Ortopedie 1
Ortopedie 1
Ortopedie 1
1
fac parte caria , hipoplazia smaltului, defecte cuneiforme,floroza, abraziunile patologice,
trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii,
fonatie
Simtomele obective –dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de
contact,cavitati carioase... pot fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale
Indicaţii: Indicaţiile generale au dublu scop:
a) în scop morfo-funcţional şi profilactic:
pe dinţi cu carii însoţite de pierderi mari de substanţă dentară, când nu mai sunt posibile
reconstituiri prin obturaţii sau inlay-uri;
pe dinţi cu obturaţii întinse sau multiple, care predispun coroana dentară la fracturi,
situaţii în care coroanele de înveliş se utilizează pentru consolidarea rezistenţei mecanice a
dinţilor;
în pierderi de substanţă dentară prin traumatisme, când reconstituirea prin alte mijloace
nu mai este posibilă
în abrazii patologice când, prin aplicarea coroanelor de înveliş este posibilă
reconstituirea reliefului ocluzal;
pe dinţi cu modificări de formă, volum, poziţie şi culoare, atunci când acestea pot fi
corectate prin aplicarea coroanelor de înveliş; la tineri, din considerente de ordin fizionomic,
la vârstnici, mai ales în scop paradontoprofilactic.
pentru refacerea punctelor de contact, când spaţiul interdentar este sub 2mm, el poate fi
închis printr-o singură coroană; în distanţe de peste 2mm, se cer aplicate două coroane pe
dinţii învecinaţi, în timp ce în spaţiile ce depăşesc 4mm, este necesar ca să se interpună între
cele două coroane un element de înlocuire
din considerente profilactice se indică aplicarea coroanelor de înveliş în carii secundare
şi de colet sau multiple, ca şi în perturbări neuromusculare cu bruxism, în prevenirea unor
leziuni rapide şi de amploare ale substanţei dentare;
se aplică în scop profilactic, pentru a preîntâmpina procesele de uzură a dinţilor date de
fricţiunea exercitată de elementele de menţinere ale protezelor mobilizabile. De notat că se
impune o atitudine selectivă din partea practicienilor în sensul de a nu utiliza în mod
obligatoriu şi în toate cazurile microproteze de protecţie;
în situaţiile în care dinţii prezintă o mare diferenţă între diametrul transversal coronar
maxim şi cel cervical, cazuri care ar necesita rezecţii prea întinse de ţesut dentar, cu pericolul
afectării pulpei dentare si a diminuării sau a compromiterii rezistenţei mecanice a bontului;
coroanele turnate cu grosime totală sunt indicate în special pentru dinţii laterali cu
dimensiuni reduse în sens cervico - ocluzal;
coroanele turnate cu grosime dirijată sunt indicate pe coroanele dinţilor laterali cu
dimensiune cervico - ocluzală mare.
b) în scop protetic:
pentru realizarea elementelor de agregare, de care se leagă corpurile de punte în
restaurările edentaţiilor parţiale intercalate;
pentru ancorarea protezelor parţiale mobilizabile, în cazul coroanelor prevăzute cu
convexităţi pentru croşete, cu locaşuri pentru sprijinul ocluzal, cu culise etc.;
pentru imobilizarea dinţilor în paradontopatii; prin solidarizarea unei suite de coroane,
se formează un sistem rigid, cu rol de şină de contenţie;
2
în tratamentul disfuncţiei ocluzale, pentru refacerea reliefului ocluzal şi a planului de
ocluzie, când, în urma necesităţilor de nivelare, se şlefuiesc dinţii care, ulterior, necesită
acoperirea cu coroane;
pentru reconstituirea zonelor de sprijin, când, prin intermediul coroanelor se pot reface
condiţiile biostatice normale dintre arcade, în scopul prevenirii modificărilor rapoartelor
intermaxilare, consecutive distrucţiilor coronare din zonele laterale.
Etapele clinico tehnice clinic:prepararea dintilor, ampremtarea si protectia plagii dentinare
Laborator-realizarea modelului de lucru si cel auxiliar,modelarea machetei din ceara,
turnarea.
Clinic—proba coroanei turnate, laborator—prelucrarea mecanica, slefuire si lustruirea, clinic
– proba defenitiva si cimentarea
Prepararea dintilor consta in sflefuirea unui strat de tesut dur de o grosime de 0.5-0.7 mm .
prepararea la colet poate fi cu prag circular, fara prag sau mixt(partial cu prag, sau fara
prag).
3
5. Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane
fizionomice integral ceramice, particularităţile preparării dinţilor stîlpi.
Indicatii: Terapia LOC ale dt frontali si premolarilor in caz de lipsa de substanta a
marginilor incisivale si a unghiurilor, cind alte metode de restaurare nu sint posibile sau
eficace, in caz de leziuni ale altor suprafete, dereglari de culoare, prezenta distrofiilor
tesuturilor dure, fluoroza, anomalii de pozitie, volum, directie.
