TEST LA ISTORIE

Nume……………………….. Clasa……………..
Data……………………..

I.Definiţi următorii termeni: faraon, for, tribun, patrician, triumvirat 10 puncte

II. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (10 puncte)
1. Ostracizarea în Atena Antică desemna:
a) exilarea din polis; b)fuga din polis; c) promovarea în politică d)hegemonia în polis
2. Războaiele geto-dacilor cu Imperiul Roman au reînceput în secolul I. d.Hr în vremea împăratului
a)Traian b)Nerva c)Augustus d)Domitian
3. Democrația ateniană este introdusă în secolul:
a)secolul VI î.Hr b)secolul IV î.Hr. c)secolul VI d.Hr. d)secolul V î.Hr.
4. Tribunalul aristocratic la Atena se numeşte:
a) Sfatul celor 400 de Bule; b) Areopag; c) Adunarea Poporului; d) Colegiul celor 9 arhonţi;
5.Aristocrații geto-daci purtau denumirea de
a)tarabostes b)satrap c)comati d) tjeti

III. Realizaţi corespondenţa dintre termenii celor două coloane (10 puncte)
Coloana A Coloana B
1-Hanibal a – zeul șoim
2 – Horus b - Akhnenaton
3 – legatus Augusti pro praetore c - Clistene
4 – Colegiul celor 10 strategi d - Cartagina
5 - Amenofis IV e – Dacia Romană

IV. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări: (25 puncte)

A. „O faptă mai deosebită a lui Solon este suprimarea datoriilor, prin care a întărit mai ales libertatea
cetăţenilor. Într-adevăr nu-i de nici un folos libertatea pentru săraci, dacă datoriile le-o smulge şi tocmai acolo
unde se pare că cetăţenii se bucură de libertate, fiind puşi să judece şi să conducă şi să vorbească, ei sunt
sclavii celor bogaţi, de la care primesc porunci şi cărora le slujesc. (...)
Din întregul curs al activităţii sale politice, la început Solon a fost mai strălucit, căci el a condus şi n-a
urmat pe nimeni, şi după propriile sale socotinţe, nu împreună cu alţii, a săvârşit cele mai multe şi mai mari
fapte obşteşti, dar la sfârşit Poplicola a fost norocos şi de invidiat. Astfel, Solon însuşi şi-a văzut legiuirea
destrămată, pe când legiuirea lui Poplicola a păstrat cetatea în rânduială până la războaiele civile. Solon, de
îndată ce a dat legile sale, lăsându-le pe table de lemn şi în scrierile sale fără ajutor, a plecat, îndepărtându-se
de Atena, pe când Poplicola rămânând şi conducând şi chivernisind cetatea a aşezat legile sale şi le-a pus pe o
temelie trainică, ferită de zbucium. Mai mult, Solon nici n-a putut să împiedice pe Peisistratos, care îi
presimţise gândul, ci a fost înfrânt, şi tirania s-a înscăunat, iar Poplicola, deşi regalitatea avea putere de multă
vreme şi era în vigoare, a doborât-o şi a nimicit-o, dând dovadă de o bărbăţie pe măsura acţiunii sale şi având
parte şi de un noroc şi o putere care I-a sprijinit bărbăţia.” ( Plutarh, Vieţi paralele )

1. Transcrieţi din text o măsură adoptată de Solon. 2 puncte

2. Menţionaţi alte două măsuri adoptate de Solon. 4 puncte
3. Transcrieţi din text două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 4 puncte
4. Precizaţi din text regimul politic care s-a instaurat la Atena după plecarea lui Solon. 2 puncte
5. Prezentaţi o diferenţă între regimul politic de la Atena şi regimul politic din Republica romană 5
puncte 8p
6. Menţionaţi două măsuri adoptate la Atena de alţi reformatori, în afara lui Solon. 5 puncte

