost anexat
raportului de evaluare, xerocopia contractului de vânzare-cumpărare anexat contractului de
vânzare-cumpărare, dar şi pagina 2 a certificatului de urbanism nr. 4714/21.08.2007 pentru
confruntare.
Acest răspuns al expertului evaluator a reprezentat, între altele, temeiul formulării de către
persoana vătămată din prezenta cauză a unei plângeri penale împotriva inculpatului din
prezenta cauză, plângere ce a fost iniţial înregistrată la P________ de pe lângă Tribunalul Iaşi
în data de 07.05.2012. (f. 24-25, d.u.p., vol I).
Or, experta a susţinut, la momentul la care a fost audiată în instanţă, că nu a păstrat o copie a
actelor care i-au fost puse la dispoziţie de către inculpat şi în baza cărora a întocmit raportul de
evaluare, contrar celor ce rezultă din notificare. Martora a mai susţinut că a intrat în posesia
actelor pe care le-a transmis băncii de la inculpat, căruia i-a solicitat acest lucru şi a precizat că
iniţial, când a întocmit raportul de evaluare, inculpatul i-ar fi prezentat certificatul de urbanism
din 2007, în baza căruia ar fi realizat evaluarea şi că ar fi aflat la momentul notificării
transmise de către bancă că se făcea referire la un certificat de urbanism din 2008, motiv pentru
care a făcut demersuri pentru a intra în posesia acestuia din urmă.

Analizând toate aceste împrejurări, instanţa manifestă mari rezerve asupra veridicităţii
aspectelor relatate de către martora P________ E____, cele mai importante aspecte asupra
cărora declaraţiile martorei se contrazic fiind următoarele: aceasta susţine iniţial că inculpatul
i-a pus la dispoziţie un certificat de urbanism falsificat, mai exact 1748/06.05.2008, în copie
xerox, fără ca experta să cunoască acest lucru şi în baza căruia a întocmit raportul de evaluare,
în două exemplare, pe care le-a înmânat inculpatului, acesta din urmă fiind cel care urma să
depună un exemplar băncii. La acest raport experta a anexat actele transmise în copie xerox,
fără a păstra o copie a acestora. Ulterior, când unitatea bancară i-a solicitat precizări cu
privire la raportul de evaluare întocmit, experta i-a pus la dispoziţie copii ale actelor pe care le-
a avut în vedere (deşi a menţionat că nu a păstrat copii ale acestor acte) şi, din proprie
iniţiativă, a făcut referire şi la un certificat de urbanism din anul 2007, anexând copia acestuia
şi formulând ipoteza că inculpatul ar fi inserat pagina 2 a acestui din urmă certificat, pentru a
crea aparenţa că imobilul supus evaluării nu avea o interdicţie de construire. Fiindu-i solicitate
explicaţii cu privire la modul în care a ajuns la aceste concluzii, experta menţionează că a aflat
de existenţa certificatului din 2007 abia de la organele de poliţie, lucru nereal, în condiţiile în
care experta a fost audiată mult după data formulării răspunsului la unitatea bancară şi, mai
mult decât atât, conţinutul răspunsului său este inserat chiar în cadrul plângerii penale pe care
persoana vătămată a făcut-o faţă de inculpat în anul 2013. Rămâne în continuare neclar în ce
manieră martora P________ E____ a aflat informaţiile pe care i le-a pus la dispoziţie
persoanei vătămate, din moment ce ea însăşi declară că nu a putut obţine de la Primăria
municipiului Iaşi nici un fel de relaţii/duplicate de pe certificatele de urbanism.

În ceea ce priveşte condiţiile concrete în care au avut loc negocierile referitoare la acordarea
creditului bancar, instanţa reţine, potrivit declaraţiei date în cauză de către martora I____
M____ L____ (f. 7-8, d.i., vol. II) , că au existat discuţii cu inculpatul în ceea ce viza
refinanţarea creditelor avute de acesta la Banca Transilvania, în condiţii mai avantajoase,
context în care s-a pus problema constituirii mai multor garanţii imobiliare, urmând ca un
evaluator independent să procedeze la evaluarea valorii imobilului. Martora a precizat că se
solicită clientului prezentarea în original a actelor ce sunt în măsură să reflecte situaţia
financiară a societăţii şi actele ce demonstrează situaţia juridică a imobilelor ce pot face
obiectul garanţiei, respectiv, în cel de-al doilea caz, actul de proprietate şi extrasul de carte
funciară pentru informare, acte care sunt analizate şi avizate juridic tot de către centrala băncii.
Martora a precizat faptul că banca nu solicită clientului prezentarea în original a certificatului
de urbanism, întrucât acest act urmează a fi avut în vedere de către expertul evaluator la
momentul întocmirii raportului de evaluare. Martora a mai arătat că opţiunea băncii în acest
sens este justificată de împrejurarea că certificatul de urbanism este un act suport pentru
stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, valoare ce poate fi direct influenţată de menţiunile
aflate în aceste certificat, lucru care poate fi confirmat de către evaluator. S-a susţinut că
persoana care solicită creditul este şi cea care predă evaluatorului actele necesare pentru
întocmirea raportului de evaluare, iar ulterior clientul este cel care predă băncii raportul de
evaluare.

La solicitarea instanţei, A____ Bank România SA a depus şi normele de credit aplicabile în