Clinic:
Examenul pacientului
Stabilim diagnoza
Preparam dintii stilp (Cream la colet prag cu o latime 0.3-0.8 la dinti cu volum mic, si, 0.5-
1.5 la dinti mai mari in volum. Pragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la
decizia medicului.)
Laborator:
Realizarea modelului du dinti mobilizabili
Confectionam capacelul din platina
Depunem si ardem stratul de ceramika
Clinic;
Proba coroanei
Laborator:
Corectarea si glazurarea coroanei
Clinic:
Proba definitive si fixarea coroanei in cav buc.
Etapele
Clinic:
Examenul pacientului;Stabilirea diagnosticului;Prepararea dintilor stilpi cu prag in zona
coletului cu crearea spatiului pt ceramica;Amprentarea;Protectia dintilor.
Laborator;
Realizarea modelului cu dinti mobilizabili;Fixarea in simulator si modelarea componentei
metalice din ceara;Nu formam elemente de retentive iar grosimea machete e de 0.4-0.5
mm;Turnarea.
Clinic:
Proba componentei metalice;Determinarea culorii
Laborator:
4
Prelucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive;Prelucrarea termica la
temperatura de 900 grade 2-3 min creinduse pelicula de oxizi metalici necesar la
consolidarea ceramicii;Sablarea componentei metalice cu un jet puternic de nisip aluminos
Al2O3 cu particule de 250 Mm ,bombardam suprafata capacelului;Consolodarea
chimika;Degrasarea cu acid acetic;Depunerea stratului de ceramic si arderea.
Clinic:Proba coroanei in cav buc
Laborator:Glazurarea
Clinic:Proba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc
8. Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane 3/4, 4/5
şi ecuatoriale.
Indicatii 34, 44: dintii frontali si laterali cind suprafata vestibulara a dt nu este lezata
Clinic: preparea dt stilpi, aprentarea si protectia plagii dentinare
Laborator: realizarea modelelor si efectuarea etapelor corespunzatoare; A doua etapa clinica
include proba coroanei de invelis, iar cea tehnica slefuirea si lustruirea. A trea etapa clinica
prevede fixarea dintelui pe dt preparat.
Indicatii ecuatoriale: acopera coroana naturala pina la ecuator; molari, cind tesuturile dure
ale dt din zona subecuatoriala nu sint lezate, iar indicatiile clinice nu ne permit prepararea
cuvenita a dt fara devitalizare(migrari dentare, atrofia apofizei alveolare cu dezgolire
radiculara)
10. Metoda de protecţie a plăgii dentinare după prepararea dinţilor sub coroane de
înveliş. Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii.
Obtinerea amprentei folosind o masa amprentara elastica sau ghips, urmeaza slefuirea
dintelui, prepararea unui acrilat autopolimerizabil ce ar corespunde dupa culoarea dintilor
restanti, introducerea acestui acrilat in amprenta care apoi se reaplica peste dintele slefuit si
acoperit in prealabil cu un stat subtire de ulei de vaselina ce preintimpina influenta nociva a
monomerului asupra pulpei. Inainte de polimerizarea completa a acrilatului amprenta se
indeparteaza din cavitatea bucala, apoi se scoate coroana din amprenta, se prelucreaza, se
efectueaza proba, se lustrueste si se fixeaza cu ajutorul unei mase amprentare de tip Repin,
Dentol sau Hidroxid de Ca.
6
chirurgicala se vor manifesta prin aparitia pulpitei, iar mai terdiv-necroza, gangrena pulpara
insotite de complicatii.
7
Laborator :realizarea modelului de lucru si auziliar ,modelarea machetei coroanei din
ceara , turnarea
Clinica :Proba coroanei turnate
laborator :prelucrarea mecanica ,slefuirea si lustruirea lucrarii
clinica :Proba si fixarea coroanei .
9
asemetriei faciale,la linia de contact si pozitia buzelor, obrajilor,comisurilor gurii ,gradul
de exprimare asanturilor perilabiale
Examen Endobucal
Se executa prin inspectia cav bucale ,cu ajutorul instrument ,oglinda pensa dent ,sonda
etc.
