Caiet de Geografie XII

Tema 1: Aşezarea geografică şi ţărmurile Europei
Aşezarea geografică, graniţele şi vecinii României
I. Analizaţi harta politică a Europei redată ân fig. 1, recunoaşteţi statele marcate cu

numere şi completaţi cu informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos:
Fig. 1. Harta Politică a Europei
Tabelul 1. Harta politică a Europei

hartăNr. înscris pe
Numele statului Numele Numele statului Numele statului

statului
Europa Nordică 11. 22. 33.

1. 12. 23. 34
2. 13. 24. 35.
3. 14. Europa Sudică 36.
4. Europa Centrală 25. 37.
5. 15. 26. 38.
6. 16. 27. 39.
7. 17. 28. 40.
8. 18. 29. Europa Estică
Europa Vestică 19. 30. 41.
9. 20. 31. 42.
10. 21. 32. 43.
7
II. Harta aşezării geografice a continentului european, prezentată în fig. 2, are marcate
cu cifre romane de la I la VI coordonatele geografice importante ale Europei, cu majuscule de la
A la E principalele peninsule şi cu numere de la 1 la 13 principalele mări riverane. Completaţi cu
informaţiile corespunzătoare tabelul nr. 2:
Fig. 2. Aşezarea geografică a Europei
Tabelul 2. Date importante referitoare la aşezarea geografică a continentului european

1. Punctele extreme ale N (I): 4. Coordonatele geografice V:
continentului european importante care definesc aşezarea
sunt numite: S (II): geografică a Europei sunt: VI:
E (III): 5. Paralelele care delimitează cea

mai mare parte a continentului
V (IV): european sunt:
2. Extinderea 6. Suprafaţa continentului european

continentului european (în km) este de:
pe latitudine (distanţa
în km):
3. Extinderea 7. Ponderea suprafeţei continentului
continentului european european în totalul uscatului
pe longitudine (distanţa terestru (în %) este de:
în km):
8
III. Identificaţi pe harta aşezării geografice a Europei prezentată anterior (fig.2), mările
riverane, principalele insule şi peninsule şi apoi completaţi tabelul de mai jos:
Tabelul 3. Mările riverane, peninsulele şi insulele Europei

Numele mărilor marcate pe hartă Numele peninsulelor marcate pe hartă
1. A
2. B
3. C
4. D
5. E
6. Numele insulelor marcate pe hartă
7. a
8. b
9. c
10. d
11. e
12. f
13. g
h
i
IV. Completaţi afirmaţiile de mai jos cu informaţiile referitoare la următoarele aspecte

calitative ale continentului european:
1. Altitudinea medie are valoarea de ………m.

2. Altitudinea maximă are valoarea de ……………. m şi se înregistrează în vârful numit……….
3. Altitudinea minimă are valoarea de ……………. m şi se înregistrează în câmpia numită
……………. şi cea numită …………. .
4. Relieful preponderent al Europei Vestice este cel numit ………………., iar cel al Europei Estice
este cel numit ………….. .
V. Precizaţi care este influenţa aşezării geografice a continentului european asupra climei
acestuia.
9
VI. Observaţi caracteristicile aşezării geografice a României în Europa, redate pe harta
de la fig. 3 şi completaţi afirmaţiile de mai jos:
1. România este localizată în sud-estul

regiunii numite Europa ……………. .
2. Distanţa României faţă de Oceanul

Atlantic măsoară ……………… km.
3. Distanţa României faţă de Munţii

Ural măsoară …………………………
km.
4. Distanţa României faţă de Oceanul

Arctic măsoară …………………… km.
5. Distanţa României faţă de Marea

Fig. 3. Aşezarea geografică a României în Europa
Mediterană măsoară ………………km.
VII. Pe harta României redată în fig. 4 sunt marcate cu minuscule de la a la c

coordonatele geografice importante, cu minuscule de la d la g punctele extreme ale teritoriului
ţării şi cu numere de la 1 la 7 punctele de graniţă. Analizaţi harta şi completaţi cerinţele
tabelului 4 , referitoare la aşezarea geografică, graniţe şi vecinii României:
Fig. 4. Aşezarea geografică, graniţele şi vecinii României

10
Tabelul 4. Coordonatele geografice importante, punctele extreme şi de graniţă ale teritoriului României
Coordonate geografice importante Punctele de graniţă sunt numite:
sunt numite:
a 1
b 2
c 3
Punctele extreme ale ţării sunt numite 4
d 5
e 6
f 7
g
VIII. Completaţi cu informaţiile necesare afirmaţiile de mai jos, referitoare la graniţele

naturale ale României:
1. În nordul ţării, Tisa formează graniţă naturală cu statul numit …………… .
2. Prutul formează în totalitate graniţă cu statul numit …………… .
3. Sectorul în care Dunărea formează graniţă naturală cu Serbia este cel care începe la Baziaş şi se
termină la localitatea numită ………………….. .
4. Graniţa naturală cu Ucraina se desfăşoară de la vărsarea Prutului în Dunăre până la vărsarea în
Marea Neagră a braţului dunărean numit ……………… .
5. Punctul estic al graniţei naturale cu Bulgaria este reprezentat de localitatea numită ………… .
IX. De reţinut !
Raportul dintre spaţiul european şi spaţiul românesc evidenţiază următoarele aspecte:

1. Spaţiul românesc aparţine spaţiului european prin localizarea în sud-estul Europei
Centrale.
2. Spaţiul românesc este definit prin componente geografice de importanţă europeană:
Carpaţii, Dunărea, Marea Neagră.
3. Evoluţia istorică i-a determinat statutul de „limita nord-estică a latinităţii europene”, fiind
o insulă de latinitate între ţări de origine fino-ugrică şi slavă.
4. Patru axe geo-economice, geopolitice şi geostrategice de importanţă europeană se
intersectează pe teritoriul spaţiului românesc: axa Vest – Est, axa Nord Vest – Sud Est, axa fluviilor
şi canalelor şi axa mărilor.
X. Precizaţi importanţa geo-economică a celor patru axe menţionate mai sus.
11
XI. Completaţi cu informaţiile necesare următoarele afirmaţii:
1. Insula Corsica aparţine statului numit …… .
2. Ocupă exclusiv teritoriul unui arhipelag, în Europa Vestică, statul numit …… .
3. Insulele Baleare aparţin statului numit …… .
4. Pe lângă teritoriul peninsular şi cel continental propriu zis, ocupă şi teritoriul insulelor Sicilia şi
Sardinia, statul numit …… .
5. Peninsula Iutlanda şi insulele din jurul ei formează teritoriul statului numit …… .
6. Stat insular în Europa Nordică este cel numit …… .
7. Statul Letonia are ieşire la marea numită …… .
8. Cele două mări la care are ieşire statul Germania sunt numite …… .
9. Marea Ionică se află în sudul statului numit …… .
10. Statul Ucraina are ieşire la marea numită …… .
XII. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile
următoare:
1. Statul localizat în Peninsula Balcanică este cel numit:
a. Bosnia-Herţegovina b. Grecia c. Italia d. Spania
2. Ucraina şi Rusia au ieşire la:
a. Marea Neagră b. Marea Nordului c. Marea Norvegiei d. Marea Tireniană
3. Franţa şi Marea Britanie au ieşire la:
a. Marea Ligurică b. Marea Nordului c. Marea Mânecii d. Marea Tireniană
4. Nu are ieşire la mare statul numit:
a. Estonia b. Irlanda c. Polonia d. Slovacia
5. Are ieşire la Golful Botnic statul numit:
a. Danemarca b. Finlanda c. Olanda d. Norvegia
XIII. Exerciţii de explicare:

1. Explicaţi formarea ţărmului cu fiorduri în Norvegia şi Scoţia.
2. Explicaţi formarea ţărmului cu delte, lagune şi limanuri la Marea Baltică.
12
3. Explicaţi formarea ţărmului dalmatin la Marea Adriatică.
4. Explicaţi prezenţa ţărmului cu deltă (a Ronului) şi a celui carstic în sudul Franţei.
XIV. Comparaţi ţărmul atlantic al Norvegiei cu ţărmul atlantic al Franţei, evidenţiind

deosebirile dintre ele şi cauzele acestor deosebiri.
13
Tema 2: Relieful Europei
Probleme de discuţie:
1. Treptele de relief ale Europei
2. Vechimea reliefului Europei
3. Tipuri genetice de relief
4. Unităţile majore de relief ale Europei
14
I. Completaţi corect următoarele afirmaţii refritoare la principalele caracteristici ale
treptelor de relief ale continentului european:
1. Dispunerea treptelor de relief ale Europei este una numită ………………. .
2. Ponderea câmpiilor joase (- 28 / 200 m altitudine) în totalul teritoriului european este cifrată la
……………… %.
3. Din totalul teritoriului european, câmpiile înalte, podişurile şi dealurile joase (200 -500 m
altitudine) reprezintă …………… %.
4. Din totalul teritoriului european, podişurile şi dealurile înalte împreună cu munţii joşi (500 –
1 000 m altitudine) deţin ………… % .
5. Din totalul teritoriului european, munţii cu altitudini ce depăşesc 1 000 m reprezintă ……….
%.
6. Din totalul teritoriului european, relieful sub 500 m altitudine deţine o pondere de ………….
%.
II. Analizaţi harta reliefului Europei, redată în fig. 5 şi completaţi informaţiile cerute de
tabelul 1 referitoare la principalele unităţi de relief în funcţie de vârsta lor:
15
Fig. 5. Principalele unităţi de relief ale Europei în funcţie de vârstă
Tabelul 5. Principalele unităţi de relief ale Europei în funcţie de vârstă
Relieful foarte vechi (caledonic) Munţii numiţi:
cuprinde:
6
1 Munţii numiţi: 7 Munţii numiţi:
Relieful vechi (hercinic) cuprinde: 9 Munţii numiţi:
Relieful tânăr (o. alpină) cuprinde: Relieful vulcanic se referă la:
1 Munţii numiţi: 1 Vulcanul numit:
Munţii numiţi: Relieful foarte tânăr (câmpii)
4
cuprinde:
5 Munţii numiţi: 1 Cămpia numită:
III. Potriviţi unităţile de relief înscrise în coloana A cu ţările pe al cărui teritoriu se

desfăşoară, înscrise în coloana B:
A B
1. Câmpia Padului a. Bulgaria
2. Podişul Volîno-Podolic b. Marea Britanie
3. Masivul Şistos Renan c. Ucraina
4. Munţii Balcani d. Italia
5. Munţii Penini e. Norvegia
6. Munţii Scandinaviei f. Germania
g. Spania
IV. Completaţi corect afirmaţiile corespunzătoare tipurilor genetice de relief caracteristice

Europei:
1. Relieful continental, parte a celui planetar şi suportul celorlalte tipuri genetice de relief este
creat de factori ……. .
2. Relieful tectonic cutat, creat de orogeneze se referă la …… ....
3. Arealul Munţii Vosgi – Culoarul Rinului – Munţii Pădurea Neagră reprezintă un relief tectonic
structural numit ……..... (cu horsturi şi grabene).
4. Relieful petrografic cu cea mai mare extindere în Europa este cel numit…… .
5. Gama variată de văi a Europei este inclusă în cadrul reliefului numit ……. .
16
V. Completaţi corespunzător datele referitoare la caracteristicile de bază ale principalelor
unităţi de relief ale Europei înscrise în tabelul de mai jos:
Tabelul 6. Principalele caracteristici de relief ale unităţilor majore europene

Altitudini
Unitatea de relief Tip de relief Orientare Alte aspecte
maxime
Structură cutată, masivitate, relief
Munţii Alpi 4807 m V-E Relief cartstic
glaciar
Munţii Carpaţi
Munţii Pirinei
Alpii
Scandinaviei
Munţii Apenini
Alpii Dinarici
Munţii Balcani
Munţii Pindului
Munţii Ural
Munţii Penini
Munţii Caucaz
Munţii Jura
Masivul Central
Francez
Masivul Şistos
Renan
Podişul Iberic
Munţii Vosgi –
Pădurea Neagră
Podişul
Boemiei
Podişul
Finlandei
Câmpia Est - Altitudini de câmpie pe Podiş cu aspect de
- Europeană
300 m N-S
substrat de roci vechi câmpie
Câmpia Nord –
- Europeană
Câmpia
Padului
Câmpia
Panonică
Câmpia
Română
17
VI. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare afirmaţiile de mai jos, referitoare la
principalele caracteristici ale reliefului Europei:
1. Munţii Scandinaviei formează în totalitate teritoriul statului numit …… .
2. Relieful hercinic formează în totalitate teritoriul statului Europei Nordice numit …… .
3. Relieful hercinic formează în totalitate teritoriul statului Europei Centrale numit …… .
4. Munţii Alpi se desfăşoară pe teritoriul statelor numite: …… .
5. Teritoriul statului Elveţia este reprezentat aproape în totalitate de munţii numiţi …… .
6. Cea mai mare parte a teritoriului Austriei est reprezentată de munţii numiţi …… .
7. Munţii Scoţiei s-au înălţat în orogeneza numită …… .
8. Peninsula, delimitată marginal de munţii tineri Pirinei şi Cordiliera Betică, este cea numită …… .
9. Munţii Apenini formează „scheletul” Peninsulei numite …… .
10. Munţii Penini s-au înălţat în orogeneza numită …… .
11. Partea europeană a Rusiei are un relief preponderent de …… .
12. Munţii Carpaţi se desfăşoară pe teritoriul statelor numite …… .
13. Munţii Regatului Unit sunt înălţaţi în orogenezele numite ……… şi ………. .
14. Vulcanul Hekla este localizat în statul numit …… .
15. Statele baltice au teritoriul reprezentat numai din relief de …… .
VII. Comparaţi următoarele unităţi de relief ale Europei, găsind 1 - 3 asemănări sau 1 - 3
deosebiri:
Asemănările şi deosebirile se pot referi la: modul de formare, altitudini, gradul de
fragmentare, orientare, tipuri genetice de relief.
1. Munţii Alpi – Munţii Scandinaviei;
2. Munţii Alpi – Munţii Ural;
3. Munţii Alpi – Munţii Carpaţi;
18
4. Munţii Pirinei – Munţii Balcani;
5. Munţii Carpaţi – Masivul Central Francez;
6. Munţii Carpaţi – Munţii Ural.
VIII. Situaţii – problemă:
1. Râurile care se varsă în Marea Nordului prezintă la vărsare estuare, în timp ce râurile care
se varsă în Marea Baltică formează la vărsare lagune. Explicaţi această deosebire.
19
2. Atât Munţii Scandinaviei cât şi Munţii Dinarici sunt orientaţi paralel cu linia de ţărm, însă
tipurile de ţărm rezultate sunt diferite. Numiţi tipurile de ţărm şi explicaţi formarea lor.
IX. Exerciţii de argumentare:
1. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Munţii Ural au o importanţă geografică

deosebită”.
2. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Podişul Finlandei a fost acoperit în

perioada Cuaternarului de glaciaţiunea de calotă”.
20
Tema 3: Relieful României.
1. Treptele de relief ale României
2. Vechimea reliefului României
3. Tipuri genetice de relief
4. Unităţile majore de relief ale României
I. În fig. 6 sunt marcate principalele unităţi şi subunităţi ale României. Identificaţi-le şi

coloraţi-le, astfel:
21
- munţii cu culoarea cafeniu; - subcarpaţii cu culoarea maro închis;
- dealurile şi podişurile cu galben; - câmpiile cu verde.
Fig. 6. Principalele unităţi şi subunităţi de relief ale României
II. Identificaţi pe harta României, de la fig.1, unităţile şi subunităţile de relief numerotate

cu numere de la 1 la 33 şi treceţi-le în tabelul de mai jos:
Tabelul 7. Principalele unităţi şi subunităţi de relief ale României