perioada în care a fost acordată facilitatea de credit _________________. (f. 63. şi urm. d.i., vol
I)
La capitolul „criterii privind garanţiile” se menţionează următoarele: „calitatea unei garanţii
este dată de lichiditatea acesteia. În plus, drepturile de proprietate asupra acesteia trebuie să fie
clare şi bine definite. De câte ori este posibil, după cum o permite tipul de finanţare, garanţia ar
trebui să fie reprezentată de activul finanţa. Tipul garanţiei trebuie corelat cu ratingul clientului,
tipul tranzacţiei şi maturitatea facilităţii. În principiu, cu cât ratingul este mai slab, nivelul
garanţiilor trebuie să fie mai ridicat şi volatilitatea garanţiilor mai redusă”.
În ceea ce priveşte documentaţia garanţiei, aceasta trebuie să cuprindă, conforma cestor norme,
următoarele informaţii: o listă detaliată a garanţiilor, documente juridice şi de alt fel care
certifică garanţia, poliţe de asigurare pentru activele aduse în garanţie, cesionate în favoarea
Băncii, evaluarea actualizată a activelor luate în garanţie.
Tot la solicitarea instanţei, A____ Bank România SA a transmis copia certificatului de evaluare
imobiliară aflat în posesia băncii, ce a fost întocmit de expertul P________ E____ (f. 144-158,
d.i., vol I).
Din analiza conţinutului acestuia, instanţa reţine că valoarea imobilului supus garanţiei a fost
stabilită la nivelul sumei de 2.240.645 EUR, fără TVA; pe fiecare filă a acestui raport şi a
anexelor (fotografii şi anunţuri din ziare) se află, pe lângă ştampila/ştampilele şi semnătura
expertului evaluator şi o ştampilă a persoanei vătămate de confirmare a conformităţii cu
originalul a acestor înscrisuri, precum şi o semnătură a numitului I_____ C_____.
Banca a transmis totodată şi o copie a certificatului de urbanism ce ar fi fost anexat la raportul
de evaluare, însoţit de ştampila şi menţiunea olografă a expertului evaluator, în sensul că
respectivul înscris ar fi fost anexat la raportul de evaluare întocmit la 13.08.2008, însă, spre
deosebire de înscrisurile anterior menţionate, acesta nu mai prezintă ştampila şi semnătura de
conformitate cu originalul din partea persoanei vătămate.
Conform raportului de evaluare imobiliară prezentat de către inculpat instanţei în original, ale
căror copii au fost depuse la dosarul cauzei după confruntarea cu originalul, (f. 204 şi urm. d.i.),
raport ce poartă aceeaşi dată, de 13.08.2008, întocmit tot de către expert P________ E____,
valoarea de piaţă a proprietăţii evaluate este stabilită la nivelul sumei de1.851.961 EUR fără
TVA.
Rezultă astfel că expertul evaluator a întocmit două rapoarte de evaluare asupra aceluiaşi
imobil, la aceeaşi dată, rapoarte ce au acelaşi conţinut generic, însă imobilul este evaluat
diferit, diferenţa între cele două sume estimate fiind de 388.684 EUR.

Potrivit adresei nr. 6878 din 21.01.2016, emisă de Municipiul Iaşi - Serviciul Urbanism la
solicitarea instanţei, originalele şi duplicatele certificatelor de urbanism în litigiu (nr.
4714/21.08.2007 şi nr. 1748/06.05.2008) au fost eliberate doar societăţii administrate de
inculpat, _____________, în baza cererilor formulate de administratorul acestei societăţi, iar
duplicate au fost emise doar Secţiei nr. 4 de Poliţie, la solicitarea acesteia, în anul 2013.
Cu toate acestea, persoana vătămată însăşi susţine în cadrul plângerii penale formulate că a
intrat în posesia unei copii de pe certificatul de urbanism nr. 4714/21.08.2007, ce le-a fost pus la
dispoziţie de către reprezentanţii Primăriei în urma discuţiilor pe care aceştia le-au avut cu
reprezentanţi ai Sucursalei Băncii, certificatul de urbanism nr. 1748/06.05.2008 a fost eliberat şi
______________________ SPRL (f. 53, d.u.p.), copii de pe ambele certificate de urbanism au
fost eliberate şi la solicitarea DNA - Serviciul Teritorial Iaşi, în data de 25.05.2012 (f. 349, vol
II, d.u.p), o copie a fost obţinută şi de către expertul P________ E____, motiv pentru care se
poate concluziona, pe de o parte, că nu a existat o evidenţă strictă a tuturor solicitărilor legate
de eliberarea unor copii de pe certificatele de urbanism în litigiu, iar pe de altă parte, că este
posibil ca inculpatul să nu fi fost unica persoană care putea să intre în posesia unei copii de pe
certificatul de urbanism.

La solicitarea inculpatului, ce a fost încuviinţată de instanţă, au fost depuse relaţii referitoare la

situaţia creditelor deţinute de _____________ anterior la Banca Transilvania, din relaţiile
transmise rezultând următoarele: (f. 44-46, d.i., vol III)
1. în anul 2007 banca a acordat mai multe facilităţi de credit _____________, fiind încheiate
cinci contracte de credit;
2. în luna decembrie a anului 2007 au fost întocmite două acte adiţionale la contractele de credit
anterior întocmite, împrejurare în care au fost constituite garanţii imobiliare cu privire la
terenul în suprafaţă de 11.431,86 mp, teren situat in mun. Iaşi zona Galata, sector cadastral 26 -
format dintr-un număr de 13 parcele, respectiv o ipotecă de rang I şi o ipotecă de rang 2.