Examenul endobucal se executa intro anumita ord :
1 Raportul dintre buze ,grad .de deschidere a gurii si mobilit.muschiului orbic.a buzelor .
2Dintii
3Arcadele dentare
4 raportul dintre arcadele dentare 9tip de ocluz
5mucoasa cav bucale
6 apofizele alveolare si maxilarele
Indicatiile
-catre tratamentul cu punti dentare din acrilat si ceramica avem nuumai in cazul
edentatiilor unidentare –sau cind lipsesc cel mult 2 dinti in zona frontala a arcadelor
dentare ,Iar dintii stilpi permit confectionarea acestor constructii
Contraindicatii
-Sunt determinate de particularitatile acestor punti care au o duritate comparativ mica si
deci nu pot fi utilizate pentru zonele laterale ale arcadelor dentare
-La fel sunt contraindicate in caz de prezenta a tipurilor de ocluzie adinci ,traumatizante,
la fel cind dintii stilpi rezulta bonturi prea scurte ,ce nu pot asigura prezenta protezei
-In cazul abraziunii dentare avansate
17. Particularităţile preparării dinţilor stîlpi în terapia edentaţiei parţiale cu punţi
dentare. Indicaţii, contraindicaţii şi etapele clinice la aplicarea punţilor dentare m/c,
m/a.
Prepararea:
1.Obtinerea unei forme corecte specifice pentru tipul de microproteza ales ca element de
agreagare
2.Obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor stilpi astfel incit toate elementele
de agregare sa se aseze uniform pe dintii stilpi.
Indicatii,contraindicatii(m/a,m/c):
I:edentatii unidentare sau cind lipsesc cel putin 2 dinti din zona frontala a arcadelor dentare
,iar dintii artificiali stilpi permit confectionarea acestor constructii.
C:Zonele laterale a arcadei dentare;ocluzie adinca,traumatizanta;dintii stilpi rezulta bonturi
prea scurte,abraziuni dentare;persoanele cu virsta sub 18 ani.
Etapele(m/a):
Prepararea dintilor stilpi,amprentarea,denterminarea ocluzie centrice,determinarea culorii
acrilatului,protectia bonturilor
Proba componentei metalice in cavitatea bucala
Proba puntii in cavit bucala si cimentarea.
Etapele(m/c):
Prepararea dintilor stilpi,amprentarea,denterminarea ocluzie centrice,protectia bonturilor
Proba componetei metalice,determinarea culorii ceramicii
Proba si cimetarea in cavitatea bucala.
10
18. Migrări dentare. Etiopatogenia, tabloul clinic. Criteriile ocluziei funcţionale după
Ene. Fenomenul Tieleman. Metode de tratament.
Etiopatogenie – cauzele migrarii dentare sunt ;Leziunile odontale coronare intinse
,refacerea incorecta in supra liniei sau subocluziei a suprafetelor ocluzale, edentatiile
partiale starea patologica a tesuturilui paradontului unor abiceiuri vicioase ca muscarea
limbii ,buzelor obrajelor ,deglutitia infantila .prin urmare factorii ce provoaca migrari
dentare se inpart in 2 grupe ; factori locali si generali
Tabloul clinic
Simptomele clinice a migrarilor dentare depinde de numarul dintilor pierduti ,durata
perioadei de timp dupa extractie .cu cit mai mult timp sa scurs de la momentul extractiei
si cu cit edentatia e mai intinsa cu atit mai grave , mai exagerate vor fi migrarile dintilor
restanti .Dupa perderea unui sau mai multor dinti, antagonistii migreaza vertical spre
spatiului edentat
L.Ene considera ca atunci cind axele de implantarea a dintilor limiteaza bresa arcadei
dentare formeaza un unghi de 30grade ,se poate fixa coroanele fara devitalizarea
dintilor,iar mai mault de 45grade se realizeaz devitalizarea dintilor cu confectionarea
dispozitivilor corono-radiculare.
Tratamentul
Lichidarea dezichilibrului dintre arcadele dentare in urma edentatiilor partiale .
Slefuirea tesuturilor dure
Aceasta metoda este mai des folosita la lichidarea dereglarilor interocluzale slefuind
suprafetele ocluzale ale dintilor migrati verticali si fetele laterale ale dintilor inclinati .
Slefuirea ocluzala are scop de a micsora inaltimea coroanei dintelui migrat, Nivelarea
planului de ocluzie .
Rezectia dentara
Ca masura de lichidare a dereglarilor interocluzale se folosesc la pacienti cu dereglari
verticale sau inclinari orizontale exagerate ,
Tratamentul ortodontic
Un rol important in tratament ortodontic il are alegerea dispozitivului pentru inaltarea
dimernsiunii verticale de ocluzie si deplasarea dintilor migrati ,precum si modul de fixare
a lui
Repozitionarea mandibulei –
Cind migrarile dentare sunt insotite de deplasarea distala a mandibulei, micsorarea
spatiului alveolar si micsorarea etajului inferoir al fetei
Tratamentul chirurgical
Este considerata ca o masura extrenma si urmareste extractia dintelui migrat ce nu poate
fi recuperat prin metoda conservativa
Tratamentul protetic
Este indicat pacientilor cu migrari dentare orizontale exagerate,care nu accepta alte
metode
19. Indicaţii şi etapele clinice în terapia edentaţiei parţiale cu punţi dentare cu extenzie.
Complicaţii.