Nr. Nr. Nr.
Unităţi şi subunităţi Unităţi şi subunităţi Unităţi şi subunităţi
de pe de pe de pe
de relief de relief de relief
hartă hartă hartă
1 12 23
2 13 24
3 14 25
4 15 26
5 16 27
6 17 28
7 18 29
8 19 30
9 20 31
10 21 32
11 22 33
III. Completaţi cu informaţiile necesare, după modelul dat, tabelul de mai jos:
22
Tabelul 8. Principalele caracteristici ale reliefului României
Altitudinea Caracteristici majore ale
Unitatea de relief Subdiviziuni
maximă/medie reliefului
2303 m 1 şi 2: paralelismul culmilor şi
1.Carpaţii Maramureşului
rocilor (vulcanice, cristaline, fliş),
şi Bucovinei
relief glaciar, fragmentare;
1. Carpaţii Orientali 2. Carpaţii Moldo –
2100 m
Transilvani
3: fragmentare, predominarea
3. Carpaţii de Curbură
1954 m flişului.
1. Grupa Bucegi
2. Grupa Făgăraş
2. Carpaţii Meridionali 3. Grupa Parâng
4. Grupa Retezat -
Godeanu
1. Munţii Banatului
3. Carpaţii Occidentali 2. Munţii Poiana Ruscă
3. Munţii Apuseni
1. Podişul Someşan
4. Depresiunea colinară a
2. Câmpia Transilvaniei
Transilvaniei
3. Podişul Târnavelor
1. Subcarpaţii Moldovei
5. Subcarpaţii 2. Subcarpaţii de Curbură
3. Subcarpaţii Getici
1. Dealurile Silvaniei
6. Dealurile de Vest 2. Dealurile Crişurilor
3. Dealurile Banatului
1. Podişul Sucevei
2. Câmpia Moldovei
7. Podişul Moldovei
3. Podişul Bârladului
1. Masivul Dobrogei de
Nord
8. Podişul Dobrogei
2. Podişul Dobrogei de
Sud
Podişurile: Strehaiei,
Olteţului, Cotmeana,
9. Podişul Getic Cândeşti;
Dealurile: Jiului şi
Argeşului
10. Podişul Mehedinţi
1. Câmpia Someşului
11. Câmpia de Vest 2. Câmpia Crişurilor
3. Câmpia Banatului
1. Câmpia Olteniei
12. Câmpia Română 2. Sectorul Olt – Argeş
3. Bărăganul
1. Grinduri continentale
13. Delta Dunării 2. Grinduri maritime
3. Grinduri fluviale
14. Lunca Dunării
IV. De reţinut! Superlativele unităţilor şi subunităţilor de relief ale României
23
1. În Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se înregistrează cea mai mare lăţime a Carpaţilor
româneşti (140 – 160 km) şi cea mai mare altitudine a Carpaţilor Orientali, în vârful Pietrosul
Rodnei, 2 303 m alt.
2. Carpaţii Moldo - Transilvani au cele mai multe sectoare de defileu, atât în şisturi cristaline
cât şi în roci vulcanice.
3. Carpaţii Curburii găzduiesc cea mai extinsă depresiune tectono - erozivă şi de baraj
vulcanic din Carpaţi, Depresiunea Braşov.
4. Carpaţii Meridionali au cea mare extensiune a reliefului glaciar din lanţul carpatic.
5. Grupa Făgăraş din Carpaţii Meridionali reprezintă cel mai îngust sector carpatic şi cel mai
înalt din Carpaţii româneşti (2 544 m alt. în vârful Moldoveanu).
6. Carpaţii Occidentali reprezintă cel mai scund şi mai fragmentat sector carpatic.
7. Munţii Apuseni au cea mai mare extensiune a reliefului carstic din Carpaţi.
8. Depresiunea colinară a Transilvaniei este cea mai vastă arie depresionară intramontană
din Europa.
9. Subcarpaţii Moldovei sunt cel mai simplu sector subcarpatic, aliniind un singur şir de
depresiuni largi delimitate de un singur şir de dealuri cu structură de anticlinale largi.
10. Subcarpaţii de Curbură reprezintă cel mai complex sector subcarpatic datorită
extensiunii mari în lăţime, a altitudinii medii cea mai ridicată dintre toţi subcarpaţii, a structurii
puternic cutate şi a pintenilor montani care pătrund pieziş în domeniul subcarpatic.
11. Subcarpaţii Getici înregistrează cea mare altitudine din Subcarpaţi – 1218 m alt. în
vârful Chiciora.
12. Dealurile de Vest reprezintă cel mai scund şi mai discontinuu sector deluros din
România.
13. Podişul Moldovei are drept suport o parte a celui mai vechi uscat european – Platforma
Est Europeană – evidenţiind în acelaşi timp şi cel mai tipic relief monoclinal din România şi fiind
cel mai extins dintre podişurile româneşti.
14. Podişul Dobrogei este cel mai complex dintre podişurile româneşti, ca urmare a
resturilor de munţi vechi (caledonici şi hercinici) cu cele mai vechi roci la zi (şisturile verzi din
Casimcea) pe care îi găzduieşte cât şi a complexităţii reliefului său: vulcanic, de eroziune, carstic.
15. Podişul Getic este cel mai simplu ca relief şi ca structură.
16. Podişul Mehedinţi are cea mai mică suprafaţă, evidenţiind toată gama reliefului carstic.
17. Câmpia de Vest are cel mai faliat fundament dintre unităţile de relief româneşti.
18. Câmpia Română este cea mai extinsă unitate de relief din România.
19. În Câmpul Hagienilor din Câmpia Română loessul atinge grosimea maximă (peste 40m).
20. Delta Dunării este cea mai tânără dintre câmpiile României, ea începând a se forma
acum circa 10 000 de ani continuându-şi formarea şi în prezent.
V. Completaţi cu informaţiile corecte următoarele afirmaţii:
1. Grupa Nordică şi centrală a Carpaţilor Orientali se caracterizează prin paralelismul culmilor şi

paralelismul alcătuirii …… .
2. Puternica fragmentare a Carpaţilor Orientali este datorată numeroaselor …… .
3. În Carpaţii de Curbură, ca alcătuire litologică, predominant devine ……. .
4. Carpaţii Meridionali sunt alcătuiţi predominant din rocile numite …… .
5. Frecvenţa redusă a depresiunilor din cadrul Carpaţilor Meridionali se reflectă în una din
caracteristicile principale ale reliefului lor, numită …… .
6. Discontinuitatea între principalele grupe de munţi este o caracteristică a unităţii de relief numită
Carpaţii …… .
7. Depresiunile – golf sunt întâlnite pe rama vestică a munţilor numiţi …… .
8. Mozaicul petrografic este o caracteristică a munţilor numiţi …… .
9. Relieful de domuri este întâlnit în subunitatea de relief numită …… .
10. Cutele diapire au o frecvenţă mare pe marginile podişului numit …… .
24
11. Relieful cu dealuri de anticlinal şi depresiuni şi văi de sinclinal este specific unităţii de relief
numite …… .
12. Un singur şir de depresiuni largi, închise de un singur şir de dealuri este caracteristic subunităţii
de relief a subcarpaţilor numiţi ……
13. Extensiunea cea mai mare a Subcarpaţilor este întâlnită în subunitatea numită Subcarpaţii …… .
14. Măgura Chiciora (1218 m) şi Măgura Măţău (1018m) reprezintă cele mai mari altitudini
întâlnite în unitatea de relief numită …… .
15. Altitudinea medie de 300 m reprezintă o caracteristică a reliefului dealurilor numite …… .
16. Măgurile de roci dure din substratul cristalin, carpatic răsar dintre sedimentele dealurilor numite
…… .
17. Cuestele şi platourile structurale sunt un relief specific podişului numit …… .
18. Resturile munţilor hercinici şi caledonici sunt întâlnite în subunitatea de relief numită …… .
15. Structural, Podişul Dobrogei de Sud reprezintă o veche unitate numită …… .
16. Spaţiile interfluviale extinse, relativ netede, cu o înclinare de la nord la sud sunt caracteristica
principală a reliefului podişului numit …… .
17. Endocarstul şi exocarstul sunt o caracteristică a reliefului podişului numit …… .
18. Structural, Podişul Mehedinţi este o unitate numită …… .
19. Câmpiile joase, subsidente (80 -90 m alt.) şi cele înalte acoperite cu loess (100 – 140 m) sunt
întâlnite în câmpia numită …… .
20. Relieful de dune se întâlneşte în sudul câmpiei numite …… .
21. Câmpia Piteştilor (300 m alt.) este localizată în sectorul Olt - …… al Câmpiei Române.
22. Relieful de crov, format pe loess, are cea mai mare dezvoltare în sectorul Câmpiei Române
numit Câmpia …… .
23. Câmpiile de terase sunt întâlnite în sectorul Câmpiei Române numit Câmpia …… .
25. Cele mai mici altitudini ale Câmpiei Române sunt întâlnite în câmpiile de tip …… .
26. Uscaturile Deltei Dunării sunt reprezentate de …… .
VI. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Altitudinea maximă a Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei se înregistrează în:

a. Ciucaş b. Negoiu c. Pietrosul Rodnei d. Pietrosul Călimanilor
2. Depresiunile Giurgeu şi Ciuc sunt localizate în:

a. Bucegi b. Carpaţii Curburii
c. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei d. Carpaţii Moldo – Transilvani
3. Cea mai extinsă depresiune intramontană este depresiunea:

a. Braşov b. Ciucului c. Maramureşului d. Petroşani
4. Singurul râu care traversează Carpaţii Meridionali este:

a. Ialomiţa b. Jiul c. Mureşul d. Oltul
5. Între grupa Retezat - Godeanu şi grupa Parâng se află depresiunea:

a. Braşov b. Ciucului c. Giurgeu d. Petroşani
6. Roca predominantă a Munţilor Banatului o constituie:

a. calcarul b. granitul c. gresia d. şisturile cristaline
7. Principala caracteristică a reliefului Munţilor Poiana Ruscă se referă la:

a. altitudini mari b. fragmentare c. masivitate d. relieful glaciar
8. O caracteristică a reliefului Munţilor Apuseni este şi:

a. altitudini mari b. masivitate c. mozaic petrografic d. relieful glaciar
25
9. O trăsătură comună a reliefului grupelor nordică şi centrală a Carpaţilor Orientali se referă la:
a. altitudini peste 2500 m b. masivitate accentuată
c. paralelismul alcătuirii petrografice d. predominarea reliefului glaciar
10. Relieful de domuri este caracteristic câmpiei numite:

a. Bărăgan b. Moldovei c. Olteniei d. Transilvaniei
11. Cutele diapire cu sâmburi de sare sunt caracteristice:

a. Dealurilor de Vest b. Podişului Dobrogei c. Podişului Moldovei d. Subcarpaţilor
12. Măgurile de roci dure din fundamentul carpatic ies la suprafaţă în cadrul:
13. Cuestele şi platourile structurale sunt caracteristice:

14. Spaţiile interfluviale extinse relativ netede denumite platforme sunt subdiviziunile:
a. Dealurilor de Vest b. Podişului Dobrogei c. Podişului Getic d. Subcarpaţilor
15. Şisturile verzi sunt caracteristice:

a. Dealurilor de Vest b. Podişului Casimcei c. Podişului Getic d. Subcarpaţilor
16. Relieful de dune este specific:

a. Câmpiei Carei b. Câmpiei dintre Olt şi Argeş
c. Câmpiei Moldovei d. Câmpiei Transilvaniei
17. Câmpia Siretului Inferior este o subdiviziune a:

a. Câmpiei Bărăgan b. Câmpiei dintre Olt şi Argeş
c. Câmpiei Moldovei d. Câmpiei Transilvaniei
18. Uscaturile Deltei Dunării sunt reprezentate de:

a. grinduri b. lagune c. limanuri d. ostroave
VII. Comparaţi următoarele unităţi şi subunităţi majore de relief ale României, găsind 1 - 3
asemănări şi 1 - 3 deosebiri.
(Asemănările şi deosebirile se pot referi la: modul de formare, altitudini, gradul de fragmentare,
orientare, tipuri genetice de relief.)
1.Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei – Carpaţii de Curbură;
26
2. Grupa Făgăraş – Munţii Apuseni;
3. Munţii Banatului – Carpaţii Moldo -Transilvani;
4. Munţii Poiana Ruscă – Grupa Parâng;
5. Subcarpaţii – Dealurile de Vest;
6. Podişul Moldovei – Podişul Dobrogei;
27
7. Câmpia Transilvaniei – Câmpia Banatului;
VIII. Situaţii – problemă:

1. În Carpaţii şi Subcarpaţii de Curbură, procesele de şiroire, torenţialitatea şi alunecările de teren
au o frecvenţă mai ridicată decât în orice altă arie montană sau colinară. Care este explicaţia ?
2. În Câmpia Bărăganului, o largă răspândire o au formele de relief rezultate în urma proceselor de

tasare şi sufoziune. Cum se explică acest lucru ?
IX. Exerciţii de explicare:

1. Explicaţi de ce Podişul Mehedinţi este unicat printre celelalte podişuri ale României.
2. Explicaţi în ce constă complexitatea Podişului Dobrogei.
3. Explicaţi formarea deltei, a lagunelor şi limanurilor maritime în lungul litoralului românesc.
28
X. Exerciţii de argumentare:
1. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Munţii Apuseni găzduiesc cel mai extins relief
carstic al României”.
2. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „În Carpaţii Meridionali, se întâlneşte cel mai
extins relief glaciar din România”.
3. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Carpaţii Meridionali reprezintă cel mai înalt şi
mai masiv sector carpatic românesc”.
4. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Munţii Apuseni se caracterizează printr-o mare
varietate a reliefului.”
29
Tema 4: Clima Europei.
1. Factorii care influenţează clima Europei
2. Elementele climatice
3. Regionarea climatică a Europei
30
I. Completaţi cu informaţiile necesare schema de mai jos referitoare la factorii care
influenţează clima Europei:
latitudinal (cum?):
1. radiaţia globală variază:
cu altitudinea reliefului(cum?):
2. factorii fizico-geografici:
a. larga deschidere la: Oc. Atlantic influenţează clima Europei prin:
M. Mediterană influenţează clima Europei prin:
b. extensiunea mare a uscatului continental în est influenţează clima Europei prin:
c. relieful variat al Europei influenţează clima acestuia prin:

variaţia altitudinii (cum?):
orientarea catenelor montane (cum?):
3. factorii dinamici:
a. circulaţia generală a atmosferei influenţează clima Europei prin:
b. ciclonul islandez influenţează clima Europei prin:
c. ciclonul mediteranean influenţează clima Europei prin:
d. anticiclonul Azorelor influenţează clima Europei prin:
e. anticiclonul siberian influenţează clima Europei prin:
f. Curentul Golfului influenţează clima Europei prin:
4. factorii antropici influenţează clima Europei prin:
II. Analizaţi harta climatică a Europei, prezentată pe verso în fig. 1 şi precizaţi:
1. Statele care se înscriu în totalitate în aria de influenţă a climatului temperat-oceanic.
2. Statele care se înscriu în totalitate în aria de influenţă a climatului mediteranean
3. Statele cu climă predominant alpină.
4. Statele cu climat exclusiv continental rece.
5. Statele în care se resimte influenţa a două tipuri de climat continental.
31
Fig. 7. Harta climatică a Europei
III. Completaţi tabelul de mai jos cu datele care lipsesc.
Tabelul 9. Tipurile de climă din Europa şi caracteristicile lor

Tip de climă Tm (ºC) Tv (ºC) Ti (ºC) Pp (mm) Regiuni
Clima temperat-oceanică 5 - 15 10 - 15 4 -8 1000-2000
Clima de tranziţie 10 - 15 15 -20 0-5 500-1000 Europa Centrală
Clima temperat-
5 - 10 20 - 25 -5 ► - 0 500 800
continentală
Clima continental aridă Europa Ponto

10 - 15 20 - 25 -5 ►-10 Sub 500
(de stepă) -Caspică
Climat continental rece 5 5 -9 -5 ►-10 500-1000 Europa Nordică
Clima mediteraneană
Climat subpolar
32
IV. Completaţi tabelul de mai jos cu datele care lipsesc:
Tabelul 10. Regimul eolian al Europei

Vântul Regiunea unde acţionează Caracteristici
1. Vânturile de vest
2. Crivăţul
3. Austrul
4. Mistralul
5. Bora
6. Foehnul
7. Brizele marine
V. Comparaţi din punct de vedere climatic următoarele state:

Asemănările şi deosebirile de climă se pot referi la: tipul de climă, temperaturile medii
anuale, temperaturile medii ale verii sau iernii, cantitatea medie de precipitaţii, vânturi
caracteristice, amplitudini termice.
1. Italia cu Finlanda;
2. Marea Britanie cu Federaţia Rusă;
3. Olanda cu Letonia;
33
4. Grecia cu Belgia;
5. Elveţia cu Estonia;
6. România cu Irlanda.
VI. Precizaţi pe teritoriul căror state acţionează următoarele vânturi: crivăţul, vântul
bora, mistralul, austrul, siroco, föehnul.
34
VII. Analizaţi diagramele climatice redate în fig. 8 – 15 şi precizaţi pentru fiecare dintre
ele următoarele informaţii:
1. Valoarea temperaturii maxime precum şi luna în care se înregistrează;

2. Valoarea temperaturii minime precum şi luna în care se înregistrează;
3. Valoarea amplitudinii termice anuale;
4. Valoarea cantităţii maxime a precipitaţiilor precum şi luna în care se înregistrează;
5. Valoarea cantităţii minime a precipitaţiilor precum şi luna în care se înregistrează;
6. O cauză a modificării temperaturilor medii lunare;
7. O cauză a cantităţii mai mari a precipitaţiilor în perioada din an în care se înregistrează;
8. O cauză a cantităţii mai mici a precipitaţiilor în perioada din an în care se înregistrează;
9. Precizaţi tipul de climă pe care îl reprezintă fiecare diagramă climatică.
Fig. 8. Diagramă climatică Dublin Fig. 9. Diagramă climatică Bucureşti
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
35
1. 1.
Fig. 10. Diagramă climatică RostocK Fig. 11. Diagramă climatică Sankt Petrsburg
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
Fig. 12. Diagramă climatică Minsk Fig. 13. Diagramă climatică Letonia
1. 1.
36
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
Fig. 14. Diagramă climatică Finlanda Fig. 15. Diagramă climatică Malta
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
9. 9.
VIII. Situaţie-problemă:
1. Izoterma de 0˚C este caracteristică Europei la latitudinea de 71˚, în timp ce în America de

Nord această temperatură se înregistrează la 48˚ latitudine nordică. Explicaţi acest lucru.
37
2. La 65˚ latitudine nordică, Groenlanda este acoperită de gheţari, în timp ce, la aceeaşi
latitudine, în Norvegia, creşte cireşul. Explicaţi acest fapt.
3. Insulele Shetland sunt la aceeaşi latitudine cu Iakuţia (Federaţia Rusă), însă temperatura
medie a lunii ianuarie are valori între 0˚ şi 5˚C faţă de -15˚C în Iakuţia. Explicaţi aceste contraste.
4. Explicaţi de ce izoterma de 0˚C a lunii ianuarie se apropie de Capul Nord şi coboară spre
Europa de Sud - est, până la Munţii Caucaz.
Tema 5: Clima României

38
1. Factorii genetici ai climei României
2. Elementele climatice
3. Regionarea climatică a României
39
I. Completaţi cu informaţiile necesare schema de mai jos referitoare la factorii genetici ai
climei României:
latitudinal (cum?):
1. factorii radiativi: radiaţia globală variază
altitudinal (cum?):
2. factorii dinamici:
a. circulaţia vestică influenţează clima României prin:
b. circulaţia polară influenţează clima României prin :
c. circulaţia tropicală influenţează clima României prin:
d. circulaţia de blocare influenţează clima României prin:
3. factorii fizico-geografici:
altitudine (cum?):
a. relieful influenţează clima României prin:
poziţia şi arcuirea Carpaţilor (cum?):
b. Marea Neagră influenţează clima Europei prin:
c. Lunca Dunării influenţează clima României prin :
II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile care lipsesc referitoare la caracteristicile
elementelor climatice corespunzătoare fiecărui etaj climatic specific României:
Tabelul 11. Etajele climatice ale României