Poziţia procesuală a inculpatului şi apărările formulate

Inculpatul Z______ C_______ D______ a susţinut, în mod constant că acuzaţiile formulate
împotriva sa nu sunt adevărate, precizând în cadrul declaraţiei date în instanţă (f. 82-84, d.i.,
vol. II), circumstanţele în care au fost iniţiate şi derulate raporturile cu A____ Bank.
Astfel, inculpatul a precizat că pe parcursul anilor 1997-2007 a cooperat în mod exclusiv cu
Banca Transilvania pentru creditarea diferitelor operaţiuni financiare derulate de societatea al
cărui administrator a fost, _____________., persoana de contact din cadrul acestei bănci, fiind
martora I____ M____ L____, care ulterior a ocupat funcţia de director la A____ Bank.
Deoarece la Banca Transilvania avea în derulare mai multe credite, cu scadenţe diferite,
inculpatul a optat pentru refinanţarea tuturor acestor credite la A____ Bank, în considerarea
beneficiilor ce urmau a fi acordate de această bancă, inclusiv a împrejurării că urma să achite o
singură rată lunar pentru întreaga valoare a creditului.
Inculpatul a susţinut că a depus toate documentele necesare acordării creditului în original la
bancă, inclusiv certificatul de urbanism şi a apelat pentru efectuarea evaluării la martora
P________ E____, unul dintre evaluatorii recomandaţi de către bancă. A discutat cu aceasta în
ceea ce priveşte maniera concretă în care urma să se procedeze pentru realizarea evaluării şi s-
a deplasat cu aceasta pentru vizionarea terenului deţinut, ce nu era îngrădit, însă la calea de
acces a terenului erau amplasate mai multe panouri de către Primărie cu inscripţia „Proprietate
publică. Păstraţi curăţenia!”.
Inculpatul a menţionat că evaluatorul a făcut mai multe fotografii ale terenului şi clădirilor şi a
susţinut că el nu i-a dus nici un document pentru realizarea evaluării, doar i-a plătit onorariul,
ulterior fiindu-i înmânat un exemplar al raportului de evaluare, spunându-i-se că cel de-al
doilea exemplar urmează să fie trimis direct băncii.
Inculpatul a precizat că ulterior acestui moment a fost sunat de către bancă şi i s-a spus că nu
poate fi acordat creditul la valoarea solicitată, dar că i se poate oferi o sumă mai mică, ofertă pe
care a refuzat-o, după care a fost sunat din nou de către bancă, spunându-i-se că s-a găsit o
modalitate prin care creditul să-i poată fi acordat la nivelul celui solicitat.
Inculpatul a susţinut că acelaşi teren fusese pus drept garanţie şi pentru credite anterioare, el nu
a încercat să ascundă situaţia juridică a acestui teren, juriştii văzând panourile amplasate în
zonă, ce confirmau împrejurarea că în anul 2008 terenul fusese trecut în categoria „Parcuri şi
alei”. Din acest motiv, susţine inculpatul, a demarat un proces cu Primăria Iaşi, proces pe care
l-a şi câştigat, situaţie juridică a terenului fiind modificată şi acesta fiind trecut în categoria
„Curţi Construcţii”.
Important de subliniat este faptul că inculpatul a arătat că a primit din partea expertului
evaluator un singur raport de evaluare, conform căruia valoarea terenului era stabilită la
nivelul sumei de 1, 6 milioane de euro, iar cel de-al doilea raport, ce evalua acelaşi teren la
nivelul sumei de 2,2 milioane de euro, raport ce avea aceeaşi dată şi era emis în aceeaşi zi ca şi
primul l-a văzut doar la dosarul cauzei.
A mai susţinut inculpatul că la momentul la care s-a pus în discuţie necesitatea reevaluării
terenului în cauză s-ar fi prezentat la expertul evaluator cu toate actele necesare, însă acesta i-
ar fi spus că nu sunt necesare actele, întrucât toată documentaţia necesară se află în calculator
şi urmează doar să aplice indicii corespunzători.
Inculpatul a menţionat că nu poate oferi nici o explicaţie asupra împrejurării că în cadrul
documentelor aflate în posesia băncii, dar şi în cadrul celor aflate la dispoziţia expertului apare
prima filă a certificatului de urbanism din 2008 şi a doua filă a certificatului de urbanism din
2007, însă a precizat că i se pare paradoxală susţinerea că în cadrul unui credit de o asemenea
anvergură să i se permită să prezinte doar copii, când, la orice credit, verificările sunt foarte
riguroase.

Analiza întregii situaţii de fapt expuse şi a materialului probator pe care aceasta se întemeiază,
în raport cu teza formulată în acuzare, permite extragerea următoarelor concluzii:
1. persoana vătămată şi martora P________ E____ au susţinut în mod constant că inculpatul a
depus certificatul de urbanism pretins a fi fost falsificat direct la evaluator, în copie
simplă/xerox şi a fost înaintat în această formă persoanei vătămate, ca anexă la raportul de
evaluare; contrar acestor susţineri, inculpatul afirmă că toate actele au fost depuse în original
la bancă şi aceasta le-ar fi transmis evaluatorului.
Prima teză este susceptibilă să fie primită cu rezerve, din următoarele motive: deşi valoarea
creditului ce urma a fi acordat era una considerabilă, deşi evaluarea imobilului ce urma a fi
adus drept garanţie reprezenta unul din parametrii ce urmau a fi luaţi în considerare pentru
evaluarea sumei ce putea fi acordată cu titlu de credit, persoana vătămată a susţinut că
certificatul de urbanism era suficient să fie depus în copie simplă la evaluator, fără ca această
copie să fie certificată măcar de beneficiarul evaluării.
Ulterior întocmirii raportului de evaluare, persoana vătămată nu urma să efectueze nici un
demers pentru verificarea conformităţii cu originalul a actelor pe care expertul le-a folosit
pentru realizarea evaluării, lucru de asemenea inexplicabil în raport de diligenţa necesară
pentru evaluarea tuturor parametrilor necesari pentru acordarea unui credit bancar.
Însăşi expertul P________ E____ a susţinut că legalitatea actelor depuse de către beneficiar
urma să fie analizată de către Bancă, însă aceasta, prin martora I____ M____ L____ a susţinut
că erau supuse analizei doar documentele de natură strict juridică, certificatul de urbanism fiind
un act suport, fiind avut în vedere doar raportul de evaluare.
Dincolo de acest fapt, în afară de susţinerile constante ale martorei P________, nu există nici
un element în raport de care să se poată stabili care este forma certificatului de urbanism (în
copie) ce a fost pus la dispoziţia expertului şi în baza căruia s-a realizat evaluarea.
Astfel, inculpatul nu a certificat acest înscris ca fiind conform cu originalul, pe înscrisul pretins
a fi fost falsificat nu se află ştampila băncii, de natură să ateste eventual că acest înscris ar fi
fost transmis anexat raportului de evaluare, existând doar menţiunea olografă a martorului în
sensul că acesta ar fi fost actul suport al raportului de evaluare.
Or, după cum s-a menţionat anterior, declaraţia martorului prezintă multiple discrepanţe, motiv
pentru care instanţa este în dubiu cu privire la veridicitatea celor expuse de martoră, care s-a
contrazis asupra unor aspecte esenţiale din prezenta cauză, motiv pentru care nu poate achiesa
la teza expusă în acuzare, acuzare ce se bazează în mod determinant pe declaraţia şi susţinerile
acestei martore, ce au fost primite fără nici o rezervă.
2. S-a dovedit în cauză că au existat două rapoarte de evaluare cu privire la acelaşi imobil,
întocmite de acelaşi expert, la aceeaşi dată, în cadrul cărora valoarea de piaţă a imobilului era
sensibil diferită;
3. A fost realizată o reevaluare a garanţiilor acordate băncii de către societatea administrată de
către inculpat în anul 2009, tot de către expertul P________, valoarea stabilită a imobilului
fiind aceeaşi, expertul P________ susţinând, la momentul audierii sale, că nu s-a deplasat
pentru inspectarea terenului, nu a cerut alte acte de la inculpat, împrejurare contrară
diligenţelor impuse de buna desfăşurare a activităţii de evaluare;
4. Întreaga acuzare a inculpatului s-a format în urma răspunsului transmis în februarie 2012 de
martora P________ E____ persoanei vătămate, înscris în cadrul căruia martora a susţinut
existenţa unei activităţi de falsificare a certificatului de urbanism în forma expusă de procurorul
de caz în rechizitoriu; în instanţă însă, aceeaşi martoră a oferit o versiune complet diferită,
susţinând că nu a ştiut de faptul că au existat două certificate de urbanism cu un conţinut diferit
şi a aflat acest lucru abia de la organele de poliţie, în condiţiile în care ancheta penală a început
mult după ce martora transmisese unităţii bancare relaţii cu privire la „acţiunea de falsificare”,
realizată de inculpat, relaţii ce aveau anexate copii inclusiv de pe certificatul de urbanism din
2007.
5. S-a menţionat că inculpatul era unica persoană care a deţinut cele două certificate de
urbanism. Este adevărat că inculpatul a fost unica persoană căreia i-au fost eliberate aceste
certificate, însă s-a dovedit în cauză că au putut fi obţinute copii de pe acestea de către mai
multe persoane fizice şi juridice.
6. S-a susţinut de asemenea de către acuzare că inculpatul era unica persoana care avea interes
pentru a falsifica certificatul de urbanism în vederea supraevaluării imobilului ce urma a fi adus
drept garanţie. Este adevărat că inculpatul putea avea interes în acest sens, dar nu poate fi
exclusă în mod absolut existenţa unui interes concurent din partea unităţii bancare, ce susţine o
teză contrară cu cea expusă de către inculpat. Astfel, nu se poate aprecia că unitatea bancară nu
avea nici ea interes în sensul contractării unui credit cu inculpatul, la nivelul solicitat de către
acesta, având în vedere valoarea mare a acestui credit şi comisioanele şi alte beneficii ce
derivau din acordarea unui credit performant.
Dincolo de acest fapt, dacă inculpatul ar fi acţionat în sensul descris de acuzare, acesta şi-ar fi
asumat un risc destul de ridicat, dat fiind faptul că situaţia juridică a imobilului rezulta din
legislaţia în construcţii aplicabilă, putea fi dedusă din panourile pe care Primăria Iaşi le
amplasase pe acest teren, panouri pe care expertul evaluator nu avea cum să nu le observe dacă
s-ar fi deplasat în teren şi, mai ales, pentru că era rezonabilă presupunerea că unitatea bancară
nu s-ar fi hazardat să acorde creditul fără examinarea prealabilă, în original, a tuturor
înscrisurilor ce se aflau în dosarul de creditare.