Indicatii:
Pentru puntea cu extesie meziala-absenta incisivului lateral(dintii stilpi sunt caninul si
primul premolar);absenta premolarului unu(dintii stilpi sunt premolarul 2 si molarul 1)
11
Pentru extensie laterala-la pacienti tineri cu edentatii molare ce au hemiarcada opusa
integra,dintii pe care sunt fixate elementele de agregare sunt voluminosi si au o
implantare;cind este nevoie de restabilit un singur dinte solidarizat la doua elemnte de
agregare.
Contrindicatii:
In zona dintelui canin;cind dintii lipsa sunt molarul 1 si 2 si extensia se face pe dintii
premolari.
Etapele clinice:
Preparea dintilor stilpi,amprentarea ,protectia bonturilor.
Proba componetei metalice(determinarea culorii m\c si m\a)
Proba si fixarea in cavitatea bucala
Complicatii
Suprasolicitarea dintilor restanti;mobilitatea dintilor restanti bresei;fracturarea dintilor.
20. Influienţa edentaţiei parţiale întinse, extinse şi subtotale asupra sistemului muscular
şi ATM. Metode de examinare clinică şi paraclinică.
In urma edentatiilor partiale apare are loc micsorarea DVO si a etajului inferior si are loc
distalizarea condililor articulari in fosele articulare,provocind nu numai compresiune
elementelor articulare dar si distonii musculare.Aceste 2 mecanisme duc la dezvoltarea
sindromului disfunctional.
Edentatiile duc la blocajul alunecarii arcadei inferioare pe cea superioara ce duc la
suprasolicitarea elementelor ariculare.Clinic:durerea articulara,cracmente si
crepitatii,salt,subluxatii condililor.
La nivelul musculaturii se poate dezvolta durerea musculara, hipertonusul si hipertrofia
musculara,atrofii musculara.,oboseala musculara.
Clinic:
Inspectia,palparea si ascultatia.
Paraclinic:
ATM(OPT,tomografia,artografia)
Musculatura(Miotonometria,Electromiografia)
21. Caracteristica componentelor cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse,
extinse şi subtotale. Indicaţii la terapia cu proteze parţiale mobilizabile.
Elementele cimpului protetic dupa structura morfologicaa si functionala sunt clasificate in
doua grupe: dintii restanti cu parodontul lor, care alcatuiesc suportul dentoparodontal si
fibromucoasa si oasele maxilarelor, care alcatuiesc suportul mocoosos.
Suportul dentoparodontal pru PPM reprezinta un element valoros de sprijin si ancorare,
care asigura mentinerea si stabilizarea protezelor in dependenta de numarul dintilor
restanti si repartizarea lor topografica, de implantarea lor si parodontala, la fel si de
morfologia coronara.Suportul mucoosos, ca sic el dentoparodontal serveste la fixarea,
stabilizare si receptia presiunii masticatoare in tratamentul protezei partial mobilizabile..
Fibromucoasa cimpului protetic este aderata la os si este formata din epiteliu pavimentos
pluristratificat cu o grosime si elasticitate variabila in diferite zone.. Deosebim mucoasa
imobila, pasiv si active mobile.
Indicatii:sunt idicate in orice tip de edentatie,cind dintii limitrofi bresei sunt sunt
retentivi petru pozitionarea crosetelor.
22. Pregătirea cavităţii orale către terapia edentaţiei parţiale.
12
Pregatirea pre-protetica:un sir de masuri generale si locale ce au drept scop educarea
sanitara a pacientului,aplicarea masurilor de igiena orala si locala si asanarea cavit bucale.
Pregatirea pro-protetica:masuti speciale terapeutice,chirurgicale,ortopedice,ortodintice si
mixte care succed masurile preprotetice.
23. Conceperea protezei parţiale mobilizabile acrilice şi principiile alegerii dinţilor sub
croşete. Amprentarea preliminară.
Conceperea se face in baza examinarii suportului dento-paradontal si muco-osos.
Dintii:suprafata vestibulara si orala a coroanei pe care se plica crosetul trebuie sa fie
convexa in plan orizontal si vertical.Daca vom trasa o linie verticala si una orizontala
vom obtine doa zone ,una supraecuatoriala(brat retentiv) si subecuatoriala(brat
elastic).Zonele subecuatoriala si subecuoatorila trebuie sa fie intacte ,fara defecte
cuneiforme si alte stari patologice de lipsa de structura dentara.
Valoarea dentara:gradul de implantare radiculara in alveola,morfologia
radiculara,raportul coroana-radacina.
Amprentare preliminara(anatomica) cu scop de obtinere a modelulul preliminar pe care
se va realiza lingura individuala.Cu lingura de amprentare cu material siliconic pentru
prrecizie.
13
25. Determinarea și înregistrarea relațiilor intermaxilare în cazul edentației parțiale în
dependență de situația clinică.