Citiţi cu atenţie textele următoare, apoi răspundeţi la cerinţe: 20 puncte

B: “Trei erau la număr organele care luau parte la conducerea treburilor politice şi despre care am
vorbit mai înainte. Toate în parte erau aşa de drept şi aşa de potrivit orânduite şi conduse datorită acestor
organe, încât nimeni, nici chiar dintre romani, n-ar fi putut să spună cu temei dacă constituţia în totalitatea ei
era aristocratică, democratică sau monarhică. Şi era firesc să fie aşa. Căci, dacă am avea în vedere puterea
consulilor, statul părea că este monarhic şi regal; când însă avem în vedere puterea senatului, părea
aristocratic; pe de altă parte, dacă se consideră puterea mulţimii, s-ar părea limpede că este democratic.
Puterile constituţionale pe care le avea fiecare organ atunci şi chiar acum, cu excepţia câtorva, sunt
următoarele.
Consulii, când nu se găsesc în fruntea armatei, ci se află în Roma, sunt stăpâni pe toate treburile
publice. Ceilalţi magistraţi le sunt supuşi şi îi ascultă, afară de tribunii poporului. Ei introduc în senat pe soli.
Pe lângă aceasta , ei propun decretele grabnice şi au avut grijă de executarea lucrărilor senatului. Tot lor le
revine să se ocupe de toate treburile publice care trebuie rânduite de popor, să convoace adunările, să prezinte
decretele şi să supravegheze executarea hotărârilor poporului. Tot aşa, în pregătirea războiului şi, în general,
în conducerea operaţiilor în câmp deschis, au puterea aproape absolută. Lor le revine să impună aliaţilor
hotărârile luate, să numească pe tribunii militari, să înroleze soldaţii şi să aleagă pe cei potriviţi. Pe lângă
acestea, în campanie au dreptul de a pedepsi pe fiecare ar voi dintre cei puşi sub ordinele lor. Au libertatea de
a cheltui din tezaurul public cât cred că este necesar şi îi însoţeşte un quaestor , care este gata să facă tot ceea
ce I se porunceşte. Aşadar, având în vedere această latură a conducerii, s-ar putea spune pe bună dreptate că
este curat monarhică şi regală constituţia lor.” (Polybios, Vieţi paralele)

1. Menţionaţi care este forma de guvernământ din istoria Romei la care face referire textul. 3p
2. Menţionaţi, pe baza textului, două atribuţii de politică internă ale consulilor. 4p
3. Menţionaţi, pe baza textului, două atribuţii militare ale consulilor. 4p
4. Precizaţi numele unei magistraturi menţionate în text. 3p
5. Menţionaţi care sunt cele „trei organe” la care face referire fragmentul subliniat din text. 3p
6. Menţionaţi titlul magistraturii care dispunea de cea mai mare putere în timpul perioadei istorice la care face
referire textul. 3p

V. Elaboraţi un text istoric de circa 10-15 rânduri, având în vedere următoarele personalităţi, date şi termeni
istorici (15 puncte)
consul , 494 î.Hr. , triumvirat , Cezar , Pompei , plebei, magistrați , patricieni, dictator, război civil, 48 î.
Hr.
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL II
I. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte)

1. Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este:

a) războiul peloponesiac – legile lui Dracon – moartea lui Alexandru Macedon – războaiele medice;
b) războaiele medice – războiul peloponesiac – legile lui Dragon – moartea lui Alexandru Macedon;
c) legile lui Dracon – războaiele medice – războiul peloponesiac – moartea lui Alexandru Macedon;
2. Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
3. Epoca care începe cu moartea lui Alexandru Macedon se numeşte:
a) epoca romantică; b) epoca clasică; c) epoca greacă; d) epoca elenistică;
4. Pericle a îndeplinit timp de 15 ani funcţia de:
a) comandantul armatei ateniene; b) strateg; c) hoplit; d) negustor;

II. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători din lista dată: (10 puncte)

Reformelor lui Solon le urmează cele ale lui a) ...................El a împărţit populaţia în 10 b) .................,
această măsură ducând la unificarea Atticii. În caz de război, cetăţenii înarmaţi se adună sub comanda celor 10
c) ........................ La polul opus Atenei se afla Sparta, care are un regim aristocratic. Sparta e condusă de doi
d) ................... care fac parte, alături de cetăţenii trecuţi de 60 de ani, din Sfatul bătrânilor, numit e) ....................