În raport de cele expuse anterior, în drept, instanţa reţine că faptele de care este acuzat
inculpatul, constând în prezentarea la expertul evaluator a unei copii xerox de pe certificatul
de urbanism nr. 1748/06.05.2008, în condiţiile în care fila 2 a acestei copii nu aparţinea
certificatului anterior menţionat, fiind de fapt fila 2 a certificatului de urbanism nr.
4714/21.08.2007, lucru făcut intenţionat de către inculpat pentru supraevaluarea imobilului,
înscris ce a stat la baza întocmirii raportului de evaluare ce a fost ulterior transmis băncii, nu
întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „ fals material în înscrisuri oficiale”,
prevăzută de art. 320 alin. 1 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 323 Cod penal,
ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, respectiv, conform legislaţiei penale anterioare,
a infracţiunilor de„fals material în înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod
penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor art. 3 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 291
teza I Cod penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor art. 3 Cod penal.

În principal, instanţa a ajuns la această concluzie, chiar şi prin luarea în considerare a tezei
expuse în acuzare, teză la care nu subscrie, însă se impune a se reţine că, şi în această
ipoteză, faptul depunerii unei copii simple, a unei copii xerox de pe un înscris oficial, nu este
apt, prin natura lui, să producă consecinţe juridice.
Împrejurarea că părţile implicate au înţeles să confere unei copii simple de pe un înscris
oficial valenţă probatorie deplină nu poate duce la o concluzie contrară, întrucât o copie
simplă a unui înscris oficial nu poate fi asimilată, conform legii penale, cu un înscris oficial,
motiv pentru care nu i se poate oferi aptitudinea de a produce efectele juridice proprii
înscrisului de pe care această copie este efectuată.
O astfel de semnificaţie o pot avea duplicatele, tripicatele, copiile legalizate sau certificate ale
unui înscris oficial, ceea ce nu este ipoteza din prezenta cauză, toate probele fiind concordante
în sensul că la baza întocmirii raportului de evaluare a stat o copie simplă a unui certificat de
urbanism, copie ce nu a fost certificată pentru conformitate cu originalul nici de către partea
care a depus-o, nici de partea care a primit-o şi nici de unitatea bancară căreia i-a fost
transmisă.
În aceste condiţii, neputându-se problema falsificării în cauză a unui înscris oficial, sau
măcar a unui înscris ce poate fi asimilat unui înscris oficial, rezultă că fapta care a format
obiectul cercetărilor în prezenta cauză nu este prevăzută de legea penală. Având în vedere că
fapta de uz de fals este subsecventă eventualei activităţi de falsificare a unui înscris oficial,
constatând că nu există fapta iniţială, nu se poate reţine nici comiterea vreunei fapte de uz de
fals.
Dincolo de această împrejurare, aplicabilă independent de configuraţia concretă a situaţiei de
fapt, ce impune concluzia că, în toate împrejurările, fapta de care a fost acuzat inculpatul nu are
caracter penal, instanţa reţine şi că analiza situaţiei de fapt, astfel cum a fost expusă şi
sintetizată anterior, nu poate duce nici la concluzia că inculpatul a procedat în sensul expus în
rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Astfel, fără a nega faptul că există puternice indicii în sensul probabilităţii ca inculpatul să fi
fost cel care – singur sau în conivenţă cu evaluatorul şi eventual cu unitatea bancară-a procedat
la combinarea foilor de pe cele două certificate de urbanism, astfel încât fila 2 a certificatului de
urbanism din 2007 să fi apărut drept a doua filă a certificatului de urbanism din 2008, probele
administrate nu duc la concluzia acestui fapt dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În acest sens instanţa subliniază că probatoriul administrat în ambele faze procesuale prezintă
multiple neconcordanţe care, în pofida tuturor demersurilor efectuate de către instanţă, nu au
putut fi lămurite, sens în care instanţa reţine ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. 2 Cod
procedură penală, conform cărora „După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în
formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau
inculpatului”.
Or probatoriul administrat nu a putut fi pe deplin elocvent şi univoc cu privire la împrejurări
esenţiale cauzei precum: modalitatea concretă în care a fost realizat raportul de evaluare, cine
şi în ce condiţii a depus certificatul de urbanism ce a stat la baza întocmirii acestui raport, în ce
împrejurări expertul P________ a întocmit două rapoarte de evaluare cu aceeaşi dată, dar
pentru sume sensibil diferite, în ce condiţii s-a realizat reevaluarea imobilului supus garanţiei,
în ce împrejurări s-a aflat de existenţa faptei descrise în plângerea penală formulată de
persoana vătămată, de ce o unitate bancară care în mod notoriu manifestă preocupare şi
rigurozitate pentru examinarea tuturor înscrisurilor ce se depun la un dosar de creditare, în
cadrul unui credit de valoare ridicată, cum este cel contractat de inculpat, a susţinut că nu a
apreciat necesară depunerea unui certificat de urbanism în original, a cărui copie să fie
certificată de lucrătorul bancar, pentru ca ulterior să se susţină şi să se argumenteze cu privire
la valenţa juridică dedusă din conduita neconformă a inculpatului.
În plus, instanţa nu poate subscrie concluziilor expuse de acuzare în sensul că inculpatul era
singurul care ar fi putut falsifica înscrisul oficial în această modalitate şi, mai mult, că ar fi fost
singurul interesat să o facă, pentru motivele pe care le-a arătat anterior.
Din aceste motive concluzionează că prezumţia de nevinovăţie a inculpatului nu a fost
răsturnată de probatoriul administrat în prezenta cauză, motiv pentru care se va dispune
achitarea acestuia.