Determinarea realitiilor maxilare se obtine dupa 3 situatii clinice.
Prima situatii clinica include arcadele dentare cu ocluzie stabila,cu un numar de dintii pe
amble arcade intre care stabilesc contacte dentodentare in ocluzie centrica si DVO fiziologic.
A doua situatie clinica include arcadele dentare cu ocluzie instabila din cauza contactelor
dentodentare si DVO poate fi normal sau micsorat.A treia situatie include lipsa ocluziei
arcadelor dentare datorita numarul si pozitionarea dintilor pe arcada in asa mod ca nu exista
contacte dentodentare,DVO sau planul de ocluzie.
In prima situatie clinica se obtine amprenta si se pozitioneaza in articulator.
In a doua situatie clinica se obtine amprentarea functional(in ocluzie)dupa care modelele sunt
pozitionate in articulator,sau cu ajutorul bordurilor de ocluzie.
Determinarea ocluzie centrice in ocluzia instabila include etapele:adaptarea sabloanelor cu
borduri de ocluzie;determinarea DVO;determinarea pozitiei neutre a mandibulei sau a
realtiei centrice si fixarea ei.
27. Edentaţia parţială întinsă. Tabloul clinic. Indicaţii în terapia cu PPM scheletate.
Componentele. Varietăţi. Caracteristica croşetelor.
Tablou clinic:
1.fenomen dureros :disfunctie cranio mandibulara,durere muscular
2.insuficiente functionale,masticatorii,estetice,fonetice,de deglutitie.
Semne obiective: endoorale-prezenta breselor,migrari dentare,abraziuni
patologice,modificari parodontale.
Indicatii PPMS:
Edentatii partiale.
Component:
1)seile protezei
2)conectorii principali(placa palatinala,bara lingual)
3)conectori secundari(bare secundare)
4)elemente de mentinere,sprijin ,stabilizare
5)dinti artificiali
6)crosetele
14
Varietati :
1(din elemente fabricate pentru diferite parti ale protezei(bare ,arcuri,crosete ,sei)sau
modelate separate si dupa aceea lipite intre ele
2)prin turnarea intrebului schelet metallic.
Crosete :Ackers(croset circular turnat),Bonwill(croset circular din 6 brate,doua
retentive,doua opozante,doi pinteni ocluzali bidentari),Roach(situarea bratului retentive in
zona subecuatoriala a dintelui stilp),Ney(combinare intre crosetele circulare si
divizate,sint in numar de 6).
28. Conceperea PPM scheletate în edentaţiile parţiale cl. I-IV Kennedy la maxilă şi
mandibulă. Alegerea dinţilor de suport şi a tipurilor de croşete. Biomecanica.
Conceperea și realizarea PPMS depind de forma clinică a edent.parț.,starea parodontului
dințilo-stîlpi, a fibromucoasei cîmp.protetic, ținînd cont biomecanica PPMS. Proteza în
final trebuie să posede o stabilitate statică și dinamică pe cîmp.protet.
În edent. de cl. I-II Kennedy proteza va fi realizată:
-cu sprijin mucoosos(cl.I) sau mixt (mucoosos și dentoparodontal).
-Echilibrarea presiunilor masticatorii este realizată prin conectorii secundari (rigizi,
semilabili sau labili) în dependență de starea parodonțiului dinților stilpi, fibromucoasei și
întinderii edentației. Se realizează pe suprafața care suportă mai ușor presiunile.
-Dacă parodontul e/e afectat,se recom. solidarizarea dinților restanți cu croșete cu pinteni
ocluzali,croșeta continuă cu gheruțe ocluzale și incizale, microproteze pe 2-3 dinți, punți
dentare.
– În reziliența fibromucoasei crescută – se fac conexiuni rigide, în cea normală –
semilabili. – Limitele șeilor: la mandibulă- 1/3 anterioară a tuberculului
piriform, la maxilă tuberozitățile în totalitate.
– In cl.II Kennedy, se folosesc pe partea opusă edentației croș.Jackson,Adams(cu pinteni
ocluzali), sau Bonwill.
În edent. de cl. III Kennedy :
- pot fi cu sprijin mucoosos, dentoparodontal și mixt.
– sprijinul mucoosos nu se recomanda, doar în caz dacă conectorul principal se va face în
formă de plăcuță, care va prelua presiunile asupra sa și va preveni atrofia apof.alveolare.
– cînd dinții stîlpi au parodont săsătos – se face sprijinul dentoparodontal, dacă
parodontul e/e afectat – mixt.
– Pe dinții de pe partea opusă breșei se pot aplica croșetele Jackson, Adams sau Bonwill.
- Ca elemente de menț.,sprijin și stabiliz. Pe dinții distali limitrofi brșei se recomandă
croșetele meziodistale(uni-,bidentare), inelare, continuu, Ney nr.6.