LISTA TERMENILOR: Pericle, arhonţi, oraş, strategi, regi, Clistene, Gerusia, Apella, trib.

III. Realizaţi corespondenţa dintre termenii celor două coloane (10 puncte)

Coloana A Coloana B
1- 431 î.Hr. a – sfârşitul războiului peloponesiac;
2 – 490 î.Hr. b – începutul războiului peloponesiac;
3 – 480 î.Hr. c – legile lui Dracon;
4 – 621 î.Hr. d – lupta de la Maraton;
5 – 404 î.Hr. e – lupta de la Termopile;
IV. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări: (35 puncte)

„Avem o constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă – în loc să-i imităm pe alţii
– noi le suntem pildă. Se numeşte democraţie, pentru că orânduirea aceasta nu este în interesul celor puţini, ci în al
celor mulţi. În neînţelegerile dintre particulari, legea este egală pentru toţi. Cât priveşte dregătoriile, pe fiecare noi
îl preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care i-a făcut faima, şi nu potrivit categoriei sociale
căreia îi aparţine, ci doar virtuţii lui. Omul nevoiaş nu este împiedicat, prin aceea că nu are un nume vestit, de a
înfăptui vreun bine cetăţii[…]. La noi, aceeaşi oameni pot să se îngrijească şi de interesele lor, şi de treburile
obşteşti. Ba chiar, unii dintre cei, a căror îndeletnicire de căpetenie este munca, se pricep, totuşi, destul de bine să
cârmuiască cetatea. Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitate obştească nu un om paşnic, ci chiar un om
nefolositor.” ( Tucidide, Războiul Peloponesiac )

1. Pornind de la acest text, menţionaţi motivul pentru care Pericle considera că regimul din Atena reprezintă un exemplu pentru
celelalte oraşe din Grecia. 5 puncte
2.Selectaţi din text, elementul fundamental care stătea la baza ocupării unei funcţii la Atena. 3 puncte
3. Menţionaţi două măsuri adoptate de Pericle. 6 puncte
4. Prezentaţi o deosebire între democraţia ateniană şi democraţia contemporană. 10 puncte
5. Lumea contemporană poate reveni la principiile democraţiei directe ? Argumentaţi răspunsul. 5 puncte
6. Menţionaţi numele a trei instituţii ateniene. 3 puncte
7. Menţionaţi o măsură adoptată de Solon. 3 puncte

IV. Elaboraţi un text istoric de circa 10-15 rânduri, având în vedere următoarele personalităţi, date şi termeni istorici
(15 puncte)

DEMOCRAŢIE RĂZBOAIELE MEDICE ALEXANDRU CEL MARE

RĂZBOIUL PELOPONESIAC 323 î.Hr.

DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL I
1. Democraţia ateniană era o democraţie limitată deoarece: a) funcţiile erau trase la sorţi;
b) femeile nu puteau ocupa funcţii publice; c) nu exista o constituţie; d) funcţiile nu erau plătite;
2. Una dintre urmările războaielor medice a fost: a) consolidarea regimului democratic la Atena;
b) moartea lui Pericle; c) creşterea prestigiului Atenei; d) decăderea cetăţilor greceşti;
3. Ordinea cronologică corectă a evenimentelor următoare este:
a) bătălia de la Maraton – moartea lui Solon – organizarea imperiului macedonean – marea colonizarea greacă;
b) moartea lui Solon – marea colonizarea greacă – organizarea imperiului maceonean – bătălia de la Maraton;
c) marea colonizare greacă – moartea lui Solon – bătălia de la Maraton – organizarea imperiului macedonean;
4. Tribunalul poporului la Atena se numeşte: a) Areopag; b) Heliaia; c) Adunarea Poporului; d) Colegiul celor 9 arhonţi;
5. Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
6. Epoca care începe cu moartea lui Alexandru Macedon se numeşte: a) romanică; b) clasică; c) greacă; d) elenistică;
7. Pericle a îndeplinit timp de 15 ani funcţia de: a) comandantul armatei ateniene; b) strateg; c) hoplit; d) negustor;
8. Străinii stabiliţi la Atena se numeau: a) atenieni; b) arhonţi; c) strategi; d) meteci;
9. Ecclesia desemnează: a) Areopagul; b) Adunarea Poporului; c) Heliaia; d) Sfatul Bătrânilor;
10. Aristocraţii atenieni se numeau: a) perieci; b)meteci; c) eupatrizi; d) hiloţi;
11. Înlăturarea unui cetăţean atenian din viaţa publică se numeşte: a) ostracism; b) democraţie; c) excomunicare; d)exil;
12. Democraţie înseamnă: a) puterea celor nobili şi bogaţi; b) puterea celor bine născuţi;
c) puterea tuturor cetăţenilor; d) un cult religios;
13. Alexandru Macedon s-a luptat cu regele persan: a) Filip al II-lea; b) Cirus; c) Darius; d) Leonida;
14. Una dintre instituţiile spartane a fost: a) Heliaia; b) Colegiul celor 10 strategi; c) Gerusia; d) Areopagul;
15. Pericle a trăit în secolul: a) VII î.Hr; b) VI î.Hr.; c) V î.Hr.; d) IV î.Hr;
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL II
1. Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este:
a) războiul peloponesiac – legile lui Dracon – moartea lui Alexandru Macedon – războaiele medice;
b) războaiele medice – războiul peloponesiac – legile lui Dragon – moartea lui Alexandru Macedon;
c) legile lui Dracon – războaiele medice – războiul peloponesiac – moartea lui Alexandru Macedon;
2. Heliaia desemnează: a) Areopagul; b) Adunarea Poporului; c) Tribunalul Poporului; d) Sfatul Bătrânilor;
3. Democraţia directă înseamnă: a) alegerea unor reprezentanţi de către popor; b) numai bărbaţii au drept de vot;
c) participarea nemijlocită a cetăţenilor la decizie; d) ocuparea funcţiilor prin tragere la sorţi;
4. Ostracismul a fost introdus de: a) Dracon; b) Clistene; c) Solon; d) Pericle;
5. Instituţia ateniană din care făceau parte toţi cetăţenii atenieni se numeşte: a) Heliaia; b) Areopag;
c) Adunarea Poporului; d) Gerusia;
6. Democraţia ateniană s-a desăvârşit în timpul lui: a) Dracon; b) Clistene; c) Solon; d) Pericle;
7. Una dintre coloniile greceşti din Dobrogea este: a) Histria; b) Messina; c) Siracuza; d) Tyras;
8. Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
9. Tribunalul poporului la Atena se numeşte:
a) Sfatul celor 400 de Bule; b) Heliaia; c) Adunarea Poporului; d) Colegiul celor 9 arhonţi;
10. Noile cetăţi întemeiate de greci se numeau: a) polisuri; b) metropole; c) colonii; d) oraşe;
11. Una dintre instituţiile spartane a fost: a) Heliaia; b) Colegiul celor 10 strategi; c) Consiliul celor 5 efori;
12. Războaiele medice s-a desfăşurat între: a) mezi şi perşi; b) perşi şi greci;
c) atenieni şi spartani; d) macedonieni şi perşi;
13. „Secolul de aur” al Atenei este: a) VII î.Hr; b) VI î.Hr.; c) V î.Hr.; d) IV î.Hr;
14. Epoca care începe cu moartea lui Alexandru Macedon se numeşte: a) romanică; b) clasică; c) greacă; d) elenistică;
15. Democraţie înseamnă: a) puterea tuturor cetăţenilor; b) un cult religios;
a) puterea celor nobili şi bogaţi; b) puterea celor bine născuţi;