Problema legii penale mai favorabile.

Instanţa constată că de la data presupusei comiteri a faptelor şi până la acest moment a
intervenit o succesiune de legi penale în timp, ridicându-se astfel problema legii penale mai
favorabile.
În opinia instanţei, o astfel de evaluare implică o analiză în concret a tuturor circumstanţelor
legate de faptă şi de făptuitor, iar în condiţiile în care, în baza acestei analize punctuale, nu se
poate stabili existenţa unei legi penale mai favorabile inculpatului (în sensul că situaţia juridică
a acestuia ar fi identică indiferent s-ar aplica legea veche sau legea art. nouă), devine incident
şi deplin aplicabil art. 3 Cod penal, ce consacră principiul activităţii legii penale.
În conformitate cu aceste prevederi „legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât
ea se află în vigoare”, acesta fiind principiul de bază al aplicării legii penale, retroactivitatea
unei legi având caracter de excepţie şi fiind justificată doar în situaţiile în care legea nouă, care
nu se afla în vigoare la momentul comiterii faptei, este mai favorabilă inculpatului.
În cauza de faţă, având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată, criteriile de comparare a
celor două legi penale vor viza exclusiv condiţiile de incriminare, care sunt identice, potrivit
ambelor legi penale.
Analiza subsecventă a condiţiilor de tragere la răspundere penală sau a pedepselor prevăzute de
cele două legi penale apare ca fiind inutilă, întrucât nu se pune problema constatării unei cauze
de încetare a procesului penal sau situaţia aplicării unei pedepse.
Împrejurarea că, în abstract, una din legi prevede o cauză de nepedepsire pe care o altă lege nu
o prevede sau că una din legile succesive are limite mai blânde ale pedepsei este indiferentă la
acest moment inculpatului din prezenta cauză, întrucât procesul de evaluare a legii mai
favorabile, dacă este cazul să existe o lege mai favorabilă, este unul eminamente concret, nefiind
cazul să se stabilească legea care, în abstract ar fi mai favorabilă.
Pentru aceste motive, în baza art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a
faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Z______ C_______-
D______, fiul lui D______ şi A____, născut la data de 30.05.1968 în mun. Iaşi, CNP:
xxxxxxxxxxxxx, cetăţean român, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, cu un copil minor, cu studii
superioare, având ocupaţia de inginer la _______________________, cu domiciliul în mun.
Iaşi, ______________________. 2, _____________________, ________________, prin
rechizitoriul întocmit în data de 23.02.2015, în dosarul de urmărire penală având nr.
41/P/2013, din infracţiunile de „fals material în înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 320
alin. 1 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 323 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38
alin. 1 Cod penal şi reţinerea dispoziţiilor art. 5 Cod penal în faptele de „fals material în
înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor
art. 3 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 291 teza I Cod penal din 1968, cu reţinerea
dispoziţiilor art. 3 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1968.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza
I Cod procedură penală, vaachita inculpatul Z______ C_______-D______, cu datele de stare
civilă anterior menţionate, pentru comiterea, în august 2008, a faptelor de „fals material în
înscrisuri oficiale”, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal din 1968, cu reţinerea dispoziţiilor
art. 3 Cod penal şi „uz de fals”, prevăzută de art. 291 teza I Cod penal din 1968, cu reţinerea
dispoziţiilor art. 3 Cod penal, întrucât faptele anterior menţionate nu sunt prevăzute de legea
penală.
Având în vedere temeiul soluţiei de achitare şi dispoziţiile procedurale incidente, instanţa, în
temeiul art. 397 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, va
lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de S.C. A____ Bank România S.A., cu sediul în
mun. Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 237 B, sector 1, Cod unic de Înregistrare nr. xxxxxxx, cu
nr. de ordine în Registrul Comerţului J 40/xxxxx/1993.”

Împotriva sentinţei penale nr. 2244/08.07.2016, pronunţate de Judecătoria Iaşi în dosarul