Etajul climatic Temperatura Precipitaţiile Vânturile
1. de litoral
2. de câmpie
3. de dealuri şi
podişuri
4.de munte
40
III. Analizaţi harta provinciilor climatice din România redată în fig. 16 şi completaţi
tabelul de mai jos cu informaţiile necesare:
Tabelul 12. Provinciile climatice din România

Influenţa climatică Unităţi şi subunităţi de relief Caracteristici climatice
din România
1.
2.
3.
4.
1. influenţă oceanică 5.
6.
7.
1.
2.
3.
4.
2. influenţă submediteraneană 5
6.
7.
1.
2.
3.
4.
3. de tranziţie 5.
6.
7.
1.
2.
3.
4.
4. continentală (de ariditate) 5.
6.
7.
8.
1.
2.
3.
5. scandinavo-baltică
4.
1.
2.
6. pontică
41
Fig. 16. Harta provinciilor climatice din România
IV. Comparaţi din punct de vedere climatic următoarele unităţi şi subunităţi de relief:
(Asemănările şi deosebirile se pot referi la: regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor,
vânturi caracteristice, influenţe climatice, etaj climatic.)
1. Grupa Parâng cu Munţii Banatului;
2. Munţii Apuseni cu Subcarpaţii de Curbură;
42
2. Munţii Apuseni cu Podişul Moldovei;
3. Podişul Transilvaniei cu Câmpia Română;
4. Câmpia Moldovei cu Podişul Getic;
43
5. Câmpia Bărăganului cu Câmpia Transilvaniei.
V. Situaţie-problemă:
1. Munţii Carpaţi sunt o barieră oroclimatică. Argumentaţi această afirmaţie.
2. Vânturilor de tip föehn sunt caracteristice îndeosebi zonelor subcarpatice din România. Găsiţi
două argumente în sprijinul acestei afirmaţii.
44
Test de evaluare secvenţială
(Relieful Europei şi al României şi clima Europei şi a României)
Pe harta Europei (fig. 1) sunt marcate cu litere unităţi de relief, iar cu numere state europene. Pe
harta României (fig..2) sunt marcate cu numere unităţi şi subunităţi de relief.
Fig. 17. State şi unităţi de relief din Europa
Fig. 18. Subunităţi de relief din România

45
I. (20 puncte) Analizaţi cele două hărţi şi completaţi corect afirmaţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief marcată, pe harta Europei, cu litera D este localizată în peninsula denumită … .
2. Unitatea de relief marcată, pe harta Europei, cu litera B sunt înălţaţi în orogeneza … .
3. Unitatea de relief marcată, pe harta Europei, cu litera E se numeşte … .
4. Cea mai mare parte a teritoriului statului marcat, pe harta Europei, cu numărul 1 este reprezentat
de podişul numit … .
5. Clima statului marcat, pe harta Europei, cu numărul 4 este de tip … .
6. Vânturile care acţionează pe teritoriul statului marcat, pe harta Europei, cu numărul 2 sunt numite
….
7. Subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 3 se numeşte … .
8. Subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 6 se numeşte … .
9. Influenţa climatică resimţită în subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 4
este cea … .
10. Etajul climatic caracteristic subunităţii de relief marcată, pe harta României, cu numărul 1 este
cel … .
II. (20 puncte) Analizaţi cele două hărţi şi alegeţi litera corespunzătoare răspunsului
corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief localizată între Franţa şi Spania este cea marcată, pe harta Europei, cu litera:
a. A b. B c. C d. E
2. Unitatea de relief marcată, pe harta Europei, cu litera C se numeşte:

a. Munţii Apenini b. Munţii Penini c. Minţii Pindului d. Munţii Pirinei
3. Unitatea de relief marcată, pe harta Europei, cu litera F este de vârstă:

a. baikaliană b. caledonică c. hercinică d. neogenă
4. Statul marcat, pe harta Europei, cu numărul 3 are un relief predominant de:

a. câmpie b. deal c. podiş d. munte
5. Influenţa climatică resimţită în statul marcat, pe harta Europei, cu numărul 5 este cea:
a. continentală b. de tranziţie c. oceanică d. temperat rece
6. Vânturile predominante în statul marcat, pe harta Europei, cu numărul 6 sunt cele:

a. brizele b. de vest c. polare d. tropicale
7. Climatul specific subunităţii de relief marcată, pe harta României, cu numărul 3 este cel de:
8. Subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 5 are o structură:

a. cutată b. faliată c. monoclinală d. orizontală
9. Subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 6 este o subdiviziune de:

10. Influenţa climatică resimţită în subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu numărul 5:
a. continentală b. oceanică c. scandinavo-baltică d. submediteraneană
46
III. ( 24 puncte) Precizaţi:
1. o asemănare şi două deosebiri între relieful unităţii marcate pe harta Europei cu litera A şi
relieful unităţii marcate cu litera B; (6 p)
2. trei deosebiri de relief între subunităţile marcate pe harta României cu numărul 3 şi respectiv
numărul 2; (6 p)
3. trei deosebiri între clima statului marcat, pe harta Europei, cu numărul 2 şi clima statului marcat
cu numărul 4; (6p)
4. o asemănare şi două deosebiri climatice între subunităţile marcate, pe harta României cu

numerele 5 şi 6. (6 p)
Nota 1: Asemănările şi deosebirile de relief se pot referi la: modul de formare, altitudini,
orientare, alcătuire petrografică, gradul de fragmentare sau tipuri genetice de relief.
47
Nota 2: Asemănările şi deosebirile de climă se pot referi la: etajul climatic, influenţa climatică,
regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor, vânturi.
IV (16 puncte). Analizaţi diagrama climatică alăturată şi precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii precum

şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii precum

şi luna în care se înregistrează;
3. valoarea maximă a cantităţii de

precipitaţii precum şi luna în care se
înregistrează;
4. valoarea minimă a cantităţii de

precipitaţii precum şi luna în care se
înregistrează;
5. amplitudinea termică;
6. o cauză a cantităţii mai reduse a

precipitaţiilor în perioada iulie - august;
7. o cauză a modificării valorilor medii Fig. 19. Diagramă climatică

lunare ale temperaturii aerului;
8. tipul de climă căreia îi este caracteristică această diagramă climatică.
V. (10 puncte) Găsiţi două argumente pentru următoarele afirmaţii:
1. Carpaţii sunt o barieră atât pentru circulaţia maselor de aer vestice, cât şi pentru cele estice.
2. Râurile care se varsă în Marea Nordului prezintă la vărsare estuare, iar cele care se varsă în
Marea Baltică prezintă lagune.
48
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Total 100 de puncte
Tema 6: Hidrografia Europei
1. Factorii care influenţează hidrografia Europei
2. Reţeaua hidrografică şi regimul hidrologic al fluviilor Europei
3. Lacurile Europei
49
I. Completaţi cu informaţiile necesare afirmaţiile referitoare la factorii care influenţează
hidrografia Europei:
1. Relieful
a. Dispunerea reliefului înalt relativ în partea centrală a Europei imprimă râurilor o direcţie de
scurgere de tip …… .
b. Densitatea mai ridicată a reţelei hidrografice este observată în treapta de relief numită …… .
c. Debitele ridicate, pentru râurile scurte, sunt înregistrate în treapta de relief numită …… .
d. Debitele mici, pentru râurile scurte, sunt înregistrate în treapta de relief numită …… .
e. Pantele mari determină debite (ce fel?) …… .
2. Suprafaţa bazinului hidrografic

a. Suprafaţa mare a bazinului hidrografic determină lungimi (ce fel?) …… ale râurilor.
b. Suprafaţa mare a bazinului hidrografic determină debite (ce fel?) …… ale râurilor.
3. Clima
a. Climatele umede (oceanic) determină debite (ce fel?) …… şi relativ constante ale râurilor.
b. Climatele uscate (mediteranean, continental) determină debite (ce fel?) …… ale râurilor.
4. Zona de vărsare
a. Majoritatea fluviilor şi râurilor Europei se varsă în mările şi oceanele mărginaşe, având o
scurgere de tip …… .
b. Volga se varsă în bazinul endoreic al mării numite …… .
50
Fig. 20. Reţeaua hidrografică a Europei şi tipurile de regim hidrologic ale fluviilor
II. Analizaţi harta redată în fig. 20 şi identificaţi principalele fluvii ale Europei.
Completaţi apoi cu informaţiile necesare tabelul de mai jos:
Tabelul 13. Fluviile Europei în funcţie de regimul hidrologic

Nr. Fluviile
Tipul de regim hidrologic Caracteristici
crt. caracteristice
Înregistrează mai multe debite
1. Regim complex maxime şi minime în decurs de un
an.
Înregistrează debite bogate tot

2. Regimul nordic
anul.
Înregistrează debite mari tot anul,

3. Regimul atlantic relativ uniforme, dar ceva mai
ridicate iarna.
Evidenţiază fluvii lungi, cu debite
4. Regimul central-european
mari primăvara şi vara.
Evidenţiază fluvii lungi, cu debit
5. Regimul est-european oscilant: maximul primăvara şi
foarte mic vara şi iarna.
Evidenţiază râuri scurte, cu debite
6. Regimul mediteranean
mari iarna şi debite mici vara.
III. Analizaţi următoarele grafice referitoare la debitele medii lunare ale unor fluvii şi
râuri europene în decurs de un an şi precizaţi pentru fiecare dintre ele:
1. valoarea debitului maxim precum şi luna în care se înregistrează;

2. valoarea debitului minim precum şi luna în care se înregistrează;
3. o cauză a producerii debitului maxim;
4. o cauză a producerii debitului minim;
5. tipul de regim hidrologic.
1.
2.
3.
4.
5.
Fig. 21. Diagramă hidrologică - Elba

51
1.
2.
3.
4.
5.
Fig. 22. Diagramă hidrologică - Siret
1.
2.
3.
4.
5.
Fig. 23. Diagramă hidrologică - Rhone
1.
2.
3.
4.
5.
Fig. 24. Diagramă hidrologică - Ebro

52
IV. Completaţi cu informaţiile corecte, referitoare la tipurile de lacuri întâlnite pe
teritoriul continentului european, tabelul de mai jos:
Tabelul 14. Tipurile de lacuri din Europa

Nr.
Tipul de lac Statul Exemple
crt.
Suedia: Vanern, Vatern, Malaren;
Lacuri ale glaciaţiunii de
1. Finlanda: Saimaa;
calotă
Rusia:
Elveţia – Franţa:
2. Lacuri glaciare montane Germania – Elveţia:
Italia:
Ungaria:
3. Lacuri tectonice
Albania:
Franţa:
4. Lacuri vulcanice Germania:
România:
Polonia-Rusia-Lituania: Marea numită….
5. Limanuri şi lagune Germania: Marea numită….
România: Marea numită….
Rusia pe Volga:
6. Lacuri de acumulare
pe Don:
V. Situaţii – problemă:
1. Weserul şi Elba prezintă la vărsare estuare, în timp ce Oderul şi Vistula prezintă la vărsare deltă şi
lagune. Explicaţi acest lucru.
2. Volga are amenajate in lungul cursului ei numeroase lacuri de baraj de mari dimensiuni. Explicaţi
acest lucru.
53
Tema 7: Hidrografia României
1. Caracteristicile principale ale hidrografiei României
2. Regimul scurgerii şi grupele de râuri ale României
3. Lacurile României
54
I. Analizaţi harta reţelei hidrografice a României redată în fig.25 şi completaţi corect
următoarele afirmaţii referitoare la caracteristicile ei generale:
1. 70 % dintre râurile României îşi au izvoarele în unitatea de relief numită …… .

2. Reţeaua hidrografică a României este colectată de Dunăre în proporţie de …… .
3. Lungimea reţelei hidrografice din România măsoară …… km.
4. Densitatea medie a reţelei hidrografice româneşti este de …… .
5. Densitatea medie a reţelei hidrografice româneşti în câmpie este de …… .
6. Densitatea medie a reţelei hidrografice româneşti în treapta montană este de …… .
7. Densitatea medie a reţelei hidrografice româneşti descreşte în funcţie de treptele de …… .
8. La exteriorul Carpaţilor, reţeaua hidrografică are un sens radiar – (ce fel?) …… .
9. În interiorul Carpaţilor, reţeaua hidrografică are un sens radiar – (ce fel?) …… .
10. Subunitatea de relief fără scurgere de suprafaţă, datorită netezimii reliefului, este câmpia numită
…… .
55
Fig. 25. Reţeaua hidrografică a României
II. Identificaţi pe harta redată în fig. 26 râurile marcate cu numere şi completaţi tabelul
de mai jos cu informaţiile corespunzătoare:
Fig. 26. Râurile României
Tabelul 1. Râurile României în funcţie de direcţia lor de scurgere

Grupa de râuri Râurile componente Grupa de râuri Râurile componente
I. Grupa de NV 1. 20.
Colector : 2. 21.
3. 22.
4. 23.
II. Grupa de V 5. 24.
Colector: 6. 25.
7. 26.
8. V. Grupa de E 27.
9. Colector: 28.
10. 29.
11. 30.
III. Grupa de SV 12. 31.
Colector 13. 32.
14. 33.
15. 34.
IV. Grupa de S 16. 35.
Colector: 17. VI. Grupa de SE 36.
18. Colector: 37.
56
19. 38.
III. Completaţi afirmaţiile de mai jos cu informaţiile corecte referitoare la regimul
scurgerii râurilor din România:
1. Scurgerea maximă (35 – 40 %) a râurilor din România are loc în anotimpul numit …… .
2. Scurgerea medie (10 şi 15 – 35 %) a râurilor din România are loc în anotimpurile numite
……….. şi respectiv …… .
3. Scurgerea minimă (8 – 20 %) a râurilor din România are loc în anotimpul numit …… .
IV. Referitor la variaţiile de debit ale râurilor în decurs de un an precizaţi:

1. o cauză a producerii debitelor maxime:
2. o cauză a producerii debitelor minime:
V. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare referitoare la lacurile României:
Tabelul 16. Lacurile României în funcţie de localizarea geografică

Localizarea Tipul de lac Exemple Localizarea Tipul de lac Exemple
geografică geografică
Litoral 1. lagune: 3. iazuri şi C. Jijiei:
heleşteie:
2. limanuri: C. Transilvaniei:
Delta lacuri de deltă: Munte 1. lacuri

Dunării glaciare:
Lunca limanuri: 2. lacuri de

Dunării crater
vulcanic:
Câmpie 1. limanuri Baz. Ialomiţei: 3. lacuri de
fluviatile: baraj
Baz. Buzăului: natural:
4. lacuri
2. lacuri carstice:
sărate: 5. lacuri
sărate:
Deal/Podiş 1. lacuri Subcarpaţi:
sărate: 6. lacuri
artificiale:
D.
Transilvaniei:
57
2. lacuri
carstice:
VI. Situaţie – problemă:
1. Siretul are debitul cel mai ridicat dintre toate râurile României (220 mc/s). Precizaţi cauzele.
2. Prutul, în ciuda lungimii cursului său mare (700 km, al treilea după Mureş şi Olt ca lungime) are
un debit de doar 90 mc/s, la jumătate faţă de debitele Mureşului şi Oltului. Explicaţi fenomenul.
3. Someşul şi Ialomiţa au lungimea cursului lor destul de apropiată, de 390 şi respectiv 400 km, dar
Someşul are în cursul inferior un debit de 120 mc/s, în timp ce Ialomiţa unul de doar 45 mc/s.
Explicaţi contrastul dintre valori.
4. Explicaţi de ce râurile dobrogene sunt puţine, scurte şi cu debite mici.
58
Tema 8: Dunărea şi Marea Neagră
Fig. 27. Bazinul hidrografic al Dunării
I. Analizaţi harta redată în fig. 27 şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare
referitoare la caracteristicile geografice principale ale fluviului Dunărea:
Tabelul 17. Principalele caracteristici ale fluviului Dunărea

Izvoare: (sectorul Afluenţi:
panonic)
Lungime: Debitul (Baziaş):

Suprafaţa bazinului hidrografic: III. Limite/lungime:
Ponderea din suprafaţa Europei: Cursul
inferior
Legată prin canale cu: 1.Defileul Dunării
(sectorul
Limite/lungime:
pontic)
Limite/lungime: 2. Subsectorul luncii
Limite/lungime:
Lunca:
I. Cursul
superior Afluenţi: 3.Subsectorul bălţilor
(sectorul Limite/lungime
alpin) Lunca: Pescaj:
Navigabil (de unde?):
Debitul (Passau):
II. Limite/lungime: 4. Dunărea maritimă
Cursul Debit: Pescaj:
mijlociu
59
II. Analizaţi harta Mării Negre redată în fig. 2 şi completaţi tabelul de mai jos cu
informaţiile corespunzătoare:
Tabelul 18. Principalele caracteristici geografice ale Mării Negre

Suprafaţa: (+ 38 000 km² – M. Caracteristicile mişcărilor apelor:
Azov) - maree:
Formare: - valuri:
Caracteristicile reliefului: - curentul circular de suprafaţă:

- platforma continentală:
- povârniş: - curenţii de compensaţie:
- fund:
- peninsule:
- strâmtori:
Bilanţul hidrologic este influenţat de: Valoarea temperaturii:

- raportul pp – evaporaţie: - la suprafaţă:
- aportul fluviilor:
Valoarea salinităţii: - în anii geroşi: pod de gheaţă de la Odessa până
0 – 200 m adâncime: la ţărmul bulgăresc pe o distanţă de 15 km
peste 200 m adâncime: depărtare faţă de ţărm.
Fig. 28. Bazinul Mării Negre
III. Precizaţi factorii care determină şi menţin cele două straturi de apă cu salinitate
diferită existente în Marea Neagră.
60
Tema 9: Învelişul biopedogeografic al Europei
1. Factorii care influenţează vegetaţia Europei
2. Caracteristicile zonelor biopedogeografice ale Europei
61
I. Analizaţi harta redată în fig.1 şi identificaţi statele cu următoarele caracteristici:
1. Statele cu teritoriul extins exclusiv în zona de vegetaţie mediteraneană sunt:
2. Statele cu teritoriul extins exclusiv în zona de vegetaţie a pădurilor de foioase sunt:
3. Statele cu teritoriul extins exclusiv în zona de vegetaţie a pădurilor de amestec sunt:
4. Statele cu teritoriul extins în zona de tundră sunt:
5. Statele cu cele mai extinse păduri de conifere sunt:
Fig. 29. Principalele zone de vegetaţie ale Europei