În edent. cl. IV Kennedy:
- proteza prezintă o șa de la care pornesc barele sau placuțele mucozale;
- ca contrabasculante se indică elemente atît pe dinții limitrofi breșei.cît mai posteriorpe
ambele hemiarcade;
- pe dinții limitrofi croșete Ackers, bidentare, divizate Roach în forma de S,T, pe cei
laterali: croș.circulare,Bonwill,culise.. Sisteme speciale: Dolders, bare cu călăreți.
Alegerea dinților de suport în PPMS.
Depinde de numărul, forma și localizarea dinților restanți. După numărul de dinți pe care
se-au aplicat croșete ,ancorarea poate fi:
-punctiformă – în edent.subtotale (un singur d.restant), cel mai puțin eficientă
15
biomecanic; – liniară – linie imaginară (linia croșetară) care unește dinții-stîlpi
pe care s-au aplicat croșete, cea mai avantajoasă direcție a liniei e/e cea care trece prin
centrul de greutate al protezei. Cu cît linia se abate mai tare de la centru,cu atît stabilitatea
e/e mai rea. Poate fi transversală,diagonală(cele mai favorabile), sagitală.
– în suprafață – cea mai favorabilă.
– dinții restanți grupați oferă condiții mai puțin favorabile decît același număr de dinți
repartizați în diferite locuri ale arcadei dentare.
– se ține cont de gradul de implantare a dintelui, raportul coroană-rădăcină, morfologia
radiculară.
– morfologia coronară a dinților restanți are rol improtant în stabilizarea și menținerea
protezei. Coroanele neretentive sau poziția de implantare nefavorabilă se acoperă cu
microproteze.
Biomecanica PPM.
-Forțele masticatoare acționează în 3 direcții: vertical, orizontal și rotativ.
– cele verticale sunt: de desprindere(alimente lipicioase, limitele incorect
realizate,gravitația), de înfundare(forța de masticație,deglutiția, parafuncții,echilibrare
incorectăa ocluziei, DVO mărită);
- în sens orizontal: mezializarea, distalizarea,deplasări laterale.
– rotațiile: bascularea prin desprinderea extremității distale a șeii, bascularea prin
înfundarea extremității meziale a șeii, bascularea laterală.
29. Conceperea PPM scheletate în edentaţiile parţiale cu sisteme speciale de fixare:
culise, sistem Rumpel-Dolder.
Aceste sisteme prezintă dispozitive mecanice complexe din 2 componente: una fixată la
dinții stîlpi,, iar alta la proteza scheletată.Există un număr mare de sisteme speciale, care
sunt divizate în categorii: culise, capse, bare cu călăreți, telescoape, disjunctori de forță
(balamale), magnetice.
Culisele.
-Sunt alcătuite din 2 părți: matrice(un tub de diferite formepe secțiune) și
patrice(culisează în ineriorul matricei,avînd aceeași formă).
– una din parți se va aplica la microproteza ce acoperă dintele stîlp ,iar cealaltă parte va fi
(prin lipire,supraturnare,prefabricată acrilat), iar alta va fi inclusă în scheletul metalic al
PS. – După raportul cu microproteza culisele pot fi: intracoronare, intra-
extracoronare,
extracoron.;
- După forma lor în secțiune: H, T,Y, trapez,circulare,ovale.
– menținerea PS se datorează fricțiunii realizate între aceste 2 părți ce culisează cu
precizie mare.
– se opun deplasării protezelor, nu sunt vizibile(estetice), permit imobilizarea a
dințilorplasați in planuri diferite.
Sistemul Rumpel-Dolder. Face parte din categoria bare cu călareți, sunt compuse din
piese dentare fixe alcătuite dintr-o bară solidarizața la coroanele care acoperă dinții sîlpi
sau la dispozitivele radiculare a acestira și o gutieră aplicată în șaua protezei, care
încalecă bara. Bara poate fi rotundă, ovoidală, dreptunghiulară etc. Grosimea de la 1,5 la
4mm, lungimea depinde de breșă, trebuie să fie distanțată de apof.alveolară la 1-2mm.
Gutiera se mai numește călăreț, este o copie de formă și dimensiune a barei, Dolder
descrie 2 variante: 1)sistem rigid, contact intim între gutiră și bară,indicat în proteze cu
16
sprigin dento-parodontal; 2)sistem rezilient, cu spațiu între bară și gutieră,dependent de
gradul de rezilență a fibromucoasei, sprigin mixt,dentomucozal. Se indică în: edentații
frontale, laterale și subtotale, cu înălțimea spațiului protetic suficientă petru plasarea
barei, calărețului și d.artificiali. Pot fi mixte,adică cu culise sau capse.