nr. XXXXXXXXXXXXXX au declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Iaşi şi de
partea civilă S.C. A____ România S.A.
Astfel, P________ de pe lângă Judecătoria Iaşi a apreciat că soluţia instanţei este netemeinică
şi nelegală, pentru următoarele considerente:
Din întreg probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti
rezultă în mod indubitabil faptul că inculpatul Z______ C_______-D______, în luna august
2008, a falsificat prin alterare certificatul de urbanism nr. 1748/06.05.2008 prin înlocuirea
paginii a doua a acestui certificat cu a doua pagină din certificatul de urbanism
nr.4714/21.08.2007 şi 1-a depus la un expert evaluator cu celelalte documente necesare pentru
întocmirea raportului de evaluare din data de 13.08.2008 din care rezultă că terenul în suprafaţă
de 11.431,86 mp ar fi avut o valoare de piaţă estimată de 2.240.645 euro, expertiza fiind folosită
de inculpat la încheierea contractului de credit nr.20/25.09.2008 între S.C. A____ Bank şi
__________________., al cărei administrator era inculpatul.
Astfel, din declaraţiile expertului evaluator, cât şi din cele ale martorilor care lucrează în cadrul
S.C. A____ Bank, reiese faptul că persoana care solicită creditul este şi cea care predă
evaluatorului actele necesare pentru întocmirea raportului de evaluare, iar ulterior clientul este
cel care predă băncii raportul de evaluare. Banca nu solicită clientului prezentarea în original a
certificatului de urbanism, întrucât acest act urmează a fi avut în vedere de către expert la
momentul întocmirii raportului de evaluare. Având în vedere aceste declaraţii este stabilit în mod
clar faptul că inculpatul este cel care a depus toate documentele necesare întocmirii raportului de
evaluare a terenului expertului evaluator, iar motivarea instanţei că certificatul de urbanism
pentru acelaşi teren a mai fost solicitat de la Primăria Municipiului Iaşi şi de către alte instituţii,
precum şi faptul că instituţia bancară nu a manifestat rigurozitate în examinarea tuturor
înscrisurilor ce se depun la un dosar de creditare în cazul unui credit de valoare ridicată, copia
certificatului de urbanism folosită pentru evaluarea terenului neprezentând ştampila şi semnătura
de conformitate cu originalul din partea persoanei vătămate, ca restul înscrisurilor existente în
dosarul de creditare, nu are nicio relevanţă în cauză întrucât nu există nicio probă care să ateste
faptul că documentele folosite la evaluarea terenului provin de la altă persoană şi inculpatul nu
cunoştea conţinutul acestora. De asemenea, chiar dacă instanţa de judecată a considerat că modul
de efectuare a expertizei evaluatorii a terenului a fost deficitar, acest lucru nu este de natură să
înlăture răspunderea penală a inculpatului pentru contrafacerea certificatului de urbanism depus
la expertul evaluator, neglijenţa evaluatorului manifestată cu ocazia evaluării terenului nefiind o
chestiune care să influenţeze concluzia că inculpatul i-a prezentat acestuia acte care nu
corespundeau situaţie reale a terenului supus evaluării.
Din analiza raportului de evaluare efectuat la data de 13.08.2008 se constată că la evaluarea
suprafeţei de 11.431,86 mp s-a avut în vedere certificatul de urbanism nr. 1748/06.05.2008, care
fusese contrafăcut prin modalitatea prezentată în rechizitoriu, astfel încât consideră că sunt mai
puţin relevante declaraţiile martorului P________ E____ date cu ocazia audierii în instanţă cu
privire la modalitatea în care aceasta a aflat că există două certificate de urbanism distincte şi că
aceasta a afirmat că nu mai avea copii după înscrisurile folosite cu ocazia întocmirii raportului de
evaluare, deşi ea este cea care a informat banca despre aceste neconcordanţe şi a înaintat copii
după certificatele de urbanism în cauză. Chiar dacă există unele neconcordanţe în declaraţia
martorului dată cu ocazia audierii de către instanţă, acest lucru nu poate fi de natură să pună la
îndoială veridicitatea aspectelor relatate de martor având în vedere faptul că detaliile asupra
cărora a fost interpelată de instanţă privesc fapte petrecute în urmă cu mai mulţi ani şi există
posibilitatea ca neconcordanţele să fie cauzate de trecerea unei perioade înaintate de timp.
Din probatoriul administrat se poate trage concluzia şi a faptului că inculpatul Z______
C_______-D______ avea interes concret în supraevaluarea terenului oferit ca şi garanţie, având
în vedere faptul că acesta a fost achiziţionat în vederea construirii de locuinţe, potrivit
prevederilor din certificatul de urbanism nr.4714/21.08.2007, iar ulterior promulgării Ordonanţei
de urgenţă nr. l1/17.10.2007 destinaţia acestui teren, care făcea parte din categoria de folosinţă
PDT şi destinaţie PIA - grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice, indiferent de regimul juridic al
acestuia, nu putea fi schimbată, fapt prevăzut în conţinutul certificatului de urbanism
nr.l748/06.05.2008. Din declaraţia expertului evaluator rezultă faptul că prin promulgarea acestei
ordonanţe de urgenţă se diminua în mod considerabil valoarea terenului, mai ales în condiţiile în
care cu privire la acest teren inculpatul întocmise un proiect ce viza construcţia de vile în zonă.
Astfel, prin înlocuirea paginii a doua a certificatului de urbanism din anul 2008, în care era
prevăzută acea interdicţie de schimbare a destinaţiei terenului, cu pagina a doua a certificatului
de urbanism din anul 2007, eliberat anterior promulgării ordonanţei de urgenţă, valoarea de piaţă
a terenului oferit drept garanţie a fost de 2.240.645 de euro, valoare care poate fi influenţată de
menţiunile aflate în certificatul de urbanism. Potrivit declaraţiei date de martorul A________
N_______, în momentul în care o persoană solicita acordarea unui credit i se solicita acesteia
toate datele financiare, iar propunerile de creditare se făceau în funcţiile de garanţiile pe care le
putea aduce clientul, valoarea acestor garanţii fiind ilustrată în raportul de evaluare. Astfel încât
la acordarea unui credit de o valoare atât de mare ca cel solicit de societatea administrată de
inculpat, respectiv __________________. (sute de mii de euro) avea o importanţă deosebită
situaţia financiară a firmei, dar şi valoarea garanţiilor oferite de client pentru garantarea
împrumutului efectuat, valoarea imobilului ipotecat în favoarea băncii, stabilită potrivit
înscrisurilor depuse de inculpat, fiind în măsură să asigure inculpatului încheierea unui contrat de
facilitare de linie de credit pentru nişte sume considerabile. Chiar dacă certificatul de urbanism
contrafăcut a fost depus la evaluator în copie xerox, acesta a fost în măsură că producă
consecinţe juridice şi să fie asimilat unui înscris oficial, prezentând veridicitate şi aparenţa unui
înscris oficial, având în vedere faptul că a fost folosit efectiv la evaluarea terenului oferit drept
garanţie unităţii bancare pentru dobândirea creditului bancar.
De asemenea şi prin sentinţa penală nr.273/19.06.2013 a Tribunalului Iaşi s-a reţinut faptul că
există indicii certe şi probe cu privire la săvârşirea de către inculpatul Z______ C_______-
D______ a infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, constând în aceea că,
în scopul obţinerii unor facilităţi de credit la un nivel ridicat, inculpatul a supraevaluat imobilul
teren în discuţie, prin modificarea unor aspecte esenţiale din conţinutul certificatului de urbanism
nr. 1748/06.05.2008, care a fost falsificat prin înlocuirea paginii a doua cu pagina a doua din
certificatul de urbanism nr.4714/21.08.2007, în noul certificat nefiind menţionat faptul că
imobilul ipotecat avea interdicţie de construire, acest înscris stând la baza raportului de evaluare
întocmit la data de 13.08.2008, fiind înaintat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi în
vederea începerii urmăririi penale.
Pentru aceste motive, în mod eronat instanţa de judecată a dispus achitarea inculpatului, în cauză
impunându-se reţinerea vinovăţiei penale a acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de fals
material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, dar, raportat la data consumării infracţiunilor reţinute
în sarcina inculpatului, respectiv luna august 2008, instanţa de judecată trebuia să constate
imposibilitatea tragerii la răspundere penală a inculpatului întrucât a intervenit prescripţia
răspunderii penale, fiind împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art. 124 raportat la
art. 122 alin. l lit. d Cod penal din anul 1969.
Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul dispoziţiilor art.421 pct.2 lit. a Cod procedură
penală, solicită admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţarea unei
hotărâri legale şi temeinice.