62
Tabelul 19. Vegetaţia, fauna şi solurile Europei
Zona / Localizare Caracteristicile vegetaţiei Caracteristicile faunei Caracteristicile solurilor

1. mediteraneană - formaţiuni arbustive faună sărăcită: - soluri maronii roşcate
sudul continentului semperviriscente: - şacalul, pisica sălbatică; mediterannene;
MAQUIS şi GARIGGA în sudul - reptile (vipera); - terra rossa.
Franţei; - broasca ţestoasă de uscat;
TOMILARES – Spania; - scorpionul;
FRIGANA – Grecia. - magotul;
- singura specie de palmier - muflonul (Corsica, Sardinia).
european (CHAMEROPS
HUMILIS).
2. pădurile de foioase - păduri relativ sărace de stejar şi - jderul, cerbul, căprioara, mistreţul; - argiluvisoluri şi cambisoluri
N: N Ucrainei – Danemarca – Sudul fag; - gaiţa, cucul, cocoşul de pădure.  slab acide
Varşoviei; - plante de cultură (au înlocuit  sărace în humus
S: N Spaniei – Alpi – Dinarici – pădurile din timpuri istorice). - rendzine (pe calcarele masivelor
Rodopi. hercinice)
3. pădurile de amestec foioase şi conifere - jderul, cerbul, căprioara, mistreţul; cambisoluri
(50-55˚N) - elanul, vulpea roşie.  slab acide
N: Oslo – N Estoniei – Ural  fertilitate redusă
S: N Berlin – Kiev - Ural
4. pădurile de răşinoase - molid, brad, pin, zadă; - elanul, vulpea roşie (specii spodosoluri (podzoluri şi soluri
N: N Pen. Scandinaviei – N Rusiei - mesteacăn. endemice) cenuşii podzolice)
S: Oslo – N Estoniei - Sankt - ursul.  acide
Petersburg  sărace în humus
5 - 6. stepa şi silvostepa - vegetaţie ierboasă xerofilă - popândăul, hârciogul, iepurele; - cernoziomuri şi soluri bălane de
- N M. Negre şi M. Caspice (graminee): colilie, laptele cucului, - dropia, prepeliţa, ciocârlia, stepă;
- E C. Române, Pod. Dobrogei, C. pelin, păiuş. cocorul;  fertilitate ridicată
Tisei / Panonică, Pen. Iberică. - silvostepa: ierburi xerofile şi - antilopa saiga (stepele caspice) - soluri de semideşert, cu o
păduri de stejar, carpen, ulm, tei, concentraţie mare de săruri – stepele
arţar. caspice.
7. tundra - muşchi şi licheni; - lemingul, renul; soluri de tundră
N Scandinaviei, N C. Ruse, Islanda. - mesteacănul pitic, salcia pitică, - numeroase păsări (vara polară)  permanent îngheţate
ienupărul. - foca, morsa.  fertilitate slabă
8. vegetaţia alpină - graminee; - capra neagră, marmota (Alpi); spodosoluri (podzoluri)
munţii înalţi - afinul, merişorul, smârdarul. - acvila de munte.  fertilitate slabă
63
I. Analizaţi harta principalelor zone de vegetaţie din Europa (fig.29) precum şi tabelul 1,
în care sunt redate principalele caracteristici ale acestor zone de vegetaţie şi rezolvaţi
următoarele exerciţii de comparaţie între asociaţii vegetale.
(Asemănările şi deosebirile se pot referi la: localizarea geografică, tipul de climă caracteristic, specii
vegetale caracteristice, solurile specifice)
1. Comparaţi vegetaţia de stepă şi cea de pădure de foioase, precizând deosebirile care există
între ele.
2. Comparaţi vegetaţia de stepă şi cea de pădure de conifere, precizând deosebirile care există
între ele.
3. Comparaţi vegetaţia de stepă şi cea mediteraneană, precizând deosebirile care există între
ele.
4. Comparaţi vegetaţia pădurilor de foioase şi cea a pădurilor de conifere, precizând

asemănările şi deosebirile care există între ele.
64
5. Comparaţi vegetaţia de tundră şi cea mediteraneană, precizând deosebirile care există între
ele.
6. Comparaţi vegetaţia de tundră şi cea a pădurilor de conifere, precizând asemănările şi

deosebirile care există între ele.
III. Analizaţi harta principalelor zone de vegetaţie din Europa redată în fig.1 precum şi
tabelul 1, în care sunt redate principalele caracteristici ale acestor zone de vegetaţie şi rezolvaţi
următoarele exerciţii de comparaţie între asociaţiile vegetale ale statelor.
(Asemănările şi deosebirile se pot referi la: localizarea geografică, tipul de climă caracteristic,
specii vegetale caracteristice, solurile specifice.)
1. Comparaţi vegetaţia statului Italia cu vegetaţia statului Olanda.
2. Comparaţi vegetaţia statului Grecia cu vegetaţia statului Bielorusia.
65
Tema 10: Învelişul biopedogeografic al României
1. Factorii care influenţează vegetaţia României
2. Caracteristicile principalelor zone şi etaje biopedogeografice ale României
66
I. Analizaţi harta zonelor de vegetaţie din România, redată în fig. 30 şi completaţi cu
informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos:
Tabelul 20. Unităţi de relief ale României şi tipurile de vegetaţie corespunzătoare acestora
Unitatea de relief Tipul de vegetaţie Unitatea de relief Tipul de vegetaţie
1. Delta Dunării 8. Podişul Getic
9. Podişul Mehedinţi
2. Câmpia Română
10. Podişul Transilvaniei
3. Câmpia de Vest
11. Carpaţii Orientali
4. Dealurile de Vest
5. Subcarpaţii
12. Carpaţii Meridionali

6. Podişul Moldovei
13. Munţii Banatului şi

Munţii Poiana Ruscă
7. Podişul Dobrogei
14. Munţii Apuseni
Fig. 30. Zonele de vegetaţie din România
67
Tabelul 21. Vegetaţia, fauna şi solurile României
Zona / Etajul - Localizare Caracteristicile vegetaţiei Caracteristicile faunei Caracteristicile solurilor

1. stepa: Bărăgan, Dobrogea sudică - colilie, pelin, păiuş, laptele cucului; - rozătoare; cernoziomuri şi soluri bălane
- măceş, porumbar. - păsări: dobrogene
- dihorul de stepă.  fertilitate ridicară
2. silvostepa: centrul şi vestul C. graminee şi pâlcuri de păduri de stejar - rozătoare, păsări; cernoziomuri levigate
Române, C. de Vest, Pod. Moldovei, - vulpea, căprioara, mistreţul.  fertilitate ridicată
Pod. Dobrogei
3. etajul stejarului: câmpiile înalte şi gorun - iepurele, vulpea, căprioara, veveriţa, - argiluvisoluri (soluri brun-roşcate de
dealurile joase până la 500 – 600m alt. - stejar mistreţul. pădure şi soluri cenuşii – Pod.
(1000m – Mas. Cozia) cer, gârniţă, stejar Moldovei)
pedunculat  fertilitate moderată
- carpen, ulm, tei, arţar.
4. etajul fagului fag asociat cu gorun la partea - ursul, lupul, cerbul; cambisoluri (soluri brune acide)
500 / 600m - 1200m în C. Orientali inferioară şi cu conifere la cea - păsări.  fertilitate redusă
- 1400m în Apuseni superioară
- 1500m în sudul
Meridionalilor
5. etajul coniferelor molid, brad, pin, zadă. - ursul, cerbul, râsul; spodosoluri (soluri acide brune
- N şi centrul C. Orientali - cocoşul de munte, găinuşa de alun. podzolice şi podzoluri)
- disparat în C. Curburii şi  fertilitate slabă
Meridionali
- Bihor – Apuseni
lipsesc în Banat
6. Zona subalpină şi alpină - arbuşti târâtori: jneapăn, ienupăr; - capra neagră, marmota; soluri humico-silicatice, bogate în
- subarbuşti: smârdar, merişor. - vulturul, acvila de munte. humus acid
1650 – 1850m în C. Orientali
1800 – 2100m în Meridionali - vegetaţie ierboasă; muşchi şi licheni.
1550 – 1849m în Apuseni
Vegetaţia azonală: zăvoaiele de luncă (salcie, plop, anin, arin, cătină), vegetaţie psamofilă (de nisip), vegetaţie halofilă (pe soluri
sărăturate), vegetaţie hidro şi higrofilă (de mlaştină).
68
II. Analizaţi harta redată în fig. 1, consultaţi tabelul 2, conţinând informaţii referitoare la
vegetaţia, fauna şi solurile României şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
1. Care dintre asociaţiile vegetale naturale au dispărut complet din peisajul României? Explicaţi de
ce.
2. Cum se explică dezvoltarea stepei doar în partea de sud-est a ţării?
3. Cum se explică larga extindere a etajului alpin şi subalpin în Carpaţii Meridionali?
4. Cum se explică lipsa etajului coniferelor din Munţii Banatului?
5. De ce Dealurile de Vest se înscriu în etajul pădurilor de stejar?
69
III. Comparaţi următoarele subunităţi de relief din puncte de vedere al covorului
biopedogeografic, identificând 1 – 3 asemănări şi 1- 3 deosebiri:
(Asemănările şi deosebirile se pot referi la: caracteristicile climatice, speciile vegetale
caracteristice,fauna specifică, solurile specifice)
1. Câmpia Moldovei cu Podişul Getic;
2. Câmpia Bărăganului cu Câmpia Banatului;
3. Grupa Parâng cu Munţii Apuseni;
4. Munţii Poiana Ruscă cu Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;
5. Câmpia Transilvaniei cu Podişul Dobrogei de Sud.
70
Test secvenţial
(Hidrografia şi învelişul biopedogeografic al Europei şi României)
Harta Europei (fig. 1) are marcate cu litere de la A la G state şi cu numere de la 1 la 10

fluvii şi lacuri, iar harta României (fig. 2) are marcate cu litere de la A la G subunităţi de relief şi cu
numere de la 1 la 10 râuri.
Fig. 31. Hidrografia Europei
Fig. 32. Subunităţi de relief şi râuri ale României
71
I.(20 puncte) Analizaţi hărţile Europei şi României şi completaţi corect următoarele
afirmaţii:
1. Fluviul marcat, pe harta Europei cu numărul 1 se numeşte …… .

2. Statul marcat, pe harta Europei cu litera A are o vegetaţie preponderentă de …… .
3. Fluviul marcat, pe harta Europei, cu numărul 5 are un regim hidrologic …… .
4. Fluviul marcat, pe harta Europei, cu numărul 2 îşi desfăşoară cea mai mare parte a bazinului său
hidrografic printr-o zonă cu vegetaţie de …… .
5. Lacul marcat, pe harta Europei, cu numărul 3 se numeşte …… .
6. Vegetaţia specifică subunităţii de relief marcate, pe harta României, cu litera A este cea de …… .
7. Râul marcat, pe harta României, cu numărul 4 se numeşte ...... .
8. La cele mai mari altitudini ale subunităţii de relief marcate, pe harta României, cu litera E
vegetaţia caracteristică devine cea …… .
9. Râul marcat, pe harta României, cu numărul 9 este afluent al râului numit …… .
10. Râul marcat, pe harta României, cu numărul 2 se numeşte …… .
II.(20 puncte) Analizaţi hărţile Europei şi României şi alegeţi litera corespunzătoare

răspunsului corect pentru următoarele afirmaţii:
1. Teritoriul statului marcat, pe harta Europei, cu litera C este localizat în zona de vegetaţie a:
a. pădurilor de amestec b. pădurilor de foioase
c. pădurilor de răşinoase d. stepei şi silvostepei
2. Fluviul marcat, pe harta Europei cu numărul 7 are un regim hidrologic:

a. atlantic b. central-european c. complex d. nord-european
3. Teritoriul statului marcat, pe harta Europei, cu litera D este localizat în zona de vegetaţie a:
a. pădurilor de amestec b. pădurilor de foioase
c. pădurilor de răşinoase d. stepei şi silvostepei
4. Fluviul marcat, pe harta Europei cu numărul 6 are un regim hidrologic:

a. atlantic b. central-european c. complex d. nord-european
5. Lacul marcat, pe harta Europei, cu numărul 10 este ca geneză lac:

a. carstic b. glaciar c. lagună d. vulcanic
6. Vegetaţia specifică subunităţii de relief marcate, pe harta României, cu litera C este cea de:
a. pădurilor de amestec b. pădurilor de răşinoase
c. pădurilor de stejar d. silvostepă
7. Râul marcat, pe harta României, cu numărul 7 îşi desfăşoară bazinul hidrografic printr-o
vegetaţie de:
a. păduri de amestec b. păduri de răşinoase
c. păduri de stejar d. silvostepă
8. Râul marcat, pe harta României, cu numărul 5 traversează în apropiere de vărsare o vegetaţie de:
a. păduri de amestec b. păduri de răşinoase
c. păduri de stejar d. silvostepă
72
9. Vegetaţia specifică subunităţii de relief marcate, pe harta României, cu litera D este cea de:
c. pădurilor de stejar d. stepă
10. Vegetaţia specifică subunităţii de relief marcate, pe harta României, cu litera G este cea de:
c. pădurilor de stejar d. stepă şi silvostepă
III. (18 puncte) Comparaţi din punct de vedere al învelişului biopedogeografic:

Asemănările şi deosebirile se pot referi la: tipul de climă,etajul climatic, asociaţia vegetală
caracteristică, specii caracteristice de plante şi animale, soluri specifice.
1. statele marcate pe harta Europei cu literele B şi E, identificând trei deosebiri;(9 puncte)
2. subunităţile de relief marcate, pe harta României cu literele B şi C, identificând trei deosebiri; (9

puncte)
73
IV.(12 puncte) Analizaţi graficul debitelor medii lunare ale fluviului Tamisa şi precizaţi:
1. debitul maxim şi luna în care

înregistrează;
2. debitul minim şi luna în care

înregistrează;
3. debitul mediu al lunilor martie şi

aprilie;
4. o cauză a debitelor mai ridicate din

perioada decembrie – februarie;
5. o cauză a debitelor coborâte din

perioada iulie – septembrie;
Fig. 33. Diagramă hidrologică – Fluviul Tamisa

6. tipul de regim hidrologic.
V. (10 puncte) Situaţie – problemă:
1. Lacurile glaciare au cea mai mare răspândire în Carpaţii Meridionali. Oferiţi două argumente în
acest sens.
2. Din punct de vedere al salinităţii, în Marea Neagră se evidenţiază două straturi de apă: unul între
0 şi 200 m adâncime, cu o salinitate de 17 – 18 ‰ şi altul peste 200 m adâncime, cu o salinitate
între 21 – 22 ‰. Cum se explică acest lucru?

Total 100 de puncte
74
Tema 11: Resursele naturale ale Europei şi României
I. Analizaţi harta resurselor de subsol ale Europei redată pe verso în fig. 34 şi completaţi
cerinţele tabelului de mai jos:
Tabelul 22. Localizarea bogăţiilor de subsol ale Europei în funcţie de structura reliefului şi de state
Tipul de relief Unitatea de relief Statul Bogăţia de subsol
1. Relief precambrian Platforma Rusă Rusia şi Fier:
Ucraina
Cărbuni:
Bauxită:
Mangan:
Petrol:
2. Relief precambrian Suedia

Peninsula Scandinavă
şi caledonic
3. Relief hercinic Rusia -
-
Munţii Ural -
-
-
Germania
Cehia
Platforma hercinică a
Europei de mijloc Polonia
Marea
Britanie
Spania
Meseta Iberică
Portugalia
4. Orogenul alpino- Elveţia
Munţii Alpi
carpatic Austria
Slovacia
Munţii Carpaţi
Ucraina
Italia
Munţii Apenini
Croaţia
Munţii Dinarici
Bosnia - H
5. Platforma Marea
continentală Marea Nordului Britanie
Norvegia
6. Relief vulcanic Islanda
Vulcanii stinşi şi activi Italia
România
75
Fig. 34. Principalele bogăţii de subsol din Europa
II. De reţinut!
Resursele de suprafaţă ale Europei evidenţiază:
1. sol fertil: 2/3 din suprafaţa continentului, începând din treapta câmpiilor până în treapta
munţilor joşi;
2. păduri: cu extensiune mare în nordul Europei, sistemul alpin şi masivele hercinice;
3. păşuni: Munţii Scandinaviei, Arhipelagul Britanic, masivele montane, sistemul alpin,
tundra.
76
III. Analizaţi harta resurselor de subsol ale României, redată pe verso la fig. 35 şi
completaţi cerinţele tabelului de mai jos:
Tabelul 23. Principalele resurse de subsol ale României pe tipuri şi unităţi de relief
Unitatea sau
Tipul de relief Bogăţii de subsol
Subunitatea de relief
1. Relief hercinic -
Masivul Măcin -
-
2. Orogenul carpatic -
-
Carpaţii Orientali
-
-
-
-
-
Carpaţii Meridionali
-
-
-
Munţii Banatului
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Munţii Apuseni
-
-
-
3. Unităţi extra- -
Subcarpaţii
carpatice -
-
Depresiunea colinară a -
Transilvaniei -
-
Dealurile de Vest
-
Câmpia de Vest -
-
Podişul Moldovei -
-
-
Podişul Getic -
-
-
Câmpia Română -
Platforma continentală a Mării -

Negre
77
Fig. 35. Principalele bogăţii de subsol ale României
IV. De reţinut!
Resursele de suprafaţă ale României evidenţiază:

1. terenuri arabile: 2/3 din suprafaţa agricolă;
2. păduri: peste ¼ din suprafaţa ţării;
3. păşuni şi fâneţe – mai extinse în zonele colinare, de podiş şi montane;
4. râuri şi lacuri cu apă dulce.
V. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmaţii:
1. Minereurile feroase şi neferoase ale României sunt localizate în:

a. Carpaţi b câmpii. c. dealuri şi podişuri d. Subcarpaţi
2. Subsolul Câmpiei Transilvaniei este bogat în:

a. gaz metan b. gaze asociate c. lignit d. petrol
3. Minereuri auroargentifere se exploatează în munţii:

a. Banatului b. Gutâi c. Parâng d. Poiana Ruscă
4. Sarea, lignitul, petrolul şi gazele asociate sunt bogăţii ale:

a. Carpaţilor b câmpiilor. c. dealurilor d. Subcarpaţilor
5. Pajiştile alpine au cea mai mare extindere în:

a. Carpaţii Meridionali b. Carpaţii Orientali
c. Munţii Banatului d. Munţii Poiana Ruscă
78
Tema 12: Harta politică a Europei
1. Statele Europei după forma de guvernământ
2. Statele Europei după suprafaţa teritoriului
3. Statele Europei după numărul de locuitori
4. Modificările hărţii politice a Europei după 1990
5. Teritoriile dependente ale României
79
Fig. 36. Statele europene după forma de guvernămînt
I. Analizaţi harta politică a Europei redată la fig. 36 şi completaţi cu informaţiile

corespunzătoare tabelul de mai jos:
Tabelul 24. Statele Europei în funcţie de forma de guvernământ

Monarhii Republici Republici
Republici parlamentare
constituţionale federale prezidenţiale
1 1 1 1 12
2 2 2 2 13
3 3 3 3 14
4 4 4 4 15
5 5 5 16
6 6 6 17
7 7 7 18
8 8 8 19
9 9 9 20
10 10 21
11 22
80
II. Analizaţi harta politică a Europei şi completaţi corect tabelul de mai jos:
Tabelul 25. Teritoriile dependente ale Europei
Regiunea geografică europeană în

Teritoriul dependent Statul de care depinde
care este localizat statul
1. Groenlanda
2. Feroe
3. Man
4. Normande (Ins. Channel)
5. Svalbard
6. Jan Mayen
7. Gibraltar
III. Analizaţi harta politică a Europei şi completaţi corect tabelul de mai jos:
Tabelul 26. Caracteristici geografice ale statelor Europei

Teritorii de stat Teritorii de stat
Teritorii de stat
Teritorii de stat insular dominate de relief de dominate de relief
dominate de climă rece
câmpie montan
1 1 1 1
2 2 2 2
3 3 3 3
4 4 4 4
5 5 5 5
6 6 6 6
IV. Analizaţi harta politică a Europei şi completaţi corect tabelul de mai jos:
Tabelul 27. Statele Europei în funcţie de regiunile geografice

Statele Statele
Statele Europei Statele Europei
Europei Statele Europei Sudice Europei
Vestice Estice
Nordice Centrale
1 1 11 1 1 1
2 2 12 2 2 2
3 3 13 3 3 3
4 4 14 4 4 4
5 5 15 5 5
6 6 16 6 6
7 7 17 7
8 8 18 8
9 9
10 10
81
V. Completaţi corect afirmaţiile de mai jos:
1. Statele europene, care s-au format după 1990, în urma destrămării unor state federale sunt cele
numite: ……
2. Statele europene, care s-au format după 1990, în urma destrămării URSS sunt cele numite: ……
3. Prin unificare, s-a format după 1990, statul numit …….

4. Harta politică a Europei cuprinde … de state şi … de teritorii dependente.
5. …...........… este cel mai mic stat european ca suprafaţă (0, 44 km²).
6. …...........… este cel mai mare stat ca suprafaţă (peste 4 mil. km², partea europeană).
7. Letonia este un stat baltic situat în regiunea Europa de …… .
8. Malta este un stat Insular situat în regiunea Europa de …… .
9. Muntenegru este un stat localizat în regiunea Europa de …… .
10. Portugalia este un stat iberic localizat în regiunea Europa de …… .
VI. Situaţii – problemă:
1. În Europa, după 1990, au apărut pe harta politică noi state. Menţionaţi două cauze ale acestui
fenomen.
2. Svalbard este un teritoriu dependent al Norvegiei. Menţionaţi două cauze care au condus la acest
lucru.
3. Insula Man este un teritoriu dependent al Marii Britanii. Menţionaţi două cauze care au condus la
acest lucru.
82
Tema 13: Împărţirea administrativ-teritorială a României
Fig. 37. Judeţele României pe provincii istorice
I. Analizaţi harta împărţirii administrativ-teritoriale a României redată în fig. 37 şi

completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile cerute:
Tabelul 28. Judeţele României pe provincii istorice

Numele Numele
Numele Numele
judeţeleor judeţeleor Numele judeţelor din
Numele judeţelor din judeţelor din judeţeleor
din din Crişana, Maramureş şi
Muntenia Oltenia din Banat
Moldova Dobrogea Transilvania
marcate pe hartă cu marcate pe marcate pe
marcate pe marcate pe marcate pe hartă cu
numărul: hartă cu hartă cu
hartă cu hartă cu numărul:
numărul: numărul:
numărul: numărul:
1 1 1 9 1 1 1 9
2 2 2 10 2 2 2 10
3 3 3 3 3 11
4 4 4 4 4 12
5 5 5 5
6 6 6
7 7 7
8 8 8
83
II. Rezolvaţi următoarele cerinţe:
l. Numiţi judeţele al căror teritoriu este format exclusiv din câmpii.
2. Numiţi judeţele cu relief predominant de câmpie.
3. Numiţi judeţele cu relief predominant montan.
4. Numiţi judeţele cu relief predominant de podiş.
5. Numiţi judeţele din sudul ţării al căror teritoriu este axat pe următoarele unităţi de relief: Carpaţi
– Subcarpaţi – Podişul Getic – Câmpia Română.
III. Completaţi corect afirmaţiile următoare:

1. Influenţa climatică resimţită pe teritoriul judeţului Mureş este cea …… .
2. Asociaţia vegetală predominantă în teritoriul judeţului Brăila este cea de …… .
3. Judeţul Botoşani îşi extinde cea mai mare parte a teritoriului în Câmpia …… .
4. Influenţa climatică resimţită pe teritoriul judeţului Botoşani este cea …… .
5. Influenţa climatică resimţită pe teritoriul judeţului Timiş este cea …… .
6. Judeţul Constanţa îşi desfăşoară teritoriul în zona de vegetaţie a …… .
7. Bazinul huilifer Petroşani se extinde pe teritoriul judeţului numit …… .
8. Cel mai mare bazin de lignit al României se desfăşoară pe teritoriul judeţului numit …… .
9. Judeţul cu cele mai variate resurse de subsol se numeşte …… .
10. Principalele bogăţii de subsol ale judeţului Ialomiţa sunt cele de …… .
IV. Situaţie – problemă:

1. Una dintre activităţile economice principale care se desfăşoară în judeţul Constanţa este cea
portuară. Găsiţi două argumente în acest sens.
84
Tema 14: Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
1. Evoluţia numerică a populaţiei Europei şi României
2. Factorii care influenţează distribuţia spaţială a populaţiei Europei şi României
3. Mişcarea naturală a populaţiei Europei şi României
4. Structuri demografice în Europa şi România
85
I. Analizaţi evoluţia numerică a populaţiei Europei şi României pe graficele din tabelul
29 şi completaţi cu informaţiile corespunzătoare afirmaţiile din josul graficelor.
Tabelul 29. Evoluţia numerică a populaţiei Europei şi României
Fig. 39. Evoluţia numerică a populaţiei României

Fig. 38. Evoluţia numerică. a populaţiei Europei
1. Sensul de evoluţie numerică a populaţiei 1. Sensul de evoluţie numerică a populaţiei

Europei este unul …… . României este unul …… .
2. Între secolul al III-lea şi secolul al XVIII-lea 2. Între 1500 şi 1859 evoluţia populaţiei
evoluţia populaţiei Europei a fost una ……. . României a fost una …… .
3. Evoluţie rapidă a populaţiei Europei se 3. Între 1950 şi 1969 evoluţia populaţiei
observă între anii 1800 şi ……. României a fost una …… .
4. În perioada 1950 – 2004 populaţia Europei a 4. Sensul de evoluţie numerică a populaţiei
cunoscut o evoluţie …… . României după 1989 este unul …… .
II. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la

factorii care influenţează distribuţia spaţială a populaţiei Europei şi României:
1. Mediul urban european se caractrizează prin valori ale densităţii populaţiei (ce fel?) …… .
2. Densităţile reduse de populaţie ale Europei Nordice sunt datorate climatului nefavorabil, cel ……
.
3. Densităţile sub 50 loc./km² caracteristice Europei Estice şi Sudice sunt datorate gradului ridicat
de …… .
4. Gradul cel mai ridicat de favorabilitate a locuirii şi deci cu densităţi ridicate ale populaţiei, în
România, sunt cele din treapta de relief numită …… .
5. Densităţile reduse ale populaţiei din zonele de câmpie din România sunt datorate favorabilităţii
ridicate a acestora pentru …… .
6. Comportamentul demografic pro-natalist caracteristic judeţelor Moldovei determină densităţi cu
valori (ce fel?) …… ale populaţiei.
86
III. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare afirmaţiile referitoare la distribuţia
spaţială a populaţiei în cadrul Europei şi României redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 30. Distribuţia spaţială a populaţiei în cadrul Europei şi României

Densitatea populaţie Europei evidenţiază
următoarele valori:
1. Densitatea medie a populaţiei Europei
are valoarea de …… .
2. Densităţi de peste 300 loc./km² se
înregistrează în urătoarele state şi regiuni
europene……
3. Densităţi de peste 100 loc./km² se

înregistrează în apropierea oraşelor mari
ale regiunilor Europei numite ……
4. Densităţi între 50 – 100 loc./km² se

înregistrează în în apropierea oraşelor mari Fig. 40. Densitatea populaţiei Romăniei pe judeţe
ale regiunilor Europei numite …… .
1. Densitatea medie a populaţiei României a fost la
5. Densităţi sub 50 loc./km² se înregistrează nivel de
în regiunile Europei numite …… . - 1990: …… loc./km²
6. Densităţi sub 1 loc./km² se înregistrează - 2004: …… loc./km²
în extremitatea (care?)…… . 2. Cele mai mari valori ale densităţii populaţiei
7. Statul cu cea mai redusă valoare a României se înregistrează în oraşul numit …… .
densităţii medii a populaţiei (2,7 loc./km²)
este numit …… . 3. Judeţele cu valori peste media pe ţară a densităţii
8. Statul cu cea mai mare valoare a populaţiei sunt cele numite: …
densităţii medii a populaţiei (16 000
loc./km²) este numit …… . 4. Judeţele cu valori sub media pe ţară a densităţii
populaţiei sunt cele numite: ……
IV. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la

mişcarea naturală a populaţiei Europei şi României redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 31. Mişcarea populaţiei în cadrul Europei şi României

1. Valoarea medie a natalităţii în Europa este de 1. Valoarea medie a natalităţii în România, la
…… . nivel de 2004, era de …… .
2. Cea mai mică valoare a natalităţii în Europa se 2. Valoarea medie a natalităţii în România, la
înregistrează în statul numit …… . nivel de 1989 era de …… .
3. Valoarea medie a mortalităţii în Europa este de 3. Valoarea medie a mortalităţii în România,

…… . la nivel de 2000 era de …… .
4. Bilanţul natural al Europei are valori reduse, 4. Valoarea medie a mortalităţii în România,
înregistrând valori negative în următoarele state la nivel de 1989 era de …… .
europene: ……
5. Bilanţul natural al României la nivel de
2004 a fost de …… faţă de 1989 când a fost
5. Speranţa de viaţă în Europa înregistrează …… de …… .
ani.
6. Mortalitatea infantilă a scăzut în 2000
(……) faţă de 1989 (……).
87
V. Completaţi corect următoarele afirmaţii referitoare la mobilitatea populaţiei Europei şi
României conţinute în tabelul 32:
Tabelul 32. Mobilitatea populaţiei Europei şi României
1. Ţările din estul Europei precum şi fostele 1. Exodul rural – urban a fost caracteristic
membre ale Iugoslaviei şi URSS înregistrează populaţiei României în perioada 1960 - … .
fenomenul de …… . 2. Migraţia de reîntoarcere (urban – rural)
este un fenomen caracteristic după …… .
2. Fenomenul de imigraţie este caracteristic ţărilor 3. Migraţia sezonieră sau definitivă în

din …… Europei. străinătate a devenit un fenomen caracteristic
după …… .
VI. Completaţi cu informaţiile necesare următoarele afirmaţii referitoare la structura

rasială a populaţiei Europei şi României conţinute în tabelul 33:
Tabelul 33. Structura rasială a populaţiei Europei şi României

Rasa europoidă cuprinde: Structura rasială a populaţiei României
1. Subgrupa scandinavă evidenţiază:
1. Subgrupa mediteraneană (Sud + Nordul
2. Subgrupa mediteraneană Carpaţilor Orientali)
3. Subgrupa est europeană 2. Subgrupa nordică (centru şi vest)
4. Subgrupa alpină 3. Subgrupa est europeană ( N şi NE ţării)

Enclave: laponi, evrei, ţigani, africani.
VI. Analizaţi harta redată în figura 41 şi completaţi corect afirmaţiile referitoare la

structura etnolingvistică a Europei conţinute în tabelul 34:
Tabelul 34. Structura etnolingvistică a Europei

1. Limbile neolatine sunt cele numite:
……
2. Limbile germanice se vorbesc în
următoarele state: ……
3. Limbile celtice se vorbesc în

următoarele ţări: ……
4. Limbile slave sunt vorbite în

următoarele ţări: ……
5. Limbile finice sunt: finlandeza,

karela, estona, lapona, koma.
6. Limbile ugrice sunt cele numite:

……
7. Limbile altaice sunt cele numite:
……
88
Fig. 41. Structura etnolinvistică a Europei

VII. Analizaţi harta redată în figura 42 şi completaţi corect afirmaţiile referitoare la
structura etnolingvistică a României conţinute în tabelul 35:
Tabelul 35. Structura etnolingvistică a României
Structura etnolingvistică a populaţiei

României evidenţiază următoarele
ponderi:
89, 5 % din totalul populaţiei o
reprezintă etnicii numiţi …
6,6 % din totalul populaţiei o

1,7 % din totalul populaţiei o

Fig. 42. Structura etnolingvistică a Romăniei
VIII. Analizaţi harta redată în fig. 43 şi completaţi cu informaţiile necesare afirmaţiile

referitoare la structura religioasă a Europei şi a României conţinute în tabelele 36 şi 37:
Tabelul 36. Structura religioasă a Europei

1. Statele ortodoxe ale Europei sunt
cele numite: ……
2. Musulmanii sunt întâlniţi în
următoarele state europene: ……
3. Protestanţii din Elveţia se numesc

……
4. Religia dominantă a Europei
Nordice este cea numită …….
5. Religia dominantă a Marii
Britanii este cea numită ……
6. Statele cu religie dominant
catolică sunt următoarele:…….
Fig. 43. Structura religioasă a Europei
Tabelul 37. Structura religioasă a României

86,7 % din populaţia României aparţine religiei Alte confesiuni întâlnite în cadrul populaţiei
numite …… României sunt:
89
IX. Reţineţi următoarele informaţii referitoare la structura pe grupe de vârstă şi sexe a
populaţiei Europei şi României redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 38. Structura pe grupe de vârste şi sexe a populaţiei Europei şi României
1. Populaţia europeană ce depăşeşte 65 de ani are 1. Populaţia României ce depăşeşte 65 de ani a

ponderi între 15 – 19 %. cunoscut o creştere:
2005: 14 %
2. Populaţia europeană sub 15 ani are ponderi de 1970: 7 %
circa 17 %. 2. Populaţia României sub 15 ani a cunoscut o
scădere:
3. Ponderile enunţate mai sus ilustrează 2005: 16 %
fenomenul îmbătrânirii demografice a populaţiei 1970: 26 %
Europei. 3. Structura pe sexe relevă o uşoară dominaţie a
populaţiei feminine, 51,3 % în 2004.
4. Structura pe sexe a populaţiei europene este
relativ echilibrată, deoarece:
- natalitatea şi mortalitatea este mai mare la
bărbaţi şi mai mică la femei;
- peste 65 de ani predomină sexul feminin.
X. Reţineţi următoarele informaţii referitoare la structura socială a populaţiei Europei şi

României redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 39. Structura socială a Populaţiei Europei şi României
Europa de Vest: Populaţia ocupată a României, la nivel de 2004

- inegalitate socială; releva următoarea structură:
- grad ridicat de urbanizare; 31, 5 %: agricultură;
- predominarea activităţilor non-agricole; 25, 9 %: industrie;
- puternică clasă de mijloc; 10, 2 %: comerţ.
- procent mai mic al populaţiei active (marea
majoritate a soţiilor nu muncesc); 75 % din populaţia ocupată a României are vârste
- procent mare al persoanelor vârstnice care între 25 – 54 ani.
muncesc.
Populaţia ocupată în vârstă de peste 65 de ani
Europa de Est: înregistrează un procent de 5,1 %.
- standard economic moderat;
- polarizare socială mai mare;
- clasă de mijloc mai puţin dezvoltată;
- procent mai mare a populaţiei active (peste
46,5%).
Societăţi rurale: Moldova, Belarus, fostele
republici iugoslave (populaţia are pondere mare în
agricultură).
90
X. Situaţii – problemă:
1. În perioada 1950 – 2004, populaţia Europei a crescut lent, de la 650 mil. locuitori la 725 mil.
locuitori. Explicaţi prin două fenomene demografice această creştere lentă.
2. În 1859, populaţia României înregistra circa 8, 9 mil. locuitori, pentru ca în 1918 aceasta să
crească la 12, 7 mil. locuitori. Explicaţi această creştere prin prisma semnificaţiei istorice a anului
1918: sfârşitul primului război mondial.
3. În privinţa comportamentului demografic, ţările europene se înscriu în tipul demografic modern.