19
Sinarea provizorie-are drept scop inlaturarea traumatismului paradontal provocat de
mobilitatea patologica a dintilor pt o perioada scurta de timp,in care se va realiza in care
se va realiza interventii pregatitoare in vederea realizarii imobilizarii definitive si
anume:detartraj,chiretaj pungilor,gingivotomia,extractii dentare.In paradontita
generalizata va cuprinde intreaga arcada dentara.
34. Protezele dentare imediate în terapia complexă a maladiilor parodontului. Şinele
permanente.
Protezele dentare imediate-este o metoda provizorie constituita din imbinarea tratamentului
protetic,chirurgical si medicamentos cu restabilirea echilibrului morfofunctional ,fizionomic
, fonetic.
Avantajele:lichidirea deficentelor fizionomice,fonetice;inserarea imediata a protezelor direct
pe plaga postextractionala;evita suprasolicitarea dintilor restanti si micsorarea DVO;mentin
raportul intermaxilar si echilibrul morfofunctional.In dependenta de indicatiile, numarul
dintilor supusi extractie se alege proteza.Cea mai solicitata este PPMA cu sistem crosetar de
mentinere si sprijin.
Sinele permanente-mobile,fixe,mixte.
Mobile(sina Elbrecht se foloseste la mandibula ) care se plaseaza intre suprafata ocluzala si
marginea gingivala ,circular la toti dintii.Proteza scheletata cu crostul Ney modificat.
Fixe.Pentru dintii frontali se foloseste sina din inele si capacele pe dinti.Sin din coroane ¾ pe
dintii frontali si coroana de invelis metalice,m/c,m/a circulare.
Mixte:imbinarea fixe si mobile.
38. Proba machetelor protezei totale dentare. Evaluarea greșelelor comise la etapa de
determinare și înregistrarea relației centrice.
La proba machetei in cavitatea se determina daca proteza totala adera la cimpul
protetic.Daca la o apasare in regiunea molarilor si premolarilor nu este prezenta
bascularea machetei protezei totale.Greselile intilnite la determinarea relatiei centrice pot
fi:1.greseli comise la determinarea DVO(carea poate fi marita sau micsoarata),daca este
marita ,atunci daca dintii arcadei superioare sunt pozitionati corect,se inlatura cei de la
arcada inferioara si se realizeaza sabloane cu borduri de ocluzie si se mai determina inca
odata,daca este miscoarata atunci pacientul are un facies al edentatatului total.2.Greseli
conditionate de miscarea mandibulei in sens sagital si transversal.3.Dislocarea
sabloaneleor de ocluzie-are loc in urma unor presini neuniforme asupra bordurilor de
ocluzie,se efectueaza proba spatulei.4.Deformarea sabloanelor de ocluzie-daca nu au fost
bine realizate,se poate observa o balansare a sabloanelor.5.Deplasarea sabloanelor cu
bordura de ocluzie-poate fi anterior sau posterior,la maxila sau la mandibula ori la
ambele maxilare,poate avea loc la atrofia pronuntata a maxilarelor.
40. Indicaţii către rebazarea protezelor totale. Tehnica metodelor directă şi indirectă.
22
Rebazarea reprezinta schimbarea intregii baze acrilice a protezei, pastrinduse doar dintii
artificiali. Rebazarea se realizeaza atunci cind proteza are fisuri si/sau reparatii multiple si nu
se mai potriveste corect pe cimpul protetic, insa dintii artificiali sunt intr-o buna conditie.
Tehnica directa a reebazarii cu material acrilic moale-se realizeaza in cabinetul
stomatologic de catre medic ce utilizeaza material biodegradabile, care isi pastreaza
flexibilitatea. Aceasta metoda este folosita ca una temporara deoarece pe parcursul a 2-3 luni
materialul sintetic isi pierde capacitatile si devine o sursa nou de leziuni.
28
Defectele şi deformaţiile, posttraumatice şi postchirurgicale, parţiale sau totale ale
oaselor maxilare fără şi cu lezarea ţesuturilor moi, etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul şi particularităţile tratamentului protetic. 49
Determinarea și înregistrarea de relații centrice la tratamentul edentației totale. 37
Determinarea și înregistrarea relațiilor intermaxilare în cazul edentației parțiale în
dependență de situația clinică. 25
Edentaţia parţială întinsă. Tabloul clinic. Indicaţii în terapia cu PPM scheletate.
Componentele. Varietăţi. Caracteristica croşetelor. 27
Edentaţia totală. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Caracteristica zonelor funcţionale şi de
sprijin ale cîmpului protetic. Clasificarea Schroder, Keller. Examenul fibromucoasei
Supple. 35
Etiologia şi tabloul clinic al edentaţiei parţiale. Clasificarea Kennedy. Indicaţii şi
etapele clinice în terapia protetică cu punţi dentare. 13
Etiologia, tabloul clinic şi terapia leziunelor odontale coronare. Indicaţii către terapia
restaurativă. Etapele pregătirii şi cerinţele către cavitatea pentru inlay. 2
Etiologia, tabloul clinic şi terapia leziunelor odontale coronare cu coroane metalice
întregturnate. Indicaţii. Consecutivitatea etapelor clinice. 3
Etiologia, tabloul clinic şi terapia leziunelor odontale coronare cu coroane fizionomice
acrilice, compozite. Indficaţii. Consecutivitatea etapelor clinice. 4
Etiopatogenia maladiilor parodontului. Rolul ocluziei traumatice în declanşarea
insuficienţei funcţionale ale parodontului. 32
Examenul clinic obiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale. Indicaţii, contraindicaţii şi
etapele clinice la aplicarea punţilor dentare integral ceramice şi adezive. 16
Examinarea clinică și paraclinică a pacienților adulți cu anomalii dento-maxilare. 46
Galvanoza. Etiologia. Tabloul clinic. Diagnosticul diferențiat. Tratamentul. 45
Indicaţii către rebazarea protezelor totale. Tehnica metodelor directă şi indirectă. 40
Indicaţii şi etapele clinice în terapia edentaţiei parţiale cu punţi dentare cu extenzie.
Complicaţii. 19
Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane
fizionomice integral ceramice, particularităţile preparării dinţilor stîlpi.5
Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane mixte
m/c. 6
Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane de
substituţie. Clasificări.7
Indicaţii şi etapele clinice în terapia leziunelor odontale coronare cu coroane 3/4, 4/5 şi
ecuatoriale. 8
Indicaţii şi etapele clinice la confecţionarea protezelor totale cu căptuşală elastică sau
bază metalică. 39
Indicaţiile la amprentarea anatomică şi funcţională în terapia edentaţiei parţiale cu
proteze mobilizabile. Alegerea materialului amprentar. Tehnica amprentării. 24
Influienţa edentaţiei parţiale întinse, extinse şi subtotale asupra sistemului muscular şi
ATM. Metode de examinare clinică şi paraclinică. 20
Influienţa materialelor şi a protezelor dentare asupra ţesuturilor cavităţii orale şi a
organismului: toxică, alergică, traumatică, fizică. Tactica medicului. 43
29
Leziunile şi defectele palatului dur, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul şi
particularităţile tratamentului protetic. 50
Maladiile ATM. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Clasificarea Hvatova, Kalamcarov-
Petrosov. Particularităţile examenului clinic. 41
Metoda de protecţie a plăgii dentinare după prepararea dinţilor sub coroane de înveliş.
Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii. 10
Metode de corectare a bazei protezei mobilizabile, ocluziei, croşetelor. Indicaţii,
tehnica rebazării. Complicaţii. Profilaxia. 30
Metode și tehnici de determinare a DVO. 26
Metodologia examenului clinic şi paraclinic a pacienţilor în clinica de protetica
dentară. Formularea diagnosticului. 1
Migrări dentare. Etiopatogenia, tabloul clinic. Criteriile ocluziei funcţionale după Ene.
Fenomenul Tieleman. Metode de tratament. 18
Particularitațile tratamentului pacientilor adulți cu anomalii de ocluzie. 47
Particularităţile confecţionării protezelor dentare fixe pe implante. Igienizarea punţilor
dentare. 48
Particularităţile examenului clinic şi paraclinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale.
Indicaţii şi etapele clinice în terapia cu punţi dentare întreg turnate.14
Particularităţile preparării dinţilor stîlpi în terapia edentaţiei parţiale cu punţi dentare.
Indicaţii, contraindicaţii şi etapele clinice la aplicarea punţilor dentare m/c, m/a. 17
Particularităţile tratamentului protetic al pacienţilor cu maladii cronice ale mucoasei
cavităţii orale. 42
Pregătirea cavităţii orale către terapia edentaţiei parţiale. 22
Proba machetelor protezei totale dentare. Evaluarea greșelelor comise la etapa de
determinare și înregistrarea relației centrice. 38
Protezele dentare imediate în terapia complexă a maladiilor parodontului. Şinele
permanente. 34
Stomatitele traumatice toxice şi alergice declanşate de materialele protezelor dentare.
Tabloul clinic. Diagnosticul diferențiat şi tratamentul. 44
Tabloul clinic al parodontitei cronice marginale generalizate. Sarcinile tratamentului
ortopedo-protetic. Indicaţii şi metode de şlefuire selectivă a dinţilor metode de şinare
provizorie. 33
Tehnica corectării lingurilor amprentare individuale conform testelor funcţionale
Herbst. Amprentarea funcţională în edentaţiile totale. 36
Tehnica probei coroanei de înveliş: întregturnate, acrilice, ceramice. Tenhica
cimentării. Complicaţii posibile. Profilaxia. 9
Varietăţile raportului marginei coroanei de înveliş cu parodontul marginal. Concepţia
modernă. 12
30
31