Partea civilă S.C. A____ Bank România S.A. critică, de asemenea, sentinţa pronunţată de
instanţa de fond, pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
Apreciază că în motivarea soluţiei instanţa de judecată a realizat o greşită interpretare a probelor
administrate în cauză şi, mai mult, a emis concluzii fără ca acestea să fie susţinute de probatoriul
administrat în cauză.
În soluţia pronunţată instanţa reţine că unitatea bancară ar fi avut un interes în ceea ce priveşte
încheierea contractului, iar că din declaraţiile martorei Procoveanu nu se poate deduce cu
exactitate succesiunea evenimentelor.
Apreciază că această consideraţie este subiectivă şi nu rezultă din probele administrate în cauză.
Este evident că la încheierea unui contract ambele părţi urmăresc un interes, însă unitatea
bancară nu ar fi avut interesul de a acorda un credit de o valoare foarte mare în care garanţia să
fie mult inferioară creditului acordat. Faptul că pe un teren se pot realiza construcţii influenţează
foarte mult valoarea acestuia, astfel încât, dacă ar fi cunoscut că terenul nu poate fi modificat, că
pe acesta nu se pot realiza construcţii, este evident că unitatea bancară nu putea acorda un credit
cu o valoare atât de mare, existând un risc pe care nicio unitate bancară şi-l poate asuma.
De asemenea, instanţa ignoră aspecte ale declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, punând sub
semnul întrebării aspectele declarate în anul 2013 în lumina celor declarate în cursul anului 2016.
Astfel, din declaraţiile martorei Procoveanu E____ din 26.03.2013 reiese cu claritate că
certificatul de urbanism i-a fost predat de inculpatul Z______ C_______ D______ la solicitarea
acesteia şi nu de către unitatea bancară. De asemenea, martorul arată că la momentul la care a
primit cele două certificate de urbanism (nr. 1478/2008 şi 4714/2007), ulterior întocmirii
primului raport de evaluare, a constatat că pagina 2 de la certificatul 1748 este, de fapt, pagina 2
de la certificatul de urbanism nr. 4714, aspect care a condus la creşterea artificială a preţului de
evaluare a terenului. Aceleaşi aspecte rezultă şi din declaraţia dată de acelaşi martor la data de
29.01.2013, cele două putând fi coroborate. Înlocuirea celei de-a doua pagini a certificatului de
urbanism a produs efecte juridice, în sensul că valoarea rezultată era mai mare, creditul acordat
fiind influenţat de valoarea terenului. Este evident că dacă din certificatul de urbanism prezentat
expertului ar fi rezultat interdicţia de modificare şi construire, acest aspect ar fi fost precizat în
cuprinsul raportului de expertiză, însă o astfel de precizare nu se regăseşte în cuprinsul raportului
efectuat anterior acordării creditului.
Arată că instanţa a înlăturat practic aceste două declaraţii în baza faptului că nu sunt identice cu
cele menţionate în declaraţia dată la data de 12.11.2015. Arată că martorul audiat a precizat în
mod expres că îşi menţine declaraţiile date în timpul urmăririi penale. Mai mult, declaraţia dată
în faţa instanţei a fost luată la o lungă perioadă de timp faţă de momentul realizării evaluării,
precum şi faţă de momentul primei audieri. Mai arată că instanţa nu poate înlătura pur şi simplu
declaraţia unui martor, aceasta fiind dată în condiţii de legalitate şi, până la acest moment,
neexistând proceduri judiciare care să determine lipsa de veridicitate a celor declarate. Mai mult,
declaraţia dată în faţa instanţei nu infirmă cele declarate în faţa organului de cercetare penală.
Declaraţiile martorei P________ E____ pot fi coroborate cu declaraţia martorei I____ L____,
persoană care arată în mod expres faptul că certificatul de urbanism nu era comunicat unităţii
bancare, ci expertului pentru stabilirea valorii imobilului.
Prin urmare, apreciază că toate aceste aspecte nu pot fi înlăturate de simpla supoziţie conform
căreia şi unitatea bancară a avut interes în încheierea contractului, precum nici de aprecierea
subiectivă a instanţe că verificările realizate de unitatea bancară ar fi trebuit să fie mai temeinice.
Din moment ce situaţia terenului s-a schimbat prin O.U.G. 11/2007, respectiv ulterior emiterii
certificatului de urbanism 7417/21.08.2007, acest aspect producând o scădere a valorii acestuia,
este evident că interesul în alterarea înscrisului a aparţinut numitului Z______ C_______
D______, o valoare mai mare a terenului determinând o posibilitate de creditare mai mare.
Mai arată că probele administrate în faţa instanţei nu sunt de natură a infirma aspectele indicate
în cuprinsul rechizitoriului din data de 23.02.2015.
Elementul caracteristic infracţiunilor de fals în înscrisuri şi uz de fals este reprezentat de faptul
că înşelarea încrederii publice se realizează prin produsul activităţii infracţionale intermediul
unor înscrisuri care trebuie să îndeplinească anumite caracteristici.
Pentru atragerea răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale este necesar
ca acel înscris să prezinte anumite caracteristici: în primul rând, este necesar ca înscrisul să aibă
valoare probatorie, legea penală ocrotind, nu înscrisul în sine, ci încrederea datorată înscrisului.
Orice fals în înscrisuri presupune alterarea sau falsificarea acestuia, care pot determina existenţa
unei convingeri contrare realităţii. Pentru existenţa infracţiunii nu interesează nici natura scrierii
asupra căreia se intervine (manuscrisă, tipărită, dactilografiată, litografiată, sau imprimată în
orice alt mod), nici materia pe care sunt imprimate literele (hârtie, pergament, pânză), nici
procedeele tehnice de falsificare. În al doilea rând, este necesar ca înscrisul falsificat să aibă
semnificaţie juridică, sau cu alte cuvinte, în raport cu conţinutul său, să poată genera consecinţe
juridice. Au semnificaţie juridică numai acele înscrisuri – instrumente – care au fost întocmite
pentru a crea, modifica sau a stinge un drept sau un raport juridic, în cazul de faţă certificatul de
urbanism era apt să influenţeze valoarea terenului, valoare care era direct proporţională cu
valoarea de creditare posibilă. Cerinţa esenţială este îndeplinită în caz de falsificare a unei copii,
chiar dacă nu există înscrisul original, fiind suficient ca respectiva copie, dacă ar fi fost
adevărată, ar fi produs altfel de consecinţe juridice.
Prin urmare, apreciază că instanţa a realizat o apreciere greşită a probatoriului administrat în
cauză, respectiv o interpretare subiectivă a raporturilor juridice, fără suport probatoriu.

În faţa Curţii de A___, inculpatul intimat a fost asistat de apărător ales şi a uzat de dreptul la
tăcere.
 În baza art.421,pct.2,lit.a , teza finală C.p.p., în apel, a fost reaudiată martora P________
E____.

Examinând actele şi lucrările dosarului de fond şi sentinţa apelată, prin prisma motivelor
invocate, dar şi din oficiu, asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept, în limitele prev. de
art. 417 Cod procedură penală, C_____ reţine următoarele :

Potrivit art.99,alin.2 C.p.p., inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind

obligat să-şi dovedească nevinovăţia.
Prin adoptarea prezumţiei de nevinovăţie ca principiu de bază, distinct de celelalte
drepturi care garantează şi ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnităţii
umane - s-au produs o ________ restructurări ale procesului penal şi a concepţiei organelor
judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
- vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece
simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei;
- sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în
fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi definitive
pentru următoarea fază a procesului;
- la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul
de persoană nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumţia de
nevinovăţie este răsturnată cu efecte „erga omnes”;
- hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoială,
ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.
Analizând sentinţa instanţei de fond, din perspectiva principiilor mai sus menţionate, C_____
reţine că judecătorul fondului a dat o justă interpretare materialului probator administrat în cauză,
stabilind în mod corect faptul că nu există probe care să demonstreze în mod indubitabil că
inculpatul Z______ C_______ D______ ar fi falsificat certificatul de urbanism , singura
declaraţie în acest sens fiind declaraţia inconsecventă a expertului evaluator, martora Procoveanu
E____.
Pe de altă parte, falsificarea unei copii simple a unui înscris nu întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, fiind necesar ca înscrisul să
aibă valoare probatorie, legea penală ocrotind, nu înscrisul în sine, ci încrederea datorată
înscrisului.
Ori , aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, o copie simplă a unui înscris oficial nu poate fi
asimilată, conform legii penale, cu un înscris oficial, motiv pentru care nu i se poate conferi
aptitudinea de a produce efectele juridice proprii înscrisului de pe care această copie este
efectuată.
O astfel de semnificaţie o pot avea duplicatele, tripicatele, copiile legalizate sau certificate ale
unui înscris oficial, ceea ce nu este ipoteza din prezenta cauză. Faptul că expertul evaluator a
procedat la întocmirea raportului de evaluare conferind unei copii simple a certificatului de
urbanism aceeaşi valoarea ca şi a înscrisului original ori faptul că partea civilă
_____________________ SA a omis sau nu a considerat necesar să verifice legalitatea actelor în
baza cărora a fost întocmit raportul de evaluare, nu sunt aspecte de natură să asimileze o copie
simplă a unui înscris oficial cu însuşi înscrisul oficial şi să-i confere aceeaşi valoare probantă.
Mai mult, în cauză , în baza aceloraşi înscrisuri expertul evaluator a întocmit două rapoarte de
evaluare cu aceeaşi dată, dar pentru sume sensibil diferite, cu pagini diferite, sub aspectul
existenţei ştampilei/ştampilelor şi semnăturii expertului evaluator şi a ştampilei persoanei
vătămate de confirmare a conformităţii cu originalul, precum şi a semnăturii numitului I_____
C_____.
În acest context, modalitatea în care expertul evaluator a înţeles să întocmească raportul de
evaluare precum şi neglijenţa părţii civile _____________________ SA în a verifica legalitatea
actelor în baza cărora a fost întocmit raportul şi acordat creditul, nu pot determina conferirea unei
copii simple, necertificate de inculpat pentru conformitate cu originalul, efectele juridice
proprii înscrisului original de pe care această copie este efectuată, nefiind întrunite astfel
condiţiile legale pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale care presupune
falsificarea unui înscris oficial, de natură să producă consecinţe juridice.
Faţă de toate aceste considerente, apreciind ca fiind legală şi temeinică sentinţa penală nr.
2244/8.07.2016, pronunţată de Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX,C_____
va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Iaşi şi partea
civilă _____________________ SA.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., reţinând culpa procesuală, va fi obligată apelanta parte civilă
_____________________ SA la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate
de stat în apel.
În baza art.275, alin.3 C.p.p. restul cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea
apelului vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, suma de 130 lei reprezentând onorariu parţial
(1/2) de apărător desemnat din oficiu (avocat N______ C_________, delegaţia
nr.1715/27.04.2017) pentru inculpatul Z______ C_________ D______ va rămâne în sarcina
statului şi va fi avansată Baroului Iaşi din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală, respinge, ca
nefondate, apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Iaşi şi partea civilă
_____________________ SA împotriva sentinţei penale nr. 2244/8.07.2016, pronunţată de
Judecătoria Iaşi, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX , sentinţă pe care o menţine.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă pe apelanta parte civilă _____________________ SA la
plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În baza art.275, alin.3 C.p.p. restul cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea apelului
rămân în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, suma de 130 lei reprezentând onorariu parţial (1/2)
de apărător desemnat din oficiu (avocat N______ C_________, delegaţia nr.1715/27.04.2017)
pentru inculpatul Z______ C_________ D______ rămâne în sarcina statului şi va fi avansată
Baroului Iaşi din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6.03.2018.

Preşedinte, Judecător,
A_____ C______ A______ N_______
T_____

Grefier,
M______ G____
 M.G. 08 martie 2018
Redactat, tehnoredactat judecător A.N.T.
2 exemplare/15.03.2018
Judecătoria Iaşi – judecător S__________ M____ G_______
Au fost emise patru comunicări:
- 2 inculpat,
- parte civilă,
- P________ de pe lângă C_____ de A___ Iaşi.
Data emiterii comunicărilor -
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
R______ pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

 ANPC
 COPYRIGHT © 2018 ROLII

 DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ŞTIRI
 CONTACT