Găsiţi două argumente în sprijinul acestei afirmaţii.
4. Europa de Vest ilustrează un procent mai mic al populaţiei ocupate decât Europa de Est. Care este
explicaţia acestui fenomen?
91
Tema 15: Sistemul de oraşe al Europei şi României
1. Localizarea oraşelor europene şi româneşti
2. Vechimea oraşelor europene şi româneşti
3. Textura oraşelor europene şi româneşti
4. Mărimea demografică a oraşelor europene şi româneşti
5. Funcţiile oraşelor europene şi româneşti
92
II. Harta de mai jos are marcate cu numere de la 1 la 19 metropole europene localizate în
apropierea apelor. Analizaţi harta şi completaţi tabelul 40 cu informaţiile necesare:
Fig. 44. Principalele metropole ale Europei
Tabelul 40. Capitalele europene localizate în apropierea apelor

Numele capitalei Numele fluviului pe Numele capitalei Numele mării/oceanului
marcate pe hartă cu care este localizată marcate pe hartă cu la care are ieşire
numărul: capitala numărul: capitala
1. 11. estuarul Tejo:
2. 12.
3. 13.
4. 14.
5. 15.
6. 16.
7. 17.
10. 18.
19.
93
II. Analizaţi harta principalelor oraşe din România, redată în fig. 45 şi recunoaşteţi
principalele oraşe.
Fig. 45 Principalele oraşe ale României
III. Analizaţi harta de la fig. 45 şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare
referitoare la numele oraşelor localizate pe râuri.:
Notă: Numerele din tabel au corespondenţă pe hartă!
Tabelul 41. Oraşe româneşti localizate în apropierea râurilor

Numele oraşelor de pe Dunăre
30. Numele oraşelor de pe Jiu sunt:
sunt:
10. 31. 24.
11. 33. 25.

Numele oraşelor de pe Bistriţa
12. 38.
sunt:
Numele oraşelor de pe Olt
14. 4.
sunt:
20. 22. 5.
26. 23. Numele oraşul de pe Bahlui

Numele oraşelor de pe Mureş (Jijia) este:
37. 1.
sunt:
IV. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la

oraşele din România:
1. Oraşul marcat pe harta României cu numărul 3 este localizat pe râul numit …… .
94
13. Oraşele marcate pe harta României, cu numerele 41 şi 43 sunt localizate în bazinul hidrografic
al râului numit …… .
16. Între râul Prahova şi râul Teleajen se află localizat oraşul numit …… .
17. Între râul Ialomiţa şi râul Dâmboviţa se află localizat oraşul numit …… .
18. Oraşul marcat pe harta României cu numărul 9 se numeşte …… .
19. Oraşul marcat pe harta României cu numărul 41 se numeşte …… .
20. Oraşul marcat pe harta României cu numărul 42 este localizat în bazinul hidrografic al râului
numit …… .
21. Oraşul marcat pe harta României cu numărul 7 este reşedinţa judeţului numit …… .
29. Oraşul marcat, pe harta României cu numărul 27 este reşedinţa judeţului numit …… .
V. Completaţi cu informaţiile necesare următoarele afirmaţii referitoare la localizarea

oraşelor europene şi româneşti conţinute în tabelul de mai jos:
Tabelul 42. Tipuri de localizare a oraşelor în cadrul teritoriului Europei şi României

1. Localizare grupată 1. Localizare grupată
- în lungul văilor unor fluvii (ex.): …… - în lungul văilor unor râuri/fluvii (ex.): ……
- în lungul litoralului (ex.): …… - în lungul litoralului (ex.): ……
- în zone de exploatare a unor resurse de subsol - în zone de exploatare a unor resurse de subsol
(ex. ): …… (ex. ): ……
2. Localizare dispersată 2. Localizare dispersată
- relief montan (ex.): …… - relief montan (ex.): ……
- climă rece (ex.): …… - relief jos cu exces de umiditate (ex.): ……
- spaţii favorabile agriculturii (ex.): …… - spaţii favorabile agriculturii (ex.): ……
95
VI. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la
momentul apariţiei oraşelor europene şi româneşti redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 43. Vechimea oraşelor europene şi româneşti
Oraşele europene datând din: Oraşele româneşti datând din:

1. Antichitate sunt:
1. Antichitate sunt: …… - oraşele greceşti sunt : …
- oraşele daco-romane sunt : ……
2. Mileniul I sunt: …
3. Evul mediu sunt:
- oraşe-cetăţi/burg (ex.): ……
3. Evul mediu (bresle, vămi, ateliere) sunt: ……
- oraşe-târg (ex): : …..
4. Perioada modernă (apariţia şi dezvoltarea 4. Perioada modernă (apariţia şi dezvoltarea

industriei) sunt: …… industriei) sunt: ……
- oraşe cerealiere (ex): ……
5. Perioada contemporană sunt: …… 5. Perioada contemporană sunt: ……
VII. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la

textura oraşelor europene şi româneşti redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 44. Textura oraşelor europene şi româneşti
Oraşele europene prezintă următoarele tipuri de Oraşele româneşti prezintă următoarele tipuri de
texturi: texturi:
- neregulată (ex.): …… - radiar- concentrică (ex.): ……
- radiar- concentrică (ex.): …… - lineare (ex.): ……
- rectangulare (ex.): …… - rectangulare (ex.): ……
VIII. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la

mărimea demografică a oraşelor europene şi româneşti redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 45. Oraşele europene şi romăneşti în funcţie de mărimea demografică

Oraşele europene Oraşele româneşti
- care depăşesc 1 mil. locuitori sunt în număr de - care depăşesc 1 mil. locuitori sunt numite (ex.):
peste …… …
- cu populaţie de peste 300 000. locuitori sunt
- cu populaţie între 5 şi 10 mil. locuitori sunt numite (ex.): ……
numite (ex.): ……
- cu populaţie între 200 000 şi 300 000. locuitori
sunt numite (ex.): ……
- cu specific de megalopolis sunt numite (ex. ):
- cu populaţie între 200 000 şi 100 000 locuitori
sunt numite (ex.): ……
96
IX. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare următoarele afirmaţii referitoare la
funcţiile oraşelor europene şi româneşti redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 46. Funcţiile oraşelor europene şi româneşti
Oraşele europene Oraşele româneşti evidenţiază următoarele

- cu funcţii comerciale (porturi specializate, ex.): funcţii:
…… - de capitală: ……
- complexe: ……
- cu funcţii industriale (caracteristici): …… - specializate:

 miniere (ex.): ……
 industriale (ex.): ……
 agricole (ex.): ……
- cu funcţii culturale (ex.): ……
 turistice (ex.): ……
 noduri de transport (ex.): ……

- cu funcţii de servicii
staţiuni balneare (ex. ): ……
staţiuni montane (ex. ): ……
noduri de comunicaţie (ex.): ……
1. Funcţia culturală, prin universităţile europene ale evului mediu, este una dintre cele mai vechi
funcţii generatoare de oraşe în Europa. Susţineţi această afirmaţie prin două argumente.
2. Colonizarea germană în spaţiul carpatic şi cel adiacent Mării Baltice a avut un rol important în
geneza şi evoluţia oraşelor. Susţineţi această afirmaţie prin două argumente.
97
Test secvenţial
(Harta politică a Europei, populaţia şi oraşele Europei şi României)
Pe harta Europei (fig. 46) sunt marcate cu litere de la A la J state europene, iar cu numere de la 1 la
10 capitale europene. Pe harta României (fig.47) sunt marcat cu litere de la A la E judeţe, iar cu numere de
la 1 la 10 sunt marcate oraşe.
Fig. 46 Harta politică a Europei

Fig. 47. România – Râuri, oraşe şi judeţe
I. (20 puncte) Analizaţi cele două hărţi şi completaţi corect următoarele afirmaţii:
98
1. Limba vorbită în statul marcat, pe harta Europei, cu litera A aparţine grupei …… .
2. Oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul 10 datează din perioada …… .
3. Religia dominantă a statului marcat, pe harta Europei, cu litera J este cea …… .
4. Forma de organizare internă specifică statului marcat, pe harta Europei, cu litera G este aceea de
stat …… .
5. Limba vorbită în statul marcat, pe harta Europei, cu litera C aparţine grupei …… .
6. Oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul 8 este localizat pe fluviul numit …… .
7. Judeţul marcat, pe harta României, cu litera E se numeşte …… .
8. Oraşul marcat, pe harta României, cu numărul 3 datează din perioada …… .
9. Oraşul marcat, pe harta României, cu numărul 8 este traversat de râul numit …… .
10. Judeţul marcat, pe harta României, cu litera D are populaţia majoritară de etnie …….
II. (20 puncte) Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile următoare:
1. Statele marcate, pe harta Europei, cu literele F şi G au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa Centrală b. limba vorbită
c. religia d. sunt state federale
2. Statele marcate, pe harta Europei, cu literele D şi E au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa Centrală b. limba vorbită
c. religia. d. sunt state federale
3. Statele marcate, pe harta Europei, cu literele B şi C au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa Centrală b. limba finougrică
c. religia ortodoxă d. sunt state federale
4. Oraşele marcate, pe harta Europei, cu numerele 6 şi 9 au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa Centrală b. aşezarea la ţărmul mării
c. funcţia de capitală a unor monarhii d. perioada recentă de apariţie
5. Oraşele marcate, pe harta Europei, cu numerele 1, 2 şi 3 au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa de Vest b. funcţia de capitală a unor monarhii
c. perioada recentă de apariţie d. sun traversate de Dunăre
6. Oraşele marcate, pe harta Europei, cu numerele 4 şi 5 au ca trăsătură comună:

a. aşezarea în Europa de Est b. funcţia portuară
c. funcţia de capitală a unor federaţii d. sunt traversate de fluvii
7. Oraşele marcate, pe harta României, cu numerele 6 şi 10 au ca trăsătură comună:

a. datarea din antichitate b. funcţia minieră
c. localizarea geografică d. numărul de locuitori
8. Judeţul marcat, pe harta României, cu litera A are ca şi caracteristică:

a. densitatea egală cu media pe ţară b. densitatea peste media pe ţară
c. densitatea sub media pe ţară d. etnicii francezi
99
9. Judeţele marcate, pe harta României, cu literele A şi D au ca trăsătură comună:
a. densitatea egală cu media pe ţară b. densitatea peste media pe ţară
c. densitatea sub media pe ţară d. etnicii şvabi
10. Oraşele marcate, pe harta României, cu numerele 2 şi 5 au ca trăsătură comună:

a. datarea din antichitate b. funcţia minieră
c. geneza ca oraşe - târg d. localizarea geografică
III. (20 puncte) Rezolvaţi următoarele cerinţe:
1. (8p) Structura religioasă a statului Macedonia relevă 70 % ortodocşi şi 29 % musulmani.
a. Explicaţi ponderea mare a ortodocşilor;
b. Explicaţi ponderea destul de ridicată a musulmanilor pentru un stat european.
2. (8p) Judeţul marcat, pe harta României cu litera B are o densitate medie a populaţiei sale peste
media pe ţară (peste 150 loc./km²). Precizaţi două cauze ale acestei situaţii.
3. (4p) Precizaţi o cauză a valorii de sub 50 loc./ km² a densităţii populaţiei din Europa de Est.
IV. (10p) Analizaţi graficul de mai jos şi precizaţi:

100
1.O cauză a ponderii reduse a populaţiei Europei de Nord în totalul populaţiei Europei.
2. O cauză a ponderii modeste a populaţiei Europei de Est în totalul populaţiei Europei.
3. O cauză a ponderii ridicate a populaţiei Europei Centrale în totalul populaţiei Europei.
4. O cauză a ponderii modeste a populaţiei Europei Sudice în totalul populaţiei Europei.
5. O cauză a ponderii însemnate a populaţiei Europei de Vest în totalul populaţiei Europei.
Fig. 48. Ponderea populaţiei regiunilor Europei în totalul populaţiei continentului
V. (10p) Cum se explică procentul mai ridicat al populaţiei active, în vârstă de peste 65
ani, al Europei de Vest faţă de cel caracteristic Europei de Est?
Din oficiu se acordă 10 puncte

Total 100 de puncte
101
Tema 16: Industria în Europa
1. Caracteristicile industriei europene
2. Ramurile industriei
102
I. Analizaţi harta principalelor bogăţii de subsol ale Europei redată în figura 49 şi
completaţi cu informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos:
Tabelul 47. Industria extractivă a Europei

Bogăţia de Zona de Bogăţia de Zona de Bogăţia de Zona de
subsol extracţie/Ţara subsol extracţie/Ţara subsol extracţie/Ţara
Cărbuni:1. Minereuri de fier: Minereuri de mangan:
2. 1. 1.
3. 2. 2.
Cupru, 1.
4. 3.
Plumb, 2.
4.
Zinc: 3.
5.
Petrol şi gaze: 1. Bauxită: 1.
6.
2. 2.
7.
3. 3.
Fig. 49. Principalele resurse de subsol ale Europei
103
II. Analizaţi harta industriei metalurgice a Europei redată în fig. 50 şi Identificaţi
regiunile metalurgice. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos referitor la
localizarea geografică a acestora:
Tabelul 48. Industria metalurgică a Europei

Metalurgie feroasă: 5. Metalurgie portuară:
1. 6. 1.
2. Metalurgie neferoasă: 2.
3. 1. 3.
4. 2. 4.
Fig. 50. Industria metalurgică în Europa
104
III. Analizaţi harta redată în fig. 51 care redă localizarea geografică a principalelor
ramuri ale industriei chimice în cadrul Europei şi apoi completaţi cu informaţiile necesare
tabelul de mai jos:
Tabelul 49. Industria chimică a Europei

Carbochimie 7. Îngrăşăminte chimice
1. 1.
8.
2. 2.
Petrochimie
3. 1. Produse clorosodice
1.
4. 2.
2.
5. 3.
6. 4.
Fig. 51. Industria chimică în Europa
105
IV. Analizaţi harta principalelor ramuri ale industriei construcţiilor de maşini a Europei
redată în fig. 52 şi completaţi corect tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la localizarea
concretă a acestora:
Tabelul 50. Industria construcţiilor de maşini în cadrul Europei

Mecanică fină şi Material rulant 3. 4.
automatizare 1. 4. 5.
1. 2. 5. Maşini şi utilaje
2. 3. 6. agricole
3. 4. 7. 1.
4. 5. 8. 2.
Echipamente 6. 9. 3.
industriale şi 7. Construcţii navale Industrie aeronautică
mecanică fină Autovehicule 1. 1.
1. 1. 2. 2.
2. 2. 3. 3.
Fig. 52. Principalele ramuri ale industriei constructoare de maşini în cadrul Euroei
106
V. Analizaţi harta principalelor locaţii ale industriei textile şi a lemnului din Europa
redată în fig. 53 şi completaţi corect tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la localizarea
concretă a acestora:
Tabelul 51. Industria textilă şi industria lemnului în Europa
Industria lemnului Industria textilă Centre renumite ale industriei
1. 1. textile
2. 2. 1.
3. 3. 2.
4. 4. 3.
5. 5. 4.
6. 6. 5.
7. 7. 6.
7.
8.
9.
10.
Fig. 53. Localizarea celor mai dezvoltate ramuri ale industriei lemnului şi industriei textile în cadrul
Europei
Tema 17: Industria în România
107
1. Caracteristici generale
2. Principalele ramuri industriale
108
I. Analizaţi harta resurselor de subsol ale României redată în fig. 54 şi completaţi cerinţele
tabelului de mai jos referitoare la localizarea geografică a acestora:
Tabelul 52. Localizarea resursele de subsol ale României pe unităţi geografice

Unitatea sau
Tipul de relief Bogăţii de subsol
Subunitatea de relief
-
1. Relief hercinic Masivul Măcin -
-
-
-
-
Carpaţii Orientali
-
-
2. Orogenul carpatic
Carpaţii Meridionali
-
-
Munţii Banatului
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Munţii Apuseni
-
-
-
Subcarpaţii
Depresiunea colinară a
Transilvaniei
Dealurile de Vest
-
Câmpia de Vest
-
-
3. Unităţi extra-
Podişul Moldovei -
carpatice
-
-
Podişul Getic -
-
-
Câmpia Română -
Platforma continentală a Mării

Negre
109
Fig. 54. Harta resurselor de subsol ale României
II. Analizaţi harta principalelor ramuri ale industriei electrice a României redată în fig. 55 şi
completaţi cu informaţiile corespunzătoare referitoare la localizarea acestora în tabelul de mai
jos:
Tabelul 53. Industria energiei electrice în România

Hidrocentrale Termocentrale
a. pe cărbuni – Rovinari – Motru: 1.
1. …………………râul ……….. 2.
2. …………………râul ……….. 3.
3. …………………râul ……….. Petroşani: 1.
4. …………………râul ……….. 2.
5. …………………râul………... Munţii Banatului: 1.
6. …………………râul ……….. b. pe gaz metan – D. Transilvaniei: 1.
7. …………………râul ……….. 2.
8. …………………râul ……….. c. pe păcură şi gaze asociate – C. Română: 1.
9. …………………râul ……….. 2.
10. …………………râul ……… 3.
4.
5.
Atomocentrale: 1.
110
Fig. 55. Harta industriei electrice a României
III. Analizaţi harta industriei metalurgice a României redată în fig. 56 şi completaţi cu

informaţiile referitoare localizarea acesteia şi principalele produse tabelul de mai jos:
Tabelul 54. Industria metalurgică a României

Centre siderurgice
Combinate siderurgice 1. ………………… produsul:
1.
2. ………………… produsul:
2.
3.
4.
Centre ale metalurgiei
neferoase 6. ………………… produsul:
1. 4.
2. 5.
3.
111
Fig. 56. Principalele centre ale industriei metalurgice din România
IV. Situaţii – problemă:

1. Combinatele siderurgice de la Reşiţa şi Hunedoara sunt cele mai vechi din România, având o
amplasare specifică. Explicaţi motivul acestei localizări specifice.
2. Combinatele siderurgice de la Galaţi şi Călăraşi au fost construite în perioada comunistă, având

ca motivaţie a alegerii amplasării, apropierea de Dunăre. Explicaţi această motivaţie.
112
V. Analizaţi harta principalelor ramuri ale industriei construcţiilor de maşini din
România redată în fig. 57 şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la
localizarea acestora:
Tabelul 55. Industria construcţiilor de maşini
Utilaj petrolier 3. Aparate de zbor Nave maritime 8.
1. Rulmenţi 1. 1. Utilaje şi
2. 1. 2. 2 echipamente
3. 2. 3. Electronică şi 1.
4. 3. 4. electrotehnică 2.
Utilaj minier 4. Autoturisme 1. 3.
1. 5. 1. 2. 4.
2. Material rulant 2. 3. Mecanică fină
3. 1. 3. 4. 1.
Maşini unelte 2. Autocamioane 5. 2.
1. 3. 1. 6. 3.
2. 4. 2. 7. 4.
Fig. 57. Principalele ramuri ale industriei constructoare de maşini în România
113
Tema 18: Agricultura în Europa
1. Tipuri de agricultură
2. Principalele produse agricole
114
I. Analizaţi diagramele redate în fig. 58 şi 59 şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. De ce Franţa are o pondere mai mare în producţia de
grâu a UE decât Germania, ambele fiind state dezvoltate ?
2. Cum se explică ponderile ridicate ale statelor: Franţa,

Germania, Marea Britanie şi Polonia în producţia totală
de grâu a UE?
Fig. 58 Producţia de grâu în UE - 2005
3. Cum se explică ponderile egale ale Ungariei şi Danemarcei în producţia totală de grâu a UE în
condiţiile în care Ungaria are un teritoriu de două ori mai extins decât Danemarca?
4. Cum se explică ponderea redusă a Spaniei în producţia totală de grâu a UE în condiţiile în care
Spania are un teritoriu comparabil ca suprafaţă cu cel al Germaniei?
5. Făcând corelaţie între datele ilustrate de cele două

diagrame, care credeţi că ar fi ponderile României şi
Bulgariei la producţia de grâu a UE?
Fig. 59. Producţia de grâu a
Europei - 2002
115
6. Care state din spaţiu ex-comunitar participă cu ponderi însemnate la producţia de grâu a
continentului european? Motivaţi-vă alegerea.
II. Analizaţi diagramele redate în fig. 60 şi 61 şi răspundeţi la următoarele întrebări:
Fig. 60. Producţia de porumb a UE

în 2003
Fig. 61. Producţia de porumb a Europei de SE în anul 2005
1. Cum se explică prezenţa Austriei între statele membre europene producătoare de porumb, Austria
fiind absentă în ierarhia principalelor producătoare de grâu ale UE?
2. Cum se explică ponderea relativ modestă a Bulgariei în producţia de porumb în comparaţie cu

cea a României, în conjunctura în care producţiile de grâu ale celor două state sunt relativ
comparabile?
116
III. Analizaţi harta de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt statele UE
ale căror producţii de
floarea soarelui se
apropie sau depăşesc
1mil . de tone?
Fig. 62. Producţia de floarea soareleui a Uniunii Europene
2. Cum se explică producţiile sub 100 000 de tone ale Suediei şi Poloniei?
3. Cum se explică producţiile ridicate de floarea soarelui ale celor două state ex-comunitare?
IV. Analizaţi diagrama de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este regiunea de pe glob în care se
realizează producţia mondială de măsline?
Motivaţi-vă alegerea.
2. Care sunt statele care domină în ierarhia

producătoarelor de măsline?
Care credeţi că este cauza poziţiei lor în
ierarhia producătoarelor de măsline?
Fig. 63. Producţia mondială de măsline

117
V. Analizaţi diagrama de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Cum se explică prezenţa Italiei,

Franţei şi Spaniei în fruntea ierarhiei
statelor producătoare de vin?
Fig. 64. Producţia mondială de vin
2. Deşi la coada ierarhiei mondiale, cum se explică prezenţa unor state ca Portugalia şi România în
topul mondial în ciuda teritoriilor statale reduse?
VI. Analizaţi harta de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
Fig. 65. Efectivele de porcine ale

118UE pe state
1. Cum se explică prezenţa statelor Olanda şi Danemarca alături de Germania, Spania şi Franţa în
fruntea ierarhiei statelor europene crescătoare de porcine, ele având teritorii statale mult mai mici
decât celelalte?
2. Cum se explică ponderile modeste ale Finlandei şi Greciei în privinţa acestei activităţi agricole?
VII. Analizaţi harta de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
Fig. 66. Efectivele de bovine ale UE pe state
1. Care este statul european cu cele mai mari efective de bovine?
119
2. Cum se explică efectivele ridicate de bovine ale Franţei, Germaniei şi Regatului Unit?
3. Cum se explică efectivele destul de ridicate ale bovinelor în state precum Danemarca, Olanda sau
Belgia, state cu un teritoriu mic şi cu relief predominant jos?
VIII. Analizaţi harta de mai jos şi răspundeţi la următoarea cerinţă:
Fig. 67. Efectivele de ovine ale UE pe state
1. Este corectă afirmaţia: regiunile Europei reprezentative pentru creşterea ovinelor sunt cele estice,
vestice şi sudice? Oferiţi două argumente în sprijinul alegerii voastre.
120
Tema 19: Agricultura în România
1. Caracteristici actuale
2. Principalele produse agricole
121
I. Analizaţi diagrama de mai jos şi argumentaţi afirmaţia: „România beneficiază de un
fond funciar bun.”
Fig. 68. Structura fondului

funciar în Romănia
II. Situaţii – problemă:

1. Una din principalele probleme cu care se confruntă agricultura românească după 1990 este
puternica fragmentare a proprietăţilor. Ce activitate agricolă este afectată în primul rând?
2. O altă problemă cu care se confruntă agricultura românească după 1990 este lipsa de fonduri.
Oferţi două argumente în acest sens.
3. În 1990, România dispunea de suprafaţă irigată în jur de 3 mil. ha în timp ce în anul 2000 aceasta
s-a redus la circa 1,1 mil. ha. Precizaţi cauza acestei descreşteri şi problema indusă activităţii
agricole.
122
III. Analizaţi harta de mai jos şi precizaţi:
1. Principalele zone de cultură ale

grâului în România;
Fig. 69. Cultura grâului în România

2. Cauza lipsei terenurilor cultivate cu grâu în estul Depresiunii Transilvaniei şi nord vestul
Podişului Dobrogei.
IV. Analizaţi harta de mai jos şi precizaţi:

1. Principalele zone de cultură ale
porumbului în România.;
Fig. 70. Cultura porumbului în România
2. Cauza extinderii acestei culturi agricole în Lunca Dunării.
123
V. Analizaţi harta de mai jos şi precizaţi:
1. Podgoriile de tradiţie din

România;
2. Care este cea mai extinsă

regiune viticolă din România şi ce
podgorii cuprinde.
Fig. 71. Principalele podgorii din România
3. De ce este posibilă cultura viţei de vie în sudul Câmpiei Olteniei, ştiut fiind faptul că această
plantă nu dă randament în câmpie.
VI. Analizaţi harta regiunilor pomicole ale României, de mai jos, şi precizaţi:

regiune pomicolă a României şi
ce specie de pomi fructiferi
predomină în cadrul ei;

regiune cultivată cu meri;
Fig. 71. Principalele podgorii ale

României
Fig. 72. Principalele regiuni pomicole din România
3. Ce specii de pomi fructiferi sunt specifice bazinului Carasu.
124
VII. Analizaţi harta de mai jos şi precizaţi:
1. Judeţele care aparţin primei zone
de creştere a bovinelor din
România;
2. Care este prima zonă de creştere a

ovinelor din România;
Fig. 73. Creeşterea bovinelor şi ovinelor în România
3. Care sunt zonele de tradiţie în creşterea ovinelor în România.
VIII. Analizaţi harta de mai jos şi precizaţi:

1. Care este prima zonă de creştere
a porcinelor din România,
specificând şi cauza;
2. cauza efectivelor numeroase de

porcine din judeţele Mureş şi
Fig. 74. Creşterea porcinelor şi cabalinelor în România
Braşov.
125
Tema 20: Sistemul de transport în Europa şi România
1 Caracteristicile sistemului de transport european şi al celui românesc
2. Sistemul căilor ferate şi al transporturilor feroviare în Europa şi România
3. Sistemul căilor rutiere şi al transporturilor rutiere în Europa şi România
4. Sistemul transporturilor fluviale şi maritime în Europa şi România
5. Sistemul transporturilor aeriene şi speciale în Europa şi România
126
127
I. Analizaţi harta căilor ferate a Europei de mai jos şi precizaţi:
1. Direcţia de orientare a
principalelor magistrale feroviare;
2. Principalele noduri feroviare.
Fig. 75. Harta căilor ferate din Europa
II. Analizaţi harta principalelor axe rutiere europene (fig. 76) şi precizaţi:
1. direcţia de orientare a
principalelor axe rutiere europene;
2. principalele noduri rutiere

europene;
Fig. 76. Principalele axe rutiere din Europa
3. porturile maritime principale spre care converg axele feroviare şi rutiere.
128
III. Analizaţi harta porturilor Europei redată în fig. 77 şi completaţi cu informaţiile
corespunzătoare referitoare la porturile europene tabelele 56 şi 57 de mai jos:
Fig. 77. Porturile maritime şi fluviale ale Europei
Tabelul 56. Porturile maritime ale Europei

Categoria de Categoria de Categoria de
Numele portului Numele portului Numele portului
mărime mărime mărime
Islanda 1. 4.
1. Danemarca 5.
Marea Britanie 1. Grecia
1. Germania 1.
2. 1. Bulgaria
3. 2. 1.
4. Olanda 2.
5. 1. România
Norvegia 2. 1.
1. Belgia Ucraina
2. 1. 1.
3.
Portugalia Rusia
Franţa 1. 1.
1. 2. 2.
2. Spania Polonia
3. 1.
Suedia Italia Estonia
1. 1. 1.
2. 2. Letonia
Finlanda 3. 1.
129
Tabelul 57. Porturile fluviale ale Europei
Numele Fluviul pe care Categoria de Numele Fluviul pe care Categoria de
portului este localizat mărime portului este localizat mărime
Germania Ungaria
1. 1.
Serbia
2.
Elveţia 1.
Bulgaria
1.
Franţa 1.
Rusia 1.
1.
Austria 2.
1. 3.
Fig. 78. Principalele aeroporturi ale Europei

IV. Analizaţi harta principalelor aeroporturi ale Europei redatî în fig. 78 şi completaţi cu
informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos:
Tabelul 58. Principalele aeroporturi ale Europei

130
Ţara Numele Categoria Ţara Numele Categoria
aeroportului de mărime aeroportului de mărime
Marea Britanie Foarte mare Polonia
Germania Cehia
Franţa Austria
Olanda Elveţia
Spania Ungaria
Irlanda Mare Ucraina
Spania România
Italia Grecia
Rusia Portugalia
Islanda Mediu Turcia
Norvegia Finlanda Mic
Suedia Estonia
Danemarca Letonia
Germania Belarus
Fig. 79. Căile ferate din România
V. Analizaţi harta căilor ferate din România redată în fig. 79 şi rezolvaţi cerinţele de mai
jos:
1. Care este structura reţelei feroviare din România şi de cine este impusă aceasta?
2. Precizaţi punctele de ieşire din ţară pentru fiecare din cele 9 magistrale feroviare.
131
3. Precizaţi traseul european pentru fiecare din cele 5 magistrale româneşti care se înscriu în
coridoare pan-europene.
VI. Analizaţi harta arterelor rutiere din România redată în fig. 80 şi rezolvaţi cerinţele de
mai jos:
Fig. 80. Harta rutieră a României
1. Care este structura reţelei rutiere din România şi de cine este impusă aceasta?
2. Precizaţi punctele de ieşire din ţară pentru fiecare din cele 10 drumuri naţionale.
3. Precizaţi traseul european pentru fiecare din cele 4 magistrale româneşti care se înscriu în
coridoare pan-europene.
132
VII. Analizaţi harta porturilor şi aeroporturilor din România şi rezolvaţi cerinţele de mai
jos:
Fig. 81. Pricipalele aeroporturi şi porturi fluviale şi maritime din Romania
1. Precizaţi care sunt aeroporturile din partea de vest şi centru a României.
2. Precizaţi care sunt aeroporturile din partea de sud a României.
3. Precizaţi care sunt aeroporturile din partea de est a României.
4. Precizaţi porturile maritime ale României.
5. Precizaţi porturile fluvio-maritime ale României.
6. Precizaţi porturile fluviale ale României.
7. Care este singurul port interior al României?

133
8. Care este râul interior unde se practică navigaţie în aval de localitatea Albiţa?
VIII. Completaţi cu informaţiile necesare următoarele afirmaţii referitoare la sistemul de

transport european şi cel românesc:
1. Pe lângă diversitate, o altă caracteristică a sistemului de transport european este cea numită
…… .
2. Densitatea mare a căilor de comunicaţie din Europa este dublată şi de un trafic (ce fel?) …… .
3. Containerizarea mărfurilor la nivel european este o măsură care vizează creşterea caracteristicei
traficului de mărfuri numită … .
4. Majoritatea statelor europene se caracterizează printr-un ecartament de tip …… .
5. Reţele rutiere şi cele feroviare din Europa se dublează şi au o orientare (ce fel?) …… .
6. Reţele rutiere şi cele feroviare din România se dublează şi au o dispunere (ce fel?) …… .
7. Reţeaua feroviară din România numără …… (câte?) magistrale, iar cea rutieră numără ……
(câte?) drumuri naţionale.
8. Cel mai mare port fluvial al Europei şi al lumii este numit …… .
9. Tuneluri rutiere de mare altitudine sunt întâlnite în munţii numţi …… .
10. Cel mai mare port al Europei este numit …… .
IX. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai
jos referitoare la sistemul de transport european şi romănesc:
1. Densitatea reţelei feroviare cu valori între 8,5 şi 15 km/1000 km² este caracteristică:
a. Europei Balcanice b. Europei Estice
c. Europei Centrale şi de Vest d. Europei Nordice
2. Ecartamentul foarte mare (1 676 mm) este caracteristic statului numit:

a. Albania b. Bulgaria c. Danemarca d. Spania
3. Ecartamentul mare (1 524 mm) este caracteristic statelor:

a. Europei Balcanice b. ex-sovietice
4. Densitatea reţelei rutiere cu valori între 0,1 şi 1 km/1000 km² este caracteristică:
a. Europei Balcanice b. Europei Estice
5. Cel mai mare port maritim al Europei este numit:
a. Amsterdam b. Anvers c.Marsilia d. Rotterdam
6. Portul cu cel mai mare trafic de mărfuri din bazinul Mării Negre este numit:
a. Anvers b. Constanţa c.Marsilia d. Rotterdam
7. Transporturile de tip ferry-car sunt specifice mărilor:
134
a. Adriatică, Baltică, Nordului b. Baltică, Ionică, Irlandei
c. Adriatică, Ionică, Ligurică d. Ligurică, Mediterană, Nordului
8. Capătul britanic al Eurotunelului se află la:

a. Calais b. Dover c. Marsilia d. Rotterdam
9. Canale navigabile importante se află în statul numit:

a. Austria b. Bulgaria c. Danemarca d. Germania
10. Este un aeroport specializat pentru escală tehnică cel numit:

a. Atena b. Las Palmas c. Moscova d. Shannon
11. Gazoductele din Rusia sunt îndreptate către:

a. Europa Balcanică b. Europa Estică
c. Europa Centrală şi de Vest d. Europa Nordică
12. Cei 78 km de cale ferată cu ecartament îngust din România sunt caracteristici regiunilor de:
a. câmpie b. deal-podiş c. deltă d. munte
13. Şoseaua carpatică de altitudine „Transalpina” se află in munţii:

a. Bucegi b. Făgăraş c. Parâng d. Retezat-Godeanu
14. Este un port fluvio-maritim cel numit:

a. Brăila b. Călăraşi c. Olteniţa d. Mangalia
15. Oraşul Craiova se află localizat pe magistrala feroviară către:

a. Alba Iulia b. Baia Mare c. Suceava d. Timişoara
1. În Elveţia, ponderea căilor ferate electrificate este de 99.7 % din totalul căilor ferate, în timp ce
în Republica Moldova acestea reprezintă 0 %. Explicaţi această discrepanţă.
2. Densitatea reţelei feroviare în Europa Centrală şi de Vest evidenţiază valori cuprinse între 8,5 şi
15 km/1000 km², în timp ce în Europa Nordică ea are valoarea medie de 1, 55 km/1000 km².
Explicaţi această discrepanţă.
135
3. Lungimea reţelei feroviare europene depăşeşte 360 000 km lungime, dar numai 45 % este
electrificată. Cum se explică procentul relativ modest al căilor ferate electrificate?
4. Lungimea reţelei feroviare europene depăşeşte 360 000 km lungime, iar a celei rutiere depăşeşte
6,6 mil. km lungime. Care este explicaţia lungimii mult mai mari a reţelei rutiere comparativ cu cea
feroviară?
5. Cel mai intens transport de tip ferry-car se desfăşoară în mările Baltică, Nordului şi Adriatică.
Explicaţi acest lucru.
Test Secvenţial
(Economia Europei şi a României)
136
Pe harta Europei (fig. 82) sunt marcate cu majuscule de la A la H state europene şi cu numere de la 1
la 10 oraşe capitală, iar pe harta României (fig. 83) sunt marcate cu majuscule de la A la H unităţi şi
subunităţi de relief, iar cu numere de la 1 la 10 oraşe şi râuri.
I.
Fig. 82. Harta politică a Europei
Fig. 83. Unităţi de relief, râuri şi oraşe din România

(20 puncte.) Analizaţi cele două hărţi şi completaţi corect afirmaţiile de mai jos:
1. Bazinul carbonifer Donbass se află marcat, pe harta Europei cu litera ……. .
2. Aeroport cu trafic foarte mare se află în oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul …… .
137
3. Cel mai mare producător agricol al Europei este statul marcat, pe harta Europei cu litera …… .
4. Statul a cărei producţie de curent electric este obţinută preponderent din hidroenergie este cel
marcat, pe harta Europei cu litera …… .
5. Dintre statele marcate pe harta Europei, cel care se remarcă în producţia de măsline este cel
marcat cu litera …… .
6. Oraşele marcate, pe harta Europei, cu numerele 4 şi 5 sunt şi porturi pe fluviul numit …… .
7. Bazinul huilifer Petroşani se află localizat în subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu
litera …… .
8. Minereuri de fier se extrag din subunitatea de relief marcată, pe harta României, cu litera …… .
9. În aval de Albiţa se face navigaţie pe râul marcat, pe harta României, cu numărul …… .
10. Utilizează materia primă exploatată din Munţii Banatului, centrul siderurgic localizat în oraşul
marcat, pe harta României, cu numărul …… .
II. (20 puncte.) Analizaţi cele două hărţi şi alegeţi răspunsul corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Cele mai mari rezerva de petrol şi gaze, dintre statele europene marcate pe hartă, sunt întâlnite în
cele marcate cu literele:
a. A şi B b. B şi C c. B şi E d. E şi H
2. O centrală mareemotrică funcţionează din 1966 în statul marcat, pe harta Europei,cu litera:
a. B b. C c. E d. H
3. Bazinul carbonifer Donbass se află situat în statul marcat, pe harta Europei ,cu litera:
a. B b. C c. D d. E
4. Principala bogăţie de subsol a statului marcat, pe harta Europei, cu litera G este:

a. bauxita b. huila c. gazul metan d. petrolul
5. Portul Gdansk are aceeaşi localizare statală cu oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 6 d. 9
6. Portul Pireu deserveşte oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul:

a. 3 b. 6 c. 7 d. 9
7. Aeroportul care deserveşte oraşul marcat, pe harta Europei, cu numărul 8:

a. foarte mare b. mare c. mediu d. mic
8. Petrol şi gaze asociate se extrag din subunitatea marcată, pe harta României

cu litera:
a. D b. E c. F d. H
9. Oraşele marcate, pe harta României, cu numerele 2, 3 şi 4 au în comun:

a. funcţia portuară b. influenţa climatică
c. momentul apariţiei d. numărul de locuitori
10. Alumină se obţine în oraşul marcat, pe harta României, cu numărul:

138
a. 2 b. 3 c. 5 d. 7
III. (18 puncte) Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1. Principalele regiuni siderurgice europene şi în acelaşi timp cele mai vechi sunt Midlands, Ruhr,
Silezia Superioară şi Donbass. Găsiţi două explicaţii ale acestei situaţii.(6p)
2. Prima zonă de creştere a porcinelor în România este cea a Bărăganului. Găsiţi două explicaţii ale
acestei situaţii.(6p)
3. În Luxemburg, ponderea căilor ferate electrificate este de 95,2 % din totalul căilor ferate, în timp
ce în Grecia acestea reprezintă 0 %. Explicaţi această discrepanţă. (6p)
IV. (12 puncte) Analizaţi graficul de

mai jos, care redă principalele state
cultivatoare de floarea soarelui ale UE şi
precizaţi:
139
Fig. 84. Principalele state ale UE cultivatoare de
floarea soarelui
1. Statul cu cea mai ridicată producţie şi valoarea acesteia;
2. Statul cu cea mai coborâtă producţie şi valoarea acesteia;
3. Valoarea producţiei de floarea soarelui realizată în România şi Bulgaria;
4. O cauză a producţiei crescute de floarea soarelui din Franţa;
5. Un exemplu de câmpie, ca zonă de cultură a florii soarelui, din Franţa;
6. O cauză a producţiei crescute de floarea soarelui din Spania.
V. (10 puncte) Cum se explică valoarea medie de 1, 55 km/1000 km² a căilor ferate din
Europa Balcanică? Relevaţi două aspecte.

Total 100 de puncte
Tema 21: Tipuri de medii în Europa
1. Noţiunile de: ecosistem, peisaj, mediu
2. Tipurile de medii ale Europei
140
I. Analizaţi harta tipurilor de mediu a Europei redată în fig. 85 şi completaţi cu
informaţiile corespunzătoare tabelul (1) următor:
Fig. 85. Tipurile de medii din Europa
141
Tabelul 59. Tipurile de medii ale Europei
Nr. crt. Tipul de mediu Localizare Caracteristici fizico-geografice Caracteristicile antropizării
1. Mediul tundrei Nordul Europei: Tipul de climă: Antropizare de tip punctiform

T° medie multianuală: Densitatea medie a populaţiei:
Pp medii multianuale: Activităţi tradiţionale:
Vegetaţia caracteristică:
Exploatări miniere (ex.):
Activităţi noi:
2. Mediul temperat-rece 55 - 65° latitudine, Tipul de climă: Gradul de populare/antropizare:

cuprinzând statele: T° medie multianuală: Activităţi tradiţionale:
Pp medii multianuale:
Vegetaţia caracteristică: Activităţi noi:
3. Mediul temperat-oceanic Europa de vest şi Centrală, Tipul de climă: Gradul de populare/antropizare:

cuprinzând statele: T° medie multianuală: Câmpiile şi dealurile joase:
Pp medii multianuale:
Vegetaţia caracteristică: Terenuri degradate:
Ţărmuri puternic modificate (ex):
Activităţi industriale:
Mari aglomeraţii urbane (ex.):
4. Mediul temperat-continental Sud-estul Europei şi Tipul de climă: Gradul de populare/antropizare:

Câmpia precaspică, T° medie multianuală: Activitatea dominantă:
cuprinzând statele: Pp medii multianuale:
Vegetaţia caracteristică: Degradarea terenurilor:
Reţeaua de aşezări şi căi de comunicaţie:
5. Mediul mediteranean Sudul Europei, cuprinzând Tipul de climă: Gradul de populare/antropizare:

statele: T° medie multianuală: Gradul de urbanizare:
Pp medii multianuale: Activităţi caracteristice:
6. Mediul montan Relief cu altitudini peste Tipul de climă: Gradul de populare/antropizare:

…… m T° medie multianuală:
Pp medii multianuale: Activităţi caracteristice:
142
II. Analizaţi harta organizării spaţiului în Uniunea Europeană redată în fig. 86 şi
completaţi cu informaţiile corespunzătoare tabelul de mai jos:
Fig. 86. Organizarea spaţiului geografic în Uniunea Europeană
Tabelul 60. Principalele arii urban-industriale din Uniunea Europeană

Statul Numele grupării Statul Numele grupării Statul Numele grupării
urban-industriale urban-industriale urban-industriale
marcate pe hartă marcate pe hartă marcate pe hartă
cu numărul cu numărul cu numărul
Marea 1. Spania 10. 20.
2. 11. 21.
Britanie
3. Italia 12. Polonia 22.
Franţa 4. România 13 23.
6. Ungaria 14. Danemarca 24.
7. Cehia 15. Suedia 25.
8. 16. 26.
9. Germania 17.
Belgia - 5. 18.
Olanda 19.
Tema 22: Uniunea Europeană
1. Etapele formării Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
143
2. Caracteristici ale Uniunii Europene
3. Condiţiile candidaturii de aderare
4. Instituţiile Uniunii Europene
5. Simbolurile Uniunii Europene
De reţinut! Principalele caracteristici economică-sociale ale UE:

- reprezintă principala putere comercială a lumii: cea mai mare piaţă comercială după volumul
mărfurilor tranzacţionate prin acivităţi de import-export;
- este al doilea pol economic pe plan mondial după SUA; ea produce: 29% din energia electrică; 24
% din producţia de oţel; 37% din numărul total de automobile; 32% din capacitatea de rafinare a
petrolului şi gazelor; 62% din producţia de vin;
- este principala regiune turistică a Terrei;
- este al treilea ansamblu demografic după China şi India;
- este unul din principalele centre de inovare tehnologică.
144
I. Analizaţi harta integrării europene redate în fig. 87 şi rezolvaţi la următoarele cerinţe :
Fig. 87. Harta integrării europene
1. Enumeraţi statele care au format nucleul UE în 1957.
3. Care este statul care a aderat în 1981?
7. Care sunt statele ultimului val de aderare?
145
II. Completaţi cu informaţiile corespunzătoare afirmaţiile de mai jos referitoare la
Uniunea Europeană:
1. Ca pol economic, după SUA, Uniunea Europeană este cel de al .....…….

2. Ca ansamblu demografic, Uniunea Europeană urmează după statele numite …… .
3. În privinţa comerţului mondial, UE se remarcă ca (ce fel de?) .......……. putere.
4. În privinţa pieţei financiare, a tehnologiei şi inovaţiei, UE se situează pe locuri (ce fel de?) …… .
5. Respectarea drepturilor omului şi a statului de drept figurează în cadrul condiţiilor de aderare la
UE în cadrul criteriului numit …… .
6. Respectarea legislaţiei unitare figurează în cadrul condiţiilor de aderare la UE în cadrul criteriului
referitor la…… .
7. Parlamentul European este ales în mod direct şi are sediul în oraşul numit …… .
8. Stabilirea bugetului UE revine ca sarcină instituţiei numite …… .
9. Aplicarea legilor, bugetelor şi a programelor în întreg spaţiul comunitar este controlată de către
instituţia numită …… .
10. Finanţarea activităţilor economico-sociale în întreg spaţiul comunitar este controlată de către
instituţia numită …… .
11. Curtea de Justiţie a UE veghează la respectarea (cui?) …… .
12. Moneda euro, simbol al UE, semnifică unitatea pieţelor (ce fel?) …… .
13. Ziua aniversară de 9 mai a UE simbolizează momentul (care?) ….......… în conturarea UE.
14. Drapelul UE este reprezentat de un număr de …...… stele pe fond albastru.
15. Localizarea în cadrul continentului european figurează în cadrul condiţiilor de aderare la UE în
cadrul criteriului referitor la …… .
III. Situaţie – problemă:
România a fost acceptată în cadrul UE la 1 ianuarie 2007. Cunoscând care sunt criteriile
candidaturii de aderare, menţionaţi câte au fost îndeplinite integral de România, în opinia voastră, în
vederea aderării.
146
Tema 23: România, ca parte a Uniunii Europene. Oportunităţi geografice ale
României cu semnificaţie pentru UE
1. Poziţia geografică a României în cadrul continentului european
2. Condiţiile naturale ale României, premise în dezvoltarea unei agriculturi ecologice
3. Potenţialul turistic
4. Producţia de industrie IT
1. Poziţia geografică a României în cadrul continentului european este evidenţiaţă de următoarele

caracteristici geografice:
- locul al (care?) … ca suprafaţă şi număr de locuitori după Germania şi Polonia în Europa Centrală;
- 3 componente geografice cu valoare de integrare europeană numite: …
- reprezintă un factor de stabilitate strategică în SE Europei datorită aderării la organizaţia militară
numită…
2. Condiţiile naturale ale României sunt premise în dezvoltarea unei agriculturi ecologice, ca
urmare a următoarelor caracteristici:
- terenuri arabile reprezintă din totalul teritoriului …%;
- produselor fitosanitare sunt utilizate în proporţie de …%;
- spaţiul rural reprezintă …%;
- suprafeţele deja cultivate prin agricultură ecologică: sunt estimate la … ha.
- îngrăşămintele chimice au un consum (ce fel?) … .
3. Potenţialul turistic se caracterizează prin următoarele aspecte:

- potenţial turistic (ce fel?): …
- necesitatea dezvoltării unei infrastructuri (ce fel?): …
- necesitatea tehnologiei şi resurselor umane (ce fel?): …
- necesitatea producţiilor turistice (ce fel?): …
4. Producţia de industrie IT este avantajată ca urmare a aspectelor de mai jos:

- forţa de muncă cu o calificare (ce fel?): ……………. şi plătită (cum?) …
- produsese finite de o calitate (ce fel?): …
- produsul de asamblare cu o eficienţă (ce fel?): …
- design (ce fel?): …
- management (ce fel?): …
147
I. Situaţii – problemă
1. Poziţia geografică a României în cadrul Europei este marcată de trei elemente importante, cu
semnificaţie europeană: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră. Precizaţi câte două argumente pentru
fiecare dintre cele trei elemente amintite în favoare aderării României la Uniunea Europeană prin
prisma acestora.
2. România poate deveni o furnizoare importantă de produse agricole ecologice pentru piaţa agro-
alimentară a Uniunii Europene. Precizaţi trei argumente în acest sens.
3. România dispune de un potenţial turistic natural bogat şi variat. Menţionaţi direcţiile în care
trebuie făcute eforturi financiare pentru ca România să-şi valorifice adecvat acest potenţial şi să
devină o destinaţie turistică atrăgătoare pentru câţi mai mulţi turişti din spaţiul comunitar şi nu
numai.
148
4. În 2007, firma Nokia şi-a transferat o sucursală din Germania la Jucu, lângă Cluj-Napoca.
Pornind de la acest exemplu concret, menţionaţi atu –urile României de atragere a unor astfel de
activităţi economice, industrie ICT, din spaţiul comunitar şi nu numai.
5. România este implicată în diferite colaborări transfrontaliere încă dinainte de a deveni membră
UE. Exemplificaţi această afirmaţie cu câte un exemplu de colaborare transfrontalieră: bilaterală,
trilaterală şi cu cinci structuri statale.
6. Cele mai multe proiecte de colaborare transfrontalieră ale României sunt iniţiate de-a lungul
Dunării. Menţionaţi două explicaţii ale acestei realităţi.
149
Bibliografie:
1. Cătălina Şerban, George Erdeli, Nela Burcea. Nicolae Ilinca, Geografie. Europa – România –
Uniunea Europeană. Manual pentru clasa a XII-a, Editura CD Press, 2007.
2. Nicolae Ilinca, Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2002
3. Nicolae Ilinca, Geografia României – Probleme fundamentale, clasa a XII –a. Ghid
metodologic, Editura Paralela 45, Ploieşti, 2002
4. Octavian Mândruţ, Ghidul profesorului de Geografie pentru clasele IX – XII, Editura Corint,
Bucureşti, 2002
5. Marius Lungu, Statele lumii – antologie, Editura Steaua Nordului, Constanţa, 2006
6. Programa de geografie pentru clasa a XII-a
7. Programa de bacalaureat 2008 la disciplina geografie
8. Pagini web cu date statistice referitoare la Uniunea Europeană: http://epp. eurostat. ec. europa.
eu/portal
150
151

Caiet de Geografie XII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Geografie XII

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Geografie XII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1: Aşezarea geografică şi ţărmurile Europei

Aşezarea geografică, graniţele şi vecinii României

I. Analizaţi harta politică a Europei redată ân fig. 1, recunoaşteţi statele marcate cu

Fig. 1. Harta Politică a Europei

Tabelul 1. Harta politică a Europei

Numele statului Numele Numele statului Numele statului

Europa Nordică 11. 22. 33.

Fig. 2. Aşezarea geografică a Europei

Tabelul 2. Date importante referitoare la aşezarea geografică a continentului european

E (III): 5. Paralelele care delimitează cea

2. Extinderea 6. Suprafaţa continentului european

Tabelul 3. Mările riverane, peninsulele şi insulele Europei

IV. Completaţi afirmaţiile de mai jos cu informaţiile referitoare la următoarele aspecte

1. Altitudinea medie are valoarea de ………m.

1. România este localizată în sud-estul

2. Distanţa României faţă de Oceanul

3. Distanţa României faţă de Munţii

4. Distanţa României faţă de Oceanul

5. Distanţa României faţă de Marea

VII. Pe harta României redată în fig. 4 sunt marcate cu minuscule de la a la c

Fig. 4. Aşezarea geografică, graniţele şi vecinii României

VIII. Completaţi cu informaţiile necesare afirmaţiile de mai jos, referitoare la graniţele

Raportul dintre spaţiul european şi spaţiul românesc evidenţiază următoarele aspecte:

X. Precizaţi importanţa geo-economică a celor patru axe menţionate mai sus.

XIII. Exerciţii de explicare:

2. Explicaţi formarea ţărmului cu delte, lagune şi limanuri la Marea Baltică.

4. Explicaţi prezenţa ţărmului cu deltă (a Ronului) şi a celui carstic în sudul Franţei.

XIV. Comparaţi ţărmul atlantic al Norvegiei cu ţărmul atlantic al Franţei, evidenţiind

III. Potriviţi unităţile de relief înscrise în coloana A cu ţările pe al cărui teritoriu se

IV. Completaţi corect afirmaţiile corespunzătoare tipurilor genetice de relief caracteristice

Tabelul 6. Principalele caracteristici de relief ale unităţilor majore europene

2. Munţii Alpi – Munţii Ural;

3. Munţii Alpi – Munţii Carpaţi;

5. Munţii Carpaţi – Masivul Central Francez;

6. Munţii Carpaţi – Munţii Ural.

VIII. Situaţii – problemă:

IX. Exerciţii de argumentare:

1. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Munţii Ural au o importanţă geografică

2. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Podişul Finlandei a fost acoperit în

I. În fig. 6 sunt marcate principalele unităţi şi subunităţi ale României. Identificaţi-le şi

Fig. 6. Principalele unităţi şi subunităţi de relief ale României

II. Identificaţi pe harta României, de la fig.1, unităţile şi subunităţile de relief numerotate

Tabelul 7. Principalele unităţi şi subunităţi de relief ale României

IV. De reţinut! Superlativele unităţilor şi subunităţilor de relief ale României

V. Completaţi cu informaţiile corecte următoarele afirmaţii:

1. Grupa Nordică şi centrală a Carpaţilor Orientali se caracterizează prin paralelismul culmilor şi

VI. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Altitudinea maximă a Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei se înregistrează în:

2. Depresiunile Giurgeu şi Ciuc sunt localizate în:

3. Cea mai extinsă depresiune intramontană este depresiunea:

4. Singurul râu care traversează Carpaţii Meridionali este:

5. Între grupa Retezat - Godeanu şi grupa Parâng se află depresiunea:

6. Roca predominantă a Munţilor Banatului o constituie:

7. Principala caracteristică a reliefului Munţilor Poiana Ruscă se referă la:

8. O caracteristică a reliefului Munţilor Apuseni este şi:

10. Relieful de domuri este caracteristic câmpiei numite:

11. Cutele diapire cu sâmburi de sare sunt caracteristice:

13. Cuestele şi platourile structurale sunt caracteristice:

15. Şisturile verzi sunt caracteristice: