Facultatea de Științe Economice Campulung Specializarea Contabilitatea si

Informatica de Gestiune Anul III

Disciplina Contabilitatea instituțiilor publice Titular: Braga Filofteia Viorica

CUPRINS

Tema 1 Instituțiilor publice

1.1.Organizarea sistemului instituțiilor publice
1.1.1 Clasificarea instituțiilor publice
1.1.2 Caracteristicile activităților institițiilor publice
1.1.3 Ordonatorii de credite
1.2 Principiile bugetare ________________________________________________________________
Tema 2 Principiile organizării contabilității instituțiilor publice
2.1 Principiile contabile
2.2 Principiile execuției bugetare
2.3 Organizarea contabilității în instituțiile publice
______ 2.4 Planul de conturi pentru instituții publice _________________________________________
Tema 3 Contabilitatea finanțării bugetare a instituțiilor publice
3.1 Delimitări conceptuale și legale privind finanțarea bugetară a instituțiilor publice
3.2 Documente specifice finantării bugetare
3.3 Contabilitatea finanțării din sursele bugetului de stat contabilitatea finantării din sursele
bugetelor locale
3.4 Contabilitatea finantării din sursele bugetelor fondurilor speciale și din fonduri cu destinație
specială
______ 3.5 Contabilitatea autofinanțării din venituri proprii ____________________________________
Tema 4 Contabilitatea activelor fixe
4.1 Delimitări privind activele fixe
4.2 Evaluarea activelor fixe
4.3 Contabilitatea activelor fixe
4.3.1 Sistemul de conturi
4.3.2 Documentele financiar contabile
4.3.3 Contabilitatea operațiilor privind activele fixe corporale
4.3.4 Contabilitatea operațiilor privind activele fixe necorporale
____________ 4.3.5 Contabilitatea operațiilor privind activele financiare _________________________
Tema 5 Contabilitatea stocurilor
5.1 Delimitări privind stocurile
5.2 evaluarea stocurilor
5.3 Contabilitatea stocurilor
5.3.1 Sistemul de conturi privind stocurile
5.3.2 Documente specifice stocurilor
5.3.3 Contabilitatea operațiilor privind stocurile de materii prime si materiale consumabile
5.3.4 Contabilitatea operațiilor privind materialele date in prelucrare
5.3.5 Contabilitatea operațiilor privind materialele de natura obiectelor de inventar

1
____________ 5.3.6 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor _________________
Tema 6 Contabilitatea terților
6.1 Delimitări privind tertii
6.2 Evaluarea creanțelor si datoriilor
6.3 Contabilitatea creantelor si datoriilor
______ 6.4 Contabilitatea creanțelor si datoriilor _______________________________________
Tema 7 Contabilitatea trezoreriei
7.1 Delimitari privind trezoreria
______ 7.2 Contabilitatea trezoreriei ________________________________________________
Tema 8 Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
8.1 Delimitari privind veniturile si cheltuielile
8.2 Contabilitatea veniturilor si finantarilor
8.3 Contabilitatea cheltuielilor bugetare

Tema 9 Lucrări contabile de închidere a exercițiului financiar.

9.1 Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere
9.2 Inventarierea generala a patrimoniului
9.3 Contabilitatea operatiilor de regularizare
9.4 Balanta conturilor dupa inventariere
9.5 Inchiderea finantarii
9.6 Redactarea situatiilor financiare

2
 I. INSTITUȚIILE PUBLICE
1. Definirea și clasificarea instituțiilor publice
Instituțiile publice pot fi definite ca „entități patrimoniale ce desfășoară activități, de regulă, sociale,
în folosul comunității, activități care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la prețul factorilor și
care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru
acoperirea acestor cheltuieli.”
Instituțiile publice sunt organisme prin care statul organizează și își desfășoară activitățile. Legea 500/2002
stipulează că denumirea de instituție publică include Parlamentul, Administrația Prezidențială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile
publice autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare a
acestora;
În România, din categoria instituțiilor publice fac parte:
- Parlamentul
- Presedenția României;
- Guvernul;
- Ministerele
- Celelalte organe de specialitate ale administrației centrale de stat;
- Alte autorități publice;
- Autoritatea Judecătorească;
- Instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală (instituțiile publice si serviciile publice cu
personalitate juridică, unitățile administrativ-teritoriale).

Acestea sunt instituții de stat ce desfășoară activitatăți în strânsă legătură cu bugetul de stat, al
asigurărilor sociale de stat, cu bugetele locale si bugetele fondurilor speciale,prin acoperirea cheltuielilor de
funcționare din alocații bugetare conform clasificației bugetare.
Instituțiile publice își finanțează activitățile pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli sau numai pe
baza bugetelor de cheltuieli.
Resursele financiare publice se constituie și gestionează printr-un sistem unitar de bugete format
din:
• bugetul de stat;
• bugetul asigurărilor sociale de stat;
• bugetele fondurilor speciale;
• bugetul trezoreriei statului;
• bugetele altor instituții publice cu caracter autonom;
• bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial dintr-unul din bugetele de mai
sus;
• bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
• bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale
căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;
• bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Procesul bugetar include elaborarea și execuția bugetului, stabilirea și perceperea impozitelor,
taxelor și a celorlalte venituri ale statului, urmărirea utilizării mijloacelor financiare aflate la dispoziția
instituțiilor publice, controlul modului de folosire a mijloacelor materiale și bănești aparținând regiilor
autonome, celorlalte instituții publice.

3
 Organul de decizie în domeniul finanțelor publice este Parlamentul. Acesta stabilește și aprobă,
prin lege, veniturile statului și normele de cheltuieli aferente instituțiilor publice. Parlamentul
examinează și aprobă anual bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale precum și contul general al execuției bugetului. Legea stabilește veniturile și cheltuielile
bugetului pentru fiecare an, desfașurându-le pe capitole și subcapitole și respectiv pe acțiuni și articole de
cheltuieli.
Guvernul, organul suprem al administrației de stat, elaborează proiectele bugetului și al contului
general anual de execuție bugetară, supunându-le aprobării Parlamentului. De asemenea, Guvernul
aprobă și răspunde de realizarea prevederilor bugetare și exercită conducerea generală a activității
executive în domeniul finanțelor.
Ministerul Finanțelor Publice are, în procesul bugetar, o gamă largă de competențe și
responsabilități ce se pot rezuma astfel:
□ pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor rectificative și ale legilor privind
aprobarea contului general de execuție;
□ dispune măsuri de aplicare a politicii fiscal-bugetare;
□ emite norme metodologice de elaborare a bugetelor, privind practicile de încasare a veniturilor,
angajare, ordonanțare, lichidare și plată a cheltuielilor, încheierea exercițiului, contabilizare și
raportare;
□ aprobă clasificațiile bugetare și modificările acestora;
□ monitorizează execuția bugetară;
□ colaborează cu BNR la elaborarea balanței de plăți externe, a reglementărilor în domeniul monetar
și valutar;
□ propune soluții de acoperire a deficitului sau utilizare a excedentului din contul curent al balanței
de plăți externe etc.
Ministerele și celelalte organe ale administrației centrale de stat au compartimente specializate în
domeniul financiar, care îndeplinesc următoarele atribuții:
□ elaborează bugete de venituri și cheltuieli și urmăresc realizarea acestora;
□ repartizează creditele bugetare organelor ierarhic inferioare;
□ exercită controlul financiar asupra activității unităților subordonate și iau măsuri pentru înlăturarea
deficiențelor constatate.
Organele locale ale administrației de stat (consilii comunale, orășenești, municipale etc),
realizează autonomia locală și au ca atribuții următoarele:
□ aprobă anual bugetul local;
□ stabilesc impozitele și taxele locale precum și taxele speciale pe termen limitat, în condițiile
prevăzute de lege;
□ încurajează organizarea și desfășurarea activității agenților economici în scopul creșterii
veniturilor locale și al atragerii forței de muncă disponibile.
Instituțiile publice de subordonare centrală sau locală întocmesc bugete de venituri și
cheltuieli, urmăresc realizarea bugetelor aprobate de organele competente, îndeplinirea obligațiilor față
de stat, utilizarea potrivit destinației a resurselor financiare primite de la stat etc.
Particularitățile și specificul activităților bugetare obligă diferențierea și gruparea instituțiilor
publice în funcție de anumite criterii, dintre care amintim:

A. După criteriul prestațiilor acestora către populație întâlnim

1. Instituții publice ce desfășoară acțiuni social-culturale. Acestea dețin ponderea în cheltuielile
bugetului de stat. Principalele categorii de instituții potrivit acestui gen de activități finanțate din bugetul
statului si celelalte bugete sunt:

4
 a. Insliluții de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal, case de
copii, universități si academii, case de cultură, biblioteci universitare etc.;
b. Insliluții din domeniul sănălății: dispensare medicale si policlinici, spitale, sanatorii, preventorii si
dispensare cu staționare TBC, leagăne de copii, stații de salvare, centre de recoltare si conservare a sângelui etc.;
c. Insliluții din domeniul asislenței sociale: cămine de bătrâni, cămine-spital pentru invalizi si bolnavi
cronici, cămine pentru copii infirmi, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor s.a.;
d. Insliluții sporlive.
2. Autorități publice: Presedenția, Senatul, Camera Deputaților,Guvernul, ministerele, celelalte organe
centrale si locale ale administrației de stat, consiliile locale, primăriile, prefecturile, autoritățile judecătoresti, Curtea
de Conturi, Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței, Comisia Națională a Valorilor
Mobiliare etc
3. Instituții publice ce desfășoară acțiuni privind apărarea națională: unitățile militare subordonate
Ministerului ApărăriiNaționale, unitățile de poliție, pompieri, jandarmi, SRI, SIE;
4. Instituții publice ce desfășoară acțiuni economice : instituții specializate în cercetare stiințifică,
unități de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, protecția mediului de gospodărire a apelor etc.

B. Din punct de vedere al finanțării, întâlnim următoarele tipuri de instituții publice:

• Instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele
locale sau bugetele fondurilor speciale;
Ex: Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice din județe și din Municipiul București; Unitățile vamale
teritoriale coordonate de către Direcția Generală a Vămilor; Direcțiile Județene de Muncă și Protecție
Socială și Direcția Generală a Municipiului București: Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția
muncii; Inspectoratele școlare județene și al Municipiului București, Instituțiile de învățământ superior de
stat; Bibliotecile centrale universitare, etc.Oficiul central de plată al pensiilor; Corpul de control privind
Asigurările Sociale, etc.
• Instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, bugetele locale
sau bugetele fondurilor speciale; Ex.: muzee,case de cultură, universități, unități de cercetare
• Instituții publice finanțate integral din veniturile proprii; Ex. Școlile de artă; Casele
universitarilor; Policlinicile cu plată, etc.
• Instituții publice finanțate din credite externe sau fonduri nerambursabile primite de la
Uniunea Europeană.
Fondurile externe rambursabile sau nerambursabile de care beneficiază instituțiile publice din țara
noastră vin, cel mai adesea, în completarea alocațiilor de la bugetul de stat și a veniturilor proprii ale
instituțiilor respective.
Astfel, instituțiile publice pot primi finanțare atât internă, de la ordonatorul ierarhic superior, cât și
finanțare externă, de la alte instituții din străinătate. Finanțarea externă poate fi la rândul ei de două tipuri:
• Finanțare rambursabilă;
• Finanțare nerambursabilă
De asemenea, instituțiile publice pot avea venituri proprii din vânzări de bilete, prestații medicale
plătite, închirieri de spații, prestări servicii sau pot primi donații sau sponsorizări de la persoane fizice,
juridice, asociații, fundații sau categorii de persoane.

C. In raport cu importanța activității desfășurate și de subordonarea instituțiilor publice

avem:
• Instituții ale administrației publice centrale:

5
 • Instituții ale administrației publice locale;
Instituțiile administrației publice centrale cuprind: Președinția României, Parlamentul,
Guvernul, ministerele, celelalte autorități centrale de specialitate ale administrației publice și instituțiile
din subordinea lor directă.
Instituțiile administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale cuprind
comunele, orașele și județele precum și unitățile subordonate acestora. Acestea au la bază principiul
autonomiei locale și al descentralizării serviciilor publice.
Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea
sub propria responsabilitate a intereselor colectivităților pe care le reprezintă.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt
reprezentate de consiliile locale alese și primarii aleși în condițiile legii.
Consiliul Județean funcționează în calitatea sa de autoritate a administrației publice pentru
coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești in vederea realizării serviciilor publice de
interes județean.
Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în Municipiul București care îl reprezintă pe
plan local și are sarcina de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte
organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel județean cuprind:
• Direcția Generală Județeană a Finanțelor Publice;
• Inspectoratele Școlare Județene și al Municipiului București;
• Direcțiile Județene Sanitare;
• Consiliul Județean de Cultură.
Organele administrației locale finanțează acțiunile social-culturale, de sănătate, asistență socială,
gospodărie comunală și locuințe prin afectarea bugetelor locale.

D. Din punct de vedere al statutului juridic, instituțiile publice se împart în:

• instituții publice cu personalitate juridică;
• instituții publice fără personalitate juridică.
Instituțiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituții ai căror conducători au calitatea
de ordonatori de credite, li s-a acordat autonomie de decizie și dreptul de a avea buget anual propriu
aprobat de către consiliul de conducere ales.
Instituțiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au calitatea
de ordonator de credite bugetare, categorie în care se cuprind: școli generale, cămine culturale, dispensare
medicale, etc., care sunt integrate din punct de vedere financiar-contabil, în activitatea unei instituții
ierarhic superioare.

E. In funcție de drepturile legate de aprobarea, repartizarea și utilizarea fondurilor

bugetare, instituțiile publice se împart în:
• instituții publice superioare;
• instituții subordonate.
Instituțiile publice superioare, reprezintă unitățile ai căror conducători au calitatea de ordonatori
principali de credite , aceștia sunt miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat care primesc
mijloace bugetare direct de la bugetul administrației centrale și repartizează credite bugetare aprobate
unităților ierarhic inferioare în raport cu sarcinile acestora.
Instituțiile subordonate, reprezintă unități ai căror conducători au calitatea de ordonatori
secundari și terțiari de credite și care primesc prin repartizare mijloace bugetare pentru acoperirea

6
nevoilor proprii de la instituțiile ierarhic superioare.

1.2. Principii și reguli bugetare

Ministerul Finanțelor Publice ia măsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar și
aplicarea politicii financiare a statului, precum și pentru cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la
execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare,
rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații necesare
pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a
bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
Conform legii finanțelor publice, principiile generale bugetare se adaptează la specificul fiecărui
buget. Aplicarea lor diferă de la țară la țară și de la o perioadă la alta în cadrul aceluiași stat, în funcție de
condițiile concrete ale economiei respective cât și de prioritățile și obiectivele politicii acestuia . Acestea
sunt următoarele:
• Principiul universalității
• Principiul publicității
• Principiul unității
• Principiul recurenței anuale
• Principiul specializării bugetare
• Principiul unității monetare
Principiul universalității
Veniturile și cheltuielile vor fi în totalitate incluse în buget, în sume brute. Veniturile bugetare nu pot
fi afectate direct către o anumită cheltuială bugetară, exceptând donațiile și sponsorizările, care au destinații
distincte stabilite.
Principiul publicității
Sistemul bugetar este deschis și transparent. Pentru distribuirea informațiilor asupra conținutului
bugetar, exceptând orice documente și informații ce nu pot fi divulgate conform legii în România se
utilizează:
a) Dezbaterea publică a proiectelor de buget, când se aprobă aceste proiecte;
b) Dezbaterea publică a conturilor generale anuale pentru implementarea bugetelor, când se
aprobă aceste conturi;
c) Publicitatea în Monitorul Oficial al României a normelor pentru aprobarea bugetelor și
conturile generale anuale pentru executarea acestor bugete;
d) Mijloace ale mass-media.
Principiul unității
Veniturile și cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document, în vederea asigurării unei
monitorizări și folosiri eficiente a fondurilor publice.
Toate veniturile reținute și utilizate într-un sistem extra-bugetar, sub diverse forme și denumiri, vor
fi introduse în bugetul de stat, urmând regulile și principiile respectivului buget.
Veniturile și cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic și cele ale
fondului special pentru drumuri publice vor fi introduse în bugetul de stat ca venituri și cheltuieli cu
destinație specială, urmându-se regulile și principiile bugetare.
Principiul recurenței anuale
Veniturile și cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege pentru o perioadă de un an,
corespunzătoare exercițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasari și plăți derulate în timpul anului bugetar, într-un cont de buget vor
aparține exercițiului aferent pentru implementarea bugetului respectiv.

7
 Principiul specializării bugetare
Veniturile și cheltuielile bugetare vor fi scrise și aprobate în buget pe surse de origine și, respectiv,
pe categorii de cheltuieli, clasificate după natura lor economică și destinația lor, conform clasificării
bugetare.
Principiul unității monetare
Toate operațiunile bugetare vor fi exprimate în moneda națională..

Reguli privind cheltuielile bugetare

- cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată fiind determinate de autorizările conținute
în legi specifice și în legile bugetare anuale.
-nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă
nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
- nicio cheltuială din fonduri publice nu poate _ fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este
aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

1.3. Ordonatorii de credite și atribuțiile acestora în domeniul financiar-contabil

Prin ordonator de credite se înțelege persoana împuternicită să îndeplinească o funcție de

conducere într-un organ de stat, instituție etc., și căreia i s-a acordat dreptul de a dispune de creditele
bugetare acordate.
Repartizarea și utilizarea creditelor bugetare sunt în competența și răspunderea ordonatorilor de
credite.
Pnn credit bugetar se înțelege suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care
se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar

Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari și terțiari.

■ ordonatori principali sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, care nu

sunt în subordinea altor instituții și care:
> pot avea în subordine instituții conduse de ordonatori secundari sau terțiari de credite;
> primesc fonduri din bugetul de stat/ local/fonduri speciale;
> utilizează o parte din fonduri pentru funcționarea proprie și alocă, prin bugetele pe care le
aprobă, sume pentru finanțarea ordonatorilor secundari sau terțiari.
Pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale ordonatorii
principali sunt miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
Pentru bugetele locale, ordonatori principali sunt președinții consiliilor județene, primarul general al
municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ - teritoriale
■ ordonatori secundari sunt conducătorii instituțiilor publice, cu personalitate juridică și care:
> se află în subordinea ordonatorilor principali;
> primesc finanțare în baza bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite;
> utilizează o parte din fonduri pentru funcționarea proprie și alocă, prin bugetele pe care le
aprobă, sume pentru finanțarea ordonatorilor terțiari.
În această categorie de ordonatori secundari de credite putem menționa inspectoratele școlare,
direcțiile de sănătate publică, direcțiile de muncă și protecție socială, etc.
■ ordonatori terțiari sunt conducători de instituții publice, cu personalitate juridică care:
> utilizează creditele bugetare repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite

8
 în funcție de poziția instituției în ierarhie, conform bugetelor proprii;
> nu au în subordine unități cu personalitate juridică.

Ordonatorii principali, secundari și terțiari au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare

numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor
publice respective și cu respectarea dispozițiilor prevederilor legale.

Teme de control
1. Definiți instituțiile publice
2. Ce include sistemul unitar de bugete?
3. Clasificați instituțiile publice după criteriul prestațiilor acestora către populație.
4. Clasificați instituțiile publice după importanța activității desfășurate și după
subordonarea acestora.
5. Enunțați si prezentați conținutul principiilor bugetare.
6. Cine sunt ordonatorii de credite?
7. Care este rolul ordonatorilor de credite

Intrebari de tip A/F

1.Instituțiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituții ai căror conducători au
calitatea de ordonatori de credite, li s-a acordat autonomie de decizie și dreptul de a avea buget anual
propriu aprobat de către consiliul de conducere ales.
2. Instituțiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători au calitatea
de ordonator de credite bugetare.
Intrebari de tip alegere multipla
1.Institutiile publice, in conformitate cu prevederile Legii Finantelor Publice, reprezinta denumirea
generica ce include :
1. Parlamentul, Presedintia Romaniei, Guvernul;
2. ministerele si alte institutii ale administratiei centrale autonome si

locale;
3. autoritatea judecatoreasca;
4. institutiile bancare;
5. institutiile de stat de subordonare centrala sau locala, indiferent de modul de finantare a activitatii
acestora

2. Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, institutiilepublice sunt grupate in:

1. institutii ale administratiei publice centrale( PresedintiaRomaniei, Parlamentul, Guvernul, ministerele
si celelalte autoritaticentrale de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile teritoriale din
subordonarea lor);
2. institutii ale administratiei publice locale (institutiile administratiei publice locale, formate din unitatile
administrativ teritoriale si cuprind comunele, orasele si judetele, precum si unitatile publicesubordonate acestora);
3. institutii ierarhic superioare, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite;
4. institutii subordonate, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari si tertiari de credite.

II ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE

9
 2.1 Definirea, scopul, utilizatorii și conținutul contabilitatii instituțiilor publice

Potrivit Legii 82/1991, republicata, instituțiile publice „au obligația să organizeze și să conducă
contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară potrivit prezentei legi, și contabilitatea de
gestiune adaptată la specificul activității”
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și
controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea
instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și
păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie,
atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul,
creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele financiare internaționale).
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la
execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în
administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații
necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de
execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanțelor publice și a contabilității, art.2, al.11 din
Legea contabilității nr.82/1991, introdus prin Ordonanța de Urgență nr.70/2004, contabilitatea publică
cuprinde:
• contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata
cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
• contabilitatea trezoreriei statului;
• contabilitatea generala bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să
reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;
• contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate
Instituțiile publice și serviciile publice cu personalitate juridică și a căror conducători au calitatea
de ordonator de credite, indiferent de modul de finanțare a cheltuielilor, au obligația, potrivit legii, să
conducă contabilitatea în partidă dublă începand cu anul 2006, noul sistem de contabilitate se bazează
pe contabilitatea de angajamente .

2.2 Organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte,
conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca
aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu
personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.
Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a
compartimentului financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor si de plata
a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii
publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste aceste
atributii pe baza de contract, in conditiile legii.
Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu
au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de
servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu
societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Incheierea
contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata

10
serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
Persoanele care răspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure, potrivit legii,
conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia,
respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in
drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii
de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.
În organizarea contabilității instituțiilor publice un rol important îl are cunoașterea și respectarea
clasificației bugetare, adică identificarea corectă a veniturilor și cheltuielilor pe structuri prestabilite.
Organizarea contabilității bugetare potrivit structurii clasificației bugetare impune utilizarea în
acest scop a conturilor de venituri și cheltuieli desfășurate pe partizi și fișe deschise pe subdiviziunile
clasificației .
Moneda și cursul de înregistrare
Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit
reglementarilor elaborate in acest sens.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La data întocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si
alte elemente asimilate, creante si datorii) se reevalueaza la cursul comunicat de Banca Nationala a
Romaniei valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Inregistrarea în contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind contributia financiara
nerambursabila a Comunitatii Europene se efectueaza în EURO si in lei, la cursul INFO- euro.
Cursul INFO-euro reprezinta rata de schimb intre euro si moneda nationala si este comunicat de Banca
Centrala Europeana. Cursul INFO-euro utilizat la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor din luna
curenta (n) este cel din penultima zi lucratoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de catre
toate institutiile publice care efectueaza operatiuni finantate din fonduri comunitare PHARE, ISPA, etc.,
respectiv:Agentii si/sau Autoritati de Implementare, institutiile publice beneficiari finali ai fondurilor
respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii.
Elementele monetare exprimate in euro: disponibilitati si depozite bancare, creante si datorii, se
reevalueaza cel putin, la intocmirea situatiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat in penultima zi
lucratoare a lunii in care se întocmesc situațiile financiare

Documentele specifice instituțiilor publice și registrele de contabilitate

Potrivit prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, precum si
celorlalte prevederi legale privind întocmirea si utilizarea formularelor comune si a celor cu regim
special utilizate în activitatea financiară si contabilă, orice operațiune economică efectuată se
consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea
de document justificativ.
După rolul pe care îl au, documentele contabile pot _ fi clasificate asfel:
• Documente justificative sau documente primare -sunt acele documente care se întocmesc
la locul si în momentul producerii operațiilor;
• Registre contabile sau documente de evidență contabilă - sunt acele documente în care se
înregistrează si se păstrează datele în structura proprie a contului;
• Documente de sinteză si raportare sunt acele documente prin care se centralizează si se
transmit informații în afara instituțiilor publice din care fac parte: balanța de verificare, bilanțul contabil
si anexele la bilanț, bugetul.

11
 Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operațiune.
Documentele justificative cuprind cel puțin următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea si sediul persoanei juridice care întocmeste documentul;
c) numărul si data întocmirii acestuia;
d) menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economice;
e) conținutul operațiunii economice si, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative si valorice aferente operațiunii efectuate;
g) numele si prenumele, precum si semnăturile persoanelor care le-au întocmit, le-au vizat si le-
au aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.
Documentele justificative utilizate în instituțiile bugetare se pot clasifica după mai multe criterii astfel:
> După natura operațiilor pe care le reflectă:
• Documente referitoare la imobilizări sunt :Registrul numerelor de inventar, Fisa
mijlocului fix, Bonul de miscare a mijloacelor fixe, Procesul-verbal de scoatere din funcțiune a
mijloacelor sau de declasare a unor bunuri materiale, Procesul-verbal de recepție, Lista de inventariere.
• Documente care privesc materialele: Notă de recepție si constatare de diferențe, Bon de
predare, transfer, restituire, Bonul de consum individual sau colectiv, Lista zilnică de
alimente, Borderou de predare a documentelor, Fisă de magazie, Fisa de evidență a
obiectelor de inventar în folosință;, Lista de inventariere.
• Documente care privesc mijloacele bănesti si decontările: Procesul - verbal de plăți, Chitanța
pentru operații în valută, Dispoziție de plată/încasare, Împuternicire,Chitanța pentru operațiuni în lei,
Cecul de numerar, Cererea pentru deschiderea creditelor bugetare, Dispoziția bugetară pentru
repartizarea creditelor, Registrele de casă (în lei sau în valută), Decontul de cheltuieli.
• Documente care privesc salariile si alte drepturi salariate de personal:, Statul de salarii,
Lista de avans chenzinal, Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă, Fisa de evidență a
salariilor, Ordinul de deplasare;
• Documentele care privesc contabilitatea generală: Nota de contabilitate, Document
cumulativ, Declarația de inventar, Decizia de imputare.
> După locul de întocmire: Documentele interne, Documentele externe.
Comparativ cu cele utilizate de agenții economici la nivelul instituțiilor publice, documentele
justificative utilizate pot fi clasificate în două categorii :
• documente comune și agenților economici (chitanțe, facturi, state de salarii, bonuri de consum,
ordine de deplasare, dispoziții către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.) ;
• documente specifice, legate în principal de activitatea de execuție bugetară (cerere de deschidere
a creditelor bugetare, dispoziția de repartizare a creditelor bugetare, fișa pentru operațiuni
bugetare) .
Ex La instituțiile de învățământ, care desfășoară activități autofinanțate (cantine pentru elevi sau
studenți, ateliere-școală, micromagazine, laboratoare de cofetărie-patiserie, etc.) se folosesc
documentele: bugetul de venituri și cheltuieli; cererea de deschidere a creditelor bugetare; dispoziția
bugetară; lista consumului zilnic de alimente;tabele nominale cu elevii sau studenții care au plătit costul
hranei.
Instituțiile publice sunt finanțate în fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin
bugetul de venituri și cheltuieli în mod corespunzător, căile de finanțare a instituțiilor de la buget sunt
diferite în funcție de subordonarea lor.

12
 Cererea de deschidere de credite este documentul prin care ordonatorii principali de credite vor
solicita Ministerului Finanțelor Publice deschiderea creditelor bugetare pentru activitatea proprie și a
unităților subordonate, pentru cheltuieli curente și pentru cheltuieli de capital.

Dispoziția bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul principal pentru
alimentarea conturilor ordonatorilor secundari sau terțiari și cuprinde elemente de identificare a
plătitorului și beneficiarului, natura și destinația creditului, valoarea creditului și defalcarea sa pe
structura clasificației bugetare .
DISPOZIȚIA BUGETARA din data de: ................................................. Nr.
>
privind repartizarea creditelor
Banca plătitorului .................................................. Cod nr.
Plătitor .......................................................................... Contur.
Banca beneficiarului ...................................................... Codnr.

Beneficiar ................................................................... Cont nr.

Suma .................................................................................. Lei
(în litere) (în cifre)
Cu drept de utilizare de la data de ...........................................
Ștampila și semnătura Banca plătitorului Banca beneficia mim
emitentului (data înregistrării, ștampila, (data înregistrării, stampila
Semnătura) Semnătura)

Fișa pentru operații bugetare servește ca document pentru evidența analitică astfel :
- la instituțiile publice finanțate de la buget pentru evidența creditelor bugetare aprobate,
a plăților de casă și a cheltuielilor efective ;
- la instituțiile publice finanțate din mijloace extrabugetare și fonduri cu destinație
specială pentru evidența prevederilor din bugetul aprobat, a plăților de casă și a
cheltuielilor efective .
Fișa pentru operații bugetare se întocmește pe articole și alineate ale clasificației economice, din
cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat

Registrele contabile și Planul de conturi al instituțiilor publice

Instituțiile publice, ca și agenții economici utilizează registrele de contabilitate obligatorii.

Acestea sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare.

Acestea se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și
astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile
efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listări
informatice, după caz.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică
a modificării elementelor de activ și de pasiv ale instituției, în funcție de data de întocmire sau de intrare
a documentelor în unitate. Acesta se întocmește zilnic sau lunar, după caz, fără ștersături și spații libere,
Registrul-jurnal se întocmește de fiecare instituție publică într-un singur exemplar, după ce a fost
numerotat, șnuruit, parafat și înregistrat în evidența instituției.

13
 În condițiile conducerii contabilității cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, fiecare operațiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod
cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În această situație, Registrul-
jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

În cazul în care o instituție publică are unități subordonate fără personalitate juridică ce conduc
contabilitatea până la balanța de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unitățile subordonate,
cu condiția înregistrării acestuia în evidența unității.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele de activ și de pasiv grupate în funcție de natura lor, inventariate potrivit legii. Registrul-
inventar se întocmește de fiecare instituție publică într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat,
șnuruit, parafat și înregistrat în evidența instituției.
Acesta se completează la înființarea instituției, cel puțin odată pe an, pe parcursul funcționării
instituției, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege
pe bază de inventar faptic.
În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura lor,
suficient de detaliate pentru a putea justifica conținutul fiecărui post al bilanțului.
Registrul “Cartea mare“ este un registru contabil obligatoriu in care se înregistrează lunar si
sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ si de pasiv, la un
moment dat.
Registrul Cartea mare (sah) se intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si
separat pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor.
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit
cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
Editarea Cartii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de
necesitatile proprii.
Potrivit art. 24 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate,
precum si documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se
păstrează în arhivă timp de zece ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul
căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

Planul de conturi al instituțiilor publice

Planul de conturi al instituțiilor publice este rezultatul procesului de armonizare contabilă, astfel
încât reflectă contabilitatea de angajamente și are în vedere respectarea standardelor internaționale de
contabilitate pentru sectorul public.
Planul de conturi este rezultatul sintezei mecanismului de reprezentare și calcul a situației
patrimoniale și a rezultatelor obținute. Planul de conturi asigură evidența existenței mișcării și
transformării elementelor patrimoniale pe parcursul derulării execuției bugetare.
Instituțiile publice au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor
prevăzute în planul de conturi general. Planul de conturi cuprinde:
A) conturi bugetare pentru reflectarea încasărilor veniturilor și plății cheltuielilor și determinarea
rezultatului execuției bugetare (excedent sau deficit bugetar). Din această categorie fac parte următoarele
conturi:
- 5252 „Rezultatul execuției bugetare din anul curent”
- 5253 „Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți”
- 770 „Finanțarea de la buget”
- 771 „Finanțarea în baza unor acte normative speciale”

14
 - 772 „Venituri din subvenții”
- 773 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială”
- 774 „Finanțarea din fonduri externe nerambursabile”
- 776 „Fonduri cu destinație specială”
- 778 „Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanțate din
fonduri externe nerambursabile”
- 779 „Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit”, și altele.
B) conturi generale pentru reflectarea activelor și pasivelor instituției, a cheltuielilor și veniturilor
aferente exercițiului, indiferent dacă veniturile au fost încasate, iar cheltuielile plătite, pentru
determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Din această categorie fac parte
următoarele conturi:
- 151 „Provizioane”
- 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”
- 162 „Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile administrației publice locale”
- 203 „Cheltuieli de dezvoltare”
- 205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare”
- 206 „Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”
- 208 „Alte active necorporale”
- 211 „Terenuri și amenajări de terenuri”
- 212 „Construcții”, și altele.
Planul de conturi general este un sistem codificat de clasificare a tranzacțiilor care au loc la
nivelul unei instituții publice și cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri”
Clasa 2 „Conturi de active fixe”
Clasa 3 „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”
Clasa 4 „Conturi de terți”
Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale”
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 „Conturi de venituri și finanțări”
Clasa 8 „Conturi speciale”
Exemple:
80** CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi
sintetice de gradul I și II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcție de specificul
activității și de necesitățile proprii de informare. Conform normelor în vigoare, conturile sintetice au fost
desfășurate pe principalele conturi analitice care stau la baza întocmirii bilanțului contabil și îndeosebi a
executării bugetului de venituri și cheltuieli.
Dezvoltarea în analitic a conturilor prevăzute în planul de conturi se face potrivit indicațiilor date
de organele ierarhic superioare și în funcție de necesitatea evidențierii distincte a anumitor elemente de
activ și pasiv în funcție de specificul unității subordonate.

Teme de control:
1. Ce prevede Legea 82-1991 cu privire la organizarea contabilității în instituții publice?

15
 2. Ce cuprinde contabilitatea publice?
3. Cine răspunde de organizarea contabilității ?
4. Cum poate fi organizată contabilitatea în instituții publice?
5. Care sunt documentele justificative?
6. Care sunt documentele specifice instituțiilor publice

Intrebari de tip A/F

1. Potrivit Legii 82/1991, republicata, instituțiile publice „au obligația să organizeze și să
conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară si contabilitatea de gestiune.
2. Incepand cu anul 2006, noul sistem de contabilitate al institutiilor publice se bazează pe
contabilitatea de trezorerie .
3. Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda
nationala.
Intrebari de tipul alegere multipla
1. Contabilitatea institutiilor publice asigura informații ordonatorilor de credite cu privire la :
1. executia bugetelor de venituri si cheltuieli;
2. rezultatul executiei bugetare;
3. patrimoniul aflat in administrare;
4. rezultatul economic;
5. costul programelor aprobate prin buget.

2. Cererea pentru deschidere de credite este un document specific institutiilor publice, cu ajutorul caruia
se realizeaza:
1. alimentarea conturilor ordonatorilor secundari si tertiari de credite de catre ordonatorul principal;
2. deschiderea finantarii la nivelul ordonatorilor principali;
3. evidentierea creditelor bugetare aprobate;
4. evidenta prevederilor din bugetul aprobat, a platilor de casa si a cheltuielilor efective.

III. CONTABILITATEA FINANȚĂRII INSTITUȚIILOR PUBLICE

3.1 Considerații generale privind finanțarea instituțiilor publice

Instituțiile publice pot fi finanțate pentru cheltuielile curente si cele de capital astfel:
- integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale sau bugetul fondurilor
speciale. Acestea au obligația de a vărsa integral veniturile realizate la bugetele din care au fost
finanțate
- din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale sau bugetele fondurilor speciale;
- integral din veniturile proprii;
- din credite externe sau fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugete primesc fonduri bugetare sub forma
creditelor bugetare nerambursabile.
Creditele bugetare sunt mijloace bănești prevăzute în legea bugetară anuală ca limite maxime
pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, în structura aprobată de lege, cu destinații riguros stabilite
prin clasificarea indicatorilor finanțelor publice. Sunt sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi,

16
fiind utilizate în interesul general al statului sau al colectivităților locale. Acestea reprezintă în același
timp și un mijloc de “protejare” a disponibilităților bugetului.

Utilizarea creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele
fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea,
repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor dechise pe seama acestora.
Destinația utilizării creditelor bugetare de către ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite
este prevăzută în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate legal în vederea realizării sarcinilor instituțiilor
publice cărora le sunt alocate. Pe baza creditelor bugetare deschise și în limita acestora unitățile trezoreriei
statului efectuează plăți prin conturile bancare sau cu numerar dispuse de instituțiile publice pentru
îndeplinirea sarcinilor previzionate ce poartă denumirea de plăți de casă.
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru
finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu
pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol, cu anumite excepții prevăzute de lege1.

Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin
legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și
pentru bugetele unităților subordonate și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu
trimestrul al III-lea al anului financiar.

Deschiderea și repartizarea/ retragerea creditelor bugetare

În urma aprobării creditelor bugetare, acestea trebuie deschise de către instituțiile publice
destinatare în vederea efectuării de cheltuieli în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Nedeschiderea creditelor bugetare de către instituțiile publice conduce la imposibilitatea utilizării
creditelor aprobate.
Deschiderea de credite bugetare delimitează în cadrul procesului bugetar faza de aprobare a
bugetului de cea de execuție a bugetului de către instituțiile publice. Aceasta are loc la începutul fiecărui
trimestru.

Aprobarea deschiderii de credite bugetare se face în limita prevederilor din bugetul de stat, prin
legea bugetară anuală pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar pentru cheltuielile curente - de
personal, materiale și servicii, subvenții și transferuri - și de capital, pe capitole și subcapitole de
cheltuieli potrivit clasificației bugetare elaborată de Ministerul Finanțelor Publice, în raport cu gradul
de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior și cu gradul de încasare a veniturilor bugetare și de
posibilitățile de acoperire a deficitului bugetar. Creditele bugetare se solicită pentru necesarul de
cheltuieli pe un trimestru și în limita prevederilor trimestriale, pentru cheltuielile strict legate de
activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.
Repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare se aprobă de către Ministerul Finanțelor Publice
în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli
sau alte subdiviziuni ale clasificației bugetare, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la
dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor
respective, precum și în funcție de gradul de încasare a veniturilor bugetare și de posibilitățile de
finanțare a deficitului bugetar.

1
Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanțele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 47.

17
 PROCEDURA PRIN CARE ARE LOC DESCHIDEREA ȘI REPARTIZAREA CREDITELOR
BUGETARE ESTE URMĂTOAREA:

1. Întocmirea „Cererii de deschidere a creditelor bugetare” de către ordonatorul principal

Ordonatorul principal de credite întocmește o „Cerere de deschidere a creditelor bugetare” în două

exemplare. Aceasta cuprinde:
• borderou pentru transmiterea dispozițiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor bugetare - pe
fiecare județ, cu sumele defalcate pe titluri;
• notă justificativă pentru deschiderea de credite;
• dispoziție bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuieli proprii,
pentru cheltuielile ordonatorilor secundari și terțiari de credite.

2. Aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice

Ministerul Finanțelor Publice după verificarea și aprobarea în condițiile legii a „Cererii de
deschidere a creditelor bugetare”, confirmă deschiderea creditelor pe trimestrul respectiv atât
ordonatorilor principali de credite cât și trezoreriei centrale. Procedura, în cazul ordonatorului principal de
credite, este reprezentată schematic în figura nr. 1.

Figura nr. 1. Circuitul „Cererii de deschidere a creditelor bugetare” în cazul

ordonatorilor principali de credite

Creditele bugetare aprobate pot fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor
principali de credite, numai după deschiderea de credite de către Ministerul Finanțelor Publice, prin
deschiderea conturilor pe seama acestora la Trezoreria Statului.

3. Repartizarea creditelor bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite

Pe baza cererii de deschidere se întocmește „Dispoziția bugetară de repartizare”, în patru

18
exemplare, care se transmite spre aprobare Ministerului Finanțelor Publice, iar după ce aceasta este
aprobată parcurge următorul circuit: un exemplar este transmis la Trezoreria centrală, un exemplar se
transmite la Trezoreria județului sau sectorului, unde ordonatorul își are conturile de disponibilități și de
finanțări, un exemplar rămâne după aprobare la ordonatorul principal, iar cel de-al patrulea exemplar se
transmite instituțiilor subordonate. Procedura, în cazul ordonatorului principal de credite, este reprezentată
schematic în figura nr. 2.

Figura nr. 2. Circuitul „Dispoziției bugetare de repartizare a creditelor bugetare”

în cazul ordonatorilor principali de credite

4. Repartizarea creditelor la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite

La rândul lor, ordonatorii principali de credite, aprobă repartizarea pe trimestre a creditelor

bugetare pentru celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, pentru bugetele proprii și pentru bugetele
ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terțiari de credite, după caz. De asemenea,
ordonatorii secundari de credite aprobă creditele bugetare pentru bugetele proprii și pentru bugetele
ordonatorilor terțiari. Aprobarea și repartizarea creditelor bugetare la nivel secundar și terțiar se realizează
pe baza „Dispoziției bugetare de repartizare a creditelor bugetare ”.

5. Suplimentarea și retragerea creditelor bugetare repartizate

Pe parcursul exercițiului bugetar pot apărea situații neprevăzute prin care este necesară
suplimentarea creditelor bugetare, ce se face prin Hotărâre de Guvern, care se va include într-o lege
rectificativă ce va fi aprobată de către Parlament în cursul exercițiului.
Dacă în cursul execuției bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parțial sau total
această operațiune se efectuează din inițiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau terțiar pe
baza „Dispoziției bugetare pentru retragerea creditelor deschise”.
Ordonatorii principali de credite sunt obligați să analizeze lunar necesitatea menținerii unor

19
credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale, sarcinile au fost diminuate, desființate sau
amânate și de a propune Ministerului Finanțelor Publice reducerea sau anularea acestora.

Instituțiile publice derulează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei
statului, în raza cărora își au sediul și au deschise conturile aceste instituții.

Indiferent de sursă, activitatea de finanțare a instituțiilor publice se desfăsoară în 2 etape:

■ deschiderea si repartizarea creditelor de finanțare, care are loc după aprobarea bugetului și la
începutul fiecărui trimestru;
■ finanțarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite, care se efectuează în momentul în care
intervin operații de decontare ale instituției cu terții.

A. Contabilitatea deschiderii și repartizării creditelor bugetare

Deschiderea de finanțare reprezintă aprobarea sumelor solicitate de instituțiile publice si aprobate
prin bugete, în timp ce finanțarea propriu-zisă presupune utilizarea finanțării primite, respectiv
evidențierea plăților nete de casă si a cheltuielilor efective.
Plățile efectuate din contul de finanțare bugetară de către instituțiile finanțate integral de la buget sau
din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate si servicii prestate, reprezintă plăți
de casă. În această categorie se includ si plățile efectuate prin casierie.
Plăți nete = Plăți - Restituiri (reîntregirile)de casă, de credite bugetare.
Reîntregirea creditelor bugetare constă în diminuarea plăților de casă de către trezorerie cu
sumele restituite de instituții, sporind corespunzător disponibilul de credite după relația :
Disponibil = Credite bugetare - Plăți + Reconstituiri de credite deschise de casă de credite.

Contabilitatea creditelor bugetare la instituțiile publice se ține cu ajutorul conturilor din afara
bilanțului, din grupa 80” Credite bugetare”, care se desfășoară pe următoarele conturi sintetice:
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8066 Angajamente bugetare
8067 Angajamente legale.
Inregistrările operațiunilor în aceste conturi se fac în partidă simplă.
Contul 8060 “Credite bugetare aprobate” este utilizat de toți ordonatorii de credite, indiferent de
gradul de subordonare și modul de finanțare a cheltuielilor, cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
creditelor bugetare aprobate pentru efectuarea cheltuielilor. Contabilitatea analitica a creditelor aprobate
se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
In debitul contului se înregistrează, la începutul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu
defalcarea pe trimestre, precum si suplimentarile efectuate în cursul exercitiului bugetar care majoreaza
creditele bugetare aprobate. In creditul contului se înregistrează diminuarile de credite efectuate în
cursul exercitiului bugetar, care micsoreaza creditele bugetare aprobate.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.
Contul 8061 “Credite deschise de repartizat” Cu ajutorul acestui cont ordonatorii principali si
secundari finantati din buget evidentiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate institutiilor
subordonate.
In debitul contului ordonatorii principali de credite înregistrează creditele deschise pentru a fi
repartizate ordonatorilor din subordine, precum si creditele retrase de la acestia, iar in credit creditele

20
repartizate precum si cele retrase acestora. La ordonatorii secundari, in debit se înregistrează creditele
repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate ordonatorilor tertiari, iar in credit creditele
repartizate ordonatorilor tertiari precum si creditele retrase de ordonatorul principal.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor repartizate.
Contul 8062 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Cu ajutorul acestui cont ordonatorii de credite țin evidenta creditelor deschise de la buget de
M.F.P. pentru cheltuielile proprii
In debitul contului ordonatorii de credite înregistrează creditele deschise pentru cheltuieli
proprii, iar in credit, creditele retrase in cursului anului. Ordonatorii secundari si tertiari, înregistrează în
debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii, iar in credit,
creditele retrase.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor deschise pentru cheltuieli proprii la un moment dat.
Contul 8066 „Angajamente bugetare” asigură evidența angajamentelor bugetare, adică a sumelor
rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate,
Prin compararea datelor cu cele din contul 8060 „Credite bugetare aprobate” se determină măsura
creditelor bugetare disponibile care mai pot fi angajate. În debitul contului se înregistrează
angajamentele bugetare precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, pentru ca în
credit să se evidențieze diminuările de angajamente bugetare din cursul anului.
Contul 8067 „Angajamente legale” ține evidența angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de
credite în limita creditelor bugetare aprobate, are funcțiune similară lui 8066, cu precizarea că la finele
anului bugetar, în credit se evidențiază totalul plăților efectuate în contul angajamentelor legale.
Soldul contului la finele lunii reprezinta totalul angajamentelor legale, iar la finele anului totalul
angajamentelor legale ramase neachitate.
Exemplu privind deschiderea creditelor bugetare
Se consideră un ordonator principal (Ministerul Educației și Cercetării) de credite căruia i s-au
prevăzut pentru trimestrul I al anului bugetar N credite bugetare aprobate de 150.000 u.m., iar în cursul
trimestrului i s-au retras credite de 30.000 u.m. Din cele 150.000u.m., 20.000 um sunt aprobați pentru
cheltuielile proprii ale ordonatorul principal, iar diferența spre a fi repartizată subordonaților (130.000
u.m.,). Ministerul Educației și Cercetării repartizează cei 100.000 um unui ordonator secundar
(Inspectoratul Școlar Județean X) . Suma de 100.000 um aprobata și primită de ordonatorul secundar X
are urmatoarea destinație: 40.000 pentru cheltuielile proprii ale acestia iar diferența spre ai repartiza
ordonatorului terțiar Y ( Universitatea de stat Z).

La ordonatorul principal (Ministerul Educației și Cercetării) situația se prezintă astfel:

21
1) sume primite pentru finanțarea instituției
D 8060 „Credite bugetare aprobate” 150.000

D 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii

20.000

2) sume de repartizat ordonatorilor secundari

D 8061 „Credite deschise de repartizat” 100.000

3) repartizarea de fonduri ordonatorilor subordonați

C 8061 „Credite deschise de
repartizat” 100.000

4) retragerea de fonduri ordonatorului principal

C 8060 „Credite bugetare aprobate” 30.000

La ordonatorul secundar - Inspectoratul Școlar Județean X se evidențiază în conturi operațiile: 1)

primirea surselor de finanțare de la ordonatorul principal

3) repartizarea de fonduri ordonatorului terțiar

= C 8061„Credite deschise de repartizat”
60.000
D 8060 „Credite bugetare aprobate”
ordonatorului subordonat 100.000
D 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ” 40.000

D 8061 „Credite deschise de

60.000
repartizat”
2) sume de
repartizat
Ordonatorul terțiar va evidenția în conturi operațiile următoarele: 1) primirea surselor de finanțare de
la ordonatorul principal __________________________________
D 8060 „Credite bugetare aprobate” 40.
000
D 8062„Credite deschise pentru cheltuieli 40.
proprii ” 000
Notă: Dacă la finele anului conturile din această grupă prezintă sold, acestea nu se redeschid pentru
valorile acestor solduri în anul următor.

22
 B. Contabilitatea operațiunilor de finanțare propriu-zisă
Finanțarea propriu-zisă se evidențiază cu ajutorul conturilor din grupa 77 „Finanțări, alocații
bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială” și a conturilor din clasa 6.

B1. In cadrul instituțiilor publice finanțate integral din buget.

Instituțiile publice finanțate integral din buget ( oricare ar fi acesta) utilizează contul 770
„Finanțarea de la buget” pentru a evidenția plățile efectuate din creditele bugetare deschise și
disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în buget.
Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la buget
sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate, reprezinta
plati de casa. In aceasta categorie se includ si platile efectuate prin casierie, in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare.

Contul 770 „Finanțare de la buget” este utilizat de către toți ordonatorii, are funcțiune contabilă de
pasiv.
În creditul contului se înregistrează sumele plătite, iar în debit, sumele recuperate din finanțarea
anului curent reprezentând reconstituirea creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume neutilizate în
totalitate din cele ridicate din cont, sume recuperate din imputații ce privesc exercițiul bugetar curent
etc.). În debit, se înregistrează, la sfârșitul perioadei totalitatea plăților nete efectuate pentru închiderea
contului prin creditul contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului, înaintea operațiunii de închidere reprezintă totalul plăților efectuate.
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold. Contabilitatea analitică se ține pe fiecare sursă de finanțare
pe structura clasificației bugetare.
Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II :
7701 „Finanțarea de la bugetul de stat”;
7702 „Finanțarea de la bugetele locale”;
7703 „Finanțarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat”;
7704 „Finanțarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj”;
7705 „Finanțarea din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”. Principalele
operațiuni vizează:
> evidențiere finanțări - plăți de casă în cursul perioadei
% 770
6xx „Finanțarea de la
„Conturi de cheltuieli” buget”
401/404/42/43/44...
„Conturi de terți”
16 „Împrumuturi și datorii asimilate”

> reconstituiri de credite din plăți eronat executate, sume recuperate din imputații aferente anului
bugetar curent, etc.

23
 770
„Finanțarea de la %
buget” 232 “Avansuri acordate pentru active fixe corporale”
- cu sumele incasate reprezentand avansuri restituite
in anul curent pentru active fixe corporale.
234 “Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”
- cu sumele incasate reprezentand avansuri restituite
in anul curent pentru active fixe necorporale.
267 “Creante imobilizate”
- cu valoarea garantiilor restituite de furnizori, din
cele acordate in anul curent.
438 “ Alte datorii sociale”
- cu sumele necuvenite incasate.
448 “Alte datorii si creante cu bugetul”
- cu sumele incasate de la buget reprezentând
varsaminte efectuate in plus in exercitiul curent 461
“Debitori ”
- cu sumele incasate de la debitori in contul de
finantare in cazul in care privesc anul curent ;
- cu sumele provenite din recuperarea cheltuielilor de
executare silita precum si incasarea taxei de
participare la licitatie nerestituita, retinuta pentru
acoperirea cheltuielilor de executare in conditiile
prevazute de lege.
5251 “Disponibil al bugetului asigurarilor sociale de
stat”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de casa
efectuate.
5711 “Disponibil din veniturile curente ale Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de casa
efectuate.
5741 “Disponibil din veniturile curente ale bugetului
asigurarilor pentru somaj”
- la sfarsitul perioadei, cu totalul platilor nete de casa
efectuate.
581 “Viramente interne”
- cu sumele intrate in contul de disponibil din alt cont
de trezorerie.

> închidere cont finanțare la finele anului

770 „Finanțarea de la buget” 121.Rezultatul patrimonial

Exemplu: O instituție publică finanțată integral din bugetul de stat și care nu este considerată

24
persoană impozabilă din punct de vedere al TVA înregistrează următoarele tranzacții în cursul lunii:
■ înregistrează și achită prin virament facturi de utilități în valoare de 2.000 lei, TVA 24 %.
■ ridică 400 lei numerar din cont pentru acordarea unui avans din decontare.
■ înregistrează și achită cu ordin de plată factura pentru materiale consumabile în valoare de
5.000 lei, TVA 24%.
■ înregistrează decontul de cheltuieli în care sunt înscrise: factura de servicii in valoare de
250 lei, TVA 24%, combustibil consumat 60 de lei. Numerarul neutilizat se depune în
caserie, urmând a fi depus la trezorerie.
■ plătește prin virament salariile lunii anterioare în valoare de 67.000 lei. Înregistrarea
facturilor de utilități:
610 = 401 2.480 lei
Cheltuieli privind energia și apa Furnizori

Plata facturilor de utilități:

401 = 7701 2.480 lei
Furnizori Finanțarea de la bugetul de
stat

Ridicare numerar:
581 = 7701 400 lei
Viramente interne Finanțarea de la bugetul de
stat
Și
5311 = 581 400 lei
Casa în lei Viramente interne

Acordare avans spre decontare:

542 = 5311 400 lei
Avansuri de trezorerie Casa în lei

Înregistrare factură materiale consumabile:

302 = 401 6.200 lei
Materiale consumabile Furnizori

Plată factură materiale consumabile:

401 = 7701 6.200 lei
Furnizori Finanțarea de la bugetul de
stat

25
 Înregistrare decont cheltuieli:
% 542 400 lei
628 Avansuri de trezorerie 310 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terți
6022 60 lei
Cheltuieli privind combustibilul
5311 30 lei
Casa în lei

Depunere numerar neutilizat:

581 = 5311 30 lei
Viramente interne Casa în lei
Și
7701 = 581 30 lei
Finanțarea de la bugetul de stat Viramente interne

Achitare salarii prin virament:

421 = 7701 67.000 lei
Personal-salarii datorate Finanțarea de la bugetul de
stat

7701 Finanțarea de la bugetul de stat

DC
30 lei 2.480 lei
400 lei
6.200 lei
67.000 lei
TSD 30 lei TSC 76.080 lei
SFC = 76080-30 = 76050 lei

La sfârșitul perioadei, contul se închide prin 121 Rezultat patrimonial:

7701 = 121.01 76.050 lei
Finanțarea de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial-
instituții publice finanțate
integral din buget

Nota Daca instituția publică ar fi fost finanțată integral din celelalte bugete ( BL BAS,
BAS) pentru evidenta platilor de casa in loc de contul 7701 se foloseau celelalte conturi, adică
7702,7703, 7704, 7705.

B2. Cazul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții primite de la bugetul

26
de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale sau bugetele fondurilor speciale.
Instituțiile publice care, în completarea veniturilor proprii, primesc și subvenții de la buget,
utilizează pentru evidențierea acestora contul 772 Venituri din subvenții. Acesta este cont de pasiv care
înregisrează in credit veniturile din subvenții primite de la buget, iar in debit, la sfârsitul perioadei,
veniturile încorporate în contul de rezultat patrimonial. La sfârsitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
• 7721 Subvenții de la bugetul de stat;
• 722 Subvenții de la alte bugete.
Încasarea acestor sume se face în următoarele conturi de disponibil, în funcție de instituția publica:
5211 “Disponibil al bugetului local”- în cazul instituțiilor publice ce apartin administrației
publice locale;
525 ”Disponibil al bugetului asigurarilor sociale de stat”- în cazul Caselor Naționale de Pensii
561 "Disponibil al institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii"
5711”Disponibil din veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate”- cu sumele
reprezentand subventii primite de la bugetul de stat si de la alte administratii la nivelul caselor de
asigurari de sanatate.
5741 “Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurarilor pentru somaj”- cu sumele
reprezentand subventii primite de la bugetul de stat la nivelul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
de Munca
Exemplu: Casa de asigurări de sănătate primește de la bugetul de stat o subvenție în valoare de
300.000 lei pentru implementarea unui sistem informatic de evidență a asiguraților la nivel național.
Valoarea sistemului informatic se ridică la 78.500 lei, iar modernizarea rețelei de calculatoare se ridică la
suma de 188.900 lei. Suma rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei se regularizează cu bugetul de stat.
Primirea subvenției de la bugetul de stat:
5711 = 7721 300.000 lei
Disponibil din veniturile curente ale Subvenții de la bugetul de
Fondului național unic de asigurări stat
sociale de sănătate

Achiziția programului informatic:

2081 = 404 78.500 lei
Programe informatice Furnizori de imobilizări

Achitarea programului informatic:

404 = 5711 78.500 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din veniturile
curente ale Fondului
național unic de asigurări
sociale de sănătate

27
 Achiziția calculatoarelor noi:
214 = 404 188.900 lei
Mobilier, aparatură birotică, Furnizori de imobilizări
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active fixe
corporale
Achitarea facturii de calculatoare:
404 = 5711 188.900 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din veniturile
curente ale Fondului
național unic de asigurări
sociale de sănătate

Preluarea soldului debitor al contului de disponibil în rezultatul execuției bugetare din anul curent:
5712 = 5711 32.600 lei
Rezultatul execuției bugetare din Disponibil din veniturile
anul curent curente ale Fondului
național unic de asigurări
sociale de sănătate

Închiderea contului 7721 prin transferul soldului creditor în contul 121.05:

7721 = 121.05 300.000 lei
Subvenții de la bugetul de stat Rezultatul patrimonial-
bugetul Fondului național
unic de asigurări sociale de
sănătate

B3. În cadrul instituțiilor publice finanțate din credite externe sau fonduri nerambursabil primite de
la Uniunea Europeană, finanțarea din fonduri externe nerambursabile este reflectată in contabilitate prin
intermediul contului 774 "Finantarea din fonduri externe nerambursabile".Cu ajutorul acestui cont
institutiile publice - beneficiari finali - tin evidenta sumelor primite din contributia financiara
nerambursabila, potrivit memorandumurilor de finantare încheiate cu institutiile finantatoare externe.
Contul 774 "Finantarea din fonduri externe nerambursabile" este un cont de pasiv. In creditul contului
se înregistrează contributia financiara nerambursabila, iar in debit, la sfarsitul perioadei, finantarea din
fonduri externe nerambursabile pentru inchiderea contului prin creditul contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului inaintea operatiunii de închidere, reprezinta contributia financiara
nerambursabila primita .
Contul se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
- 7741"Finantarea din fonduri externe nerambursabile în bani”
- 7742"Finantarea din fonduri externe nerambursabile în natura"
Contabilitatea analitica se conduce distinct pe fiecare program de finantare, pe structura
clasificatiei bugetare.
În corelație cu contul 774 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile vom prezenta si
contul 778 Venituri din cofinanțarea de la buget aferenta programelor/ proiectelor finanțate din

28
fonduri externe nerambursabile datorită faptului că ambele conturi sunt implicate în evidențierea
contabilă a programelor finanțate din fonduri nerambursabile.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cofinantarii de la buget acordata in completarea
fondurilor externe nerambursabile pentru finantarea unor programe sau proiecte. Contul 778 " Venituri
din cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe
nerambursabile" este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează veniturile realizate din
cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile,
iar in debit, la sfarsitul perioadei, totalul veniturilor realizate pentru inchiderea contului si stabilirea
rezultatului patrimonial.
La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Exemplu: O autoritate publică locală primește fonduri externe nerambursabile de la o agenție de
implementare în valoare de 1.000.000 euro la cursul de 3,34 lei/ euro (cursul Băncii Central Europene) în
contul deschis la o bancă comercială. Conversia în lei a împrumutului se realizează la cursul băncii
comerciale de 3,345 lei/ euro. Din fondurile externe nerambursabile, instituția publică achită factura în
valoare de 278.000 lei a unui furnizor de servicii.
Constituirea creanței în urma cererii de fonduri depuse de instituție la agenția de
implementare: ______________________________________________________________
458 774 3.340.000 lei
Sume de primit de la Agenții/ Autorități de Finanțarea din fonduri externe
Implementare nerambursabile

Încasarea sumei în contul de la banca comercială:

5152 458 3.340.000 lei
Disponibil în valută din fonduri externe Sume de primit de la Agenții/
nerambursabile Autorități de Implementare

Conversia sumei cu înregistrarea diferenței favorabile din cursul băncii comerciale și cursul Băncii
Central Europene: ___________________________________________________________
581 3.345.000 lei
Viramente interne 3.340.000 lei
%
5152
Disponibil în valută din fonduri 5.000 lei
externe nerambursabile
765
Venituri din diferențe de curs
valutar

Șf
5151 = 581 3.345.000 lei
Disponibil în lei din fonduri externe Viramente interne
nerambursabile
Achitarea facturii furnizorului:
401 = 5151 278.000 lei
Disponibil în lei din fonduri
Furnizori
externe nerambursabile

Exemplu: Un ordonator principal de credite dezvoltă un proiect de reabilitare ecologică a unei

zone montane. Proiectul este finanțat în proporție de 70% prin fonduri externe nerambursabile, restul de

29
30% reprezentând partea de cofinanțare în valoare de 120.000 lei cu care participă statul român conform
memorandumurilor de finanțare. Din disponibilul de cofinanțare, instituția achită un furnizor de active
fixe în baza unei facturi care însumează 13.000 lei.
Încasarea cotei de cofinanțare:
558 120.000 lei
Disponibil din cofinanțarea de buget 778
aferentă programelor/ proiectelor finanțate Venituri din cofinanțarea de
din fonduri externe nerambursabile buget aferentă programelor/
proiectelor finanțate din fonduri
externe nerambursabile

Achitarea furnizorului:
404 558 13.000 lei
Furnizori de imobilizări Disponibil din cofinanțarea de
buget aferentă programelor/
proiectelor finanțate din fonduri
externe
nerambursabile

B4. Contabilitatea finanțării din donații și sponsorizări

Conform Legii 500/2002 privind finanțele publice, instituțiile publice pot folosi, pentru desfășurarea
activității lor, bunuri materiale și fonduri banești de la persoane juridice și fizice, sub forma de donații și
sponsorizări. Aceste sume provenite din partea unor terțe persoane române sau străine, persoane fizice
sau juridice, au la bază contracte sau convenții în care persoanele care acorda finanțarea stabilesc limita
si destinația. Donațiile si sponsorizările primite de către instituțiile publice sunt înregistrate in conturile:
- 776 Fonduri cu destinație specială
- 779 Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit.
Contul 779 ”Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit” ține evidenta veniturilor din
donatii si sponsorizari primite de institutiile publice sub forma de bunuri, bunurile primite prin transfer,
serviciile primite cu titlu gratuit. Este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se înregistrează
veniturile realizate, iar in debit, la sfârsitul perioadei, veniturile incorporate in contul de rezultat
patrimonial.La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
Contul 776 “Fonduri cu destinatie speciala” tine evidenta veniturilor fondurilor cu destinatie speciala,
cu ajutorul său fiind înregistrate donațiile și sponsorizările primite sub formă de bani. Este un cont de
pasiv. In creditul contului se înregistrează veniturile cu destinatie speciala iar in debit. La sfarsitul
perioadei, veniturile incorporate in contul de rezultat patrimonial.
La sfârsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Sumele încasate prin contul deschis la banca se înregistează prin intermediul contului
550 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala,

Exemplu Primăria locală din orașul X primește o donație în contul de la bancă în valoarea de 10. 000
lei pe bază de contract de la un agent economic în vederea achiziției unor băncuțe școlare, să se
înregistreze
a) încasarea donației în contul de la bancă
550 = 776 10 000 lei
Dacă această sumă s-ar încasa în numerar atunci înregistrarea donației ar fi următoarea:
5311 = 776 10000 lei

30
iar depunerea sumei în contul de la bancă
550 = 581 10 000 lei
581 = 5311 10 000 lei
b) factura de achiziție a 100 băncuțe la un preț de 100 lei/buc ca obiecte de inventar
3031 = 401 10 000
c) achitarea furnizorului de obiecte de inventar prin virament bancar
401 = 550 10000 lei
d) darea în folosință a obiectelor de inventar
3032 = 3031 10000 lei
d) închiderea conturilor de venituri si cheltuieli
121.02.= 776

B5. Contabilitatea autofinanțării din venituri proprii

Finanțarea din venituri proprii cuprinde venituri generate de încasarea de taxe (de școlarizare, de
piața), prestări de servicii (întocmirea de proiecte, studii de cercetare, servicii de cadastru, consultanță
fiscală), închirieri (spațiu, utilaje).

Sistemul de conturi utilizat în cadrul acestui tip de finanțare cuprinde: contul 560 Disponibil din
venituri proprii, cont de activ se debitează la încasarea sumelor de la persoane fizice sau juridice se
creditează cu plațile efectuate din acesta sursă;
- conturile de cheltuieli (clasa 6) pentru a reflecta consumurile finanțate din veniturile proprii;
- contul 121.10 Rezultatul patrimonial- institutii publice si activitatii finanțate integral sau
partial din venituri proprii pentru a reflecta excedentul sau deficitul unui exercițiul financiar
pentru activitățile finanțate din venituri proprii.
Exemplu: O instituție din domeniul sănătății care funcționează în regim de autofinanțare
încasează în numerar pe bază de chitanțe taxe de consultații analize și specializări în suma de 15 000 lei
aceasta suma se depune în contul de la bancă și se efectuează pe baza ei o serie de tranzacții
a) se încasează în numerar veniturile din prestări servicii, specifice instituției publice.
5311 = 704 15000 lei
b) se depune suma de 15 000 în contul de la bancă
560 = 581 15.000 lei
581 = 5311 15.000 lei
c) se cumpără medicamente pe bază de factura în valoare de 3000 lei
3029 = 401 3000 lei
d) se achită furnizorii de medicamente prin virament bancar
560 = 401 3000 lei
e) se înregistrează factura de achiziție hrană în valoare 500 lei
3027 = 401 500 lei
f) se înregistrează fondul de salarii brute 10000 lei
641 = 421 10 000 lei
g)se înregistrează reținerile aferente salariilor( contribuția individuală la asigurări sociale 950 lei,
contribuția angajatilor la asigurari sociale de sănătate 650 lei, contribuția angajatilor la fondul de șomaj
100 lei, impozit pe salarii 1600 lei) ______________________________________________
421 = % 3300
4312 950 lei
4314 650 lei
4372 100 lei

31
 444 1600
h) se achită salariile nete prin alimentarea cardurilor personale 421 = 560 6.700

Teme de control.
1. Care sunt posibilitățile de finanțare a instituțiilor publice?
2. Cum se realizează deschiderea finanțării?
3. Cum funcționează conturile din grupa 80 Credite bugetare?
4. Conturile specifice finanțării din credite externe neeambursabile
5. Conturile specifice finanțării din donații și sponsorizări
6. Conurile specifice finanțării din venituri proprii.

Teste de autoevaluare:

Întrebări de tipul adevărat sau fals

1. Pentru inregistrarea creditelor bugetare alocate si aprobate de la buget, institutiile publice utilizeaza contul
8060 “Credite bugetare aprobate”

2. Pentru repartizarea creditelor bugetare aprobate se foloseste contul 8061 “Credite deschise de repartizat” in
contabilitatea institutiilor publice.

3. Pentru evidentierea creditelor aprobate pentru nevoi proprii, institutiile publice utilizeaza contul 8067 “Credite
deschise pentru nevoi proprii

Întrebări de tipul alegere multiplă

1. Finantarile de la bugetul de stat sunt evidentiate in contabilitatea institutiilor cu ajutorul unui cont specific. Care
este varianta corecta?
a. 770.1 d. 771

b. 770.3 e. 773
c. 770.2

2. Creditele bugetare sunt definite ca :

a. suma aprobată prin buget, d. credite contractate de la o banca
comerciala

32
 reprezentând limita maximă până la
care se pot ordonanța și efectua plati în
cursul anului bugetar
b. limita minima si destinatia prevazuta in e. credite contractate de la o Banca Nationala buget pentru o cheltuiala
a României.

c. limita maxima de cheltuieli ce pot fi efectuate de ordonatorii de credit

IV CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

Activele fixe reprezintă o componentă importantă a activului patrimonial și sunt deținute de către
instituțiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. În funcție de conținutul lor, activele fixe includ:
• activele fixe corporale
• activele fixe necorporale
• activele financiare
4.1 Activele fixe necorporale sunt active fără substanță fizică, ce se utilizează pe o perioadă
mai mare de un an.
În cazul instituțiilor publice imobilizările necorporale cuprind:
■
■
cheltuieli de dezvoltare;
concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare,cu excepția celor
create intern de instituție;
înregistrări ale reprezentațiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări
muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule,
benzi magnetice sau alte suporturi;
alte active fixe necorporale;
avansuri și active fixe necorporale în curs de execuție.
Cheltuieli de dezvoltare - sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoștințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii
producției de serie sau utilizării (contul 203).
Exemple de activități de dezvoltare sunt proiectarea, construcția și testarea producției
intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor și modelelor;
proiectarea uneltelor și matrițelor care implică tehnologie nouă;
proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere
economic pentru producția pe scară largă;
proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele,
sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite.

Alte active fixe necorporale includ programele informatice create de instituție sau achiziționate de la
terți, pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și alte active fixe necorporale (contul 208).
Activele fixe necorporale se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice în momentul
transferului dreptului de proprietate, dacă sunt achiziționate cu titlu oneros sau în momentul întocmirii
documentelor, dacă sunt construite sau produse de instituție, respectiv, primite cu titlu gratuit.
Evaluarea inițială a activele fixe necorporale se face la valoarea contabilă de intrare,

33
determinată prin:
- costul de achiziție, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producție, pentru cele construite sau produse de instituție;
- valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. donații, sponsorizări).
Conform reglementărilor contabile specifice prin cost de achiziție al unui bun se înțelege prețul
de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport -aprovizionare si alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. Reducerile
comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziție.
Prin cost de producție al unui bun se înțelege costul de achiziție al materiilor prime si
consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție, precum si cota cheltuielilor indirecte de
producție alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricația acestora. Costul de producție este utilizat
drept bază pentru evaluarea inițială a activelor fixe necorporale construite sau produse de către instituție.
Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați.
Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior
ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal, după achiziționarea, finalizarea
acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop menținerea parametrilor funcționali stabiliți
inițial, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect
îmbunătățirea performanțelor față de parametrii funcționali stabiliți inițial.
Un activ fix necorporal trebuie prezentat în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările
cumulate de valoare.
Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Acestea pot fi ajustări permanente, denumite și amortizări și/sau ajustări provizorii, denumite
ajustări pentru depreciere, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe
necorporale.
În ceea ce privește amortizarea, valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului
fix necorporal care trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viață utile.
Instituțiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare.
Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare dării în folosință sau punerii în
funcțiune a activului, după caz.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe necorporale.
Cota de amortizare se determină ca raport între 100 și durata normală de utilizare prevăzută de
lege.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite (contul 280);
Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, achiziționate
sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituțiile
publice care le dețin (contul 280);
Înregistrările de reprezentații teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,
evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte
suporturi nu se amortizează.
Programele informatice create de instituțiile publice, achiziționate sau dobândite pe alte căi se
amortizează în funcție de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăși o perioada de 5 ani, cu

34
aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).
În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe
necorporale scoase din funcțiune, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituțiilor
publice, integral, la momentul scoaterii din funcțiune.
Instituțiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârșitul
exercițiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 290).
În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie diminuată
sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situația în care se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost reflectată, ajustarea
trebuie majorată.
Deprecierea unui activ fix necorporal poate să apară în următoarele situații: încetarea sau
apropierea încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ; bunul este inutilizabil sau
trebuie cedat;
există o decizie de oprire a construcției unui activ înainte de terminare sau punere în funcțiune;
performanța sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate; modificări de
tehnologie sau legislație în domeniu.
Reevaluarea activelor fixe necorporale se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către
evaluatori autorizați.
Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate potrivit normelor metodologice, în contul 105
Rezerve din reevaluare.
Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ține pe categorii, iar contabilitatea analitică pe
feluri de active fixe necorporale.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale (activelor fixe necorporale) se conduce cu ajutorul conturilor
de activ din grupa 20 - active fixe necorporale: 203,205,206,208,2081,2082.
Activele fixe necorporale pot intra in patrimoniu prin: achiziție, producție, donatie, transfer cu
titlu gratuit, plusuri constatate la inventar.
Activele fixe necorporale ies din patrimoniu prin: vanzare, transfer cu titlu gratuit, casare la finele
duratei de viață utilă, lipsuri constate la inventar.

Operațiuni privind active fixe necorporale

Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
1.
necorporale care se supun amortizării
- achiziționate de la terți 203 (205,208) 404
- primite prin donație 203 (205,208) 779
transfer cu titlu gratuit intre instituții sau 203 (205,208) 481/482
redistribuiri între unități

35
 - realizate din producție proprie 203 (205,208) 721
- recepționate la finalizarea investiției 203 (205,208) 233
- constatate plus la inventar 203 (205,208) 779
- diferențe din reevaluare 203 (205,208) 105
Intrarea în patrimoniu a activelor fixe
2.
necorporale care nu se supun amortizării
-primite prin donatie, transfer cu titlu 206 100
gratuit, intre institutii sau redistribuiri intre
unitati, constatate plus la inventar
- achizitionate de la terti 682 404
206 100
diferențe din reevaluare 206 105
3. Ieșirea din patrimoniu a activelor fixe
necorporale care se supun amortizării
- vânzarea 461 791

- scăderea din evidență: % 203(205,208)

- cu valoarea neamortizată 691
- cu valoarea amortizată 280
- casare, lipsă la inventar, transfer % 203(205,208)
691
280
4. Iesirea din patrimoniu a activelor fixe 100 206
necorporale care nu se supun amortizarii prin
casare, lipsa la inventar, transfer, donație,
vânzare
5. Inregistrarea amortizarii 6811 280
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe
necorporale
înregistrarea ajustărilor pentru
6.
deprecierea activelor fixe necorporale
6813 290
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru
deprecierea activelor fixe necorporale
- diminuarea sau anularea ajustarilor 290 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
necorporale
7. Avansuri acordate furnizorilor de active
fixe necorporale
- avansuri acordate 234 512(541,542,
550,551,560,
561,770)
- decontarea avansurilor acordate 404 234

8.
Active fixe necorporale in curs de executie

36
 - realizate din producție proprie 233 721
- facturate de furnizori 233 404
- la recepția finala a investiției - pentru active 203 (205,208) 233
fixe necorporale amortizabile
- la receptia finala a investitiei - pentru active 233
682
fixe necorporale neamortizabile
- scazute din evidenta 691 233
- cedate 658 233
- pierderi din calamitati 690 233
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 293
deprecierea activelor fixe necorporale in curs
de executie
- diminuarea sau anularea ajustarilor 293 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
necorporale in curs de executie

Exemple:
1.O primărie a achiziționat drepturile de autor pentru reproducerea unui material științific, în
valoare de 10. 000 lei.
205 = 404 10.000 lei
Concesiuni, brevete, licențe, mărci Furnizori de active fixe
comerciale, drepturi și active similare

2. O instituție publică a realizat un program informatic în valoare de 6.000 lei. În luna decembrie
2006, cheltuielile efectuate pentru realizarea programului au fost de 2.000 lei iar în luna ianuarie 2007,
când s-a finalizat programul valoarea acestuia a fost de 4.000 lei.
În luna decembrie 2006 s-a înregistrat un activ necorporal în curs de execuție în valoare de 2.000
lei (contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea programului în luna decembrie).
233 = 721 2.000 lei
Venituri din producția de active
Active fixe necorporale în curs de execuție fixe necorporale

În luna ianuarie 2007 s-au înregistrat:

Un activ fix necorporal în curs pentru valoarea cheltuielilor efectuate în luna ianuarie:
233 = 721 4.000 lei
Venituri din producția de active
Active fixe necorporale în curs de execuție fixe necorporale

Recepția programului informatic la finalizarea acestuia:

2081 = 233 6.000 lei
Programe informatice Active fixe necorporale în curs
de execuție

3. Un ordonator principal a primit cu titlu gratuit înregistrarea unor cântece populare ale solistei
ML în valoare de 800 lei.
Intrarea în instituție a imobilizării necorporale primite gratuit:
206 = 100 800 lei

37
 Înregistrări ale evenimentelor cultural- Fondul activelor fixe
sportive necorporale

4. Direcția Muncii a primit prin transfer de la o altă instituție publică un program informatic de
contabilitate la valoarea rămasă de 5.000 lei.
2081 = 779 5.000 lei
Programe informatice Venituri din bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit

5. Primăria unui sector a înregistrat cheltuieli de dezvoltare realizate prin forțe proprii în sumă de 1.000
lei:
203 = 721 1.000 lei
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din producția de active
fixe necorporale

6. O primărie contractează cu SC INFO SRL elaborarea unui program informatic pentru urmărirea
decontărilor cu furnizorii. Înainte de începerea producției, instituția plătește la începutul lunii martie
societății comerciale un avans de 2.000 lei (costul programului informatic este suportat din veniturile
proprii ale primăriei). La sfârșitul lunii, programul este gata, fiind facturat de societatea comercială la
valoarea de 5.000 lei.
Acordarea avansului la începutul lunii martie:

234 = 561 2.000 lei

Avansuri acordate pentru active fixe Disponibil al instituțiilor publice
necorporale finanțate din venituri proprii și
subvenții

Achiziția programului informatic:

2081 = 404 6.000 lei
Programe informatice Furnizori de active fixe

Decontarea avansului și plata diferenței de către primărie societății comerciale:

404 6.000 lei
Furnizori de active fixe
%
234 2.000 lei
Avansuri acordate pentru active
fixe necorporale
561 4.000 lei
Disponibil al instituțiilor publice
finanțate din venituri proprii și
subvenții

7. La inventarul de la 31 decembrie 2008, se constată plus la inventar un program informatic de

salarizare evaluat la 4.000 lei.
Înregistrarea programului informatic constatat ca plus la inventar:
2081 = 779 4.000 lei
Programe informatice Venituri din bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit

38
 8. Un ordonator principal a achiziționat de la o televiziune privată înregistrarea ultimului concert
susținut de maestrul IP în valoare de 12.000 lei.
Achiziția înregistrării concertului conform facturii:
6822 = 404 12.000 lei
Cheltuieli cu active fixe necorporale Furnizori de active fixe
neamortizabile
Recepția înregistrării concertului orm procesului verbal de
con: recepț ie:
206 = 100 12.000 lei
Înregistrări ale evenimentelor cultural-
sportive Fondul activelor fixe necorporale

10. O instituție publică vinde un program informatic amortizat în proporție de 60% și a cărui
valoare contabilă a fost de 10.000 lei. Prețul de vânzare negociat este de 5.500 lei. În această situație se
înregistrează:
Vânzarea programului informatic conform factură:
4611 = 791 5.500 lei
Debitori sub 1 an Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidență a programului informatic vândut:

% 2081 10.000 lei
2808 Programe informatice 6.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale
691
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu 4.000 lei
active fixe

Amortizarea înregistrată până la data vânzării = 60% x 10.000 = 6.000 lei Valoarea neamortizată =
10.000 - 6.000 = 4.000 lei

11. Presupunem că programul informatic ar fi fost integral amortizat la data vânzării. În acest
caz s-ar fi înregistrat:
Vânzarea programului informatic conform factură:
461 = 791 5.500 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidență a programului informatic vândut:

2808 = 2081 10.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale Programe informatice

12. Dacă instituția publică nu ar fi vândut programul informatic, ci l-ar fi casat la sfârșitul duratei de
utilizare, atunci ar fi înregistrat doar scoaterea acestuia din evidență astfel: ________________
2808 = 2081 | 10.000 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale Programe informatice

39
 13. Un ordonator principal casează la 20 martie 2008 o lucrare muzicală din anul 1970 ca
urmare a deteriorării materialului pe care a fost înregistrată. Această lucrare a fost înregistrată la o
valoare contabilă de 700 lei.
100 = 206 700 lei
Fondul activelor fixe necorporale Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive

14. La inventarul de la 31 decembrie 2008, se constată minus la inventar o înregistrare a unui

eveniment sportiv evaluat la 7.000 lei.
Înregistrarea minusului constatat la inventariere (scoaterea din evidență):
100 = 206 7.000 lei
Fondul activelor fixe necorporale Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive

15. La 31 decembrie 200N, la inventarul realizat de o instituție de învățământ superior se

constată pentru un program informatic o valoare actuală de 4.000 lei, valoarea contabilă a acestuia
fiind de 5.000 lei. În cursul anului 200N+1 s-a trecut la un nou sistem contabil iar programul informatic
nu mai corespunde cerințelor pentru care a fost achiziționat. La data trecerii la noul sistem, pentru acest
program s-a înregistrat o amortizare totală de 3.500 lei.
La 31 decembrie 200N se înregistrează ustarea pentru depreciere:
aj 6813 = 2908 1.000 lei
Cheltuieli operaționale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea altor
pentru deprecierea activelor fixe active fixe necorporale
Deprecierea la 31 decembrie 200N = 5.000 - 4.000 = 1.000 lei Casarea programului informatic în cursul
anului 200N+1:
% 2081 5.000 lei
2808 Programe informatice 3.500 lei
Amortizarea altor active fixe necorporale
691
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu 1.500 lei
active fixe

Concomitent se anulează ajustarea pentru deprecierea existentă:

2908 = 7813 1.000 lei
Ajustări pentru deprecierea altor active fixe Venituri din ajustări privind
necorporale deprecierea activelor fixe

16. O instituție publică deține un program informatic de contabilitate a cărui valoare de

inventar este de 3.000 lei. La sfârșitul anului 2006 amortizarea cumulată este de 1.200 lei.
Programul informatic apare în bilanțul întocmit la 31 decembrie 2006 la valoarea de 3.000 lei
(valoare de intrare) - 1.200 lei (ajustare permanentă) = 2.800 lei.

17. O instituție publică a realizat un program informatic în valoare de 6.000 lei care a fost
finalizat și dat în folosință în luna ianuarie 2008. S-a stabilit o durată de viață utilă de 4 ani cu aprobarea
ordonatorului de credite. Instituția publică va înregistra amortizarea programului informatic începând
cu luna februarie 2008.
Cota de amortizare = 100/4 =25%

40
Amortizarea lunară = (25% x 6.000)/ 12 = 125 lei
Înregistrarea amortizării în luna februarie 2008:
6811 = 2808 125 lei
Cheltuieli operaționale privind amortizarea Amortizarea altor active fixe
activelor fixe necorporale

18. O Direcție sanitar-veterinară reevaluează un contract de licență pe care l-a achiziționat

cu 3 ani în urmă de la o firmă din Ungaria. Valoarea contabilă a contractului este de 1.500 lei, iar
valoarea justă stabilită în urma raportului de evaluare întocmit de un evaluator autorizat a fost
stabilită la 1.700 lei. Contractul are o durată de 10 ani, licența fiind amortizată liniar.
Cota de amortizare anuală = 100/ 10 = 10% Amortizarea anuală = 10% x 1.500 = 150 lei
Amortizarea cumulată până la data reevaluării = 150 x 3= 450 lei Valoare netă contabilă =
1.500 - 450 = 1.050 lei
Diferență din reevaluare = 1.700 - 1.050 = 650 lei
Înregistrarea diferenței din reevaluare:
205 = 105 650 lei
Concesiuni, brevete, licențe, mărci Rezerve din reevaluare
comerciale, drepturi și active similare

Teme de control:
1. Care sunt activele fixe necorporale?
2. Cum sunt acestea evaluate la intarea in patrimoniu?
3. Care sunt activele neamortizabile?
4. Când se constată deprecierea unui activ necorporal?
5. Care sunt posibilitățile de intrare în patrimoniu pentru activele necorporale?
6. Care sunt posibilitățile de ieșire din patrimoniu pentru activele necorporale?

Teste de autoevaluare

1.Categoria activelor fixe necorporale include :

a. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, d. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,

brevete,licente, marci, drepturi si alte valori brevete,licente, marci, drepturi si alte
asimilate, terenuri valori asimilate, alte imobilizari
necorporale,

b. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, e. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,

brevete,licente, marci, drepturi si alte valori brevete,licente, marci, drepturi si alte
asimilate,inregistrari ale evenimentelor valori asimilate, cheltuieli privind energia.
cultural sportive echipamente tehnologice.

41
c. cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete,licente, marci comerciale, drepturi si alte valori asimilate,
inregistrari ale evenimentelor cultural sportive,alte imobilizari necorporale,imobilizari necorporale in curs

2.O institutie publica cumpara pe baza de factura o inregistrare a unei lucrari muzicale in valoare de 1500
lei de la un furnizor, cum se inregistreaza
a) achizitia acestei inregistrari
b) achitarea acestui furnizor prin virament bancar din surse ale bugetului de stat.
a. 206 = 100 1500 lei c. 206 = 100 1500 lei
6821 = 404 1500 lei 6821 = 404 1500 lei
404 = 770.1 1500 lei
b. 206 = 404 1500 lei d. 206 = 770.1 1500 lei
404 = 770.1
3.Care este inregistrarea contabila corecta pentru scaderea din gestiune a unei inregistrari a unor
evenimente sportive ?
a. 206 = 100 c. 682 = 206
b. 100 = 206 d. 690 = 206

4.2. Contabilitatea activelor fixe corporale

Active fixe corporale sunt considerate obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare
și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
• au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
• sunt detinute de o institutie publica pentru a fi utilizate in producția proprie de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative,
• au o durată normală de utilizare mai mare de un an.
În prezent, conform Hotărârii Guvernului nr.105/2007 (intrată în vigoare la 12.02.2007, valoarea
minimă de intrare este de 1.800 lei

După conținut, activele fixe corporale cuprind:

A. Terenurile si amenajările de terenuri. Contabilitatea se ține separat : pentru terenuri se

foloseste contul 2111 -terenuri-, iar pentru amenajări de terenuri contul 2112 - amenajări de terenuri-.
Evidența analitică a terenurilor se poate realiza pe următoarele categorii : terenuri agricole, terenuri
silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu construcții, terenuri cu zăcăminte etc. Amenajările de
terenuri cuprind diverse lucrări realizate pentru racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică,
pentru acces, împrejmuiri si alte lucrări asemănătoatoare.

B. Construcțiile. Pentru evidența construcțiilor se foloseste contul sintetic 212 Construcții

Construcțiile se evidențiază pe grupe, subgrupe, clase si subclase, potrivit Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

C. Instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantațiile. Pentru contabilizarea

lor, se utilizează contul sintetic de gradul I 213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale si
plantații, care este cont de activ si care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, conform planului de
conturi.

42
 D. Mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecție a valorilor umane si
materiale si alte active corporale sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 214, conform
Catalogului, pe grupe, subgrupe, clase si subclase.
Pentru contul 214, evidența analitică se ține pe trei categorii, și anume:
■ unelte, accesorii de producție, inventar gospodăresc și aparatură birotică;
■ fondul bibliotecar;
■ valori de muzeu, obiecte de artă și de expoziție.
E. Avansuri si active fixe corporale în curs de execuție sunt sumele acordate drept avans
furnizorilor de active fixe corporale si sunt evidențiate cu ajutorul contului 232 -Avansuri acordate
pentru active fixe corporale. Lucrările de investiții neterminate până la sfârsitul perioadei, realizate în
regie proprie sau în antepriză, reprezintă active fixe corporale în curs de execuție si sunt evidențiate cu
ajutorul contului 231 - Active fixe corporale in curs de executie.
Evaluarea se realizează la cost de producție sau de achiziție.

F. Alte active ale statului cuprind : zăcămintele (rezervele de cărbune, de petrol si gaze
naturale, rezervele de minereuri metalifere si nemetalifere), resursele biologice necultivate (pădurile
virgine, resursele piscicole neexploatate), rezervele de apă (întinderile de apă si alte rezerve subterane în
situația în care li se poate atribui o valoare de piață). Pentru evidențierea lor, se utilizează contul 215 -
alte rezerve ale statului-.
O cale nouă de procurare a activelor fixe corporale o reprezintă si pentru instituțile publice
leasing-ul. Activele fixe corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate
în funcție de natura contractului de leasing.
Mai sunt asimilate si se înregistrează ca mijloace fixe:
• Valorile de muzeu, obiectele de artă si expoziție;
• Cărțile din bibliotecă (evidențiate, gestionate si inventariate în conformitate cu prevederile
art.40 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002);
• Investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
• Capacitățile puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
mijloace fixe;
• Investițiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali, prin
majorarea valorii de intrare a mijlocului fix.

Activele fixe corporale se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice la momentul

transferului dreptului de proprietate, pentru cele achiziționate cu titlu oneros sau la data întocmirii
documentelor, pentru cele construite sau produse de instituție, respectiv primite cu titlu gratuit, respectiv
din donații și sponsorizări.
Activele fixe corporale și necorporale primite ca donații, sponsorizări sau cu titlu gratuit se
înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit
de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de
evaluatori autorizați.

Evaluarea inițială a activele fixe corporale se face la valoarea contabilă de intrare, determinată
prin:
- costul de achiziție, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producție, pentru cele construite sau produse de instituție;
- valoarea justă pentru cele dobândite gratuit.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal după achiziționarea, finalizarea acestuia

43
sau primirea cu titlu gratuit, care au drept scop menținerea parametrilor funcționali stabiliți inițial, respectiv
reparațiile curente, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect
îmbunătățirea performanțelor față de parametrii funcționali stabiliți inițial, modernizările sau mărirea
duratei de viață utile, respectiv reparațiile capitale.
Acestea conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, ceea ce se poate realiza fie direct,
prin creșterea veniturilor, creșterea potențialului de servicii furnizate, fie indirect, prin reducerea
cheltuielilor de întreținere și funcționare.
În cazul clădirilor, investițiile efectuate trebuie să asigure protecția valorilor umane și materiale și
îmbunătățirea gradului de confort și ambient sau reabilitarea și modernizarea termică a acestora.
Pentru activele fixe luate cu chirie, la expirarea contractului de închiriere, valoarea investițiilor
efectuate se scade din contabilitatea instituției publice care le-a efectuat și se înregistrează în contabilitatea
instituției care le are în patrimoniu sau a agentului economic care le deține, pentru a majora corespunzător
valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate.
Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate
de valoare.
Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Acestea pot fi ajustări permanente, denumite și amortizări (dacă deprecierea activelor fixe
corporale are caracter permanent) și/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru
depreciere (dacă deprecierea activelor fixe corporale are caracter provizoriu).
Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix corporal care trebuie
înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viață utile.
Durata de viață utilă este perioada pe parcursul căreia se estimează că se va utiliza activul supus
amortizării
Prezentăm în continuare câteva din particularitățile legate de amortizarea activelor corporale
la instituțiile publice din România.
Instituțiile publice amortizează activele fixe corporale utilizând metoda amortizării liniare
(contul 281) lunar, începând cu luna următoare recepției sau punerii în funcțiune, după caz, a activului.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe corporale.
Cota de amortizare se determină ca raport între 100 și durata normală de utilizare prevăzută în
Catalogul privind duratele normale de utilizare care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Sunt considerate active fixe corporale supuse amortizării:
- Investițiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
- Capacitățile puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
active fixe corporale, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efectuate cu realizarea
lor;
- Investițiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici
inițiali și care conduc la mărirea valorii acestora;
- Amenajările la terenuri.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosință gratuită, se
calculează de către instituțiile publice care le au în patrimoniu.
Amortizarea investițiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituțiile publice se
înregistrează de instituțiile publice care au efectuat investițiile, pe perioada contractului sau pe durata
normală de utilizare rămasă, după caz.
La încetarea contractului, valoarea investițiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează

44
instituției publice care le are în patrimoniu sau agentului economic care le deține, după caz, pentru a majora
corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. În procesul-verbal de predare-preluare a
investiției se va preciza valoarea amortizată a investiției, astfel încat agentul economic care le deține să
poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice se amortizează pe o durata normală
de funcționare (DN) cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă și maximă), existând posibilitatea
alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Astfel stabilită, durata normală de
funcționare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia.
În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe corporale
scoase din funcțiune, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituțiilor publice, integral,
la momentul scoaterii din funcțiune.
La instituțiile publice din România nu se supun amortizării următoarele active fixe
corporale2 3:
• Bunurile care aparțin domeniului public al statului și al unităților administrativ- teritoriale potrivit
legii, inclusiv investițiile efectuate la acestea;
• Activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local, care desfășoară activități
de natură economică, a căror uzură fizică și morală se recuperează prin tarif sau preț, potrivit legii;
• Activele fixe corporale aflate în conservare- scoaterea temporară din funcțiune a activelor fixe
corporale în situația în care nu pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziționate sau în alte
scopuri și care nu justifică efectuarea de cheltuieli de funcționare-, precum și rezervele de
mobilizare care sunt evidențiate în contabilitate ca active fixe corporale;
• Lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții;
• Terenurile;
• Bunurile din patrimoniul cultural național;
• Bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
• Bunurile de natura armamentului și tehnicii de luptă.
Legat de ajustările pentru depreciere, instituțiile publice pot înregistra în contabilitate ajustări pentru
deprecierea activelor fixe corporale la sfârșitul exercițiului financiar, pe seama cheltuielilor (contul 291).
Deprecierea unui activ fix corporal poate apărea în situațiile:
- deteriorării fizice a activului;
- încetării sau apropierii încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;
- cedării bunului sau devenirii acestuia inutilizabil;
- în care există o decizie de oprire a construcției unui activ înainte de terminare sau de punere în
funcțiune;
- în care performanța sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate;
- modificări de tehnologie sau legislație în domeniu.
În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia în contabilitate au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare
trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
Dacă însă, se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost reflectată în contabilitate inițial,
ajustarea trebuie majorată.
Reevaluarea este operațiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe corporale aflate în
patrimoniul instituțiilor publice și se face la valoarea justă, valoare determinată pe baza unor evaluări
efectuate, de regulă, de profesioniști calificați, membrii ai unui organism profesional în domeniu.

2
3
*** O.G. nr. 81/2003, publicată în M. Of. al României nr. 624/31.08.2003, art. 9.

45
 Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice
sau de către evaluatori autorizați.
În acest caz, al determinării valorii unui activ corporal fix pe baza reevaluării, ulterior recunoașterii
inițiale a acestuia ca activ, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de
achiziție, respectiv al costului de producție sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ.
Pe cale de consecință, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea
acestuia, determinată în urma reevaluării.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât, valoarea contabilă să nu difere
substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanțului.
Diferența dintre valoarea rezultată în urma reevaluării și valoarea la cost istoric (plusul de valoare)
trebuie înregistrată în contabilitate la rezerva din reevaluare (contul 105).
Legat de valorificarea sau scoaterea din funcțiune a activelor corporale fixe, potrivit prevederilor legale
în vigoare, pot fi transmise fără plată, orice fel de bunuri aflate în stare de funcționare, indiferent de durata
de folosință, dacă acestea nu mai sunt necesare instituției publice care le are în administrare, dar care pot
fi folosite în continuare de altă instituție publică sau dacă, potrivit reglementărilor în vigoare, instituția nu
mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv.
Instituția publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituții publice pe care le
consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
Transmiterea, fără plată, de la o instituție publică la o altă instituție publică, se va face pe bază de
proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituției publice care
a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv, precum și de ordonatorul de credite care îl are în administrare.
Instituțiile publice pot valorifica bunurile și prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi, similare,
având cel puțin aceeași parametri, caz în care, bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta, după caz,
plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziționează conform prevederilor legislației
privind achizițiile publice.
Indiferent însă de modalitatea de valorificare sau de scoatere din funcțiune a activelor fixe
corporale, necorporale și în curs, aceste operațiuni se fac cu aprobarea ordonatorului principal sau

46
secundar de credite, după caz. La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile
ordonatorilor terțiari de credite, cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în
funcție de subordonare.
Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ține pe categorii, iar contabilitatea analitică pe
fiecare obiect de evidență, prin care se înțelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate
dispozitivele și accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcție
distinctă.
Activele fixe corporale pot intra in patrimoniu prin: achiziție, producție proprie, donatie, transfer
cu titlu gratuit, plusuri constatate la inventar și dezmembrări, investiții, leasing, închirieri.
Activele fixe corporale ies din patrimoniu prin: cedare (vanzare), transfer cu titlu gratuit, casare,
lipsuri constate la inventar, închiriere și concesiune.

Operațiuni privind active fixe corporale

Intrarea in patrimoniu a activelor fixe
1
corporale care se supun amortizării
- achiziționate de la terti 211 (212,213, 404
214)
- primite prin donatie (cu titlu gratuit) 211 (212,213, 779
214)
- prin transfer cu titlu gratuit intre institutii %
sau redistribuiri intre unitati 211 (212,213, 481 sau 482-
214) val.neamortiz.
281xx- val amortizată
- realizate din productie proprie 211 (212,213, 722
214)
- constatate plus la inventar 211 (212,213, 779
214)
- achizitionate in regim de leasing financiar 212 (213,214) 167

- diferente din reevaluare 211 (212,213, 105

214)
2. Intrarea in patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii

- primite prin donatie, transfer cu titlu 211 (212,213, 101 (102,103,

gratuit intre institutii sau redistribuiri intre 214) 104)
unitati, realizate din productie proprie,
constatate plus la inventar,

- intrarea in patrimoniu prin achizitionare de 211 (212,213, 101 (102,103,

la terti, 214) 104)
682 404
si concomitent
211 (212,213, 101 (102,103,
- achizitionate in regim de leasing financiar 214) 104)
682 404

47
 si concomitent

Trecerea bunurilor imobile în proprietatea 212 101, 103

publică a statului, urmare a procedurii de
executare silită
- cheltuieli cu active fixe corporale 682 167
neamortizabile achizitionate in regim de
leasing financiar
- diferente din reevaluare 211 (212,213, 105
214)
- alte active ale statului (zacaminte, resurse 215
101
biologice necultivate, rezerve de apa)

3. Ieșirea din patrimoniu a activelor fixe

corporale care se supun amortizarii
- vanzare 461 791
- scaderea din evidenta % 211 (212,213,
- cu valoarea neamortizata 691 214)
- cu valoarea amortizata 281
- prin transfer cu titlu gratuit între instituții % 211 (212,213,
sau redistribuiri intre unitati 281 214)
4812 sau 482
- lipsa la inventar,casare, donație % 211 (212,213,
691 214)
281
- calamități naturale % 211 (212,213,
690 214)
281
4. Iesirea din patrimoniu a activelor fixe
corporale care nu se supun amortizarii prin
casare, transfer, donație, lipsuri la inventar,
pierderi din calamități
- scaderea din evidenta 101 (102,103, 211 (212,213,
104) 214)
- alte active ale statului (zacaminte, resurse 215
101
biologice necultivate, rezerve de apa)
5. Inregistrarea amortizarii
- cheltuieli cu amortizarea activelor fixe
6811 281
corporale
6. Inregistrarea ajustarilor pentru
deprecierea activelor fixe corporale
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 291
deprecierea activelor fixe corporale
- diminuarea sau anularea ajustarilor 291 7813

48
 constituite pentru deprecierea activelor fixe
corporale
7. Avansuri acordate furnizorilor de active
fixe corporale

- avansuri acordate 232 512 (541,542,

550,551,560,
561,770)
- decontarea avansurilor acordate 404 232
8. Active fixe corporale in curs de execuție
- realizate din productie proprie 231 722
- facturate de furnizori 231 404
- receptia finala a investitiei - pentru active 211 (212,213, 231
fixe corporale amortizabile 214)
- receptia finala a investitiei - pentru active 231
682
fixe corporale neamortizabile
- scazute din evidenta 691 231
- cedate 658 231
- pierderi din calamitati 690 231
- constituirea sau majorarea ajustarilor pentru 6813 293
deprecierea activelor fixe corporale in curs de
executie
- diminuarea sau anularea ajustarilor 293 7813
constituite pentru deprecierea activelor fixe
corporale in curs de executie
1. O instituție publică achiziționează o instalație al cărei preț de achiziție este de 35.000 lei,
cheltuielile de transport inscrise in aceeasi factură au fost de 1.000 lei.
Cost de achiziție = 35.000 + 1.000 = 36.000 lei Înregistrarea 2. La inventarierea realizată la
achiziției conform facturii:
2131 = 404 36.000 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și Furnizori de active fixe
instalații de lucru)

sfârșitul anului 2008, un ordonator de credite a constatat ca plus la inventar un mijloc de transport în
valoare de 3.000 lei.Sa se înregistreze acest plus.
2133 = 779 3.000 lei
Mijloace de transport Venituri din bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit

3.O primărie cumpără mobilier în valoare de 3.000 lei de la SC Mobila SRL. Înregistrarea achiziției
conform facturii:
214 = 404 3.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de Furnizori de active fixe
protecție a valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale
4. Un spital județean primește prin donație un ecograf evaluat la 20.000 lei.

49
 213 = 779 20.000 lei
Instalații tehnice, mijloace de transport, Venituri din bunuri și servicii
animale și plantații primite cu titlu gratuit

5. O instituție publică construiește în regie o clădire. Construcția a început în luna august 2008 și s-a
finalizat în luna iunie 2009.
Cheltuielile realizate în cei doi ani sunt: Lei
Elemente Anul 2008 Anul 2009
Cheltuieli cu materiile prime 14.000 60.000
Cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 3.000
Cheltuieli cu salariile 12.000 50.000
Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 3.300 13.750
Cheltuieli cu amortizarea 3.000 12.000
Cheltuieli cu energia și apa 2.500 5.000
Total cheltuieli 36.800 143.750
Costul de producție al clădirii = 36.800 + 143.750 = 180.550 lei
Anul 2008:
Înregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 14.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Înregistrarea consumului de materiale consumabile:

602 = 302 2.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

Înregistrarea salariilor:
641 = 421 12.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal -salarii datorate

Înregistrarea contribuției la asigurări sociale:

6451 = 4311 2.340 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările Contribuțiile angajatorilor pentru
sociale asigurările sociale

Înregistrarea contribuției la asigurări sociale de sănătate:

6453 = 4313 720 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările Contribuțiile angajatorilor pentru
sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

Înregistrarea contribuției la fondul de șomaj:

6452 = 4371 240 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări Contribuțiile angajatorilor pentru
de șomaj asigurări de șomaj
Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

50
 6811 = 281 3.000 lei
Cheltuieli operaționale privind amortizarea Amortizări privind activele fixe
activelor fixe corporale

Înregistrarea cheltuielilor cu energia și apa:

610 = 401 2.500 lei
Cheltuieli privind energia și apa Furnizori

Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuție:

231 = 722 36.800 lei
Active fixe corporale în curs de execuție Venituri din producția de active
fixe corporale

Anul 2009:
Înregistrarea consumurilor se face la fel ca in anul 2008 Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de
execuție:
231 = 722 143.750 lei
Active fixe corporale în curs de execuție Venituri din producția de active
fixe corporale

Recepția și darea în folosință a clădirii:

212 = 231 180.550 lei
Construcții Active fixe corporale în curs de
execuție

5. O instituție publică importă un utilaj cu 6.000 $ conform facturii emise de furnizor. Transportul
extern este în valoare de 1.200$ iar în vamă se percepe o taxă vamală de 10% și un comision vamal de
0,5%. La data vămuirii cursul de schimb este de 2,5 lei/ $.Transportul până la instituția publică este
asigurat de o firmă din țară care facturează servicii de transport în valoare totală de 357 lei. Montajul este
realizat de o firmă specializată din țară, valoarea acestuia fiind de 600 lei, exclusiv T.V.A. Cota T.V.A.
19%.
Stabilirea costului de achiziție al utilajului:
Valoarea externă a utilajului 6.000$ x 2,5 lei/$ =15.000 lei
Transport extern 1.200$ x 2,5 lei/$ = 3.000 lei
Valoarea în vamă 15.000 lei + 3.000 lei = 18.000 lei
Taxa vamală 10% x 18.000 lei = 1.800 lei
Comisionul vamal 0,5% x 18.000 lei = 90 lei
Total valoare pentru importe exclusiv TVA 19.890 lei
Taxa pe valoarea adăugată 24% x 19.890 lei = 4773,6 lei
Transport intern inclusiv TVA 357 lei
Montaj exclusiv TVA 600 lei
TVA aferent montajului 24% x 600 lei = 144 lei
Total cost de achiziție 19.890 lei + 4773,6 lei + 357 lei + 600 lei + 144 lei =
25.764,6 lei
Se înregistrează recepția utilajului importat ce necesită montaj conform proces verbal de recepție
provizorie: ___________________________________________________________________
231 = % 25.020,6 lei

51
 Active fixe corporale în curs de execuție 4041 15.000 lei
Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor utilaj
4041
Furnizori active fixe sub 1 an/ 3.000 lei
furnizor transport extern
446 6.663,6 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
4041
Furnizori active fixe sub 1 an/ 357 lei
furnizor transport intern

Se înregistrează montajul utilajului:

231 = 4041 744 lei
Active fixe corporale în curs de execuție Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor montaj

Se înregistrează recepția finală și punerea în funcțiune a utilajului:

2131 = 231 25.764,6 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și Active fixe corporale în curs de
instalații de lucru) execuție

În situația în care utilajul importat nu necesita montaj (sau probe tehnologice), s-ar fi înregistrat recepția
utilajului (Proces verbal de recepție) la un cost de achiziție de 24.026,4 lei.
2131 % 25.020,6 lei
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și 4041 15.000 lei
instalații de lucru) Furnizori active fixe sub 1 an/
furnizor utilaj
4041
Furnizori active fixe sub 1 an/ 3.000 lei
furnizor transport extern
446 6.663,6lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
4041
Furnizori active fixe sub 1 an/ 357 lei
furnizor transport intern

6. Muzeul de arta, cumpara un tablou ( face parte din patrimoniul public al unitatilor administrativ
teritoriale) in valoare de 5.000 lei de la un colectionar privat. Cum se inregistreaza achizitia ?
214 = 103 5000 lei
Mobilier, aparatura birotica, Fondul bunurilor care
echipamente de protectie a valorilor alcatuiesc domeniul public
umane si materiale si alte active al unitatilor administrative
corporale teritoriale

52
 6822 404 5000 lei
Cheltuieli cu activele fixe “Furnizori de active fixe”
necorporale neamortizabile

7. Cum se inregistreaza intrarea prin transfer a unui obiect de muzeu ( face parte din patrimoniul
public al statului) in valoare de 10000 lei
214 = 101 10.000 lei

8. Instituția publică I primește prin donație de la instituția publică M un autoturism a cărui valoare
de intrare este de 25.000 lei. Până la data transferului valoarea cumulată a amortizării autoturismului este
de 20.000 lei. Bunul intră în administrarea instituției publice I.

Instituția publică I înregistrează intrarea prin transfer a autoturismului astfel:

2133 25.000 lei
Mijloace de transport 20.000 lei
%
2813
Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor
779 5.000 lei
Venituri din bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit

9. Până la achiziția unui nou mijloc de transport, se primește de la ordonatorul principal un

autoturism a cărui valoare neamortizată este de 25.200 lei.
Instituția subordonată înregistrează primirea prin transfer a mijlocului de transport:
2133 = 4812 25.200 lei
Mijloace de transport Decontări privind activele fixe

Instituția superioară înregistrează transferul mijlocului de transport:

4812 = 2133 25.200 lei
Decontări privind activele fixe Mijloace de transport

10. Se achiziționează în baza unui contract de leasing financiar un autoturism a cărui valoare de intrare
este de 52.000 lei.
2133 = 167 52.000 lei
Mijloace de transport Alte împrumuturi și datorii
asimilate

11. Un ordonator principal cumpără de la persoane fizice 100 ha teren în județul Arges pentru
construirea unei autostrăzi. Cele 100 de ha sunt achiziționate la prețul de 100.000 lei.
Intrarea în patrimoniu a terenului (transferul dreptului de proprietate):
2111 = 101 100.000 lei
Terenuri Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului

Achiziția terenului:

53
 6821 = 404 100.000 lei
Cheltuieli cu activele fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile

12. Muzeul de Istorie transferă opere de artă (bunuri ce fac parte din domeniul public al statului)
evaluate la 250.000 lei către Muzeul de Artă.
Muzeul de Artă înregistrează intrarea prin transfer:
214 = 101 250.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecție a valorilor umane și materiale și Fondul bunurilor care alcătuiesc
alte active fixe corporale domeniul public al statului

Muzeul de Istorie înregistrează ieșirea prin transfer:

101 = 214 250.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Mobilier, aparatură birotică,
public al statului echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale

13. Un muzeu primește ca donație de la un colecționar privat o colecție de fluturi (bunuri ce fac parte din
domeniul public al statului) specifici zonei tropicale evaluată la 10.000 lei. ________________
214 = 101 10.000 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecție a valorilor umane și materiale și Fondul bunurilor care alcătuiesc
alte active fixe corporale domeniul public al statului

14. Unei primării i se donează o clădire pentru extinderea bibliotecii comunale existente.
Valoarea justă a clădirii donate este de 70.000 lei. ____________________________________
212 = 103 70.000 lei
Construcții Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităților
administrativ- teritoriale

15. Presupunem că instituția publică de la exemplul nr. 5 este o primărie și construiește în regie o
clădire (va face parte din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale) în care urmează să-și desfășoare
activitatea.
În anul 2008 se efectuează aceleași înregistrări reliefate în cadrul rezolvării exemplului.
În anul 2009:
• cheltuielile efectuate de instituție se înregistrează asemănător.
• înregistrarea imobilizării în curs este identică cu exemplul anterior.
• recepția finală a imobilizării:
6821 = 231 143.750 lei
Cheltuieli cu active fixe corporale Active fixe corporale în curs de
neamortizabile execuție

Intrarea în patrimoniu a clădirii finalizate:

212 = 103 180.550 lei

54
Construcții Fondul bunurilor care

55
 alcătuiesc domeniul public al
unităților administrativ-
teritoriale

16. O primărie construiește în antrepriză o școală generală din fondurile bugetului local, clădirea
urmând a fi inclusă în domeniul public local al comunei. Contractul de atribuire a construcției a fost
încheiat în septembrie 2006 cu SC Construct SA, estimându-se o valoare totală a construcției de 150.000
lei. În octombrie 2006, primăria plătește societății de construcții un avans în valoare de 20.000 lei, iar
societatea depune o garanție de bună execuție în valoare de 7.500 lei (5% din valoarea contractului). Pe 20
decembrie, societatea de construcții facturează primăriei o primă situație de lucrări în valoare de 50.000
lei. Pe 29 decembrie 2006 , primăria achită factura societății de construcții,. În anul 2007, societatea
facturează primăriei mai multe situații de lucrări facturile însumând 80.000 lei. Pe data de 30 septembrie
2007, școala este terminată, se întocmește procesul verbal de recepție, iar primăria achită facturile anului
2007. de asemenea, primăria deblochează 70% din garanția depusă de societatea de construcții (restul de
30% se va debloca la un an de la recepția construcției, pentru a acoperi și un an de construcție).
Plata avansului în luna octombrie 2006
232 = 7702 20.000 lei
Avansuri acordate pentru active fixe
corporale Finanțarea de la bugetele locale

Depunerea garanției:
D 8049 7.500 lei
Garanție bancară pentru bună execuție

Înregistrarea facturii din data de 20.12.2006

231 = 404 50.000 lei
Active fixe corporale în curs de execuție Furnizori de active fixe

Achitarea datoriei față de firma constructoare (decontarea avansului și plata diferenței):

404 50.000 lei
Furnizori active fixe % 30.000 lei
7702
Finanțarea de la bugetele locale
232 20.000 lei
Avansuri acordate pentru active
fixe corporale

Înregistrarea facturilor din anul 2007:

231 = 404 80.000 lei
Active fixe corporale în curs de execuție Furnizori de active fixe

Înregistrarea fiecărei facturi din anul 2007 se înregistrează asemănător înregistrării facturii din
20.12.2006.
Recepția clădirii conform procesului verbal de recepție:
6821 = 231 130.000 lei

56
Cheltuieli cu active fixe corporale Active fixe corporale în curs de
neamortizabile execuție

57
 Și includerea sa în domeniul public a comunei:
212 = 103 130.000 lei
Construcții Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităților
administrativ- teritoriale

Plata facturilor din anul 2007:

404 = 7702 80.000 lei
Furnizori active fixe Finanțarea de la bugetele
locale

Deblocarea parțială a garanției (70%):

C 8049 5.250 lei
Garanție bancară pentru bună execuție

17. Societatea comercială ALFA SA are datorii la bugetul statului privind impozitul pe profit.
Ca urmare a procedurii de executare silită, se trece în proprietatea publică a statului o clădire în valoare
de 72.000 lei.
Trecerea bunului în proprietatea publică a statului.
212 = 101 72.000 lei
Construcții Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului

Concomitent are loc și stingerea creanței bugetare:

7301 = 463 72.000 lei
Impozit pe profit Creanțe ale bugetului de stat
Notă: Până la executarea silită s-a înregistrat creanța bugetară curentă de 72.000 lei (impozitul pe profit datorat bugetului de
stat de societatea comercială).
463 = 7301 72.000 lei
Creanțe ale bugetului de stat Impozit pe profit

În situația în care creanța bugetară era din anii precedenți, stingerea acesteia se înregistra astfel:
117.09 = 463 72.000 lei
Rezultatul reportat-bugetul de stat Creanțe ale bugetului de stat

18. Teatrul Național realizează o reparație curentă a instalației de sonorizare, concretizată în

schimbarea unor piese. Firma de service facturează prestația la valoarea de 1.000 lei. Întrucât reparația
nu conduce la creșterea duratei de viață a instalației sau la îmbunătățirea performanțelor acesteia,
cheltuiala cu reparația se va înregistra astfel: ________________________________________
611 = 401 1.000 lei
Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile Furnizori

58
19. Pentru creșterea performanțelor inițiale ale unui calculator, s-a decis înlocuirea procesorului.
Procesorul nou a fost achiziționat cu 800 lei. ________________________________________
214 = 404 800 lei
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de Furnizori de active fixe
protecție a valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale

20. O instituție publică finanțată integral din venituri proprii închiriază pe o durată de 6 luni un
spațiu (clădire) pentru desfășurarea unor cursuri de perfecționare. Valoarea clădirii închiriate este de
70.000 lei iar chiria pentru cele 6 luni este de 4.200 lei. Chiria se plătește lunar.
Înregistrarea clădirii închiriate:
D
8031 70.000 lei
Active fixe corporale luate cu chirie

Înregistrarea chiriei de plătit:

D 8036 4.200 lei
Chirii și alte datorii asimilate

Înregistrarea chiriei lunare plătită în prima lună:

612 = 560 700 lei
Cheltuieli cu chiriile Disponibil al instituțiilor publice
finanțate integral din venituri
proprii

Și:
C 8036 700 lei
Chirii și alte datorii asimilate
Ultimele două înregistrări se repetă în următoarele 5 luni.
La expirarea contractului de închiriere se înregistrează scoaterea din evidență a clădirii închiriate:
C 8031 70.000 lei
Active fixe corporale luate cu chirie

21. Se înregistrează preluarea cheltuielilor cu investițiile efectuate la un mijloc de transport

închiriat. Valoarea cheltuielilor efectuate de chiriași este de 1.000 lei.
2133 = 2813 1.000 lei
Mijloace de transport
Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor

22. Ministerul Finanțelor Publice casează un autoturism care, în urma unui accident de circulație,
a fost foarte grav avariat. Valoarea contabilă a autoturismului este de 40.000 lei., iar

59
amortizarea cumulată este de 30.000 lei. Din casare se recuperează jantele de aluminiu, evaluate la
3.000 lei. Scoaterea din evidență a autoturismului avariat: _____________________________
% 2133 40.000 lei
2813 Mijloace de transport 30.000 lei
Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor
10.000 lei
690
Cheltuieli extraordinare din
calamități

Înregistrarea pieselor recuperate:

302 = 791 3.000 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

23. La o școală generală se casează un calculator integral amortizat, valoarea de intrare fiind
2.000 lei. Din casare se recuperează un mouse evaluat la 30 lei. Acesta este folosit pentru înlocuirea unui
mouse defect de la un alt calculator.
Casarea calculatorului integral amortizat:
2814 = 214 2.000 lei
Amortizarea mobilierului, aparaturii Mobilier, aparatură birotică,
birotice, echipamentelor de protecție a echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și a altor active valorilor umane și materiale și
fixe corporale alte active fixe corporale

Înregistrarea piesei recuperate:

302 = 791 30 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Utilizarea piesei recuperate:

602 = 302 30 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile Materiale consumabile

24. O instituție publică finanțată de la bugetul de stat vinde o clădire cu prețul de vânzare de
150.000 lei. Clădirea a fost achiziționată cu 180.000 lei iar până la data vânzării s-a înregistrat o
amortizare de 60.000 lei.
Vânzarea clădirii:
461 = 791 150.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din gestiune:

% = 212 180.000 lei

60
 2812 Construcții 60.000 lei
Amortizarea construcțiilor
691 120.000 lei
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu
active fixe

25. Instituția publică M transferă instituției publice I un autoturism a cărui valoare de intrare este
25.000 lei (între ele nu exista relații de subordonare) Până la data transferului, valoarea cumulată a
amortizării a autoturismului este de 20.000 lei.
Instituția publică M înregistrează ieșirea rin transfer a autoturismului astfel:
p % 2133 25.000 lei
Mijloace de transport 20.000 lei
2813
Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor 5.000 lei
691
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu
active fixe

26. Presupunem că instituția publică I nu solicită instituției M transferul autoturismului (a se

vedea exemplul 43). Instituția publică I vinde prin licitație publică autoturismul cu prețul de 6.000 lei.
Autoturismul a fost finanțat de la bugetul de stat. Taxa de participare la licitație este de 100 lei.

Vânzarea prin licitație:

461 = 791 6.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din gestiune:

2133 25.000 lei
% Mijloace de transport
2813 20.000 lei
Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor 5.000 lei
691
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu
active fixe

Încasarea taxei de participare la licitație (s-au prezentat doi participanți):

5311 = 719 200 lei
Casa în lei Alte venituri operaționale
Încasarea contravalorii a
autoturismul ui vândut (în termen de 10 zile de la data licitației)
7701 = 461 6.000 lei
Finanțarea de la bugetul de stat Debitori

27. La ordonatorul principal de credite, în urma inventarierii la 31.12.2006, se constată ca minus

la inventar un laptop evaluat la 2.400 lei. Valoarea laptop-ului se impută șefului serviciului

61
administrativ, reținându-i-se suma pe statul de plată lunar timp de 12 luni. Laptopul a fost achiziționat în
luna decembrie 2006 și urma să fie amortizat începând cu luna ianuarie 2007.
Înregistrarea lipsei constatate la inventar:
691 = 214 2.400 lei
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu Mobilier, aparatură birotică,
active fixe echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale
Imputarea lipsei din decembrie 2006:
4282 = 719 2.400 lei
Alte creanțe în legătură cu personalul Alte venituri operaționale
Reținerea lunară a sumei imputate:
421 = 4282 200 lei
Personal-salarii datorate Alte creanțe în legătură cu
personalul
Ultima înregistrare se repetă până la recuperarea integrală a valorii imputate.

28. Ca urmare a unui incendiu provocat de o terță persoană s-a distrus mobilier a cărui valoare
actuală a fost stabilită la 2.500 lei. Mobilierul a fost achiziționat din finanțarea de la bugetul de stat cu
2.800 lei și a fost amortizat în proporție de 20%. Valoarea s-a imputat persoanei vinovate și s-a încasat
ulterior prin casierie.

Scoaterea din gestiune a mobilierului distrus:

214 2.800 lei
% Mobilier, aparatură birotică,
2814 480 lei
echipamente de protecție a
Amortizarea mobilierului, aparaturii valorilor umane și materiale și
birotice, echipamentelor de protecție a alte active fixe corporale
valorilor umane și materiale și a altor active
fixe corporale
690 2.320 lei
Cheltuieli extraordinare din calamități

Imputarea sumei:
461 2.500 lei
Debitori % 2.320 lei
719
Alte venituri operaționale 4482 180 lei
Alte creanțe privind bugetul

Încasarea prin casierie:

5311 = 461 180 lei
Casa în lei Debitori

Plata datoriei față de buget:

4482 = 7701 180 lei
Alte creanțe privind bugetul Finanțarea de la bugetul de

62
 stat
În situația în care instituția publică ar fi fost finanțată integral din venituri proprii, înregistrările
sunt:
Scoaterea din gestiune a mobilierului distrus:
214 2.800 lei
% Mobilier, aparatură birotică,
2814 480 lei
echipamente de protecție a
Amortizarea mobilierului, aparaturii valorilor umane și materiale și
birotice, echipamentelor de protecție a alte active fixe corporale
valorilor umane și materiale și a altor active
fixe corporale
691 2.320 lei
Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu
active fixe

Imputarea sumei:
461 = 719 2.500 lei
Debitori Alte venituri operaționale

Încasarea prin casierie:

5311 = 461 2.500 lei
Casa în lei Debitori

Depunerea numerarului la trezorerie:

560 = 5311 2.500 lei
Disponibil al instituțiilor publice finanțate Casa în lei
integral din venituri proprii

29. În urma unui incendiu, Muzeul Grigore Antipa casează 6 exponate(bunuri ce fac parte din domeniul
public al statului) evaluate la 10.000 lei. ____________________________________________
101 = 214 10.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Mobilier, aparatură birotică,
public al statului echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale

30. În vederea construirii de locuințe pentru cadre militare, s-a aprobat trecerea unui teren în
valoare de 300.000 lei din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării în
domeniul privat al statului și administrarea aceluiași minister. __________________________
101 = 2111 300.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Terenuri
public al statului

2111 = 102 300.000 lei

Terenuri Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al statului

63
 31. O instituție publică vinde un teren ce face parte din domeniul privat al statului cu prețul de
100.000 lei. Terenul are o valoare de intrare de 70.000 lei.
Vânzarea terenului:
461 = 791 100.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidență a terenului vândut:

102 = 2111 70.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Terenuri
privat al statului

32. Se înregistrează redevența lunară 1.000 lei pentru un teren concesionat. Terenul concesionat a
fost achiziționat din venituri proprii. Se încasează redevența.
Înregistrarea redevenței:
4111 = 706 1.000 lei
Clienți cu termen sub 1 an Venituri din chirii

Încasarea redevenței:
560 = 4111 1.000 lei
Disponibil al instituțiilor publice finanțate Clienți cu termen sub 1 an
integral din venituri proprii

33. În cursul anului 2004 o instituție publică a achiziționat un teren cu 100.000 lei. Terenul face
parte din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale. La sfârșitul anului 2004 se constată o valoare
actuală a terenului de 80.000 lei, iar la sfârșitul anului 2005 valoarea actuală a terenului este de 70.000 lei.
Terenul este vândut în cursul anului 2006 cu 102.000 lei.
Anul 2004:
Intrarea în gestiune a terenului:
2111 = 104 100.000 lei
Terenuri Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităților
administrativ- teritoriale

Achiziția terenului:
6821 = 404 100.000 lei
Cheltuieli cu activele fixe corporale Furnizori de active fixe
neamortizabile

Înregistrarea ajustării pentru depreciere la sfârșitul anului 2004:

6813 = 2911 20.000 lei
Cheltuieli operaționale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor fixe terenurilor și amenajărilor la
terenuri
Depreciere = 100.000 - 80.000 = 20.000

64
Anul 2005:
Majorarea ajustării pentru depreciere la s fârșitul anului 2005:
6813 = 2911 10.000 lei
Cheltuieli operaționale privind ajustările Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor fixe terenurilor și amenajărilor la
terenuri
Valoarea de intrare = 100.000 lei
Valoarea actuală la 31.12.2005 = 70.000 lei
Ajustarea necesară = 100.000 - 70.000 = 30.000 lei
Ajustarea existentă = 20.000 lei
- se va majora ajustarea existentă cu 30.000 - 20.000 = 10.000 lei
Anul 2006:
Vânzarea terenului:
461 = 791 102.000 lei
Debitori Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

Scoaterea din evidență a terenului vândut:

104 = 2111 100.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Terenuri
privat al unităților administrativ-teritoriale

Anularea ajustării:
2911 = 7813 30.000 lei
Ajustări pentru deprecierea terenurilor și Venituri din ajustări privind
amenajărilor la terenuri deprecierea activelor fixe
34. O instituție publică deține un teren a cărui valoare de intrare este de 120.000 lei. La sfârșitul
anului 2006 valoarea justă a terenului este de 100.000 lei.
Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea terenului de 120.000 - 100.000 = 20.000 lei
În bilanț la 31 decembrie 2006 terenul este evaluat la valoarea de 120.000 (valoare de intrare) -
20.000 lei (ajustare pentru depreciere) = 100.000 lei.

35. Instituția X deține un autoturism achiziționat cu 51.000 lei în luna martie 2006. Durata de
funcționare este de 5 ani.
Amortizarea se calculează și se înregistrează din luna aprilie 2006.
Cota de amortizare = 100/5 = 20%
Amortizare anuală = 20% x 51.000 = 10.200 lei
Amortizare lunară = 10.200/ 12 = 850 lei
Înregistrarea amortizării lunare:
6811 = 2813 850 lei
Cheltuieli operaționale privind amortizarea
activelor fixe Amortizarea instalațiilor tehnice,
mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor
Teme de control:
1. Care sunt activele fixe corporale?

65
2. Cum sunt acestea evaluate la intarea in patrimoniu?
3. Care sunt activele neamortizabile?
4. Când se constată deprecierea unui activ corporal?
5. Care sunt posibilitățile de intrare în patrimoniu pentru activele corporale?
6. Care sunt posibilitățile de ieșire din patrimoniu pentru activele corporale?

Teste de autoevaluare

1.Care este inregistrarea contabila corecta privind constatarea unui plus la inventar la inventarul activelor
fixe corporale constind dintr-un calculator in valoare de 2000 lei.
a. 214 = 779 2000 lei c. 214 = 101 2000 lei
b. 214 = 404 2000 lei d. 214 = 102 2000 lei

2. Muzeul de arta, cumpara un tablou( face parte din patrimoniul public al unitatilor administrativ teritoriale) in
valoare de 5.000 lei de la un colectionar privat. Cum se inregistreaza achizitia ?

a. 214 = 103 5000 d. 214 = 404 5000

b. 214 = 103 5000 e. 214 = 401 5000
6822 = 404 5000
c. 213 = 404 5000

3.Cum se inregistreaza factura de achizitie a unui mijloc de transport ( face parte din domeniul privat al
statului) in cadrul unei institutii publice ?
a. 2133 = 103 d. 2133 = 404
6821 = 404

b. 2133 = 103 e. 2133 = 401

c. 2131 = 404

4. Cum se inregistreaza intrarea unei instalatii in cadrul unei institutii publice prin donatie?

a. 2131 = 404 d. 404 = 2131

b. 2131 = 779 e. 2131 = 104

c. 2131 = 102

5. Cum se inregistreaza intrarea prin donatie a unui mijloc de transport( face parte din patrimoniul privat al
statului) in valoare de 8000 lei in cadrul unei instututii publice?

a. 2133 = 404 8000 d. 7583 = 2133 8000

66
 b. 2133 779 8000 e. 2133 281 8000
c. 779 = 2133 8000

4.3 Activele financiare

Un activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de capitaluri proprii al
unei alte entitati, un drept contractual.
Activele financiare cuprind:
- titluri de participare;
- alte titluri imobilizate;
- creante imobilizate.
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau unitatile
administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societati comerciale sau organisme internationale, a
caror detinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub forma de dividende (contul 260).
Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat, a caror detinere pe o
perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi (contul 265).
Creante imobilizate reprezinta drepturile institutiilor publice pentru imprumuturi acordate pe
termen lung si alte creante pe termen lung, potrivit legii.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi acordate pe
termen lung si alte creante imobilizate.
În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaza sumele acordate tertilor în baza unor
contracte de imprumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii (cont 267).
In categoria altor creante imobilizate intra: garantiile, depozitele, depuse de institutia publica la
terti (cont 267).

Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza la

momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege.
Imprumuturile acordate pe termen lung se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de
creanta respectiv.
Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de
dobandire a acestora.
Activele financiare trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierderea de valoare pe care instituțiile publice le pot înregistra la sfârșitul exercițiului financiar,
pe seama cheltuielilor (contul 296).
În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia în contabilitate au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare
trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situația, însă, în care se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost reflectată în
contabilitate, ajustarea trebuie majorată.
Calea de iesire din patrimoniu a activelor financiate este vânzarea. Pentru înregistrarea în
contabilitate se utilizează grupa de conturi 52-disponibil al bugetelor.

67
I Operațiuni specifice bugetului de stat
1 Inregistrarea titlurilor de participare detinute de stat la societatile 260 463
comerciale, rezultate din conversia in actiuni a creantelor bugetare
catre bugetul de stat
înregistrarea altor titluri imobilizate detinute de statul Roman prin 265 269
2
Ministerul Finanțelor Publice
3 înregistrarea plații acțiunilor detinute de stat 269 7701
4 înregistrarea altor titluri imobilizate (obligațiuni pe termen mediu și 265 463
lung) rezultate din conversia creanțelor bugetului de stat
5 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a altor titluri imobilizate vandute si pretul de cesiune 265
Incasarea altor titluri imobilizate vandute 764

520 461
6 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabile dintre valoarea % 265
contabila a altor titluri imobilizate vandute si pretul de cesiune 461
664

încasarea altor titluri imobilizate vandute 520 461

7 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabiledintre valorea % 260
contabila a titlurilor de participare pe termen mediu si lung vandute 461
si pretul de cesiune 664

Incasarea titlurilor de participare vandute 520 461

8 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a titlurilor de participare vandute si pretul de cesiune 260
764
încasarea titlurilor de participare vandute
520 461
9 înregistrarea creantelor reprezentand dividende aferente actiunilor, 463 750
dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare

Incasarea dividentelor cuvenite bugetului de stat 520 463

10
II Operațiuni specifice instituțiilor publice finantate din bugetul
asigurarilor sociale
înregistrarea titlurilor de participare (acțiuni), rezultate din conversia 465
1 260
creantelor bugetului asigurarilor sociale de stat
2 Vanzarea si inregistrarea diferentelor nefavorabiledintre valorea % 260
contabila a titlurilor de participare pe termen mediu si lung vandute 461
si pretul de cesiune 664

Incasarea titlurilor de participare vandute 5251 461

68
 3 Vanzarea si inregistrarea diferentelor favorabile dintre valorea 461 %
contabila a titlurilor de participare vandute si pretul de cesiune 260
764
Incasarea titlurilor de participare vandute
5251 461
4 Inregistrarea creantelor reprezentand dividende aferente actiunilor, 465 750
dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare

5 încasarea dividentelor cuvenite 5251 463

Operațiunile specifice instituțiilor publice finanțate din bugetul asigurărilor de somaj, bugetele
locale si cele specifice instituțiilor publice finanțate din bugetul fondului national unic de asigurări
sociale de sănătate sunt asemanatoare celor prezentate la pct. 1-5 pentru bugetul asigurarilor sociale de
stat. Deosebirea consta in faptul că, se folosesc alte conturi de creante si disponibilități astfel
- 4664 Creante ale bugetului asigurarilor de somaj,
- 550 Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj,
- 464 Creante le bugetului local,
-521 Disponibil din veniturile bugetulelor locale
- 4665 Creante ale bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
- 571 Disponibil din veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

1. O societate comercială are datorii la bugetul de stat în valoare de 62.500 lei. S-a stabilit
conversia creanțelor bugetare (datoriilor societății față de bugetul statului) în acțiuni.
Înregistrarea titlurilor de participare ca urmare a conversiei creanțelor bugetare în acțiuni:
260 = 463 62.500 lei
Titluri de participare Creanțe ale bugetului de stat

2. Se înregistrează conversia unor creanțe ale bugetului de stat în obligațiuni în valoare de

45.000 lei:
265 = 463 45.000 lei
Alte titluri imobilizate Creanțe ale bugetului de stat

3. Din bugetul local se achiziționează acțiuni în valoare de 30.000 lei (acțiunile sunt subscrise dar
aportul nu este vărsat). Pentru achiziție se plătesc comisioane în valoare de 400 lei. Ulterior se plătesc
acțiunile integral.
Achiziția acțiunilor:
260 = 269 30.000 lei
Titluri de participare Vărsăminte de efectuat pentru
active financiare

Plata comisioanelor:
622 = 7702 400 lei
Cheltuieli privind comisioanele și onorariile Finanțarea de la bugetele locale

69
Plata acțiunilor:
269 = 7702 30.000 lei
Vărsăminte de efectuat pentru active Finanțarea de la bugetele locale
financiare
Comisioanele datorate pentru achiziția sau vânzarea titlurilor de valori imobilizate reprezintă cheltuieli ale
perioadei.
Notă: Suma este plătită de unitatea administrativ-teritorială din finanțarea primită de aceasta de la bugetul local pentru activitatea
proprie. La sfârșitul perioadei, suma va diminua contul de disponibil al bugetului local, înregistrarea fiind următoarea:
7702 = 5211 30.000 lei
Finanțarea de la bugetele locale Disponibil al bugetului local

4. Se înregistrează și încasează dividende cuvenite bugetului de stat în valoare de 12.000 din

deținerea de acțiuni pe termen lung la societăți comerciale.
Înregistrarea dividendelor cuvenite bugetului de stat:
463 = 750 12.000 lei
Creanțe ale bugetului de stat Venituri din proprietate

Se încasează dividendele:
520 = 463 12.000 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanțe ale bugetului de stat

6. O instituție publică finanțată de la bugetul de stat plătește garanții furnizorilor de utilități în valoare de
2.000 lei.
267 = 7702 2.000 lei
Creanțe imobilizate Finanțarea de la bugetele locale

7. Se acordă credite ipotecare pentru construirea de locuințe prin ANL în valoare de 400.000 lei. Se
încasează rate la credite acordate în valoare de 20.000 lei anual. Pentru creditele respective se încasează
dobândă. Pentru primul an dobânda este de 2.000 lei.
Acordarea creditelor ipotecare:
2675 = 551 400.000 lei
împrumuturi acordate pe termen lung Disponibil din alocații bugetare
cu destinație specială

Încasarea ratelor:
551 = 2675 20.000 lei
Disponibil din alocații bugetare cu destinație împrumuturi acordate pe termen
specială lung

Înregistrarea dobânzilor de încasat:

2676 = 766 2.000 lei
Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen Venituri din dobanzi
lung
Încasarea dobânzilor:

70
 551 = 2675 20.000 lei
Disponibil din alocații bugetare cu destinație Împrumuturi acordate pe termen
specială lung

8. O instituție publică finanțată integral din venituri proprii încasează garanțiile restituite de furnizorii de
utilități în valoare de 1.000 lei. ___________________________________________________
560 = 267 1.000 lei
Disponibil al instituțiilor publice finanțate Creanțe imobilizate
integral din venituri proprii

9. Se vând acțiuni achiziționate din bugetul local cu prețul de 32.000 lei, valoarea contabilă a
titlurilor de participare vândute fiind de 28.000 lei.
Vânzarea titlurilor de participare:
5211 % 32.000 lei
Disponibil al bugetului local 28.000 lei
260
Titluri de participare
764 4.000 lei
Venituri din investiții financiare
cedate

10. Presupunem că valoarea contabilă a titlurilor de participare vândute (de la exemplul anterior,
nr. 72) este de 33.000 lei.
Vânzarea titlurilor de participare:
260 33.000 lei
Titluri de participare 32.000 lei
%
5211
Disponibil al bugetului local 1.000 lei
664
Cheltuieli din investițiile financiare cedate

11. Se cunosc următoarele informații pentru 10.000 de titluri de participare deținute de stat la o societate
comercială:
Valoare de intrare N Valoare la 31.12.200N Valoare la 31.12.N+1 Valoare la 31.12.N+2
10 lei/ titlu 9 lei/ titlu 8,7 lei/ titlu 11 lei/ titlu
În anul N+3 se vând jumătate din acțiunile eținute cu 11,5 lei/ titlu.
Lad31.12.200N acțiunile sunt depreciate. Se constituie ajustare pentru depreciere în valoare de 10.000
titluri x (10 lei/ titlu - 9 lei/ titlu) = 10.000 lei _______________________________________
6863 = 2961 10.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de
pentru pierderea de valoare a activelor valoare a acțiunilor
financiare

La 31.12.200N+1 acțiunile sunt depreciate.

Ajustarea necesară = 10.000 titluri x (10 lei/ titlu - 8,7 lei/ titlu) = 13.000 lei Ajustarea existentă = 10.000
lei
Deci se majorează ajustarea pentru depreciere cu 13.000 lei - 10.000 lei = 3.000 lei
6863 = 2961 3.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de

71
 pentru pierderea de valoare a activelor valoare a acțiunilor
financiare

La 31.12.200N+2 se anulează deprecierea înregistrată (de 13.000 lei) deoarece a crescut

valoarea acțiunilor (este superioară valorii de intrare): ________________________________
2961 = 7863 13.000 lei
Ajustări pentru pierderea de valoare a
acțiunilor Venituri din ajustări pentru
pierderea de valoare a acțiunilor

În anul 200N+3:
Vânzarea acțiunilor:
461 % 57.500 lei
Debitori 260 50.000 lei
Titluri de participare
764 7.500 lei
Venituri din investiții financiare
cedate
Preț de cesiune = 5.000 titluri x 11,5 ei/ titlu = 57.500 lei
Valoarea de intrare a acțiunilor
l vândute = 5.000 titluri x 10 lei/ titlu = 50.000 lei
Câștig din vânzarea acțiunilor = 57.500 lei - 50.000 lei = 7.500 lei
Încasarea titlurilor de participare vândute:
520 = 461 57.500 lei
Disponibil al bugetului de stat Debitori

12. Casa de Pensii XXX primeste conform legii, 500 de titluri de participare de la S.C. IMPEX SA, in valoare de 50
lei/ titlu, in contul creantelor bugetare catre acest buget. Care este inregistrarea corecta pentru acest enunt?
260 = 465 25.000
Titluri de participare Creanțe ale bugetului
asigurarilor sociale de stat

13. Cum se inregistreaza incasarea in contul de disponibil al bugetului de asigurari sociale a dividendelor
aferente titlurilor de participare detinute de Casa de Pensii X la o societate comerciala in valoare de 200 lei.
525 = 750 200 lei
Creanțe ale bugetului de stat Venituri din proprietate

Teste de autoevaluare
1. Casa de Pensii XXX primeste conform legii, 500 de titluri de participare de la S.C. IMPEX SA, in
valoare de 50 lei/ titlu, in contul creantelor bugetare catre acest buget. Care este inregistrarea corecta pentru acest
enunt?

a. 260 = 465 250000 d. 465 = 260 250000

b. 260 = 404 250000 e. 260 = 770.1 250000

c. 260 = 463 250000
2. Administratia financiara Câmpulung primeste de la Sc X SA 500 de actiuni la valoarea de 200 lei/actiune pentru a
compensa creanta reprezentând impozitul pe salarii catre acea societate.

72
 a. 260 = 464 100000 lei d. 260 = 444 100000 lei

b. 260 = 404 100000 lei e. 260 = 463 100000 lei

c. 260 = 5121 100000 lei

V. CONTABILITATEA STOCURILOR

5.1 Delimitați și structuri

Stocurile sunt active circulante:
• deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
• în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității;
• sau sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează să fie folosite în
desfășurarea activității curente a instituției, în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor sunt incluse:
• Materiile prime- participă direct la fabricarea produselor si se regăsesc în produsul finit integral sau
parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată. ( contul 301)
• Materialele consumabile (de exemplu: materialele auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese deschimb, semințe si materiale de plantat, furaje etc.) -participă la procesul de fabricație fără a se
regăsi, de regulă, în produsul finit sau asigură desfăsurarea activității curente a instituției.(contul 302)
• Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita
prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de folosință, sau cu o
durată ami mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de
protecție, de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, sculele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de
măsură si control etc.) (contul 303)
• Semifabricatele sunt acele produse care nu au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic si
care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității sau se livrează terților.(contul 341)
• Produsele finite sunt acele elemente de stoc care au parcurs în întregime fazele procesului tehnologic
si nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituției. (contul 345)
• Rebuturi, materiale recuperabile si deseurile cuprind rebuturile (definitive sau parțiale) si
produsele declasate. Rebutul definitiv este acel produs rezultat în urma procesului tehnologic, dar care nu
corespunde prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat
decât, eventual, ca materie primă sau material pentru producerea altor bunuri. Rebutul parțial este produsul
care nu corespunde standardelor dar care, fiind supus unor operații de remediere eficiente sub aspect
economic, devine un produs corespunzător sau poate fi valorificat ca produs declasat. Produsul declasat este
acel produs care nu corespunde normelor si/sau standardelor dar poate fi valorificat, în condițiile legii, la
preț redus. (contul 346)
• Producția în curs de execuție este reprezentată de acele produse care nu au trecut prin toate fazele
prevăzute în procesul tehnologic sau care nu au fost supuse probelor si recepției tehnice sau necompletate în
întregime. Tot în această categorie mai sunt asimilate si lucrările si serviciile aflate în curs de
execuție.(contul 331)
• Stocurile aflate la terți sunt bunuri aflate în custodie, prelucrare sau consignație la terți si se
înregistrează distinct pe categorii de stocuri ( conturile: 351, 354, 356, 357, 358, 359).
• Animalele si păsările includ animalele născute vii si cele tinere de orice fel crescute pentru
producție, reproducție, muncă, reprezentație, expunere, precum si animalele si păsările la îngrăsat pentru a

73
fi valorificate.( contul 361)
• Mărfurile reprezintă bunurile pe care instituția le cumpără în vederea revânzării sau produsele
realizate în instituții si transferate spre vânzare magazinelor proprii.(contul 371).
• Ambalajele sunt reprezentate de materiale refolosibile, achiziționate sau realizate în instituție,
folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării si care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu
obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.(contul 381).
Stocuri specifice sectorului public:
Materiale din rezerva de stat includ bunuri din proprietatea publică a statului, scopul constituirii
acestui tip de stoc fiind acela de a interveni operativ pentru protecția populației, a economiei si pentru
apărarea țării, în situații excepționale determinate de calamități naturale (inundații, cutremure etc) , epidemii,
accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau în situație de
război. (contul 3041)
Materiale din rezerva de mobilizare includ bunuri din proprietatea publică a statului necesare în
situație de război, (cont 3042) fiind clasificate pe domenii asfel:
În industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri, utilaje strict specializate, scule,
dispozitive, verificatoare etc.
În telecomunicații si transporturi: materiale destinate restabilirii si menținerii în stare de funcționare
a capacităților de transport si telecomunicații necesare asigurării nevoilor forțelor sistemului național de
apărare;
În domeniul sănătății : materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si materiale
necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar medical;
În comerț : produse alimentare si industriale necesare asigurării cererilor unităților militare, solicitate
pe plan local, la momentul mobilizării.
Ambalaje din rezerva de stat si de mobilizare cuprind ambalajele aferente bunurilor ce se
constituie în rezerva de stat si de mobilizare.(contul 305)
Bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau a unităților
administrativ-teritoriale, precum si bunurile de acest fel aflate în custodie sau în consignație la terți sunt
evidențiate distinct de către instituțiile statului abilitate în acest sens.(contul 347)
Alte stocuri cuprind: munițiile si furniturile pentru apărare națională, ordine publică si siguranță
națională, precum si alte stocuri specifice altor instituții publice. (contul 309)

De reținut:
1. Un alt aspect specific stocurilor deținute de instituțiilor publice se referă la documentele aflate în
fondurile bibliotecilor. Aceste documente, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate
în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, nu sunt active fixe ci
materiale de natura obiectelor de inventar aflate în folosință, ele fiind evidențiate, gestionate si
inventariate în condițiile legii. ( pentru înregistrarea lor se utilizează conturile: 3031, 3032)
2. Eliminarea documentelor din colecții se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau
moral, după o perioadă de minim 6 luni de la achiziție.

5.2 Evaluarea stocurilor

A. Evaluarea initiala
Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achizitie, costul de productie sau valoarea justa,
dupa caz.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

74
 Astfel, pentru stocurile ce participă la procesul de producție evaluarea la intrare se realizează la cost
de achiziție.
Stocurile utilizate în activitatea de bază a unei instituții publice, pentru care nu se plătește T.V.A., au în
componența costului de achiziție prețul de cumpărare al stocurilor, cheltuielile de transport, aprovizionare
implicit taxa pe valoare adăugată aferentă acestora. Pentru stocurile utilizate în alte activități decât activitatea
de bază, pentru care instituția este plătitoare de T.V.A., costul de achiziție cuprinde doar primele două
elemente.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe
cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct
angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile
corespunzatoare.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda
costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei,
eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar,
in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Metoda pretului cu amanuntul este folosita in unitatile de desfacere cu amanuntul pentru a
determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care
nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de
vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
B. Evaluarea la iesirea din gestiune
La iesirea din gestiune, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea
uneia din metodele:
a) metoda primul intrat-primul iesit (FIFO);
b) metoda costului mediu ponderat (CMP);
c) metoda ultimul intrat-primul-iesit (LIFO);

Principalele modalitati de iesire a stocurilor de materii prime si materiale consumabile sunt: pierderi din
calamitati, transfer la institutiile subordonate, lipsuri la inventar, consum

a) Metoda ”primul intrat - primul iesit” (FIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului,
bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine
cronologica.
b) Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecarui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului
elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
c) Metoda "ultimul intrat-primul iesit" (LIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii

75
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in
ordine cronologica.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor, de la
un exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid sa schimbe metoda pentru un
anumit element de stocuri , in notele explicative trebuie sa se prezinte următoarele informații:
- motivul schimbarii metodei; si
- efectele sale asupra rezultatului.
O institutie trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care
au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite
de calcul a costului poate fi justificata.

C. Evaluarea la data bilantului

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care
se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.
In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea
unei ajustari pentru depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul,
si costurile estimate necesare vanzarii.
Contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metode de înregistrare a stocurilor
Evidența stocurilor se poate realiza cu ajutorul a două metode, și anume:
a) metoda inventarului permanent care presupune înregistrarea în debitul conturilor de stocuri a
stocurilor intrate în gestiune, iar la ieșirea din gestiune, acestea se creditează, ceea ce permite cunoașterea
la orice moment a situației cantitative și valorice a stocurilor aflate în gestiune.
Pentru stocurile cumpărate înregistrările sunt:
A. Metoda inventarului permanent

1. Achizitionarea stocurilor

76
a. -in cazul in care s-au intocmit facturi : 401
%
301,302,303,304,
305,309,351,354,
356,357,358,361,
371,378, 381) 4426
b. -in cazul in care nu s-au intocmit facturi: 408
%
301,302,303,304,
305,309,351,354,
356,357,358,361,
371,378, 381) 4426
2. Stocuri primite cu titlu gratuit (donatii, sponsorizari, % 779
comasari de unitati, etc.) 301,302,303,309,
361,371,381)
3. Stocuri rezultate din dezmembrarea imobilizărilor 301 (302,303) 791
4.1 Stocuri primite prin transfer de la ordonatorul principal 301,302,303,309, 4813
361,371,381
4.2 Stocuri primite prin transfer de la instituții subordonate 301,302,303,309, 482
aceluiaș ordonator 361,371,381
5 Lucrarile si serviciile in curs de executie precum si 331 709
produsele obtinute din productia proprie, la sfarsitul 332,341,345,346,
perioadei 348,
361,381)
6. Reluarea producției, lucrarilor si serviciilor in curs 709 331 (332,341,345,
de executie, la inceputul perioadei 346,348,361, 381)
7. Retinerea din productie proprie a produselor finite % 345
ca materii prime, materiale, marfuri sau ambalaje 301,302,303,
371,381
8. Materii prime, materiale, produse, animale, marfuri, 351 %
ambalaje, bunuri date spre prelucrare sau custodie la terti, 301,302,303,345,361,
marfuri depuse in consignatie 371,381
9. Primirea bunurilor de la terti , inclusiv valoarea serviciilor % %
prestate 301,302,303,345, 351,401
361,371,381
10. Consumuri de stocuri
- materii prime 601 301
- materiale consumabile 602 302
- materiale de natura obiectelor de inventar (la momentul 603 303
scoaterii din folosinta)
- animale si pasari 606 361
- ambalaje 608 381
609 309
- munitii si furnituri pentru aparare nationala, ordine publica
si siguranta nationala si alte stocuri specifice unor institutii
materiale si ambalaje pentru rezerva de stat si de mobilizare 689 304 (305)

11.1 Stocuri transferate de la ordonatorul superior la un 4813 301,302,303,309,361,

ordonator inferior acestuia 371,381

77
 Stocuri transferate intre instituții subordonate aceluiaș 482 301,302,303,309,361,
11.2
ordonator 371,381
12. Vanzarea catre terti pe baza de factura a stocurilor de 411 %701 (702,703,
produse (cont 701- 703), de materii prime, materiale, 704,705,706, 707)
marfuri (cont 707) precum si facturarea serviciilor prestate 4427
(cont 704- 706)
13. Vanzarea catre terti fara factura a stocurilor de produse 418 %701 (702,703,
(cont 701- 703), de materii prime, materiale, marfuri (cont 704,705,706, 707)
707) precum si a serviciilor prestate (cont 704- 706) 4428

14. Scaderea din evidenta a stocurilor vandute:

- semifabricate, produse finite, produse reziduale
709 341 (345,346)
- diferente de pret intre costul de productie si pretul standard
sau prestabilit al produselor:
-nefavorabile 348 709
-favorabile 709 348
- marfuri (in unitatile cu amanuntul)
% 371
607
378

- marfuri (in unitatile en-gros) 4428 371

607
-ambalaje
608 381
12. Plusuri de natura stocurilor constatate la inventariere
- materii prime 301 601
- materiale consumabile 302 602
- materiale de natura obiectelor de inventar 303 603
- munitii si furnituri pentru aparare nationala,ordine 309 609
publica si siguranta nationala si alte stocuri specifice altor
institutii
- produse :
- animale si pasari
- achizitionate 361 719
- din productie proprie 361 709

- marfuri- in unitatile cu amanuntul 371 %

378
607

371 607
- marfuri- in unitatile en-gros
381 608
- ambalaje
- achizitionate
381 709
- din productie proprie
13. Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii
- materii prime 601 301
- materiale consumabile 602 302
- materiale de natura obiectelor de inventar 603 303

78
 606 361
- animale si pasari 709 361
- achizitionate 607 371
- din productie proprie
- marfuri 608 381
- ambalaje 709 381
- achizitionate
- din productie proprie

- munitii si furnituri pentru aparare nationala, 609 309

ordine publica si siguranta nationala si alte stocuri specifice
unor institutii
684 304 (305)
- materiale si ambalaje pentru rezerva de stat si de
mobilizare
- imputarea lipsurilor persoanelor vinovate:
- cand sumele se cuvin bugetului 428 448
-cand sumele raman la dispoziția institutiei 428 719
B.Metoda inventarului intermitent
1.Achizitionarea stocurilor % 401
a.- in cazul in care s-au intocmit facturi: 601 (602,603)
4426 % 408
601(602,603)
b. - in cazul in care nu s-au intocmit facturi:
4428
2. La sfarsitul lunii, stabilirea stocurilor, pe 601 (602,603)
baza inventarului 301 (302,303)
3. La inceputul lunii urmatoare, trecerea pe 301 (302,303)
601 (602,603)
cheltuieli a stocurilor constatate la sfarsitul
lunii anterioare, pe baza inventarului

C. Ajustari pentru deprecierea stocurilor

1. Constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea
stocurilor 391(392,393,394,395
6814 ,396,397,398)
2.Diminuarea sau anularea ajustarilor constituite
pentru deprecierea stocurilor 391 (392,393, 7814
394,395,396,397,
398)

Metoda inventarului intermitent, presupune reflectarea stocurilor la intrarea în patrimoniu a direct

în conturile de cheltuieli aferente, iar la finele lunii să se efectueze inventarierea, iar stocurile neconsumate
să se înregistreze direct în conturile de stocuri, urmând ca în luna următoare să se treacă din nou pe
conturile de cheltuieli. Metoda poate fi utilizată la instituțiile publice la care stocurile sunt de valoare mică
și se consumă imediat ce se aprovizionează.
Contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza pe baza a trei metode: Metoda operativ-
contabilă, Metoda cantitativ-valorică, Metoda global-valorică.

Exemple privind evaluarea la iesire

O instituție publică deține un stoc de materiale consumabile la 1.03.N 100 bucăți la costul unitar de
achiziție de 3 lei. Pe data de 5.03.N achiziționează 60 de bucăți de material consumabil la cost de

79
achiziție de 3,5 lei/ bucată conform facturii, iar pe data de 12.03.N consumă 80 de bucăți conform
bonurilor de consum. Pe data de 18.03.N achiziționează alte 40 bucăți la preț de 2,9 lei pe bucată,
cheltuielile de transport facturate de furnizor 34 lei. Pe data de 24.03.N se consumă 60 de bucăți.

Metoda FIFO:
1.03.N Sold inițial 100 buc x 3 lel/buc = 300 lei
5.03.N Achiziții 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302=401 210 lei
12.03.N Consum 80 buc x 3 lei/buc = 240 lei 602 = 302 240 lei
12.03.N Sold 20 buc x 3 lei/buc = 60 lei
60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei
= 270 lei
18.03.N Achiziții Preț de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei Cheltuieli de transport =
34 lei 302=401 150 lei
Deci, costul de achiziție este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
23.03.N Consum 20 buc x 3 lei/buc = 60 lei
40 buc x 3,5 lei/buc = 140 lei 602 = 302 200 lei
Total 60 de bucăți evaluate la = 200 lei
31.03.N Sold final 20 buc x 3,5 lei/buc = 70 lei
40 buc x 3,75 lei/buc = 150 lei
220 lei

Metoda LIFO:
1.03.N Sold inițial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziții 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302=401 210 lei
12.03.N Consum 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei
20 buc x 3 lei/buc = 60 lei 602 = 302 270 lei
= 270 lei
12.03.N Sold 80 buc x 3 lei/buc = 240 lei
18.03.N Achiziții Preț de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei
Cheltuieli de transport = 34 lei 302=401 150 lei
Deci, costul de achiziție este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
23.03.N Consum 40 buc x 3,75 lei/buc = 150 lei
20 buc x 3 lei/buc = 60 lei 602 = 302 210 lei
Total 60 de bucăți evaluate la = 210 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3 lei/buc = 180 lei

Metoda costului mediu ponderat (calculat după fiecare intrare)

1.03.N Sold inițial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziții 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302=401 210 lei
CMP1= (300 lei + 210 lei)/ (100 buc + 60 buc)
= 3,19 lei/ buc
12.03.N Consum 80 buc x 3,19 lei/buc = 255,2 lei
602 = 302 255,2 lei
12.03.N Sold 80 buc x 3,19 lei/buc = 255,2 lei
18.03.N Achiziții Preț de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei Cheltuieli de transport =
34 lei 302=401 150 lei
Deci, costul de achiziție este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
CMP2= (255,2 lei + 150 lei)/ (80 buc + 40 buc)
= 3,38 lei/ buc
23.03.N Consum 60 buc x 3,38 lei/buc = 202,8 lei 602 = 302 202,8 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3,38 lei/buc = 202,8 lei

80
 Metoda costului mediu ponderat (calculat la sfârșitul lunii):
1.03.N Sold inițial 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei
5.03.N Achiziții 60 buc x 3,5 lei/buc = 210 lei 302=401 210 lei
18.03.N Achiziții Preț de cumpărare: 40 buc x 2,9 lei/buc = 116 lei Cheltuieli de transport =
34 lei 302=401 150 lei
Deci, costul de achiziție este (116 lei + 34 lei)/40 buc =3,75 lei/ buc
CMP= (300 lei + 210 lei + 150 lei)/ (100 buc + 60 buc + 40 buc) = 3,3
lei/ buc
Consum total (80 buc + 60 buc) x 3,3 lei/buc = 462 lei 602 = 302 462 lei
31.03.N Sold final 60 buc x 3,3 lei/buc = 198 lei

1.O primărie a achiziționat 300 litri de vopsea pentru amenajarea băncilor din două parcuri.
Valoarea facturii este de 1.000 lei, TVA 19%. Achiziția se va înregistra:
Conform metodei inventarului permanent:
302 = 401 1.190 lei
Materiale consumabile Furnizori

Conform metodei inventarului intermitent:

602 = 401 1.190 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile Furnizori

Dacă instituția publică ar fi cumpărat vopseaua pentru desfășurarea unor activități economice,
atunci înregistrarea achiziției ar fi fost:
Conform metodei inventarului permanent:
401 1.190 lei
% Furnizori 1.000 lei
302
Materiale consumabile 4426 190 lei
TVA deductibilă

Conform metodei inventarului intermitent:

% 401 1.190 lei
602 Furnizori 1.000 lei
Cheltuieli cu materiale consumabile
4426 190 lei
TVA deductibilă

2.O instituție publică a achiziționat 200 de minicalculatoare cu valoare unitară de 20 de lei și

echipament de lucru pentru angajați în valoare totală de 1.500 lei. Obiectele de inventar sunt date în
folosință. Achiziția și darea în folosință se vor înregistra: ______________________________
3031 = 401 5.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar în Furnizori
magazie

Darea în folosință a obiectelor de inventar:

3032 = 3031 5.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar în Materiale de natura obiectelor de
folosință inventar în magazie

81
 3. O instituție publică cumpără materiale consumabile, preț de achiziție 1.200 lei, TVA 19%. Pe
factură apar un rabat de 10% și o remiză de 2%. Factura este achitată din venituri proprii. Pentru această
operațiune, instituția publică este considerată persoană impozabilă din punct de vedere al TVA.
Calculul facturii:
Preț de achiziție 1.200 lei
(-) rabat 10% 120 lei
(-) remiză 2% 21,6 lei
= Net comercial 1.058,4 lei TVA 19% 201,1 lei
= Net de plată 1.259,5 lei
Achiziția materialelor:
401 1.259,5 lei
% Furnizori 1.058,4 lei
302
Materiale consumabile 4426 201,1 lei
TVA deductibilă

Achitarea facturii:
401 = 5601 1.259,5 lei
Furnizori Disponibil al institutiilor publice
finantate integral din venituri
proprii

Dacă instituția publică nu este persoană impozabilă din punct de vedere TVA, atunci achiziția se va
înregistra: ___________________________________________________________________
302 = 401 1.259,5 lei
Materiale consumabile Furnizori

4.Un spital județean are în dotare un atelier de croitorie ce produce lenjerii de pat, fețe de masă și
uniforme medicale. În luna septembrie, atelierul a cumpărat 100 m de pânză în valoare de 4,5 lei/ m și 50 de
papiote de ață cu valoarea unitară de 1 leu. Din acestea, consumă în cursul lunii 60 m pânză și 30 papiote de
ață. Salariul angajatei de la atelierul de croitorie este de 550 lei, iar cheltuielile cu asigurările sociale se ridică
la suma de 165 lei. Din producție a rezultat 30 de lenjerii de pat. Lenjeriile de pat sunt produse pentru uzul
exclusiv al spitalului, urmând a fi păstrate sub formă de obiecte de inventar, până la momentul dării în
folosință.
Costul de producție al lenjeriilor = 270 lei + 30 lei + 550 lei + 165 lei
= 1.015 lei

Achiziția materiilor prime conform facturii:

301 = 401 500 lei
Materii prime Furnizori

Consumul materiilor prime conform documentelor de consum:

601 = 301 300 lei

82
 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Obținerea produselor finite și predarea lor la depozit:

345 = 709 1.015 lei
Produse finite Variația stocurilor

Transferul produselor finite la obiecte de inventar:

3031 = 345 1.015 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar în Produse finite
magazie

5.O instituție publică cumpără 100 m steri de lemn în valoare totală de 3.000 lei, TVA 19%,
conform facturii. Lemnul este trimis spre prelucrare în vederea obținerii unor bănci pentru amenajarea unui
parc, la o unitate specializată conform avizului de însoțire a mărfii care trebuie să poarte mențiunea
„Pentru prelucrare la terți”. Factura de manoperă însumează 1.500 lei, TVA 19%.
Achiziția lemnului:
301 = 401 3.570 lei
Materii prime Furnizori

Trimiterea spre prelucrare a lemnului:

351 = 301 3.570 lei
Materii și materiale aflate la terți Materii prime

Recepția băncilor și înregistrarea facturii de manoperă:

302 % 5.355 lei
Materiale consumabile 351 3.570 lei
Materii și materiale aflate
la terți 1.785 lei
401
Furnizori

6.O policlinică primește de la o persoană fizică o donație sub formă de materiale sanitare evaluată la suma
de 5.000 lei. Primirea donației se va înregistra: ______________________________________
3039 = 779 5.000 lei
Medicamente și materiale sanitare Venituri din bunuri și servicii
primite cu titlu gratuit

7.Din dezmembrarea unui activ fix corporal, o instituție publică obține materiale evaluate la o sumă de
3.000 lei. Recepția acestora se înregistrează: ________________________________________
302 = 791 3.000 lei
Materiale consumabile Venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului

8. O instituție publică primește de la un ordonator ierarhic superior, obiecte de inventar în valoare de 1.500
lei, conform documentelor de transfer: _____________________________________________
3031 = 4813 1.500 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar Decontări privind stocurile

83
 în magazie
9.O instituție publică primește de la o altă instituție publică, ambele subordonate ale aceluiași
ordonator principal, materiale consumabile în valoare de 2.500 lei, conform documentelor de transfer:
302 = 482 2.500 lei
Materiale consumabile Decontări între instituții
subordonate

10.O instituție publică a confiscat în urma unui control un stoc de mărfuri evaluat de comisia de
evaluare la suma de 10.000 lei. Valorificarea bunurilor se realizează la prețul de vânzare de 12.000 lei,
TVA 19%.
Confiscarea bunurilor și intrarea lor în proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale:
349 = 104 10.000 lei
Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii în Fondul bunurilor care alcătuiesc
proprietatea privată a unităților domeniul privat al unităților
administrativ-teritoriale administrativ- teritoriale

Valorificarea bunurilor:
4111 % 14.280 lei
Clienți cu termen sub 1 an 4481 12.000 lei
Alte datorii față de buget
4427 2.280 lei
TVA colectată

Descărcarea gestiunii:
104 = 349 10.000 lei
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul Bunuri confiscate sau intrate
privat al unităților administrativ-teritoriale potrivit legii în proprietatea
privată a unităților administrativ-
teritoriale

Încasarea creanței:
557 = 4111 14.280 lei
Disponibil din valorificarea bunurilor intrate Clienți cu termen sub 1 an
în proprietatea privată a statului

11. O instituție publică are în stoc la 1.12.N produse finite la cost standard de 1.000 lei (Si 345),
iar diferențele de preț aferente acestuia sunt favorabile în valoare de 130 lei (Si 348). În cursul lunii
decembrie, instituția obține produse finite la cost standard 2.000 lei. În cursul lunii, instituția vinde produse
la prețul de vânzare de 4.000 lei, cost standard 2.500 lei. Costul efectiv determinat la începutul lunii
decembrie este de 2.100 lei. Calculele și înregistrările efectuate în luna decembrie cu privire la produsele
finite sunt următoarele:
Obținerea produselor finite la cost standard:
345 = 709 2.000 lei
Produse finite Variația stocurilor

84
Vânzarea produselor finite:
4111 % 4.760 lei
Clienți cu termen sub 1 an 4.000 lei
701
Venituri din vânzarea produselor
finite 760 lei
4427
TVA colectată

Descărcarea gestiunii de produse finite la cost standard:

709 = 345 2.500 lei
Variația stocurilor Produse finite

La sfârșitul perioadei se înregistrează diferențele de preț aferente produselor obținute. (Diferențele de preț
se vor înregistra în roșu) ________________________________________________________
348 = 709 100 lei
Diferențe de preț la produse Variația stocurilor

Calculul diferențelor de preț aferente produselor vândute:

. 130 lei +100lei
Coeficient (K) = = ,01
1.000lei + 2.000lei 0
Diferențele de preț aferente produselor vândute = 2.500 lei x
0,01
= 25 lei
Înregistrarea diferențelor de preț aferente produselor:
709 = 348 25 lei
Variația stocurilor Diferențe de preț la produse

În balanța de verificare aferentă lunii decembrie, soldurile conturilor de produse finite și de

diferențe de preț vor fi:
Sf 345 = 1.000 lei + 2.000 lei - 2.500 lei = 500 lei
Sf 348 = |130 lei| + 100 lei - |130 lei| = |51ei
În bilanțul încheiat la 31.12.N, produsele finite vor fi evidențiate la costul efectiv, respectiv Sf 345
- Sf 348 = 495 lei

12. O instituție publică transferă către un ordonator ierarhic superior, materiale în valoare de 1.500 lei,
conform documentelor de transfer: ________________________________________________
4813 = 302 1.500 lei
Decontări privind stocurile Materiale consumabile

13. O instituție publică transferă către o altă instituție publică, ambele subordonate aceluiași
ordonator principal, materiale consumabile în valoare de 2.500 lei, conform documentelor de transfer:
482 = 302 2.500 lei
Decontări între instituții subordonate Materiale consumabile

85
14. Un spital a constatat, în urma inventarierii magaziei de alimente, un plus de făină evaluat
la suma de 100 lei. Înregistrarea acestuia se realizează astfel: ___________________________
302 = 602 100 lei
Materiale consumabile Cheltuieli privind materialele
consumabile

15. În urma inventarierii, o instituție publică constată ca plus la inventar, animale de laborator evaluate la
200 lei, intrate în instituție prin achiziție de la terți: ___________________________________
361 = 719 200 lei
Animale și păsări Alte venituri operaționale

16. Un spital a constatat în urma inventarierii depozitului de medicamente un stoc faptic la

31.12.N de 4.000 lei la un produs cu consistență apoasă ambalat în fiole. Valoarea stocului scriptic de
fiole, stabilit în urma verificării evidențelor contabile este de 4.250 lei.
Limita maximă de perisabilitate admisă pentru acest tip de medicament pentru depozitare este de
0,5% . în aceste condiții, valoarea perisabilităților se va calcula astfel:
Perisabilitatea admisă = 0,5 % x 4.250 lei = 21,25 lei
6029 = 3029 21,25 lei
Cheltuieli privind medicamentele și Medicamentele și materialele
materialele sanitare sanitare
Diferența de 250 lei - 21,25 lei = 228,75 lei va fi imputată gestionarului sau va fi scăzută din evidență, în
funcție de rezultatul analizei efectuate.

17. La inventarierea de la sfârșitul anului o instituție publică a descoperit lipsa unui stoc de
materiale consumabile a cărui valoare contabilă este de 250 lei. Lipsa se impută gestionarului la valoarea
de 300 lei plus TVA 19%. Casierul depune suma în casieria instituției.
Constatarea pagubei:
6029 = 3029 200 lei
Cheltuieli privind medicamentele și Medicamentele și materialele
materialele sanitare sanitare

Imputarea pagubei generează două situații: A) dacă suma rămâne la dispoziția instituției:
4282 = 719 357 lei
Alte creanțe în legătură cu personalul Alte venituri operaționale

B) dacă suma se cuvine statului:

4282 = 4481 357 lei
Alte creanțe în legătură cu personalul Alte datorii față de buget

Depunerea sumei în casierie:

5311 = 4282 357 lei
Casa în lei Alte creanțe în legătură cu
personalul

86
 Dacă gestionarul rămâne angajatul instituției, reținerea se poate efectua eșalonat pe statul de plată
lunar (în fiecare lună, însă, totalul reținerilor de pe stat nu trebuie să depășească 1/3 din salariu net).
421 = 4282 357 lei
Personal-salarii datorate Alte creanțe în legătură cu
personalul

18. O instituție publică deține în gestiune stocuri de obiecte de inventar, care cu ocazia
inventarierii la 31.12.N , s-a constatat că sunt uzate moral. Valoarea contabilă a stocului este de 4.000 lei,
prețul estimat de vânzare este de 1.600 lei, iar cheltuielile estimate cu vânzarea sunt de 100 lei.
Valoarea realizabilă netă = 1.600 lei - 100 lei = 1.500 lei
Valoare contabilă = 4.000 lei
Depreciere = 2.500 lei
Deprecierea stocului se va înregistra astfel:
6814 = 3922 2.500 lei
Cheltuieli operaționale privind ajustările Ajustările pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor circulante materialelor de natura obiectelor
de inventar

În bilanțul anului N , stocul de obiecte de inventar va fi recunoscut la valoarea de 4.000 lei - 2.500
lei = 1.500 lei, adică valoarea realizabilă netă.
În N + 1, instituția vinde stocul de obiecte de inventar la prețul de 1.300 lei.
Transferul obiectelor de inventar la mărfuri:
371 = 3031 4.000 lei
Mărfuri Materiale de natura obiectelor de
inventar în magazie

Vânzarea mărfurilor:
4111 = 707 1.300 lei
Clienți cu termen sub 1 an Venituri din vânzarea mărfurilor

Descărcarea gestiunii:
607 = 371 4.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

Anularea ajustării constituite în anul anterior:

3922 = 7814 2.500 lei
Ajustările pentru deprecierea materialelor de Venituri din ajustări pentru
natura obiectelor de inventar deprecierea activelor circulante

20. O instituție publică înregistrează materiale consumabile din dezmembrarea imobilizărilor

corporale în valoare de 300 lei. Ea vinde ulterior aceste materiale la prețul de 300 lei, unei societăți
comerciale, pe baza avizului de expediție, urmând să întocmească ulterior factura.
Transferul materialelor în categoria mărfurilor:
371 = 3028 300 lei

87
 Mărfuri Alte materiale consumabile

Vânzarea mărfurilor:
418 % 357 lei
Clienți - facturi de întocmit 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4428
TVA neexigibilă

Descărcarea gestiunii:
607 = 371 300 lei
Cheltuieli cu mărfurile Mărfuri

Cazul 1: Prețul înscris în factură este de 300 lei: Varianta A: Regularizarea conturilor 418 și 4428:
4111 = 418 357 lei
Clienți cu termen sub 1 an Clienți - facturi de întocmit

4428 = 4427 57 lei

TVA neexigibilă TVA colectată

Varianta B: Stornarea în roșu a înregistrării inițiale:

418 % 357 lei
Clienți - facturi de întocmit 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
57 lei
4428
TVA neexigibilă

Înregistrarea facturii:
4111 % 357 lei
Clienți cu termen sub 1 an 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4427
TVA colectată
SAU
Stornarea în negru a înregistrării inițiale:
418 357 lei
% Clienți - facturi de întocmit 300 lei
707
Venituri din vânzarea mărfurilor 4428 57 lei
TVA neexigibilă
Înregistrarea facturii:
4111 = % 357 lei

88
 Clienți cu termen sub 1 an 707 300 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor 57 lei
4427
TVA colectată

21. O instituție publică constată o pagubă în valoare de 300 lei la magazia de alimente a cantinei
ca urmare a unei intrări prin efracție. Hoții nu sunt prinși, iar creanța se prescrie.
Înregistrarea pagubei:
6027 = 3027 300 lei
Cheltuieli privind hrana Hrana

Înregistrarea creanței:
461 357 lei
Debitori % 300 lei
719
Alte venituri operaționale 4427 57 lei
TVA colectată

Prescrierea creanței:
654 = 461 357 lei
Pierderi din creanțe și debitori diverși Debitori

22 Sa se inregistreze distribuirea halatelor ( echipamente de protectie ) in valoare de 5120

lei catre salariati, stiind ca 30 % din valoare este suportata de salariati? ___________________
% 3031 5120 lei
3032 3584 lei
4282 1536 lei

Teste de autoevaluare
Intrebări de tipul A/F
1. Metoda inventarului permanent presupune inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor de intrari si iesiri de
stocuri, astfel incât, stocurile pot fi determinate cantitativ si valoric, in orice moment .

2. Metoda inventarului intermitent presupune determinarea si inregistrarea iesirilor de stocuri in contabilitate pe

baza inventarierii stocurilor

Întrebări de tipul alegere multiplă

1. Care este inregistrarea contabila privind vinzarea de produse finite catre clienti in situatia in care nu s-a
intocmit factura ( activitate inregistrata in scopuri de TVA)?
a. 411 = % d. 5311 = 701
701
4428
b. 418 = % e. 411 = 701

701

89
 4428
c. 418 = %
701
4427
2. O institutie publica prezinta in luna aprilie anul N, urmatoarea situatie a stocurilor de materii prime XXX
Stoc initial 1 04 100 kg*10 lei
Intrari 02 04 100 kg*12 lei
10 04 70 kg* 13 lei
Iesiri 3 04 120 kg
18.04 100 kg
Care este valoarea iesirilor si a stocului final in cazul in care se foloseste metoda CMP calculat dupa fiecare intrare

a. 1953.7 lei 715.7 lei d. 2.513 lei 596.5 lei

b. 2330 lei 780 lei e. 2.419,2 lei 691.2 lei

c. 2.510 lei 600 lei

3. Principalele modalitati de iesire a stocurilor de materii prime si materiale consumabile sunt.

a. plusuri la inventar, consum, pierderi din d. pierderi din calamitati, transfer la
calamitati, transfer institutiile subordonate ,lipsuri la inventar,
consum
b. consum, pierderi din calamitati, transfer e. achizitie de la terti, transfer de la institutiile publice
,lipsuri la inventar, primite cu titlu gratuit superioare, plusuri de inventar, primite cu titlu gratuit,
rezultate in dezmembrarea imobilizarilor,

c. pierderi din calamitati, transfer la institutiile subordonate ,lipsuri la inventar, vânzare

VI. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERȚII

Decontările instituțiilor publice privesc două mari categorii de relații, și anume:

1. Relații de decontare cu terțe persoane juridice (din afara instituțiilor), având calitatea de instituții
superioare și/sau instituții subordonate privind finanțarea bugetară, respectiv de la care primesc sau cărora le
repartizează mijloace bănești aprobate prin buget. Tot aici se includ și relațiile de decontare cu terții debitori
sau creditori persoane juridice având calitatea de clienți sau diverși debitori reprezentând creanțe de încasat
rezultate în urma activității instituției publice, precum și relații de decontare cu terții creditori din afara
instituției în calitatea acestora de furnizori de bunuri și servicii, lucrări executate etc.
2. Relații de decontare în cadrul instituției publice privind drepturile și obligațiile evaluate în bani
dintre instituția publică și personalul angajat pe baza contractelor individuale de muncă încheiate conform
prevederilor legale în vigoare.

Decontările între instituțiile publice cuprind operațiunile de decontare intervenite în cursul

exercițiului între instituția superioară și instituțiile subordonate sau între instituțiile subordonate
aceleiași instituții superioare, după caz, reprezentând valoarea activelor fixe și a materialelor transmise și
primite în vederea executării unor acțiuni în cadrul instituției, precum și sumele transmise de instituția
superioară către instituțiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocații bugetare, din fonduri

90
speciale, fonduri cu destinație specială, împrumuturi externe rambursabile și nerambursabile.
Contabilitatea decontărilor între instituțiile publice, cuprinde operațiile care se înregistrează
reciproc și în aceeași perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unității debitoare, cât și a celei creditoare
aparținând aceluiași ordonator principal de credite (conturile 481,482).
Exemple: Transferul între instituția superioară și instituțiile subordonate
- Transferul de materii prime 4813 = 301
- Transferul de materiale consumabile 4813 =302
- Transferul de active fixe corporale 4812 = 214
- Sume plătite numerar în cadrul decontărilor reciproce 481 =531

Potrivit principiilor contabilității de angajamente, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul
său este încasat sau plătit.

Evaluarea creanțelor si datoriilor

Evaluarea initiala
Creantele si datoriile institutiilor publice se înregistreaza în contabilitate la valoarea nominala.
Operatiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoasterii initiale în moneda de raportare,
aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data
efectuarii tranzactiei.
Creantele si datoriile în valuta se înregistreaza în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la
data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cât si în valuta.
Înregistrarea în contabilitate a creanțelor și datoriilor se efectuează în momentul constatării
drepturilor și obligațiilor.

Evaluarea la momentul decontarii

Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta la cursuri
diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost
raportate în situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în
care apar.
Atunci când creanta sau datoria in valuta este decontata în decursul aceluiasi exercitiu financiar în
care a survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu. Atunci când creanta sau
datoria in valuta este decontata într-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta în
fiecare exercitiu financiar, ce intervine pâna în exercitiul decontarii, se determina tinând seama de
modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.

Evaluarea la data bilantului

La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul publicat
de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor financiare, respectiv pentru ultima
zi a exercitiului financiar.
Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana se
evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru ultima zi a lunii in care se
intocmesc situatiile financiare.
La data bilantului, evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau
de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea
contabila neta a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru depreciere.

91
 Instituțiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea creanțelor la sfârșitul exercițiului
financiar, pe seama cheltuielilor (conturile 491,496,497).
În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la
reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură, atunci acea ajustare trebuie diminuată sau
anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situația în care se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost reflectată, ajustarea
trebuie majorată.
Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor instituției în relațiile acesteia cu
furnizorii, clienții, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE, ISPA, SAPARD etc.), cu debitorii și creditorii
diverși, debitori și creditori ai bugetelor, decontările între instituții publice, precum și evidența operațiilor care
necesită clarificări ulterioare și alte decontări

I. Contabilitatea operațiilor privind terții

A. Contabilitatea relațiilor cu furnizorii

Relațiile de decontare ale unei instituții publice cu furnizorii sunt determinate de operații de aprovizionare
de stocuri, de active fixe corporale, bunuri sau servicii primite de la aceștia, etc.; și cum respectivele bunuri
sunt achitate cu bani publici, operațiile de decontare amintite sunt încadrate în structura de achiziții publice.
Procesul de achiziții publice reprezintă ansamblul activităților ce se întreprind pentru atribuirea, încheierea și
îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv sau temporar, de către o
persoană juridică definită ca autoritate contractantă, produse, lucrări sau servicii.
Reflectarea în contabilitate a operațiilor de decontare cu furnizorii este asigurată de conturile din grupa 40
„Furnizori și conturi asimilate” - conturi cu funcție contabilă de pasiv, excepție face 409 „Furnizori -
debitori”, care este cont de activ.
În pleiada de înregistrări contabile privind relațiile cu furnizorii se pot delimita cel puțin următoarele:
• se evidențiază prețul de înregistrare al stocurilor achiziționate, respectiv c/val facturilor reprezentând
abonamente, chirii și alte cheltuieli efectuate anticipat.

% 401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri”
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

92
• se evidențiază valoarea consumurilor și a altor angajamente față de terți înregistrate direct pe
cheltuieli
6xx „Conturi de cheltuieli” = 401 „Furnizori”

• evidențiere avansuri acordate furnizorilor în contul unor livrări de bunuri, executări de lucrări sau prestări
de servicii din finanțarea bugetară ________________________________________
409 „Furnizori-debitori ” 770 „Finanțare de la
buget”

• evidențiere obligație de plată a ratelor de leasing, respectiv a dobânzilor facturate de locator în acțiunea de
procurare de active fixe corporale

% 404„Furnizori de
167 „Alte împrumuturi și datorii active fixe”
asimilate”
168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și
datoriilor asimilate”

• active fixe corporale neamortizabile achiziționate trecute pe cheltuieli

682 „Cheltuieli cu activele fixe = 404„Furnizori de
neamortizabile” active fixe”

• evidențiere facturi primite, anterior înregistrate ca facturi nesosite

408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

• achitare furnizori de stocuri din conturile de disponibil, din avansuri spre decontare, respectiv din venituri
proprii ________________________________________________________________________
401
„Furnizori” %
51 „Conturi la trezoreria
statului”
542 „Avansuri de trezorerie”
56„Disponibil din venituri proprii ”

• datorii prescrise sau anulate la instituțiile publice finanțate integral din veniturile proprii
401 = 719„Alte venituri
„Furnizori” operaționale ”

• evidențiere diferențe de curs favorabile rezultate în urma achitării datoriilor în valută către furnizorii de
active fixe corporale ________________________________________________________________
404 „Furnizori de active fixe” 765„Venituri din diferențe de curs

93
 valutar ”

• regularizare avansuri cu furnizorii de bunuri de natura stocurilor la primirea efectivă a bunurilor și

achitarea diferenței datorate din finanțarea bugetară ____________________________________
401 = %
„Furnizori” 409 „Furnizori-debitori ”
770 „Finanțare de la buget”
• diferențe nefavorabile de curs din lichidarea datoriilor în valută
665 401 „Furnizori”
„Cheltuieli din diferențe de curs
valutar”

B. Contabilitatea relațiilor cu clienții

Decontările cu clienții se concretizează în creanțe ale instituțiilor publice față de terțe persoane fizice sau
juridice. Creanțele sunt active circulante ce se regăsesc la instituțiile publice sub forma drepturilor instituției
asupra persoanelor fizice și juridice legate de prejudicii produse de cele din urmă primelor sau de relații de
vânzare de produse sau servicii, pentru care instituția trebuie să primească un echivalent valoric sau o
contraprestație.
Evidența contabilă a decontărilor din creanțele instituției față de terțe persoane este asigurată de conturile
din grupa 41 „Clienți și conturi asimilate” cu următoarea componență: 411 „Clienți”, 413 „Efecte de primit
de la clienți”, 418 „Clienți - facturi de întocmit”, 419 „Clienți - creditori”.
În contabilitatea clienților se evidențiază distinct operațiunile privind livrările de mărfuri și produse,
lucrările executate și serviciile prestate efectuate pe baza efectelor comerciale, creanțele incerte, avansurile
primite de la clienți, respectiv bunurile vândute, lucrările executate și serviciile prestate pentru care nu s-au
întocmit facturi, după cum urmează:

94
• se înregistrează valoarea la preț de vânzare a produselor finite, mărfurilor livrate clienților, lucrărilor, a
studiilor și a contractelor de cercetare executate etc.
411 „Clienți” 70 „Venituri din activități
=
economice” (701-708)

• sume încasate în numerar de la clienți reprezentând avansuri pentru produsele și materialele vândute,
lucrările executate și serviciile prestate _______________________________
531 „Casa” = 419 „Clienți-creditori”

• valoarea la cost de achiziție a materialelor și produselor rezervă de stat ieșite pentru împrospătarea
stocurilor _____________________________________________________________
411 „Clienți” = 304 „Materiale și produse rezervă
de stat”

• sume datorate de clienți din valoarea efectelor comerciale acceptate

413 „Efecte de primit” = 411 „Clienți”

valoarea efectelor comerciale primite de a clienți

l 511 „Valori de încasat” = 413 „Efecte de primit”

• diferențe favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de încasat

413 = 765
„Efecte de primit” „Venituri din diferențe de curs
valutar ”

• valoarea la preț de vânzare a produselor, lucrărilor executate, studiilor executate pentru care nu s-au
întocmit facturi
418 = 70
„Clienți-facturi de întocmit” „Venituri din activități
economice”

• valoarea facturilor întocmite către clienți

411 = 418
„Clienți” „Clienți - facturi de întocmit”

• decontarea avansurilor încasate de la clienți pentru produsele și materialele vândute, lucrările executate și
serviciile prestate _____________________________________________________________
419 = 411
„Clienți-creditori” „Clienți”

• se evidențiază valoarea creanțelor reactivate

95
 411 = 714
„Clienți” „Venituri din creanțe
reactivate și debitori diverși”

• sume datorate de către clienți bugetului

411 = 448
„Clienți” „Alte datorii și creanțe cu bugetul”

• sume virate bugetului

datorii și creanțe cu bugetul” 411 „Clienți”

• sume încasate de la clienți în contul de disponibil, în numerar, etc.

% 411
512 sau 550,560 „Conturi la bănci” „Clienți”
531
„Casa”

• valoarea nominală a tichetelor de masă nefolosite, returnate către emitenți

411 =
„Clienți” 532 „Alte valori”

• diferențe favorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută la sfârșitul perioadei

411 = 765
„Clienți” „Venituri din diferențe de curs valutar”

• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților

411 = 419
„Clienți” „Clienți-creditori”

• sume trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidență a clienților

654 =
„Pierderi din creanțe” 411 „Clienți”

• sume clarificate reprezentând creanțe încasate

473 = 411
„Decontări din operații în curs de clarificare” „Clienți”

96
 C. Contabilitatea creanțelor bugetare

a) Constituirea respectiv stingerea creanțelor bugetului de stat din obligații ale contribuabililor,
persoane fizice sau juridice, reflectate cu ajutorul contului 463 „Creanțe ale bugetului de stat” vizează
următoarele înregistrări generice:
• înregistrarea creanțelor bugetului de stat pentru veniturile stabilite prin declarație fiscală sau decizie emisă
de organul fiscal

463 %
„Creanțe ale bugetului de stat” 73 „Venituri fiscale”
74 „Venituri din contribuții de
asigurări”
75 „Venituri nefiscale”
766 „Venituri din dobânzi”

Notă: majorarea creanțelor bugetului de stat cu dobânzile și penalitățile de întârziere, potrivit legii implică
același articol contabil de la constituirea creanțelor
• încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi și penalități ____________________
5311 „Casa în lei” 463
„Creanțe ale bugetului. de stat”

• compensarea cu obligații de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced creanțele
bugetului de stat ___________________________________________________________________
4671 463
=
„Creditori ai bugetului de stat” „Creanțe ale bugetului de stat”

• sume de compensat cu obligații datorate altor bugete

463 4671
=
„Creanțe ale bugetului de stat” „Creditori ai bugetului de stat”

• și concomitent, cu virarea către alte bugete

4671 = 520
„Creditori ai bugetului de stat” „Disponibil al bugetului de stat”

• scutirea sau reducerea creanțelor bugetului de stat prin acordarea înlesnirilor la plată, potrivit legii,
respectiv anularea sau prescripția creanțelor din anul curent

73 „Venituri fiscale” = 463

74 „Venituri din contribuții de asigurări” „Creanțe ale bugetului de
75 „Venituri nefiscale” stat”
766 „Venituri din dobânzi”

97
 scutirea, anularea sau cre i de stat din anii
117.09 = 463
„Rezultat reportat - buget de stat” „Creanțe ale bugetului de stat”

• stingerea creanțelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului, urmare a procedurii
de executare silită __________________________________________________________________
21 = 101
„Active fixe corporale” „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
public al statului”

și concomitent

73/75 = 463
„Venituri fiscale”/ „Venituri nefiscale” „Creanțe ale bugetului de stat”

Exemplu: Un compartiment de contabilitate a creanțelor bugetare înregistrează creanțe privind impozitul

pe profit pentru primul trimestru de 13.600lei. Prin intermediul trezoreriei se încasează 13.620 lei (un agent
economic a plătit o sumă mai mare decât cea din declarație). Suma se compensează ulterior cu datoria
agentului economic privind impozitul pe profit (presupunem că acesta trebuie să plătească pentru trimestrul II
11.200 lei).
Înregistrarea creanțelor bugetului de stat pentru primul trimestru:
463 = 7301 13.600 lei
Creanțe ale bugetului de stat Impozit pe profit

Încasarea prin trezorerie:

520 = 463 13.620 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanțe ale bugetului de stat

Înregistrarea datoriei față de contribuabil:

463 = 4671 20 lei
Creanțe ale bugetului de stat Creditori ai bugetului de stat

Înregistrarea creanței bugetului de stat pentru al doilea trimestru (pentru exemplificarea compensării
prezentăm doar înregistrarea obligației contribuabilului respectiv din trimestrul II):
463 = 7301 120 lei
Creanțe ale bugetului de stat Impozit pe profit

98
Compensarea datoriei cu creanța din trimestrul II:
4671 = 463 20 lei
Creditori ai bugetului de stat Creanțe ale bugetului de stat

Încasarea diferenței prin trezorerie:

520 = 463 100 lei
Disponibil al bugetului de stat Creanțe ale bugetului de stat

b. Constituirea respectiv stingerea creanțelor bugetelor locale din obligații ale contribuabililor,
persoane fizice sau juridice, sunt reflectate cu ajutorul contului 464 „Creanțe ale bugetului local” vizează
următoarele înregistrări generice, redate mai jos:
• înregistrarea creanțelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declarație fiscală sau decizie emisă de
organul fiscal

464 %
„Creanțe ale bugetului local” 730 „Impozit pe venit, profit”
732 „Alte impozite pe venit, profit,
câștiguri din capital”
734 „Impozite și taxe pe
proprietate”
735 „Impozite și taxe pe
bunuri și servicii”
739 „Alte impozite și taxe fiscale”

Notă: majorarea creanțelor bugetului local cu dobânzile și penalitățile de întârziere, respectiv în baza
actelor de control implică articolul contabil de mai sus
• stingerea creanțelor bugetului local prin încasarea în numerar, respectiv prin intermediul trezoreriilor

5311 „Casa în lei” = 464

521 „Disponibil al bugetului local la trezoreria „Creanțe ale bugetului
statului” local”

• sume de compensat sau de restituit la cererea contribuabililor sau din oficiu reprezentând sume plătite în
plus față de obligația fiscală ca urmare a unei erori de calcul, aplicare eronată a prevederilor legale sau
hotărâri ale organelor judiciare

99
 464 = 4672
„Creanțe ale bugetului local” „Creditori ai bugetului local”

• compensarea cu obligații de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced creanțele
bugetului local

4672 464
„Creditori ai bugetului local” „Creanțe ale bugetului local”

• stingerea creanțelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a unităților administrativ-
teritoriale, urmare a procedurii de executare silită

21 = 103
„Active fixe corporale” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc
domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale”

și concomitent

% 464
730 „Impozit pe venit, profit” „Creanțe ale bugetului local”
732 „Alte impozite pe venit, câștiguri din
capital”
734 „Impozite și taxe pe proprietate”
735 „Impozite și taxe pe bunuri și servicii”
739 „Alte impozite și taxe”
75 „Venituri nefiscale”

- sume de compensat cu obligații datorate altor bugete

464 = 4672
„Creanțe ale BL” „Creditori ai BL”

• scutirea/anularea sau prescripția creanțelor din anii precedenți

117.02 = 464
„Rezultat reportat - buget local” „Creanțe ale bugetului local”

• înregistrarea pe cheltuieli a pierderilor din creanțele bugetului local neîncasate, potrivit legii
654 = 464
„Pierderi din creanțe și debitori diverși” „Creanțe ale bugetului local”

Pentru utilizarea corecta a conturilor de creante bugetare voi prezenta tipurile de venituri ce
alimentează fiecare buget

100
 ^3^ Principalele venituri ale bugetului de stat: impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe venit (
salarii, activitati agricole, inchirieri, dobânzi, activitati independente etc.), impozitul pe venitul microîntreprinderilor,
TVA, taxele vamale, accizele, comisioanele vamale etc.
Principalele venituri ale bugetului local: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; impozitul pe
mijloacele de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor; taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamă și publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe locale.
Principalele venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat: contributia angajatorului la asigurari sociale,
contribuția angajatilor asigurari sociale.
Principalele venituri ale bugetului de somaj: contributia angajatorului la fondul de somaj, contribuția
angajatilor la fondul de somaj.
Principalele venituri ale bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate: contributia
angajatorului la asigurari sociale de sănatate, contribuția angajatilor asigurari sociale de sanatate contributia
angajatorului la asigurari sociale, contribuția angajatilor asigurari sociale .

Exemple : 1.Consiliului Local xxx inregistreaza declaratia privind impozitul pe teren primita de la un agent
economic in cadrul in valoare de 500 lei.
464 = 734 500 lei
2. Sa se inregistreaze declaratia privind contributia unitatii la asigurari sociale de stat primita de la un agent
economic in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Stat in valoare de 1250 lei si de asemenea incasarea
acesteia prin contul de la Trezorerie.
465 = 7451
525 = 465
3. Să se inregistreaze declaratia privind contributia unitatii la asigurari sociale de somaj primita de la un agent
economic in cadrul Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala in valoare de 250 lei si de asemenea
incasarea prin contul de la Trezorerie.
466 = 7452 5741 = 466

Remarcă: Din dorința de a nu ne repeta, considerăm ca suficientă prezentarea operațiilor privind

creanțele bugetului de stat, respectiv local ca eventuale modele pentru evidențierea creanțelor bugetului
asigurărilor sociale de stat, a bugetului fondurilor speciale, a bugetului asigurărilor pentru șomaj, respectiv a
bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

c) Pentru sumele încasate de la contribuabili, necuvenite bugetelor și care urmează a se restitui celor
dintâi, la cerere sau din oficiu, instituțiile publice utilizează contul 467 „Creditori ai bugetelor” - distinct
pe buget de stat, local, etc:
• sume de restituit contribuabililor bugetului local după acoperirea obligațiilor de plată față de creditorii
bugetari

464 4672
=
„Creante fata de bugetul local” „Creditori ai bugetului local”

101
• sume încasate în contul de disponibil al bugetului de stat ce urmează a se restitui contribuabilii or
520 = 4671
„Disponibil al bugetului de stat” „Creditori ai bugetului de stat”

• c/val taxă de participare la licitație depusă de ofertanți în contul de la trezorerie al bugetului local aferentă
bunurilor supuse executării silite

528 = 4672
„Disponibil din sume încasate în cursul „Creditori ai bugetului
procedurii de executare silită” local”

• dobânzi cuvenite contribuabililor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru sumele restituite la cererea
acestora, după termenul legal de plată _______________________________________________
666 = 4673
„Cheltuieli privind dobânzile” „Creditori ai bugetului asigurărilor
sociale de stat”

• sume de compensat sau de restituit la cerere - contribuabili buget asigurărilor de șomaj - din plăți, erori de
calcul, aplicare eronată a legii _____________________________________________________
4664 = 4674
„Creanțe ale bugetului asigurărilor pentru „Creditori ai bugetului
șomaj” asigurărilor pentru șomaj”

• compensarea de sume care exced creanțele bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate cu obligații de plată viitoare, la solicitare _____________________________________
4675 = 4665
„Creditori ai bugetului Fondului național „Creanțe ale bugetului
unic de asigurări sociale de sănătate” Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate ”

• sume restituite contribuabililor bugetului asigurărilor pentru șomaj

4674 = 5741
„Creditori ai bugetului asigurărilor pentru „Disponibil din veniturile
șomaj ” bugetului asigurărilor pentru șomaj”

• sume virate de către bugetul asigurărilor sociale de stat către alte bugete, în urma compensării

102
 4673 = 5251
„Creditori ai bugetului asigurărilor sociale „Disponibil al bugetului
de stat” asigurărilor sociale de stat”

Exemplu O societate comercială solicită rambursarea taxei pe valoarea adăugată în sumă de 12.000 lei
conform decontului de taxă pe valoarea adăugată.
Înregistrarea sumei de restituit:
735 = 4671 12.000 lei
Impozite și taxe pe bunuri și servicii Creditori ai bugetului de stat

Restituirea taxei pe valoare adăugată:

4671 = 520 12.000 lei
Creditori ai bugetului de stat Disponibil al bugetului de stat

D Împrumuturi pe termen scurt

Ministerele și unitățile administrativ-teritoriale acordă pe termen scurt împrumuturi pentru

înființarea unor instituții subordonate, finanțate integral din venituri proprii. De asemenea, instituțiile pentru
ocuparea forței de muncă acordă împrumuturi pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și
mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale, precum și activități independente desfășurate de persoane
fizice autorizate.
Evidența contabilă este asigurată de contul 468 „Împrumuturi acordate potrivit legii” pe analiticele
corespunzătoare - buget de stat, buget local, împrumuturi din fondul de tezaur, sume acordate din fondul de
rulment, etc.
1) Se consideră un ordonator principal de credite al bugetului de stat - minister - ce acordă un împrumut
pe termen scurt pentru înființarea, în subordinea sa, a unei instituții finanțate integral din venituri proprii. În
contabilitatea sa se va evidenția:
• acordarea împrumutului pe termen scurt (sub un an) ________ __________________________
4681 = 7701
„Împrumuturi acordate din bugetul de stat” „Finanțarea de la bugetul de stat”

• dobânzi de încasat aferente împrumutului acordat

469 = 766
„Dobânzi aferente împrumuturilor acordate” „Venituri din dobânzi”

• încasarea împrumutului la scadență, mai puțin dobânda

520 . 4681
„Disponibil al bugetului de stat” „Împrumuturi acordate din bugetul de
stat”
2) Dacă ne situăm la nivelul bugetului local, pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din
decalaje între veniturile și cheltuielile curente ale bugetului, se acordă sume special din fondul de rulment
astfel:
4687 = 5221
„Sume acordate din fondul de rulment, „Disponibil curent din

103
 potrivit legii” fondul de rulment”

• ulterior se vor încasa sume din cele acordate pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între
veniturile și cheltuielile curente __________________________________________________
5221 = 4687
„Disponibil curent din fondul de rulment” „Sume acordate din fondul de
rulment”

• la sfârșitul anului se evidențiază sumele utilizate pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetului local -
pentru sumele acordate în timpul anului care nu se mai restituie _____________________________
Alte cheltuieli operaționale” 4687
„Sume acordate din fondul de
rulment”

E. Contabilitatea decontărilor cu personalul reflectă drepturile salariale, sporurile, adaosurile,

premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate
temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de instituția
publică personalului pentru munca prestată și care se suportă din fondul de salarii.
Relațiile de decontare cu personalul implică înregistrarea în conturile de cheltuieli a drepturilor de
personal cuvenite angajaților, cât și plata efectivă a acestor sume personalului.
Conform art. 56, alin.(l) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în
bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaților, sporurile, adaosurile, indemnizațiile și
alte sume acordate (pentru conducere, indexările de salarii pentru compensarea creșterii prețurilor,
indemnizațiile acordate pentru - concediu de odihnă etc.
În categoria decontărilor cu personalul se mai cuprind și ajutoarele materiale și de protecție socială sub
formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare pentru îngrijirea
copilului, ajutoare de deces și alte ajutoare acordate de instituție care se suportă din contribuția pentru asigurări
sociale, sumele achitate, potrivit legii, pentru șomaj etc. precum și sumele care reprezintă premii acordate
personalului.
În instituțiile publice personalul angajat poate fi încadrat fie în categoria funcționarilor publici, fie în
categoria personalului contractual.
Personalul contractual din sectorul bugetar reprezintă personalul angajat în funcții de conducere sau
în funcții de execuție, pe bază de contract individual de muncă.
Salariile de bază și indemnizațiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel
încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru
cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite.
Conform OMF nr. 86 din 28/01/2005 pentru reglementarea datei plății salariilor la instituțiile
publice, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2005, ordonatorii principali de credite și
instituțiile publice și serviciile publice din subordinea acestora achită salariile într-o singură tranșă lunară, în
perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă.
Elementele de calcul si decontare a remunerației factorului: munca, asa cum sunt evidențiate la nivelul
unui stat de salarii se prezinta, dupa cum urmeaza:

104
 • Salariul de baza brut
(+) sporuri si adausuri (spor de vechime în muncă, spor de fidelitate, spor de stres, spor de doctorat,
spor pentru orele suplimentare de muncă, spor pentru ore suplimentare, spor pentru ore prestate în zilele
prevăzute libere prin lege;.);
(+) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere;
(+) indexari de salarii sau compensari de cresteri de pret;
(+) salariu în natură
(+) alte drepturi de personal (indemnizația pentru concediul de odihna, prima de Paste/Crăciun, sumele
primite pentru zile libere ocazionate de evenimente deosebite, indemnizația pentru concediul de boala,
ajutoarele materiale în bani etc.)
• Venit brut
(-) contributia personalului la contributia pentru asigurari sociale (10,50%); (-)contributia angajatului la
asigurarile sociale de sanatate (5,5%);
(-) contributia angajatului la fondul de somaj (0.5% din salariu de bază);
•Total contribuții

• Venit net (Venit brut - Total contributii)

(-) deducerea personala
(-) cotizatia la sindicat
(-) contributia la schemele facultative de pensii private in suma de 400 euro/an
Aceste deduceri se acorda numai daca salariatul are funcția de baza in aceea instituție
• Venit impozabil
(-) impozit pe veniturile sub forma salariala (16% din venitul impozabil):
• Salariul net (Venit brut - Total contributii - Impozit pe salarii )

Impozitul pe veniturile din salarii

Impozitul lunar se determină după cum urmează:
> la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:
■ deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
■ cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
■ contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei a 400 euro;

> pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Instituțiile publice au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la
data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Deducerea personala
Este diferențiată pe tranșe de venit iar în cadrul fiecărei tranșe de venit este diferențiată în funcție de
numărul de persoane aflate în întreținere, numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de
bază astfel

105
 Nr.persoane în nu au pesr 1 pers 2 pers 3 pers 4 pers. sau mai
întreținere multe
Venit brut luna'r" \
0-1000 lei 250 lei 350 lei 450 lei 550 lei 650 lei
1001-3000 lei 250[1-(VBL- 350[1- 450[1- 550[1- 650[1-(VBL-
1000)/2000] (VBL- (VBL- (VBL- 1000)/2000]
1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000]
Peste 3000 lei 0 0 0 0 0

Persoanele aflate în întreținere pot fi:

- soțul/ soția, copii sau alți membrii de familie
- rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
Persoanele de mai sus nu sunt considerate în întreținere, dacă:
- veniturile lunare, din orice sursă depășesc 250 lei;
- detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de
peste 20.000 m2 in zonele montane;
- obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in
solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea
arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si
pomicole, indiferent de suprafata
Suma reprezentând deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate în întretinerea
contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost întretinute.
Pentru utilizarea muncii salariate instituțiile publice mai înregistrează datorii legate de asigurările și protecția
socială, datorii care constituie pentru instituții cheltuieli curente.
Contribuțiile angajatorului la protecția socială și cotele aferente acestora sunt următoarele:

Denumire contribuție Cota Înregistrare

1 Contribuția la asigurări sociale 20,8% 6451 Contribuția 4311 Contribuția
angajatorilor la asigurări angajatorilor la asigurări
sociale sociale
2 Contribuția la asigurari sociale de 5,2% 6453Contribuția 4313 Contribuția
sănătate angajatorilor la asigurări angajatorilor la asigurări
sociale de sănătate sociale de sănătate

3 Contribuția la fondul de șomaj 0,5% 6452 Contribuția = 4371 Contribuția

106
 angajatorilor la fondul de angajatorilor la fondul de
șomaj șomaj
4 Contribuția la fondul pentru concedii 0,85 6455 Contribuția la fondul 4317Contribuția la fondul
și indemnizații pentru concedii și pentru concedii și
indemnizații indemnizații
5 Contribuții la fondul de accidende și 0,5-4% 6454 Contributiile 4315 Contributiile
boli profesionale (cota difera in angajatorilor pentru angajatorilor pentru
funcție de obiectul de activitate este accidente de munca si boli accidente de munca si boli
cuprinsă între profesionale profesionale

6 Contribuția la fondul de garantare 0,25% 6456 Contribuțiile 4373 Contribuțiile

pentru plata creanțelor salariale angajatorilor la fondul de angajatorilor la fondul de
garantare pentru plata garantare pentru plata
creanțelor salariale creanțelor salariale

Baza lunară de calcul, la care instituția publică datorează contribuții de asigurări sociale, o
constituie fondul total de salarii brute lunare realizate și/sau veniturile brute lunare realizate de angajați.

Exemplu: Georgescu Cristian este salariat al unei instituții publice finanțată de la bugetul de stat
cu un salariu de bază de 900 lei pentru luna februarie 2009. Are o vechime în muncă de 7 ani și două
persoane în întreținere. Salariatul nu a beneficiat în luna februarie de indemnizatie de asigurări sociale de
sănătate.
Pentru vechimea în muncă de 7 ani Georgescu Cristian beneficiază de un spor de vechime de
10% (se încadrează în tranșa de vechime 5 -10 ani).
Calculul contribuțiilor și impozitului pe salarii:
Salariu de bază = 900 lei
Spor vechime = 10% x 900 = 90 lei
Venit brut total = 990 lei
Contribuția pentru asigurări de șomaj = 0,5% x 900 = 5 lei Contribuția pentru asigurări sociale =
10,5% x 990 = 104 lei Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate = 5,5% x 990 = 54 lei
Venit net = 990 - 5-104-54 = 827 lei
Deducere personală = 450 lei
Baza de calcul a impozitului pe salarii = 827 - 450 = 377 lei
Impozit pe salarii = 16% x 377 = 60 lei
Rest de plată = 827 -60 = 767 lei
Înregistrarea venitului brut din sa arii:
641 = 421 990 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal -salarii datorate

Înregistrarea contribuției pentru asigurări sociale:

421 = 4312 104 lei
Personal - salarii datorate Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări sociale

Înregistrarea contribuției pentru asigurări sociale de sănătate:

421 = 4314 54 lei

107
 Personal - salarii datorate Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate

Înregistrarea contribuției pentru asigurări de șomaj:

421 = 4372 5 lei
Personal - salarii datorate Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări de șomaj

Înregistrarea impozitului pe salarii:

421 = 444 60 lei
Personal - salarii datorate Impozitul pe venituri din salarii
și din alte drepturi

Plata salariului net prin card:

421 = 7701 767 lei
Personal - salarii datorate Finanțarea de la bugetul de stat

Plata datoriilor față de stat:

7701 227 lei
% Finanțarea de la bugetul de
444 stat
Impozitul pe venitul din salarii și din alte
drepturi
4312
Contribuțiile asiguraților pentru asigurări
sociale
4314
Contribuțiile asiguraților pentru asigurări
sociale de sănătate
4372
Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de
șomaj

Contribuția instituției pentru asigurări sociale 990x 20,8% = 206 lei

Contribuția instituției pentru asigurări de șomaj 990x 0,5% = 5lei
Contribuția instituției pentru asigurări sociale de sănătate 990 x 5,2% = 51 lei
Contribuția instituției pentru indemnizații și concedii 990x0,75% = 7 lei
Contribuții la fondul de accidende și boli profesionale (cota 990x 0,6% 6 lei
difera in funcție de obiectul de activitate este cuprinsă între
0,5-4%)
Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor 990x 0,25% = 2 lei
salariale

Înregistrarea contribuției instituției pentru asigurări sociale:

6451 = 4311 206 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări Contribuțiile angajatorilor pentru
sociale asigurări sociale

108
 Înregistrarea contribuției instituției pentru asigurări de șomaj:
6452 = 4371 5 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări Contribuțiile angajatorilor pentru
de șomaj asigurări de șomaj

Înregistrarea contribuției instituției pentru asigurări sociale de sănătate:

6453 = 4315 51 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări Contribuțiile angajatorilor pentru
sociale de sănătate asigurări sociale de sănătate

Înregistrarea contribuției instituției pentru accidente de muncă și boli profesionale:

6454 = 4315 6 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru accidente Contribuțiile angajatorilor pentru
de muncă și boli profesionale accidente de muncă și boli
profesionale

Înregistrarea contribuției instituției pentru concedii și indemnizații:

6455 = 4317 7 lei
Contribuțiile angajatorilor pentru concedii și Contribuțiile angajatorilor pentru
indemnizații concedii și indemnizații

Înregistrarea contribuției instituției la fondul de garantare pentru plata creanțelor

salariale:
6456 = 4373 2 lei
Contribuțiile angajatorilor la fondul de Contribuțiile angajatorilor la
garantare pentru plata creanțelor salariale fondul de garantare pentru plata
creanțelor salariale

F. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii - evidențiază drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de lege,
cuvenite pensionarilor conform legii(contul 422). Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
4221 „Pensionari civili-pensii datorate”;
4222 „Pensionari militari-pensii datorate”. _________________________________________________
1. 676 422
Inregistrarea cheltuielilor privind drepturile de
pensii si a altor drepturi de asigurari sociale
2. Inregistrarea retinerilor din pensii 422 = %
- impozit pe venit din pensii 444
- chirii, cumparari cu plata in rate si alte 427
obligatii.
- debite fata de institutie 461

3. Sumele plătite prin virament reprezentând 422 7703

pensii si alte drepturi de asigurari sociale
4 Sumele platite în numerar reprezentând 422 5311
pensii si alte drepturi de asigurări sociale 5311 7703
potrivit legii.
5 Inregistrarea pensiilor neridicate 422 426

109
 Exemplu In cadrul Casei de Pensii Arges se înregistrează datoriile reprezentând pensiile de asigurări
sociale, aferente lunii ianuarie în valoare de 20.000 lei, achitarea acestora se face cu numerar
676 = 422 20.000 lei
422 = 5311 20.000 lei

G. Contabilitatea decontărilor cu șomerii - evidențiază indemnizațiile de șomaj datorate șomerilor, potrivit legii
utilizând contul 424. ______________________________________________________________
1. Înregistrarea cheltuielilor privind drepturile de 676 424
somaj si a altor drepturi de asigurari sociale
retinute
2. Înregistrarea obligatiilor aferente platii 424 = %

drepturilor de asigurari pentru somaj si a altor

drepturi de asigurari sociale: 461
- cu sumele retinute somerilor pentru stingerea
debitelor datorate institutiei publice
7704
- sumele platite prin conturile de la trezorerie
reprezentind indemnizatii datorate somerilor
- sumele platite in numerar reprezentand
531
indemnizatii de somaj datorate somerilor
- inregistrarea indemnizatiilor de somaj 426
neridicate

Exemplu Un ordonator finanțat din fondul asigurărilor de șomaj realizează următoarele tranzacții în
cursul perioadei:
■ înregistrează drepturi de somaj in valoare de 100.000
■ plătește șomerilor indemnizații de șomaj în valoare de 100.000 în numerar, înregistrându-se
indemnizații neridicate în valoare de 2.000 lei;
Înregistrarea cheltuielilor cu drepturile de șomaj:
676 = 424 100.000 lei
Asigurări sociale Șomeri-indemnizații datorate

Ridicarea de numerar pentru plata indemnizațiilor de șomaj:

581 = 7704 100.000 lei
Viramente interne Finanțarea din bugetul
asigurărilor pentru șomaj
Și
5311 = 581 100.000 lei
Casa în lei Viramente interne

110
Achitarea indemnizațiilor de șomaj:
424 % 100.000 lei
Șomeri-indemnizații datorate 5311
Casa în lei
426
Drepturi de personal
neridicate

H. Contabilitatea decontărilor cu bursierii permite evidența decontărilor cu elevii, studenții și doctoranzii pentru
drepturile sub formă de burse acordate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, utilizând contul 429
„Bursieri și doctoranzi”.
înregistrarea burselor pentru elevi, studenți și 679 429
1. doctoranzi, pe baza statelor de plată întocmite Alte cheltuieli
2. Plata în numerar a burselor datorateelevilor, studenților 429 5311
și doctoranzilor

Exemplu O instituție de învățământ superior ridică 10.000 lei numerar de la trezorerie în vederea
achitării burselor de studiu cuvenite studenților:
Ridicarea de numerar:
581 770 10.000 lei
Viramente interne Finanțarea de la buget

Și:
5311 581 10.000 lei
Casa în lei Viramente interne

Achitarea burselor în numerar:

429 = 5311 10.000 lei
Bursieri și doctoranzi Casa în lei

E) Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor

Pierderile de valoare reversibile pentru creanțe se stabilesc la sfârșitul exercițiului bugetar când se
compară valoarea contabilă mai mare cu valoarea actuală - realizabilă netă de la inventar mai mică,
recunoscându-se în această situație o ajustare de valoare generată de depreciere.
Ajustările pentru deprecierea creanțelor se constituie pentru clienți incerți, dubioși, rău platnici sau aflați
în litigiu, pentru deprecierea creanțelor-debitori diverși și pentru deprecierea creanțelor bugetare, potrivit
dispozițiilor legale. Evidența contabilă este asigurată de conturile din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea
creanțelor”.

Se consideră următoarea situație:

111
• creanțe incerte pentru suma nerecuperată de la client
4118 4111 1.500
„Clienți incerți” „Clienți”

• ajustare de valoare pentru deprecierea clienților

6814 491 1.500
„Cheltuieli operaționale privind „Ajustări pentru
ajustările pentru deprecierea activelor deprecierea
circulante” creanțelor-clienți”

trecerea creanței pe cheltuieli, ca urmare a imposibilității recuperării sumei

654 4118 1.
„Pierderi din creanțe și debitori diverși” „Clienți incerți” 500

• anularea deprecierii de valoare consecință a trecerii creanței pe cheltuieli

491 1.500
„Ajustări pentru deprecierea creanțelor 7814 „Venituri din
clienți” ajustări pentru
deprecierea
activelor
circulante”
Distinct se vor contabiliza deprecierile de valoare privind creanțele bugetare, folosind aceeași metodologie.
Teste de autoevaluare
1. Cum se inregistreaza achitarea avansului catre personal in cadrul unei institutii publice finantate din surse ale bugetului
de stat, prin virarea sumelor in contul acestora de card?
a. 421 = 425 d. 425 = 770.2
b. 425 = 5311 e. 641 = 770.1

2. Inregistrarea corecta pentru un fond de salarii in valoare de 10500 lei este?

112
 a. 6451 = 421 10.500 lei d. 6452 = 421 10.500 lei

b. 641 = 421 10.500 lei e. 421 = 5311 10.500 lei

c. 421 = 641 10.500 lei

3. O institutie de invatamânt preuniversitar inregistreaza bursele lunii aprilie in valoare de 2000 lei. Care este
inregistrarea corespunzatoare?

a. 429 = 5311 2000 lei d. 658 = 429 2000 lei

b. 5311 = 429 2000 lei e. 679 = 429 2000 lei

c. 421 = 429 2000 lei

4. Cum se inregistreaza declaratia privind impozitul pe profit primita de la un agent economic in cadrul
Administratiei Financiare Câmpulung in valoare de 1500 lei?

a. 463 = 7301 1500 lei d. 464 = 7301 1500 lei

b. 691 = 441 1500 lei e. 465 = 7301 1500 lei

c. 730 463 1500 lei

5. Cum se inregistreaza incasarea sumei de 100 lei prin contul de la Trezorerie reprezentand contributia unitarii la
asigurari sociale, de la un agent economic in cadrul Casei Nationale de Sanatate X?
a. 520 = 465 100 lei d. 525 = 465 100 lei

b. 520 = 463 100 lei e. 5311 = 465 100 lei

c. 525 = 7451 100 lei

VII. CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUȚIILOR PUBLICE

Trezoreria reprezintă un element important al gestiunii financiare a instituției publice. Ca înțeles

generic, trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o unitate patrimonială pentru
a-și achita datoriile față de furnizori,salariați, creditori, bugetul de stat etc.

7.1 Structura trezoreriei

În structura trezoreriei, respectiv a operațiilor de trezorerie se cuprind:

■ disponibilitățile bănești aflate în conturi curente la bănci, în lei și valută, cecurile și efectele
comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci;
■ mijloace bănești din împrumuturi externe și interne contractate sau garantate;

■ mijloace bănești ale bugetelor;

113
 ■ investițiile financiare, cum sunt obligațiunile emise și răscumpărate;
■ acreditivele în lei și valută și avansurile de trezorerie;
■ disponibilități din fonduri speciale;
■ împrumuturi pe termen scurt;
Deci, contabilitatea trezoreriei asigură reflectarea existenței și mișcării titlurilor de plasament, a
disponibilităților existente în conturi la trezoreria statului, Banca Națională a României, bănci comerciale și
în casierie.
Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise si
rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile administrativ-teritoriale pot emite in
conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen (conturile 505 si
509)
În scopul întaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare ferme, institutiile
publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe lânga unele institutii
publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de încasari si plati prin unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au sediul si unde au deschise conturile de venituri,
cheltuieli si disponibilitati, în conditii de siguranta.
Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de mai sus prin bancile comerciale, cu
exceptia situatiilor prevazute de lege.
În vederea efectuarii cheltuielilor prevazute in buget, institutiile publice au obligatia de a prezenta
trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si cheltuieli/bugetul de cheltuieli,
aprobat în conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de institutiile publice finantate de la buget, la cererea
ordonatorilor de credite numai dupa deschiderea si repartizarea acestora.
Creditele bugetare aprobate in bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri
proprii pot fi folosite in limita disponibilitatilor existente in cont.
Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria entității se ține distinct în lei și în valută,
ponderea acestora în totalul decontărilor instituției fiind redusă.
Acreditivele reprezintă disponibilitățile bănești ale unei instituții, virate într-un cont distinct, la
dispoziția unui furnizor în vederea achitării obligației instituției.
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziția unor persoane împuternicite de
instituție, în vederea efectuării de plăți în favoarea acesteia.
Se disting, ca o structură bine definită în componența trezoreriei unei instituții publice,
disponibilitățile din fonduri cu destinație specială.
Entitățile publice pot desfășura și activități finanțate integral sau parțial din venituri proprii (precum
activitățile din instituții de spectacole, muzee, cantine de elevi și studenți) reflectate în conturi speciale de
disponibil din venituri proprii.
De asemenea, se evidențiază distinct disponibilul din veniturile fondurilor speciale - este vorba
despre veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj, respectiv fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, etc.
Viramentele interne reflectă operațiunile de transferuri de disponibilități bănești între conturile de la
trezorerie statului și casieria instituției publice.
7.2 Analiza și funcționarea conturilor de trezorerie
Instituțiile publice folosesc pentru evidențierea operațiunilor de încasări și plăți conturile din clasa 5
„Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale”

114
 Conturile de trezorerie sunt conturi de activ cu excepția vărsămintelor de efectuat, împrumuturilor pe
termen scurt, dobânzilor de plată și contului de ajustare de valoare pentru deprecierea obligațiunilor care au
funcție contabilă de pasiv. Se remarcă și prezența unor conturi bifuncționale, cum sunt cele de disponibil al
bugetelor (local, asigurări sociale de stat), disponibil al fondurilor speciale (fondul bugetului asigurărilor
pentru șomaj, etc.).
Conturile de activ se debitează cu încasările efectuate sau cu titlurile emise și se creditează cu plățile
efectuate sau cu anularea titlurilor. Soldul debitor reprezintă disponibilitățile existente sau titlurile deținute în
cadrul instituției publice. Conturile de pasiv se creditează în momentul contractării datoriei - cu
împrumuturile contractate, dobânzile de plată, vărsăminte de efectuat pentru titluri, etc. și se debitează cu
stingerea acestor datorii.

7.3 Evaluarea elementelor de trezorerie

Evaluarea elementelor de trezorerie se referă la evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt

respectiv a disponibilităților și operațiilor în valută.
Investițiile financiare pe termen scurt de natura obligațiunilor emise și răscumpărate de primării se
evaluează la patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens: la intrarea în patrimoniu; cu ocazia
inventarierii; la bilanț și, respectiv la ieșirea din patrimoniu. La intrare în patrimoniul instituției investițiile
financiare se evaluează la costul de achiziție, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor. La bilanț,
investițiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate pentru
pierderea de valoare. Pentru deprecierea investițiilor pe termen scurt, la sfârșitul exercițiului bugetar, cu
ocazia inventarierii, dacă se constată că valoarea contabilă o devansează pe cea realizabilă netă - de inventar
se constituie o ajustare ce poate fi ulterior majorată, respectiv diminuată sau anulată. La ieșirea din instituție
a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderea de valoare se anulează.
Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în valută, implică următoarele tratamente contabile:
- operațiile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei,
comunicat de BNR;
- la finele perioadei evaluarea disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie cum sunt:
acreditive, depozite pe termen scurt în valută, se realizează la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil
pentru această dată. Eventualele diferențe se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar, după caz.

7.4 Contabilitatea trezoreriei

7.4.1 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt.

Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise si
rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile administrativ-teritoriale pot emite in
conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara la termen.
Reflectarea în contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul contului
505 “ Obligațiuni emise și răscumpărate”, cu funcție contabilă de activ. Se debitează cu obligațiunile emise
și răscumpărate, respectiv se creditează cu valoarea titlurilor anulate. Are sold final debitor ce semnifică
valoarea obligațiunilor emise și răscumpărarete, care nu au fost anulate.
Contabilitatea analitică se ține distinct pe categorii și feluri de obligațiuni emise ce urmează a fi
răscumpărate.
Vărsămintele de efectuat pentru obligațiunile emise și răscumpărate sunt evidențiate în contul 509,
cont de pasiv care înregistrează în credit sumele datorate pentru obligațiuni emise, iar în credit sumele
achitate pentru acestea. Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru obligațiunile emise.

115
 Exemplu:O primărie a emis la data de 1 octombrie N, 10.000 de obligațiuni cu valoare nominală de
150 lei/ obligațiune și preț de emisiune de 140 lei/ obligațiune. Cuponul obligațiunii este de 20%, durata
împrumutului 5 ani, dobânda se plătește anual la aniversarea împrumutului. La data de 30 septembrie N+1,
primăria răscumpără și anulează 2.000 de obligațiuni.
Emisiunea obligațiunilor la 1 octombrie N:
% 161 1.500.000 lei
Împrumuturi din emisiunea de 1.400.000 lei
461
obligațiuni
Debitori
169 100.000 lei
Prime privind rambursarea obligațiunilor

Încasarea împrumutului obligatar in numerar:

5311 = 461 1.400.000 lei
Casa în lei Debitori

Reflectarea datoriei cu dobânda la 31.12.N, conform principiului independenței exercițiilor:

Dobânda = 1.500.000 lei x 20% x 3/12 = 75.000 lei
666 = 1681 75.000 lei
Cheltuieli privind dobânzile
Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiunea de obligațiuni

Reflectarea amortizării primei de rambursare la 31.12.N (metoda liniară):

Prima de rambursare amortizată = 100.000 lei / 5 ani x 3/12 = 5.000 lei
6868 = 169 5.000 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea Prime privind rambursarea
primelor de rambursare a obligațiunilor obilgațiunilor

Răscumpărarea obligațiunilor la 30.09.N+1:

505 = 509 300.000 lei
Obligațiuni emise și răscumpărate Vărsăminte de efectuat pentru
investițiile pe termen scurt
Plata sumelor datorate pentru
obligațiunil e răscumpărate:
509 = 5311 300.000 lei
Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe Casa în lei
termen scurt
Plata dobânzii aferente primului an de împrumut:

116
Dobânda = 1.500.000 lei x 20% = 300.000 lei, din care s-a înregistrat ca datorie la sfârșitul exercițiului N
suma de 75.000 lei ___________________________________________________________
% 5311 300.000 lei
Casa în lei 75.000 lei
1681
Dobânzi aferente împrumuturilor din
emisiunea de obligațiuni 225.000 lei
666
Cheltuieli privind dobânzile

Anularea obligațiunilor răscumpărate:

161 = 505 300.000 lei
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni Obligațiuni emise și
răscumpărate

7.4.2. Contabilitatea încasărilor și plăților efectuate prin conturi la trezoreria statului și la bănci

Conturile la trezoreria statului și la bănci evidențiate de grupa 51 grupează disponibilitățile din

împrumuturi pe termen scurt primite de la trezoreria statului, valorile de încasat, încasările și plățile prin
conturile la bănci în lei și valută, disponibilitățile din împrumuturi și, respectiv împrumuturile primite.
a) Împrumuturile pe termen scurt primite de instituțiile publice de la trezoreria statului se
concretizează în sume la nivelul contului 510 „Disponibil din împrumuturi din disponibilitățile contului
curent general al trezoreriei statului”, cont de activ ce implică operațiile generice următoare:
• primirea împrumutului în baza contractului de credit

. 5198
510 „Împrumuturi primite din
„Disponibil din împrumuturi din contul disponibilitățile contului curent
curent general al trezoreriei statului” general al trezoreriei statului”
• plăți efectuate către furnizorii de active fixe

404 = 510
„Furnizori de active fixe” „Disponibil din împr. din cont curent
general al trezoreriei statului”

• obligație de plată privind dobânda aferentă împrumutului

666 „Cheltuieli cu dobânzile = 5186 „Dobânzi de plătit”

• dacă la scadență nu se rambursează împrumutul
5198 = 5192
„Împr. primite din disp contului „Împrumuturi pe TS
curent general al trezoreriei statului” nerambursate la scadență”

b) Disponibilitățile din împrumuturi de care beneficiază instituțiile publice necesare desfășurării

activității acestora se delimitează în disponibilități provenite de la împrumuturi diferențiate pe tipuri de
contractanți - buget de stat, buget local, dar și în funcție de condițiile obținerii acestora - garantate,

117
contractate.
Evidența contabilă este asigurată de conturile 513 „Disponibil din împrumuturi interne și externe
contractate de stat”, 514 „Disponibil din împrumuturi interne și externe garantate de stat”, 516 „Disponibil
din împrumuturi interne și externe împrumuturi interne și externe garantate de autoritățile administrației
publice locale”.
Pentru a nu relua înregistrările generice ce sunt, în mare parte similare, am considerat suficientă
prezentarea doar a unei singure spețe, model pentru toate celelalte

Exemplu Se consideră Consiliul Local X ce contractează un împrumut de 250.000 lei, dobândă 10%, pe
trei ani, în vederea realizării unei investiții.
Se acordă antreprenorului de investiții un avans de 75.000 lei, se calculează dobânda datorată și se
recepționează activul fix la finalizarea investiției.
• primire împrumut

5161 = . 1622 250.000

„Disponibil în lei din împrumuturi interne „Împr. interne și externe
și externe contractate de autoritățile locale” contractate de administrația
publică locală”

• acordare avans antreprenorului de investiții

232 = 5161 75.000

„Avansuri acordate pentru active fixe „Disponibil din împr.
corporale” contractate de autoritățile locale”

• calcul dobândă neajunsă la scadență

666 1682 25.000

„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente împr.
contractate de autoritățile locale”

• recepție clădire în baza situației de lucrări finale

212 404 25
„Construcții” 0.000
„Furnizori de active fixe”
• plată furnizor

118
 404 250.000
„Furnizori de active fixe” %
516 175.000
„Disponibil din împrumuturi contractate
de autoritățile locale” 232 75.000
„Avansuri acordate pentru active
fixe corporale”

• plată dobândă la scadența finală fără achitarea împrumutului

1682 = 770.02 75.000

„Dobânzi aferente împr. contractate de „Finanțarea de la bugetul
autoritățile locale” local”

c) Disponibilul din fonduri externe nerambursabile - cont 515, alocat instituțiilor publice de către
instituțiile finanțatoare externe se utilizează pentru finanțarea unor programe stabilite prin acorduri, numai în
scopul pentru care a fost acordate. Înregistrările generice sunt următoarele:
• sume primite, reprezentând fonduri externe nerambursabile

5151 = 458
„Disponibil în lei din fonduri externe „Sume de primit de la Agenții/Autorități de
nerambursabile” implementare”

• sume intrate în contul special de disponibil în valută al instituției ce beneficiază de fonduri externe
nerambursabile

5152 = 774
„Disponibil în valută din fonduri „Finanțare din fd. nerambursabile”
nerambursabile”

• dobânzi încasate aferente disponibilităților aflate în cont

5151 = 518
„Disponibil în lei din fonduri nerambursabile” „Dobânzi”

• diferențe de curs valutar - favorabile rezultate la sfârșitul perioadei în urma lichidării creanțelor în
valută

5151 = 765
„Disponibil în lei din fonduri nerambursabile” „Venituri din diferențe de curs valutar”

• achitare furnizori de active fixe din disponibilul existent

404 5151
„Furnizori de active fixe” „Disp. în lei din fonduri nerambursabile”

119
 • sume rambursate din contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile, reprezentând
împrumuturi interne și externe contractate/garantate de autoritățile administrației publice locale

162/163 = 5151
„Împrumuturi interne/externe „Disponibil în lei din fonduri externe
contractate/garantate de autoritățile locale” nerambursabile”

d) Acele instituții publice ce nu dispun de suficiente mijloace bănești pentru desfășurarea normală a
activității, pot apela la împrumuturi pe termen scurt - cont 519, acordate sub forma unor linii de creditare.
În creditul contului sunt reflectate sumele primite, reprezentând împrumuturile pe termen scurt, iar în debit
restituirile de sume. Sunt situații în care bugetul de stat, respectiv local pot acorda credite instituțiilor din
subordine în vederea înființării de noi instituții sau servicii publice de interes central/local sau pentru
înființarea unor activități finanțate integral din venituri extrabugetare - 5194/5195 „Împrumuturi primite din
bugetul de stat/local pentru înființarea unor instituții și servicii publice sau activități finanțate integral din
venituri proprii.”
De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale, pentru realizarea de investiții, contractează de la
instituțiile financiare credite - 5196 „Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile administrației
publice locale”, reflectarea contabilă a acestor acțiuni implică operațiile:
• împrumuturi primite de la bugetul de stat pentru înființarea de activități finanțate integral din venituri
proprii

560 5194
„Disponibil din venituri proprii”
„Împr. din BS ptr. înființarea de activități
finanțate integral din venituri proprii”

• credit contractat de Consiliul local X pentru realizarea unei investiții

521 5196
„Disponibil al bugetului local” „Împrumuturi interne și externe contractate
de administrațiile locale”

• avansuri acordate furnizorilor pentru realizarea investiției

232 = 521
„Avansuri acordate ptr. active fixe „Disponibil al bugetului local”
corporale”

• rambursare credit la scadență din surse bugetare

5196 = 7702
„Împrumuturi interne și externe contractate „Finanțarea de la bugetul local”
de autoritățile locale”

7.4.3 Contabilitatea disponibilităților bugetelor

Operațiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de credite se reflectă în conturi specifice
de disponibil, pe categoriile admise, potrivit legii cu ajutorul conturilor din grupa 52 „Disponibil al
bugetelor”

120
 7.4.4 Contabilitatea disponibilităților din fonduri cu destinație specială
În acord cu reglementările în vigoare, disponibilitățile din fonduri cu destinație specială se delimitează
în: 550 „Disponibil din fonduri cu destinație specială”, 551 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație
specială”, 552 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozite”, 553 „Disponibil din taxe speciale”,
554 „Disponibil din amortizarea activelor fixe deținute de serviciile publice de interes local”, 555
„Disponibil al fondului de risc”, 556 „Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de
locuințe”, 557 „Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului”.
a) Reflectarea resurselor bănești din fonduri speciale - spre exemplu cele pentru constituirea fondului
de dezvoltare al spitalului, presupune:

550 = 1391
„Disponibil din fonduri cu destinație „Fond de dezvoltare a spitalului”
specială”
Utilizarea disponibilului și implicit a fondului constituit implică operațiile: • achitare furnizori de active fixe

404 = 550
„Furnizori de active fixe” „Disponibil din fonduri cu destinație
specială”

• contabilizare la sfârșitul perioadei a diminuării fondului cu valoarea cheltuielilor de amortizare aferente

activelor fixe achiziționate

1391 6811
„Fondul de dezvoltare a „Cheltuieli operaționale cu amortizarea
spitalului” activelor fixe”

b) Sumele încasate reprezentând alocații de la buget pentru cheltuieli cu destinație specială se

reflectă în contul 551 „Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială”care înregistrează în debit
încasările iar în credit plățile efectuate din cont.
Ex. Se presupune primirea de către consiliul local X pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, prin
alocarea de la buget, a sumei de 20.000 u.m. din care se acordă antreprenorului de investiții un avans de
6.000 u.m. astfel:
• alocații bugetare încasate

121
 551 773 20.
„Disponibil din alocații bugetare cu „Venituri din alocații bugetare cu 000
destinație specială” destinație specială”

• acordare avans antreprenorului

409 551 6.
„Furnizori-debitori” „Disponibil din alocații bugetare cu 000
destinație specială”

c) Evidența sumelor primite de la alte instituții publice sau de la agenții economici în vederea efectuării
unor operații speciale - garanții depuse de agenții economici pentru participarea la licitații, inclusiv taxa de
participare și contravaloarea caietelor de sarcini, operațiuni de mandat efectuate din sumele puse la
dispoziție de către agenții economici, care nu se restituite până la finele anului, sau pentru păstrarea unor
drepturi bănești - drepturi bănești ale persoanelor lipsite de libertate păstrate de penitenciare, drepturi de
personal, burse și pensii, alocații pentru copii, alocații pentru șomaj ordonanțate, dar neridicate în cursul
anului de către persoanele beneficiare, este asigurată de către contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat
și sume în depozite”. Soldul debitor reflectă disponibilitățile existente în cont la un moment dat.
Operațiunile generice sunt redate mai jos:
• garanții depuse de agenții economici în numerar - participare la licitații

581 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
552 581
„Disp. ptr. sume de mandat și în depozit” „Viramente interne”

• sume primite de la alte instituții publice în vederea efectuării unor sume de mandat

552 462
„Creditori”
„Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit”
• plăți către furnizorii de materiale din contul de mandat

401 552
„Furnizori” „Disp. ptr. sume de mandat și în
depozit”

• virarea la sfârșitul anului în contul de depozite a drepturilor de personal, respectiv burse ale elevilor
neridicate

581 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”

122
 552 581
„Disponibil pentru sume de mandat și sume în „Viramente
depozit” interne”

7.4.5 Contabilitatea disponibilităților instituțiilor publice și activităților finanțate din venituri

proprii
Se impune distincția între instituțiile finanțate integral din venituri proprii ce funcționează ca instituții
publice autonome (servicii publice) cum este cazul Corpului Gardienilor Publici și respectiv activitățile
finanțate din venituri proprii - este cazul activităților din structura Consiliilor Locale precum pășunatul sau
administrația piețelor sau oboarelor. De asemenea, există activități ce pot fi finanțate parțial sau integral din
venituri proprii cum ar fi activitatea de microproducție desfășurată la atelierele școală, cantinele de elevi și
studenți, instituțiile de cercetări etc.
În acord cu delimitarea realizată și conturile de disponibil se structurează astfel:
560 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii”,
561 „Disponibil al instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții”,
562 „Disponibil al activităților finanțate din venituri proprii.”
Se va detalia, în cele ce urmează prin exemplificări, cazul activităților finanțate din venituri proprii -
pășunat, respectiv administrația piețelor și oboarelor.
a) Se consideră o primărie ce a contractat un împrumut pe termen scurt pentru activitatea „Administrația
piețelor și a oboarelor” necesar pentru modernizarea pieței centrale a orașului.
• primire împrumut

562 = 519
„Disp activități finanțate din „Împrumuturi pe termen
venituri proprii” scurt”
• evidențiere factură antreprenor

212 „Construcții” = 404 „Furnizori de active fixe”

• achitarea facturii reprezentând contravaloarea lucrărilor de modernizare

404 = 562
„Furnizori de active fixe” „Disp activități finanțate din venituri
proprii”
• încasare taxe piață în primele trei luni în numerar și depunere la trezorerie

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
562 581
„Disponibil al activităților finanțate „Viramente interne”
din venituri proprii”

• calcul dobândă de plată

123
 5186
666 „Dobânzi de plătit”
„Cheltuieli privind dobânzile”
• rambursare prima rată a împrumutului
519 = 562
„Împrumuturi pe termen scurt” „Disponibil al activităților finanțate
din venituri proprii”

b) Se evidențiază la Consiliul Local X următoarele operațiuni privind activitatea - pășunat:

• se încasează în numerar la casierie taxa de pășunat în sumă de 15.000 u.m. __________
5311 = 708
„Casa în lei” „Venituri din activități 15.000
diverse”

• se depune numerarul în contul de disponibil deschis la trezorerie

581 = 5311 15.
„Viramente interne” „Casa în lei” 000
562 = 581 15.
„Disp activități finanțate din venituri „Viramente interne”
proprii” 000
• se achiziționează îngrășăminte chimice conform facturii fiscale

302 = 401 2.000

„Materiale consumabile” „Furnizori”
• se dau în consum îngrășămintele integral

602 = 302 2.000

„Chelt cu materialele „Materiale consumabile”
consumabile”

Instituțiile publice ce beneficiază de finanțare dublă - venituri proprii, și în completare subvenții

primite de la buget, vor reflecta disponibilitățile într-un cont special deschis la trezorerie, după metodologia:
• încasări sume în numerar depuse la trezorerie, din venituri proprii

581 = 5311
„Viramente interne” „Casa în lei”
561 581
„Disp. instituții finanțate din „Viramente interne”
venituri proprii și subvenții”

• încasare sume, în completare, din subvenții de la buget

124
 561 = 7721
„Disp. instituții finanțate din venituri proprii „Subvenții de la bugetul de stat”
și subvenții”

7.4.6 Contabilitatea disponibilului din veniturile fondurilor speciale

Se cuprind în această structură conturile de disponibil din veniturile Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate - 571 și, respectiv disponibilul din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj - 574,
fiecare detaliate în conturi de disponibil din venituri curente, cont de rezultat al execuției bugetare curente
(cont bifuncțional) cât și al execuției bugetare din anii precedenți și cont de depozite.
Pentru disponibilul din veniturile Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate înregistrările
generice sunt următoarele:
♦ în derularea activității curente
• înregistrarea creanțelor bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe baza
titlurilor de creanță

4665 %
„Creanțe ale bugetului Fondului național 7453
unic de asigurări sociale de sănătate” „Contrib angajatori ptr asig sociale de
sănătate”
7463
„Contrib asiguraților ptr asig sociale
de sănătate”
• încasarea veniturilor bugetului prin intermediul trezoreriilor

5711 4665
„Disp venituri curente ale Fondului „Creanțe ale bg Fondului național
național unic de asig de sănătate” unic de asigurări sociale de sănătate”

• efectuare de plăți din disponibilul încasat

% 5711
6xx „Conturi de cheltuieli” „Disponibil din veniturile curente ale
404 „Furnizori active fixe” Fondului național unic de asigurări de
sănătate”

• închidere conturi de venituri și cheltuieli la finele anului

7xx = 121.05
„Conturi de venituri” „Rez patrimonial - bg Fond național
unic de asig sociale de sănătate”

125
 6xx
121.05 „Conturi de cheltuieli”
„Rez patrimonial - bg Fond național unic
de asig sociale de sănătate”

• închidere cont de finanțare la nivelul plăților nete de casă

770.5 5711
„Finanțarea din bg Fd național unic de „Disp venituri curente ale Fondului
asig sociale de sănătate” național unic de asigurări de sănătate”

• preluarea soldului debitor al contului de disponibil în rezultatul execuției bugetare din anul curent

5712 = 5711
„Rez execuție bugetară din anul „Disp. ven curente Fond asig de
curent” sănătate”

• la începutul anului următor se transferă rezultatul patrimonial - excedent asupra rezultatului reportat

121.05 = 117.05
„Rez patrimonial - bug Fondului „Rez reportat - bug Fondului
național unic de asig sociale de național unic de asig sociale de
sănătate” sănătate”
• virarea de către casele de asigurări de sănătate la Casa Națională se Asigurări de Sănătate a excedentului
execuției bugetare din anul curent

481 = 5712
„Decontări între instituții” „Rezultatul execuției bugetare din anul
curent”

7.4.7 Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

Pentru ajustarea deprecierii obligațiunilor emise și răscumpărate se utilizează contul 595 „Ajustări pentru
pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate” care evidențiază pe credit constituirea sau
majorarea ajustărilor iar pe debit diminuarea, respectiv anularea respectivelor structuri, după cum urmează:
• constituire ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor, în baza procesului verbal de
inventariere

6864 595
„Cheltuieli financiare privind „Ajustări - pierderea de valoare a
pierdere de valoare a activelor circulante” obligațiunilor”
• anulare ajustare rămasă fără obiect în exercițiul următor

126
 595 7864
„Ajustări - pierderea de valoare a „Venituri financiare din ajustări
obligațiunilor” pentru pierderea de valoare a activelor
circulante”
7.4.8. Contabilitatea altor valori de trezorerie

In casieriile instituțiilor publice se păstrează și alte valori, cum sunt timbre poștale și fiscale, bilete de
tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie, bonuri valorice pentru carburanți auto, bilete cu valoare
nominală, tichete de masă, alte valori care sunt evidențiate cu ajutorul contului 532 „Alte valori”.
Exemplu O instituție publică achiziționează cu plata în numerar timbre poștale în valoare de 500 lei
și bonuri cantități fixe de motorină în valoare de 1.000 lei. În aceiași lună se dau în consum timbre poștale în
sumă de 170 lei și bonuri cantități fixe în sumă de 300 lei.
Achiziția timbrelor poștale și a bonurilor cantități fixe:
% 5311 Casa 1.500 lei
5321 500 lei
Timbre fiscale și poștale
5324 1.000 lei
Bonuri valorice pentru carburanți auto

Consumul timbrelor poștale:

626 = 5321 170 lei
Timbre fiscale și poștale
Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

Achiziția motorinei:
3022 = 5324 1.000 lei
Combustibili Bonuri valorice pentru carburanți
auto

Justificarea consumului de carburant pe baza foilor de parcurs:

6022 = 3022 300 lei
Cheltuieli privind combustibilul Combustibili

Exemplul 2 O instituție publică cumpăra pe baza de factură in data de 15.01.2009, 100 tichete de
masă la un preț de 7lei/buc, cheltuielile de imprimare inscrise pe factura sunt in valoare de 30 lei
% 401 730 lei
5326 700 lei
628 30 lei
Consumul acestora pe baza tabelului nominal.
642 = 5326 700 lei

7.4.9.Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

Acreditivul este o formă de decontare care a luat o amploare destul de mare în cadrul relațiilor de
decontare interne, știut fiind faptul că, este utilizată cu prioritate în relațiile internaționale. Acreditivele
reprezintă disponibilitățile bănești ale unei entități, virate într-un cont distinct, la dispoziția unui furnizor în
vederea achitării obligației față de acesta, pe măsura livrării bunurilor, executării lucrărilor și prestării

127
serviciilor, după caz, reprezentând o garantare a plății obligațiilor. Contul de acreditive se deschide de
beneficiar la momentul prevăzut în contract (legat de prestarea, livrarea, executarea de servicii) prin virarea
mijloacelor bănești din contul de disponibil sau din cel de finanțare bugetară. Din momentul deschiderii
contului de acreditive, instituția nu mai poate efectua plăți sau încasări către o altă persoană juridică sau
fizică decât către persoana juridică pentru care a fost deschis contul. Din momentul efectuării recepției
bunurilor sau lucrărilor pentru care a fost încheiat contractul de acreditiv, după un număr de zile, de
asemenea, stabilit în contracte se face plata furnizorului din acreditiv.

Exemplu : 1. O instituție publică finantata integral din bugetul de stat acordă un avans spre
decontare de 500 de lei unui salariat care pleacă în delegație la Cluj. La întoarcerea din delegație, salariatul
depune decontul care are atașate ca documente factura de cazare în sumă de 150 lei și bilete de tren utilizate
180 lei. Instituția plătește diurnă pentru două zile salariatului, în sumă de 26 lei.
Ridicarea în numerar de la trezorerie pentru plata avansului:
581 = 500 lei
Viramente interne 7701
Finanțarea de la buget

Și:
5311 = 581 500 lei
Casa în lei Viramente interne

Acordarea avansului:
542 = 5311 500 lei
Avansuri de trezorerie Casa in lei

Justificarea avansului la întoarcerea din delegație:

% = 542 500 lei
614 Avansuri de trezorerie 330 lei

Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări 26 lei

646
Cheltuieli cu indemnizațiile de delegare,
detașare și alte drepturi salariale 144 lei
5311
Casa în lei

Teste de autoevaluare
1. Din contul de disponibil din venituri proprii se platesc furnizori de imobilizari, in valoare de 500 lei. Care este
inregistrarea contabila corecta?
a. 404 = 571 500 lei d. 404 = 560 500 lei

128
 b. 401 590 500 lei e. 404 5311 500 lei

c. 560 = 404 500 lei

2. Care este inregistrarea contabila corecta privind consumul de timbre postale in valoare de 20 lei?
a. 624 = 5321 20 lei d. 635 = 5321 20 lei

b. 628 = 5321 20 lei e. 5321 = 5311 20 lei

c. 626 = 5321 20 lei

3. Care este inregistrarea ce reprezinta achizitia de combustibili pe baza de bonuri valorice?

a. 3022 = 401 d. 6022 = 3022
b. 3022 = 404 e. 3022 = 5311
c. 3022 = 5324

VIII.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA INSTITUȚIILE

PUBLICE

8.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

8.1.1 Delimitări și structuri privind cheltuielile instituțiilor publice; fazele efectuării cheltuielilor
Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” cheltuielile reprezintă „descreșteri ale beneficiilor
economice sau ale potențialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de ieșiri sau de consum
de active sau apariții de datorii care au ca rezultat descreșteri în activele nete/capitaluri proprii, altele decât
cele legate de distribuirile către proprietari.” Recunoașterea cheltuielilor respectă convenția contabilității de
angajamente care consideră că efectele evenimentelor și tranzacțiilor sunt considerate atunci când acestea se
produc și nu pe măsura încasării sau plății numerarului; astfel legislația românească în vigoare, prin OMFP
nr. 1917/2005 admite următoarele momente de recunoaștere privind cheltuielile:
• pentru bunurile achiziționate, cheltuielile se recunosc la transferul dreptului de proprietate;
• pentru servicii, cheltuiala se recunoaște când serviciile au fost prestate și lucrările executate;
• cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, mai puțin în cazul
obiectelor de inventar pentru care cheltuiala se recunoaște la scoaterea acestora din folosință;
• pentru consumul propriu cheltuiala se înregistrează când are loc producția;
• cheltuielile de personal se recunosc în perioada în care munca a fost prestată;
• cheltuielile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate și nu atunci când sunt plătite;
• cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizării, pe durata de viață utilă a activelor fixe;
• cheltuielile privind diferențele de curs valutar, se recunosc în momentul decontării
creanțelor și datoriilor in valută sau reevaluării acestora cu ocazia raportării in situațiilefinanciare;
• cheltuielile cu transferurile între unități, fie ele curente sau de capital, se recunosc numai la beneficiarii
finali ai fondurilor.

129
 În delimitarea cheltuielilor se impune distincția între cheltuielile bugetare și cele publice.
Astfel, dacă cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat,
din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, cheltuielile
publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice (aparat se stat,
instituțiile social-culturale, armată, ordine internă și siguranță națională, etc.) care se acoperă fie de la buget
(pe plan central sau local), fie din bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea și
lăsate la dispoziția lor potrivit legii.
Clasificarea cheltuielilor:
A. După natura activității și destinația cheltuielilor, acestea sunt grupate astfel:
3

■ Cheltuieli operaționale ;
■ Cheltuieli financiare;
■ Cheltuieli extraordinare;
■ Alte cheltuieli finanțate din buget.
Cheltuielile operaționale cuprind:
■ cheltuieli privind stocurile;
■ cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;
■ cheltuieli cu alte lucrări și servicii executate de terți;
■ cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
■ cheltuieli cu personalul;
■ alte cheltuieli operaționale;
Cheltuielile financiare ale instituției publice sunt legate de activitatea financiară a acesteia și se referă
la:
■ pierderi din creanțe legate de participații, determinate de plata garanțiilor către alte societăți - gaze,
telefon, energie - și care au devenit nerecuperabile;
■ cheltuieli cu diferențele de curs valutar, determinate de reevaluarea disponibilităților bănești și a
împrumuturilor în valută, operație efectuată la finele fiecărei luni, precum și în urma încasării creanțelor și
plății datoriilor exprimate în valută;
■ cheltuielile cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de instituție;
■ cheltuielile determinate de diferențele din reevaluare și diferențele de curs aferente dobânzilor
încasate (diferențe nefavorabile);
■ dobânzi de transferat Comunității Europene, în cadrul programului SAPARD, precum și sume
transferate bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar în cadrul programului SAPARD și alte
pierderi legate de acest program;
■ alte cheltuieli financiare care nu se regăsesc în structurile de mai sus;
■ cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele;
3
în literatura românească de specialitate s-a preluat sintagma de „activități operaționale” și nu de activități de exploatare, deoarece
se consideră că activitatea de exploatare este specifică agenților economici. Cu toate acestea, IPSAS 1 utilizează sintagma „activități
de exploatare” și le definește ca fiind acele activități „pe care o entitate le desfășoară pentru a-și atinge obiectivele”.
Alte cheltuieli finanțate de la buget se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare provenite

130
din subvenții de la buget, transferuri consolidabile, transferuri neconsolidabile etc. în aceasta categorie de
cheltuieli sunt incluse:
■ cheltuielile privind subvențiile de la buget, care se referă la cheltuielile efectuate din subvențiile
provenite de la bugetul de stat;
■ cheltuielile privind sumele alocate, care cuprind cheltuielile determinate de sumele alocate de
ordonator principal de credite, conform bugetului aprobat;
■ cheltuieli privind transferurile consolidabile, care se referă la cheltuielile legate de sumele alocate
de la buget, considerate transferuri consolidabile;
■ cheltuieli privind transferurile neconsolidabile, care sunt cheltuielile determinate de transferurile
neconsolidabile;
■ cheltuielile privind dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice externe și interne;
■ cheltuielile privind împrumuturile acordate;
■ cheltuielile privind rambursările de credite;
Cheltuielile extraordinare sunt cheltuieli ce apar în instituție ca urmare a fenomenelor naturale care
determină pierderi pe care instituția nu le-a prevăzut, precum și cheltuieli legate de valoarea neamortizată a
activelor fixe scoase din funcțiune înainte de expirarea duratei normale de utilizare.

B.Ținând seama de clasificația economică, cheltuielile bugetare se clasifică în:

• A. Cheltuieli curente
• B. Cheltuieli de capital
• C. Operațiuni financiare
• D. Rezerve, excedent/deficit
A. Cheltuielile curente se grupează la rândul lor pe titluri, astfel:
■ titlul I - Cheltuieli salariale, care cuprinde cheltuielile cu salariile, defalcate pe salarii în bani și în
natură, iar la rândul lor, în salarii de bază, salarii de merit, indemnizații de conducere, spor de vechime etc,
contribuțiile aferente salariilor, sume destinate deplasărilor, tichetele de masă;
■ titlul II - Bunuri și servicii, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele, cu hrana animalelor și a
oamenilor, cu medicamentele, cu furniturile de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrările și serviciile
executate de terți;
■ titlul III - Dobânzi, care se referă la dobânzile și comisioanele aferente datoriei publice interne și
externe;
■ titlul IV - Subvenții care cuprinde alocațiile de la buget acordate instituțiilor publice, precum și
subvențiile acordate pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif;
■ titlul V - Fonduri de rezervă, care cuprinde fondurile aflate la dispoziția guvernului și a
administrației publice locale în vederea utilizării lor conform dispozițiilor legale;
■ titlul VI și VII - Transferuri, care cuprinde transferurile dintre diversele bugete și reprezintă
transferuri consolidabile și transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare sociale, contribuții și
plăți la diverse programe etc. și transferurile curente;
■ titlul VIII - Asistența socială, care se referă la cheltuieli legate de asigurări și de asistență socială;
B. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:
■ titlul IX unde se reflectă cheltuielile cu investițiile instituțiilor publice, ale regiilor autonome, ale

131
companiilor și societăților cu capital de stat, precum și ale activităților autofinanțate, precum și cheltuielile cu
reparațiile capitale aferente activelor fixe corporale și necorporale; pentru efectuarea cheltuielilor de capital,
instituțiile publice prezintă unităților de trezorerie programul de investiții aprobat
■ titlul X - Stocuri, care cuprinde fondurile de rezerve de stat și de mobilizare, precum și fondul
semințelor de rezervă.
C. Operațiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:
■ titlul XI - împrumuturi acordate, care reflectă cheltuielile cu împrumuturile acordate pentru
înființarea unor instituții sau acordate de diverse agenții guvernamentale prin agenții de credit;
■ titlul XII - Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite.
D. Rezerve, excedent / deficit.

Efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor necesită parcurgerea următoarelor faze:

Angajarea este prima fază a execuției bugetare în care se urmărește ca sumele prevăzute în buget pe
partea de cheltuieli să nu fie depășite. Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme, și anume:
■ Angajament bugetar care reprezintă actul prin care o autoritate competentă afectează fonduri
publice unei destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Tot angajament bugetar este și actul
administrativ prin care rezervă creditul bugetar pentru plata unei obligații ce rezultă din execuția ulterioară
a angajamentului legal. Angajamentul bugetar precede angajamentului legal.
■ Angajamentul legal este o fază în cadrul execuției bugetare care se referă la actele juridice din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice sau actul juridic prin care se creează sau
se constată obligații de plată pe seama fondurilor publice.
Pentru acțiuni ce se desfășoară pe mai multe exerciții bugetare, în buget se înscriu separat creditele de
angajament și creditele bugetare, iar ordonatorii de credite vor încheia angajamente legale în limita creditelor
de angajament aprobate pentru exercițiul bugetar respectiv.
II. Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența
angajamentelor și realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza
documentelor justificative ce stau la baza operației respective.
Verificarea existenței obligației de plată vizează pe de-o parte verificarea documentelor justificative
ce au stat la efectuarea operației și, pe de altă parte, verificarea realității operației, adică dacă bunurile au fost
livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să justifice plata.
Cele două faze de mai sus - angajarea și ordonanțarea - se efectuează numai cu acordarea vizei de
control financiar preventiv propriu.
III. Ordonanțarea cheltuielilor este faza execuției bugetare prin care se confirmă că operația a avut
loc și plata poate fi realizată.
Primele trei faze - angajarea, lichidarea, ordonanțarea - sunt de competența ordonatorului de credite și
se efectuează pe baza avizelor date de compartimentele de specialitate ale instituției publice.
IV. Plata cheltuielilor este faza în cadrul execuției bugetare în care instituția publică își achită efectiv
obligațiile față de terți.
In cadrul exercițiului bugetar pot apărea venituri neîncasate sau cheltuieli neplătite până la 31
decembrie. Acestea se vor încasa sau se vor plăti în anul următor, iar creditele bugetare neutilizate până la
închiderea exercițiului bugetar se anulează de drept

Evidența contabilă a cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.
Conturile din clasa 6 asigură evidența sintetică a conturilor de cheltuieli - au funcție contabilă de activ și

132
conținut economic de utilizări (diminuări de resurse). La sfârșitul perioadei de gestiune (1 lună), aceste conturi
nu prezintă sold fiind preluate în contul de rezultat patrimonial. Sunt conturi de procese nebilanțiere.

8.1.2Conținutul economic al conturilor de cheltuieli

Contabilitatea analitică a cheltuielilor, în instituțiile publice, se ține pe structura clasificației bugetare.
Analitic, conform clasificației funcționale cheltuielile sunt dezvoltate pe capitole și subcapitole, respectiv
pe titluri, articole și alineate conform clasificației economice.
Astfel, structura unui cont de cheltuieli va cuprinde:
■ 1. simbolul contului din planul de conturi;
■ 2. capitolul;
■ 3. sursa de finanțare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat etc, venituri proprii și subvenții, alte surse etc.
■ 4. subcapitolul;
■ 5. titlul;
■ 6. articolul;
■ 7. alineatul;
■ 8. paragraful.
Pentru programele aprobate prin buget, contul va include și un cod al programului.
Spre exemplu, contul 641.51.01.01.1.10.01 reflectă:
■ 641 - simbolul contului cheltuieli cu salariile;
■ 51 - reprezintă codul capitolului „Autorități publice”, conform clasificației bugetare;
■ 01 - arată bugetul finanțator, în cazul de față, bugetul de stat;
■ 01 - reflectă instituția finanțată, în cazul de față, .Administrația prezidențială”;
■ I - reflectă titlul de cheltuieli conform clasificației bugetare, respectiv „Cheltuieli de personal”, titlul
I;
■ 10.01 - arată codul articolului din clasificația bugetară, în cazul de față „Cheltuieli cu salariile”,
respectiv „Salarii de bază”

8.2 CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI FINANȚĂRILOR

8.2.1 Delimitări și structuri privind veniturile instituțiilor publice

În acord cu reglementările românești în vigoare, veniturile reprezintă sume realizate pe parcursul unui
exercițiu bugetar, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu și constau în impozite, taxe, contribuții și alte
sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate, după caz, aferente unei
perioade de timp. Recunoașterea veniturilor se realizează în baza documentelor care atestă crearea dreptului
de creanță (declarația fiscală sau decizia emisă de organul fiscal), avize de expediție, facturi, alte documente
legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situația în care nu există documente anterioare
încasării pentru înregistrarea creanței.
Pentru veniturile din activități economice momentul recunoașterii este predarea bunurilor către
cumpărători, livrarea lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, facturarea lucrărilor
executate și serviciilor prestate, moment care atestă transferul de proprietate către clienți.

133
 Veniturile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale instituției publice trebuie prezentate la
venituri extraordinare. Acestea rezultă din desfășurarea unor tranzacții sau evenimente ce sunt clar diferite
de activitățile curente ale instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau
regulat. Prin activități curente se înțeleg activitățile desfășurate de o instituție publică, pentru realizarea
obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare și funcționare. Pentru a stabili dacă
un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale instituției, se are în vedere, mai
degrabă, natura elementului sau tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de instituție, decât
frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Pornind de la prevederile de mai sus, în
contabilitatea instituțiilor publice românești veniturile se delimitează, după natura lor, în următoarele categorii:
a) venituri operaționale; b) venituri financiare; c) venituri extraordinare.
Veniturile operaționale ale unei instituții publice provin din venituri economice; venituri din alte
activități operaționale; venituri din producția de active fixe; alte venituri. O categorie distinctă, specifică
instituțiilor publice, o constituie veniturile bugetelor denumite și venituri bugetare - resurse ale bugetelor,
reprezentate de impozite și taxe, contribuții de asigurări, etc. Se adaugă acestei structuri veniturile din finanțări,
subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, precum și veniturile din provizioane și ajustări
de valoare.
Veniturile financiare provin din câștiguri din creanțe legate de participații, diferențe de curs valutar
rezultate în urma reevaluării disponibilităților, datoriilor și creanțelor în valută, venituri privind dobânzile.
Veniturile extraordinare se referă la despăgubirile din asigurări dar și la veniturile obținute de instituție
din valorificarea unor bunuri ale statului.
Analiza și funcționarea conturilor de venituri
Evidența contabilă a veniturilor se realizează prin conturile din clasa 7
Conturile de venituri sunt redate sintetic în contabilitate cu ajutorul clasei 7 - au funcție contabilă de pasiv
(excepție făcând contul 709 ”Variația stocurilor”), cu conținut economic de surse. La sfârșitul exercițiului
aceste conturi nu prezintă sold fiind preluate prin contul de rezultat al exercițiului. Nu sunt conturi bilanțiere.
Dezvoltarea analitică este asigurată cu ajutorul Clasificației indicatorilor privind bugetele pe capitole,
subcapitole, paragrafe.
Se consideră la consiliul local X, înregistrarea de venituri din impozitul pe clădiri de la persoanele juridice,
în baza declarațiilor, astfel: 734.07.02.01.02
- 734 - simbolul contului de venituri;
- 07.02 - simbolul capitolului din clasificație „Impozite și taxe pe proprietate”;
- 01 - semnifică simbolul subcapitolului „Impozit pe clădiri”;
- 02 - arată simbolul paragrafului „Persoane juridice.”

IX. RAPORTĂRILE CONTABILE ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

Potrivit Legii 82/1991, republicată în august 2002, ministerele, organe ale administrației publice
centrale și locale, alte autorități publice, instiții publice autonome și instituțiile publice subordonate, au
obligația să întocmeaca situații financiare trimestriale și anuale, care, conform normelor naționala se
compun din bilanț, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în
structura activelor/capitalurilor, anexe la situațiile financiare și contul de execuție bugetară.

Situațiile financiare reprezintă documentele oficiale de prezentare a situației patrimoniului aflat în

administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale, precum și a execuției bugetului de venituri și
cheltuieli.
Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței

134
financiare pentru respectivul exercițiu financiar.
Pe baza situațiilor financiare primite de la instituțiile publice, Ministerul Finanțelor Publice
întocmește anual bilanțul instituțiilor publice, care se prezintă Guvernului o dată cu contul general de
execuție a bugetului de stat.

9.1 Etape premergătoare întocmirii situațiilor financiare

Pentru întocmirea situațiilor financiare ale instituțiilor publice, trebuie parcurse mai multe etape:
■ inventarierea generală a patrimoniului;
■ întocmirea balanței de verificare sintetice;
■ întocmirea situațiilor financiare.
• Inventarierea generală a patrimoniului

Inventarierea patrimoniului instituțiilor publice se efectuează pe baza Normelor privind organizarea

și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv, aprobate prin Ordinul 2861/2009.
Inventarierea elementelor de activ și de pasiv reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată
existența tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta
se efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situației reale a tuturor elementelor de activ și de pasiv
ale fiecărei unități, precum și a bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu, aparținând altor persoane juridice
sau fizice, în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției
financiare și a performanței unității pentru respectivul exercițiu financiar.
Inventarierea elementelor de activ și pasiv reprezintă ansamblul operațiilor necesare constatării
existenței elementelor de activ și pasiv, cantitativ-valoric, sau numai valoric, aflate la momentul efectuării
operației de inventariere în patrimoniul instituțiilor publice.
In cadrul instituțiilor publice, rolul inventarierii este acela de a asigura păstrarea integrității
patrimoniale, adică de a stabili situația reală a elementelor de activ și de pasiv, iar în cazul existenței unor
diferențe între situația reală, determinată la momentul inventarierii, și situația din contabilitate, să se
regularizeze diferențele, astfel încât în situațiile financiare să fie prezentată situația actuală și imaginea fidelă
a patrimoniului.
Inventarierea se efectuează cel puțin o dată pe an, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar,
precum și în următoarele situații:
■ la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului;
■ ori de câte ori există indicii legate de lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert
decât prin inventariere;
■ ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
■ cu prilejul reorganizării gestiunilor;
■ ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră.
Ministerul Finanțelor Publice poate aproba excepții de la regula inventarierii generale a patrimoniului
în cazul în care unitățile patrimoniale fac o cerere justificată, avizată de direcțiile generale ale finanțelor
publice și controlului financiar de stat județene sau ale municipiului București.
Inventarierea generală a patrimoniului presupune parcurgerea mai multor etape:

135
 I. Declanșarea operației de inventariere;
II. Pregătirea inventarierii;
III. Efectuarea inventarierii propriu-zise;
IV. Efectuarea regularizării plusurilor și minusurilor de inventariere.

I. Declanșarea operației de inventariere

Pentru declanșarea operației de inventariere, conducerea instituției emite decizia de inventariere. In
decizia de inventariere se stabilește perioada în care trebuie să se efectueze operația de inventariere și se
stabilește componența comisiei de inventariere, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a
inventarierii, gestiunile supuse inventarierii.
De remarcat că, la instituțiile publice, comisia de inventariere este unică.
Din comisia de inventariere fac parte persoane cu pregătire tehnică și economică, care să asigure
efectuarea corectă a inventarierii patrimoniului.
După primirea deciziei de inventariere, responsabilul comisiei de inventariere va ridica, sub semnătura
contabilului-șef sau a altei persoane delegate, listele de inventariere, vizate și parafate de către acesta, după
care comisia se prezintă la sediul gestiunii ce urmează a fi inventariată.

II. Pregătirea inventarierii

În vederea desfășurării în bune condiții a operației de inventariere, ordonatorii de credite au obligația
de a crea condiții corespunzătoare efectuării operației de inventariere.
Aceste condiții se referă la:
■ depozitarea valorilor materiale grupate pe sortimente, prototipuri, dimensiuni, codificarea acestora
și etichetarea lor pe raft;
■ punerea la zi a evidenței tehnico-operative la gestiunile de valori materiale și a celei contabile și
efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidențe (operație care poartă numele de punctaj);
■ participarea întregului personal din comisie la lucrările de inventariere;
■ participarea personalului calificat din afara instituției pentru identificarea particularităților unor
valori materiale și semnarea de către acesta a listelor de inventariere pentru autentificarea acestora;
■ dotarea gestiunilor cu aparate și instrumente pentru numărare, cântărire, cu mijloace de identificare
și cu formulare și rechizite necesare;
■ dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare și cu mijloace tehnice pentru sigilarea gestiunilor;
■ dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite.
In vederea derulării în bune condiții a operației de inventariere și pentru respectarea cerințelor legale,
comisia de inventariere trebuie să ia o serie de măsuri organizatorice:
(a) înainte de începerea operației de inventariere, luarea gestionarului răspunzător de gestiunea
valorilor materiale a unei declarații scrise din care să rezulte:
- dacă gestionează valori materiale și în alte locuri de depozitare;
- dacă în afara bunurilor ce aparțin unității respective, mai există în magazie bunuri ce aparțin terțelor
persoane, primite cu sau fără documente;
- are minusuri sau plusuri în gestiune despre care are cunoștință;
- a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale;
- deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate în urma vânzării bunurilor;
- are documente de primire-predare ce nu au fost operate în evidența tehnico-operativă sau evidența
contabilă;

136
 (b) identificarea tuturor locurilor de depozitare unde există bunuri ce urmează a fi inventariate;
(c) închiderea și sigilarea în prezența gestionarului a magaziei, după întreruperea operației de
inventariere;
(d) bararea și semnarea fișelor de magazie și menționarea datei la care a început inventarierea,
precum și înregistrarea documentelor neînregistrate în fișele de magazie și predarea celor din urmă la
contabilitate;
(e) verificarea numerarului din casierie și înregistrarea încasărilor din ziua curentă;
(f) verificarea aparatelor de măsură și control.
In perioada desfășurării inventarierii, este indicat ca operațiile de predare-primire să se sisteze, iar dacă
acest lucru nu este posibil, trebuie creată o zonă în care să se efectueze această operație. Comisia de
inventariere va menționa pe documentele aferente operațiilor efectuate în timpul inventarierii „primit sau
eliberat în timpul inventarierii”.

III. Efectuarea inventarierii propriu-zise

Pentru efectuarea propriu-zisă a inventarierii se va trece la stabilirea faptică a tuturor valorilor materiale
și bănești, precum și a relațiilor cu terțele persoane, astfel:
■ pentru stocuri, inventarierea se efectuează prin numărare, cântărire, măsurare sau cubaj, după caz;
■ pentru bunurile ambalate, inventarierea se face prin sondaj;
■ pentru lichide, este necesară scoaterea de probe din vase;
■ pentru materialele de masă precum cimentul, oțelul beton, varul etc. inventarierea se face cu ajutorul
calculelor tehnice;
■ obiectele de inventar aflate asupra angajaților se inventariază și se trec în liste separate de inventar,
menționându-se persoanele care le dețin în păstrare;
■ bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariază primele, înlesnindu-se desfacerea lor
imediată;
■ bunurile aflate temporar (custodie, leasing, închiriate etc.) în instituție se inventariază și se trec pe
liste separate, care se trimit proprietarilor pentru confirmare;
■ creanțele sau datoriile față de terți se inventariază prin verificarea extraselor, soldurilor debitoare,
respectiv creditoare, ale conturilor de clienți și furnizori; pentru creanțele sau datoriile cu o vechime mai mare
de 6 luni, se cere confirmarea soldurilor de la terțele persoane;
■ disponibilitățile din conturi se inventariază prin confruntarea soldurilor acestora cu extrasele de cont
cerute de la bănci;
■ pentru bunurile greu vandabile, deteriorate, depreciate, fără mișcare, abandonate sau sistate, precum
și pentru creanțele și datoriile aflate în litigiu, se întocmesc fișe separate de inventariere;
■ inventarierea activelor fixe corporale se realizează prin constatarea existenței și apartenența acestora
la unitățile deținătoare;
■ terenurile se inventariază pe baza documentelor de atestare a proprietății și a schițelor de amplasare;
■ activele fixe se inventariază pe locuri de folosință și pe gestiuni; etc.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei și de gestionar, iar pe ultima
filă gestionarul menționează dacă toate valorile materiale și bănești au fost inventariate.
Ordonatorii de credite din învățământ, sănătate, cultură etc, ale căror cheltuieli sunt finanțate din
bugetul de stat și, parțial, din alte bugete sau din venituri proprii, vor întocmi liste de inventariere distincte

137
pentru stocurile de bunuri obținute din diversele surse de finanțare, din care un exemplar se trimite
ordonatorului care le-a finanțat.
După efectuarea inventarierii propriu-zise, listele de inventar se completează cu situația fiecărui
element preluată din situația aflată în contabilitatea curentă, după care se face diferența între situația scriptică
și cea faptică, determinându-se, astfel, diferențele în minus sau în plus.
După stabilirea diferențelor, acestea se preiau în listele de inventariere, în variantă simplificată. Pentru
deprecierile constatate, se întocmesc liste de inventar distincte, care se preiau, de asemenea, în listele de
inventariere.
Pentru elementele patrimoniale care nu reprezintă valori materiale, este suficientă prezentarea lor în
situații analitice distincte care să fie totalizate, să justifice soldul conturilor sintetice respective în care acestea
sunt cuprinse, după care se preiau în centralizatorul listelor de inventar.
Datele centralizate în urma inventarierii, trecute în listele de inventar, se preiau în Registrul- inventar.
Acesta este un document contabil obligatoriu, de înregistrare anuală și de grupare a rezultatelor inventarierii
patrimoniului. In el se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, inventariate potrivit normelor legale
și grupate după natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil.
Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere se face la valoarea actuală. Pentru activele fixe,
valoarea actuală se determină ca diferență între valoarea de intrare, amortizare și provizioane, iar pentru
celelalte elemente de activ, ca diferență între valoarea de intrare și provizioane, având în vedere că în
contabilitatea instituțiilor publice, conform noului sistem de contabilitate, se aplică principiul prudenței.
Rezultatele inventarierii se înscriu într-un proces-verbal, care trebuie să conțină, în principal,
următoarele elemente:
■ data întocmirii;
■ numele și prenumele membrilor comisiei de inventariere;
■ numărul și data actului de numire a comisiei de inventariere și gestiunea inventariată;
■ data începerii și terminării operației de inventariere;
■ rezultatele inventarierii;
■ concluziile și propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor și lipsurilor constatate și la
persoanele vinovate, precum și propuneri de măsuri în legătură cu acestea;
■ volumul stocurilor depreciate, fără mișcare, cu mișcare lentă, greu vandabile, fără desfacere
asigurată și propuneri de măsuri în vederea integrării lor în circuitul economic;
■ propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar și declasare sau casare a unor stocuri;
■ constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrității bunurilor din gestiune
și alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Procesul verbal, ce cuprinde propunerile privind rezultatele inventarierii, se depune în termen de 3 zile
de la data încheierii operațiunilor de inventariere conducătorului unității, care, cu avizul contabilului-șef și al
șefului compartimentului juridic, decide în termen de 5 zile, asupra soluționării propunerilor făcute.

IV. Efectuarea regularizării plusurilor și minusurilor din gestiune

Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate conform dispozițiilor legale în vigoare și a normelor
metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru toate lipsurile, plusurile și pagubele determinate de expirarea termenelor de garanție, se cer
explicații scrise de la persoanele care răspund de gestiune.
Există situații în care legea permite compensarea lipsurilor cu plusurile constatate la inventar. Aceste
compensări se pot face în următoarele condiții:

138
 ■ să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănărilor exterioare
- culoare, desen, dimensiuni, etc;
■ diferențele constatate în plus și în minus să se refere la aceeași gestiune și la aceeași perioadă de
gestiune.
Nu se admite compensarea plusurilor cu minusurile din gestiune, atunci când există indicii că lipsurile
se datorează sustragerii sau degradării bunurilor din vina persoanei care răspunde de gestionarea acestora.
In cazul în care lipsurile în gestiune se datorează unei persoane, acestea se impută persoanei vinovate
la valoarea de înlocuire. Prin valoare de înlocuire se înțelege costul de achiziție al bunului respectiv la data
constatării pagubei, la care se adaugă taxele nerecuperabile, T.V.A.-ul, cheltuielile de transport-aprovizionare
și alte cheltuieli. Putem admite că acest cost de înlocuire este, de fapt, egal cu prețul de vânzare cu amănuntul
practicat la data constatării lipsei.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidența tehnico-operativă și cea contabilă, în cel mult
5 zile de la data terminării operațiunii de inventariere. După această operație, se procedează la închiderea
conturilor analitice și sintetice și la întocmirea balanței de verificare sintetică, care stă la baza întocmirii
situațiilor financiare.

Particularități la instituțiile publice

a) La ordonatorii de credite subordonați care nu-și organizează contabilitatea în partidă dublă,
valoarea materialelor aflate în stoc, înregistrate pe cheltuieli, se evidențiază în contabilitate prin diminuarea
cheltuielilor și majorarea stocului de materiale, iar la începutul anului următor se va face operația inversă.
Similar se procedează și cu stocurile aflate în laboratoarele, atelierele, secțiile etc. instituțiilor publice, eliberate
din magazie, dar neconsumate.
b) Bunurile aflate în patrimoniul public și privat al instituțiilor se inventariază separat și se trec în liste
distincte.
c) Comisia de inventariere la instituțiile publice este unică, aceasta având atribuții de inventariere atât
al propriului patrimoniu, cât și la instituțiile din subordine, care nu au personalitate juridică.
d) Scăderea din gestiune a lipsurilor neimputabile se va face numai în baza aprobării ordonatorului
respectiv, cu avizul ordonatorului de credite superior.
e) Plusurile de numerar din casierie se varsă la bugetul de stat.

• Întocmirea balanței de verificare sintetice

Balanța de verificare sintetică este documentul contabil pe baza căruia se asigură centralizarea
informațiilor preluate din conturile sintetice.

Acest document are și rolul de a verifica eventualele erori din contabilitatea curentă, erori care
determină ruperea echilibrului între structurile de activ și de pasiv (capitaluri și datorii) ale patrimoniului. în
concluzie, balanța de verificare are un rol foarte important în contabilitate, aceasta făcând legătura dintre
contabilitatea curentă și documentele de sinteză și de generalizare.

3. Întocmirea situațiilor financiare

Instituțiile publice prezintă situația patrimoniului aflat în administrarea statului și al unităților

administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli cu ajutorul situațiilor financiare
trimestriale și anuale.
Normele românești prevăd următoarea structură a situațiilor financiare ale instituțiilor publice:
a) bilanț;

139
 b) contul de rezultat patrimonial;
c) situația fluxurilor de trezorerie;
d) situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative;
f) contul de execuție bugetară.
Standardul internațional de contabilitate pentru sectorul public 1 „Prezentarea situațiilor financiare”
(IPSAS 1) stabilește componența unui set complet de situații financiare:
a) o situație a poziției financiare;
b) o situație a performanței financiare;
c) o situație a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;
d) o situație a fluxurilor de trezorerie; și
e) politicile contabile și note la situațiile financiare.
In standard se precizează că aceste componente enumerate anterior prezintă denumiri diferite. Astfel,
situația poziției financiare este numită bilanț sau situația activelor și datoriilor; situația performanței financiare
apare ca situația veniturilor și cheltuielilor, situația veniturilor, situația de exploatare sau cont de profit și
pierdere iar notele la situațiile financiare pot să includă și elemente denumite „programe .
Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanțelor instituției
publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituției și de conducătorul compartimentului financiar-
contabil sau de altă persoană împuternicită de acesta.
IPSAS 1 prevede că „obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea
informațiilor utile luării deciziilor și demonstrarea răspunderii entității pentru resursele încredințate ei”.
Instituțiile publice trebuie să prezinte situația fluxurilor de trezorerie unităților de trezorerie unde au
deschise conturile, pentru a obține viza privind exactitatea plăților de casă și a soldurilor conturilor de
disponibilități.
Instituțiile publice și persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite trimit
un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale organului ierarhic superior la termenele stabilite de
acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte autorități publice,
instituții autonome și unitățile administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonatori
principali de credite depun, potrivit normelor și la termenele stabilite, un exemplar din situațiile financiare
trimestriale și anuale Ministerului Finanțelor Publice sau Direcțiilor generale ale finanțelor publice județene
și a municipiului București, după caz.

9.2.1. Bilanțul contabil

Bilanțul contabil este un document de sinteză, cu ajutorul căruia se prezintă bunurile economice, ca
elemente de activ și drepturile și obligațiile, ca elemente de pasiv, de obicei la finele exercițiului financiar.
Instituțiile publice au obligația întocmirii bilanțului contabil și a celorlalte documente de sinteză din situațiile
financiare și trimestrial.
Elementele patrimoniale sunt prezentate în bilanțul contabil astfel:
■ elementele de activ sunt prezentate în funcție de gradul crescător al lichidității;
■ elementele de datorii sunt prezentate în funcție de gradul crescător al exigibilității.
Bilanțul contabil se încheie pe baza balanței de verificare întocmite trimestrial și la 31 decembrie a
exercițiului bugetar.
Activele sunt definite de normele românești ca „resurse controlate de către instituția publică ca rezultat
al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituție și
al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.
Datoriile sunt „obligații actuale ale instituției publice ce decurg din evenimente trecute și prin

140
decontarea cărora se așteaptă să rezulte ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice.”
Capitalurile proprii „reprezintă interesul rezidual al statului sau unităților administrativ- teritoriale,
în calitate de proprietari ai activelor unei instituții publice după deducerea tuturor datoriilor.”
Capitalurile proprii se mai numesc și active nete și se determină ca diferență între active și datorii.

Active nete/Capitaluri = Total active - Total datorii

9.2.2. Contul de rezultat patrimonial

Acest document prezintă finanțările primite, veniturile realizate și cheltuielile efectuate de instituția
publică într-un exercițiu financiar.
Cheltuielile instituției publice sunt grupate în contul de rezultat patrimonial pe feluri de cheltuieli, după
natura sau destinația lor, iar veniturile și finanțările, după natura sau sursa lor, indiferent dacă veniturile și
finanțările au fost încasate sau cheltuielile plătite.
Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice în momentul în care apare documentul
care atesta efectuarea tranzacției, indiferent dacă acesta a fost încasat sau nu.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a instituției
publice, anume excedent sau deficit patrimonial.
Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanțare în parte și pe total astfel:
■ buget (de stat, local, asigurări sociale, șomaj, sănătate),
■ fonduri externe nerambursabile
■ venituri proprii sau
■ venituri proprii și subvenții
În Contul de rezultat patrimonial elaborat de instituțiile publice, veniturile si cheltuielile sunt împărțite
în trei categorii, și anume:
■ venituri și cheltuieli operaționale, în care se regăsesc veniturile, finanțările și cheltuielile efectuate
de instituție pentru desfășurarea activității pentru care aceasta a fost înființată;

■ venituri și cheltuieli financiare, care exprimă veniturile și cheltuielile efectuate de instituție pentru
desfășurarea activității financiare a instituției;
■ venituri și cheltuieli extraordinare, în care se regăsesc cheltuielile ce intervin în mod accidental în
activitatea instituției.

9.2.3. Situația fluxurilor de trezorerie

Situația fluxurilor de trezorerie este o componentă a situațiilor financiare ale instituțiilor, în care se
regăsesc mișcările sub forma plăților și încasărilor legate de trezoreria acestora.
Această situație se întocmește, conform normelor emise de MFP, pe baza metodei directe, în care sunt
prezentate încasările și plățile pe cele trei tipuri de activități, și anume:
■ activitatea operațională, în care se prezintă încasările și plățile rezultate din activitatea curentă;
■ activitatea de investiții, în care sunt regăsite încasările și plățile determinate de activitatea de
investiții;
■ activitatea financiară, în care sunt prezentate încasările și plățile efectuate prin conturile din
trezorerie, împrumuturile acordate și rambursate sau alte surse financiare.

9.2.4. Contul de execuție bugetară

Acesta prezintă toate operațiunile financiare efectuate în exercițiul financiar curent respectiv încasările

141
realizate și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, precum și informații necesare unei
bune administrări a bugetului astfel:
• operațiunile financiare privind veniturile:
-> prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare trimestriale/definitive,
-> drepturi constatate, total, din care - ani precedenți
- anul curent

încasari realizate,
-> stingeri pe alte căi decât încasări,
-> drepturi constatate de încasat,
• operațiunile financiare privind cheltuielile
-> credite bugetare inițiale, credite bugetare trimestriale/ definitive,
-> angajamente bugetare,
-> angajamente legale,
-> cheltuieli efective ( costuri, consumuri sau utilizări de resurse).
• Operațiuni financiare privind rezultatul execuției bugetare ( încasari realizate minus plăți efectuate).
Conturile de execuție bugetară se întocmesc pe baza datelor preluate din rulajele debitoare și creditoare
ale conturilor de finanțare bugetară și de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise
în trezorerie în trezorerie sau la banci.

9.2.5 Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații referitoare la:
■ structura capitalurilor proprii,
■ influențele rezultate din schimbarea politicilor contabile,
■ influențele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului și înregistrării amortizării sau din
corectarea erorilor contabile.
9.2.6. Anexele la situațiile financiare
Anexele la situațiile financiare sunt părți componente ale situațiilor financiare și conțin politici
contabile și notele explicative.
Elementele prezentate in situațiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile
generale, conform contabilitatii de angajamente.
Principiile contabile generale sunt:
-Principiul continuitatii activitatii;
- Principiul permanentei metodelor;
- Principiul prudentei;
- Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;
- Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii;
- Principiul intangibilitatii;
- Principiul necompensarii;
- Principiul comparabilitatii informațiilor;
- Principiul materialitatii (pragului de semnificatie);
- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realității asupra aparenței);
- Politici contabile.
Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre
conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la întocmirea
documentelor justificative până la întocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale.

142
 Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialiști în domeniul economic si tehnic, cunoscatori
ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de
angajamente.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea, prin situațiile financiare, a
unor informații care trebuie sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si
b) credibile în sensul ca:
■ reprezintă fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei publice;
■ sunt neutre;
■ sunt prudente;
■ sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat
informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie
mentionat in notele
explicative.
Notele explicative la situațiile financiare conțin informații referitoare la metodele de evaluare a
activelor, precum si orice informații suplimentare care sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in
ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru
fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa existe informații in notele explicative.
Conținutul si structura notelor explicative se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea situatiilor
financiare.

143
Tabel nr. 1 CLASIFICAȚIE BUGETARĂ ECONOMICĂ
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
01 A. CHELTUIELI CURENTE
02 TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL
10 Cheltuieli cu salariile
10.01 Fond aferent salariilor de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizație de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru condiții de muncă
10.06 Alte sporuri
10.07 Ore suplimentare
10.08 Fond de premii
10.09 Prima de vacanță
10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.11 Fond aferent plății cu ora
10.12 Fond pentru convenții civile
10.13 Indemnizații plătite unor persoane din afara unității
10.14 Alte drepturi salariale
11 Contribuții pentru asigurări sociale de stat
12 Contribuții pentru asigurările de șomaj
13 Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate
Deplasări, detașări, transferări
14
14.01 Deplasări, detașări, transferi în țară
14.02 Deplasări în străinătate
15 Tichete de masă
Contribuții pentru asigurările de accidente de muncă
16
și boli profesionale
20 TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE ȘI
SERVICII
Drepturi cu caracter social
21 21.01 Rechizite școlare
21.02 Transport elevi, studenți, șomeri, asistați, bolnavi,
invalizi și însoțitori lor
21.03 Drepturi pentru elevi și studenți pe perioada
concursurilor și campionatelor
21.04 Drepturi pentru donatorii de sânge
21.05 Alte drepturi stabilite de dispozițiile legale
Hrana
22
22.01 Hrana pentru oameni
22.02 Hrana pentru animale
Medicamente și materiale sanitare
23
23.01 Medicamente
23.02 Materiale sanitare
23.03 Reactivi
Cheltuieli pentru întreținere și gospodărie
24
24.01 Încălzit
24.02 Iluminat și forță motrică
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale pentru curățenie
24.07 Alte materiale și prestări servicii
25 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional

144
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
25.01 Materiale pentru laborator
25.02 Materiale pentru anatomia patologică
25.03 Materiale pentru radiologie
25.04 Materiale pentru medicina nucleară
25.05 Materiale pentru ecografie
25.06 Materiale pentru endoscopie
25.07 Materiale pentru explorări funcționale (EKG, probe
respiratorii etc.)
25.08 Piese de schimb și repararea curentă a echipamentelor
25.09 Alte materiale si prestări de servicii cu caracter
funcțional
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată
și echipament
26.01 Lenjerie și accesorii de pat
26.02 Echipament
26.03 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
durată
27 Reparații curente
28 Reparații capitale
29 Cărți și publicații
30 Alte cheltuieli
30.01 Calificarea, perfecționarea și specializarea
profesională a salariaților
30.02 Protocol
30.03 Protecția muncii
30.04 Transmiterea drepturilor
30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale
31 Manuale
32 Fondul Președintelui
33 Fondul Primului Ministru
34 TITLUL III: SUBVENȚII
35 Subvenții
35.01 Subvenții de la buget pentru instituții publice
35.02 Subvenții pe produse și activități
35.03 Subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif
35.04 Subvenții pentru transportul feroviar public de călători
35.05 Subvenții pentru transportul de călători cu metroul
TITLUL IV. PRIME
36
37 Prime acordate producătorilor agricoli
38 TITLUL V. TRANSFERURI
Transferuri consolidabile
39 39.01
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru dezvoltarea sistemului energetic
39.02 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru drumuri județene, comunale și pentru străzile
care se vor amenaja în perimetrele destinate
construcțiilor de cvartale de locuințe noi în localități
rurale și urbane
39.03
Transferuri din bugetul de stat către bugetele pentru
investiții finanțate parțial din împrumuturi externe
39.07 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru drepturile acordate persoanelor cu handicap
39.08 Transferul reprezentând cota-parte din tarifele de
utilizare a spectrului

145
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
39.10 T ransferuri din bugetul de stat către bugetul fondului
de asigurări speciale de sănătate, reprezentând
contribuția datorată de persoanele care satisfac
serviciul militar în termen
39.11 T ransferuri din bugetul de stat către bugetul fondului
de asigurări speciale de sănătate, reprezentând
contribuția datorată de persoanele care execută o
pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv
39.14 Program privind pietruirea drumurilor comunale și
alimentarea cu apă a satelor
39.15 T ransferuri sin bugetul pentru accidente de muncă și
boli profesionale către bugetul Fondului național unic
de asigurări sociale de sănătate
39.17 T ransferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat
către bugetul fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate reprezentând contribuțiile
persoanelor aflate în concediu medical pentru sarcina
și lehuzie sau concediu medical pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani
39.19 T ransferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru construcții de locuințe și săli de sport
39.20 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru finanțarea elaborării și/sau actualizării
planurilor urbanistice generale și a regulamentelor
locale de urbanism
39.22 Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către
bugetul asigurărilor sociale de stat
39.24 Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de
interes local
39.25 Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale
pentru retehnologizarea centralelor termice și electrice
de termoficare
39.26 Transferuri din bugetul asigurărilor sociale pentru
șomaj către bugetul asigurărilor sociale de stat
39.27 Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către
bugetele locale pentru finanțarea programelor pentru
ocuparea temporară a forței de muncă
39.28 Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru finanțarea studiilor de fezabilitate aferente
proiectelor SAPARD
39.29 Transferuri din bugetul de stat către bugetul
asigurărilor pentru accidente de muncă și boli
profesionale
39.30 T ransferuri din bugetul asigurărilor de șomaj către
bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli
profesionale
39.31 T ransferuri din bugetul de stat către bugetele locale
din Fondul de intervenție
40 Transferuri neconsolidabile
40.01 Locuințe
40.02 Burse
40.03 Alocații și late ajutoare pentru copii
40.04 Pensii și ajutoare IOVR, militari și alte persoane
40.05 Pensii de asigurări sociale
40.06 Servicii sociale

146
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.07 Indemnizația de șomaj
40.08 Ajutoare sociale
40.09 Alte ajutoare, alocații și indemnizații
40.11 Contribuții și cotizații la organismele internaționale
40.13 Diferența de dobânzi aferentă creditelor bancare
subvenționată potrivit dispozițiilor legale
40.15 Plăți compensatorii
40.16 Plan național de cercetare-dezvoltare și inovare
40.17 Alocația familială complementară
40.18 Transferuri aferente restructurării industriei de apărare
40.19 Alocația suplimentară pentru familiile cu copii Plăți
40.21 efectuate în cadrul programelor de dezvoltare
40.22 Cheltuieli pentru susținerea programelor tehnice de
conservare sau de închidere a minelor
40.23 Protecția socială ce se acordă pentru unele activități
din sectorul minier
40.24 Plan sectorial
40.25 Alocația de susținere pentru familiile monoparentale
40.26 Transferuri aferente Fondului Național de Preaderare
40.27 Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare
Socială
40.28 Executarea silită a creanțelor bugetare
40.29 Despăgubiri civile, precum și cheltuieli judiciare și
extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea
intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale
40.30 Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în
cadrul procesului penal
40.31 T ransferuri pentru finanțarea patrimoniului genetic al
animalelor
40.32 Sprij inirea organizațiilor cetățenilor aparținând
minorităților naționale, altele decât cele care primesc
subvenții de la bugetul de stat potrivit legii
40.33 Proiecte de comunicare, informare publică și
promovarea imaginii și intereselor românești peste
hotare
40.34 Sprijinirea activității românilor de pretutindeni și
organizațiilor reprezentative ale acestora
40.35 Finanțarea partidelor politice
40.36 Finanțarea acțiunilor cu caracter științific și social-
cultural
40.37 Finanțarea unor programe și proiecte interetnice și
combaterea intoleranței
40.38 Finanțarea ansamblului „Memorialul victimelor
comunismului și al rezistenței Sighet”
40.39 Comenzi de stat pentru cărți și publicații
40.40 Sprijin financiar pentru producerea și distribuirea
filmelor
40.41 Asociații și fundații
40.42 Alocațiile de încredințare și plasament familial
40.43 Ajutor anual pentru veteranii de război
40.44 Programe pentru sănătate
40.45 Programe pentru tineret
40.46 Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului
Olimpic Român

147
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.47 Cadastru imobiliar
40.48 Meteorologie și hidrologie
40.49 Prevenirea și combaterea inundațiilor și înghețurilor
40.50 Cheltuieli pentru valorificarea cenușilor de pirită
40.51 Cooperarea economică internațională
40.53 Sprijinirea producătorilor agricoli
40.54 Cabaline din patrimoniul genetic național
40.55 Programe cu finanțare rambursabilă
40.56 Transferuri pentru drumuri, căi ferate, aviație și
navigație
40.57 Transferuri pentru finanțarea de bază a învățământului
superior
40.58 Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a
creditelor bancare acordate studenților
40.59 Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi)
40.60 Transferuri pentru acțiuni de sănătate
40.61 Susținerea cultelor
40.62 Stimularea exporturilor
40.63 Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de
calamități naturale în agricultură
40.64 Fond la dispoziția primului-ministru pentru sprijinirea
comunităților românești de pretutindeni
40.66 Contribuția statului la salarizarea personalului de cult
40.68 Programe de protecție socială și integrare
socioprofesională a persoanelor cu handicap
40.69 Completarea primelor de asigurare
40.70 Susținerea sistemului de protecție a copilului
40.71 Indemnizație de merit
40.75 Contribuția statului, care se alocă Patriarhiei Române,
pentru sprijinirea așezămintelor Bisericii Ortodoxe
Române din afara granițelor
40.76 Vărsăminte la fondul de risc pentru garanțiile de stat
pentru împrumuturile externe
40.77 Vărsăminte la trezoreria statului din valorificarea
activelor statului
40.80 Alte transferuri
40.81 Fond de garantare a împrumuturilor acordate
întreprinderilor mici și mijlocii
40.82 Transferuri pentru acțiuni de ecologizare
40.83 Transferuri către Consiliul Național de Formare
Personală a Adulților
40.84 Finanțarea ansamblului „Memorialului revoluției -
Decembrie 1989” din municipiul Timișoara Programul
40.86 de realizare a sistemului național de antigrindină
Sume destinate finanțării programelor sportive
40.87 realizate de structurile sportive de drept privat
Transferuri către Consiliul Național al Persoanelor
40.88 Vârstnice
Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri
40.89 Ajutor pentru încălzirea locuinței
40.90 Renta viageră
40.91 Programe comunitare
40.93 Programe cu finanțare nerambursabilă
40.94 Programe ISPA
40.95

148
TITLU ARTICOL ALINIAT DENUMIREA INDICATORILOR
40.96 Programe SAPARD
40.98 Sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
49 TITLUL VI. DOBÂNZI
50 Dobânzi aferente datoriei publice
50.01 Dobânzi aferente datoriei publice interne
50.02 Dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei
publice externe
50.03 Cheltuieli ocazionate de emisiunea și plasarea
titlurilor de stat și de riscurile garanțiilor date de stat
în condițiile legi
50.04 Diferențe de curs aferente datoriei publice externe
50.05 Diferențe de curs aferente datoriei publice interne
51 Plăți de dobânzi
69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
70 TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL
71 Stocuri pentru rezerve materiale naționale și de
mobilizare
72 Investiții ale instituțiilor publice
73 Investiții ale regiilor autonome, societăților și
companiilor naționale și societăților comerciale cu
capital majoritar de stat
74 Investiții ale instituțiilor publice și activităților
autofinanțate
77 Rate aferente achizițiilor în leasing
78 C. OPERAȚIUNI FINANCIARE
79 TITLUL VIII. ÎMPRUMUTURI ACORDATE
Împrumuturi
80 80.02 Împrumuturi acordate pentru finalizarea unor
obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri
interguvernamentale
80.03 Împrumuturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj
80.05 Împrumuturi acordate persoanelor care beneficiază de
statutul de refugiat și sunt lipsite de mijloace de
existență
Împrumuturi acordate de agențiile guvernamentale și
80.12
administrate prin agenții de credit
80.13 Microcredite acordate persoanelor fizice care
desfășoară activități pe cont propriu aducătoare de
venituri, în vederea întreținerii materiale
80.14 Împrumuturi acordate pentru protejarea
monumentelor istorice
84 TITLUL IX. RAMBURSĂRI DE CREDITE,
PLĂȚI DE DOBÂNZI ȘI COMISIOANE LA
CREDITE
85 Rambursări de credite externe și plăți de dobânzi și
comisioane la creditele externe contractate de
ordonatorii de credite
85.01 Rambursări de credite externe
85.02 Plăți de dobânzi și comisioane
88 Rambursări de credite interne și plăți de dobânzi și
comisioane
88.01 Rambursări de credite interne
88.02 Plăți de dobânzi și comisioane

149
PLANUL DE CONTURI GENERAL externe nerambursabile
PENTRU INSTITUȚII PUBLICE 121.09 Rezultatul patrimonial - bugetul de stat
121.10 Rezultatul patrimonial - instituții publice și
1 CONTURI DE CAPITALURI activități finanțate integral sau parțial din venituri
10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI proprii
100 Fondul activelor fixe necorporale 13 FONDURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public 131 Fondul de rulment
al statului 132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat de stat
al statului 133 Fondul de rezervă constituit conform Ordonanței
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public de urgență a Guvernului nr.150/2002
al unităților administrativ-teritoriale 134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat deținute de serviciile publice de interes local
al unităților administrativ-teritoriale 135 Fondul de risc
105 Rezerve din reevaluare 136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru
1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor și construcții de locuințe
amenajărilor la terenuri 137 Taxe speciale
1052 Rezerve din reevaluarea construcțiilor 139 Alte fonduri
1053 Rezerve din reevaluarea instalațiilor tehnice, 1391 Fond de dezvoltare a spitalului
mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor 15 PROVIZIOANE
1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii 151 Provizioane
birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane 1511 Provizioane pentru litigii
și materiale și a altor active fixe corporale 1512 Provizioane pentru garanții acordate clienților
1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului 1518 Alte provizioane
106* Diferențe din reevaluare și diferențe de curs 16 ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE - pe
aferente dobânzilor încasate (Sapard) termen mediu și lung -
11 REZULTATUL REPORTAT 161 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni
117 Rezultatul reportat 1611 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu
117.01 Rezultatul reportat - instituții publice finanțate termen de răscumpărare în exercițiul curent
integral din buget (destat, local, asigurări, sănătate, 1612 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu
șomaj) termen de răscumpărare în exercițiile viitoare
117.02 Rezultatul reportat - bugetul local 162 Împrumuturi interne și externe contractate de
117.03 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor sociale autoritățile administrației publice locale
de stat 1621 Împrumuturi interne și externe contractate de
117.04 Rezultatul reportat - bugetul asigurărilor pentru autoritățile administrației publice locale cu termen de
șomaj rambursare în exercițiul curent
117.05 Rezultatul reportat - bugetul Fondului național 1622 Împrumuturi interne și externe contractate de
unic de asigurări sociale de sănătate autoritățile administrației publice locale cu termen de
117.08 Rezultatul reportat- bugetul fondurilor externe rambursare în exercițiile viitoare
nerambursabile 163 Împrumuturi interne și externe garantate de
117.09 Rezultatul reportat - bugetul de stat autoritățile administrației publice locale
117.10 Rezultatul reportat - instituții publice și activități 1631 Împrumuturi interne și externe garantate de
finanțate integral sau parțial din venituri proprii autoritățile administrației publice locale cu termen de
12 REZULTATUL PATRIMONIAL rambursare în exercițiul curent
121 Rezultatul patrimonial 1632 Împrumuturi interne și externe garantate de
121.01 Rezultatul patrimonial - instituții publice autoritățile administrației publice locale cu termen de
finanțate integral din buget (de stat, local, asigurări rambursare în exercițiile viitoare
sociale, șomaj, sănătate) 164 Împrumuturi interne și externe contractate de stat
121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local 1641 Împrumuturi interne și externe contractate de stat
121.03 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor cu termen de rambursare în exercițiul curent
sociale de stat 1642 Împrumuturi interne și externe contractate de stat
121.04 Rezultatul patrimonial - bugetul asigurărilor cu termen de rambursare în exercițiile viitoare
pentru șomaj 165 Împrumuturi interne și externe garantate de stat
121.05 Rezultatul patrimonial - bugetul Fondului 1651 Împrumuturi interne și externe garantate de stat
național unic de asigurări cu termen de rambursare în exercițiul curent
sociale de sănătate 1652 Împrumuturi interne și externe garantate de stat
121.08 Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor cu termen de rambursare în exercițiile viitoare

150
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent 26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
general al trezoreriei statului 260 Titluri de participare
167 Alte împrumuturi și datorii asimilate 2601 Titluri de participare cotate
1671 Alte împrumuturi și datorii asimilate cu termen 2602 Titluri de participare necotate
de rambursare în exercițiul curent 265 Alte titluri imobilizate
1672 Alte împrumuturi și datorii asimilate cu termen 267 Creanțe imobilizate
de rambursare în exercițiile viitoare 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
168 Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
asimilate 2678 Alte creanțe imobilizate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de 2679 Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate
obligațiuni 269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne și 28 AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE
externe contractate de 280 Amortizări privind activele fixe necorporale
autoritățile administrației publice locale 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne și 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor,
externe garantate de mărcilor comerciale,
autoritățile administrației publice locale drepturilor și activelor similare
1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne și 2808 Amortizarea altor active fixe necorporale
externe contractate de stat 281 Amortizări privind activele fixe corporale
1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne și 2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri
externe garantate de stat 2812 Amortizarea construcțiilor
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii 2813 Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de
asimilate transport, animalelor și plantațiilor
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor 2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecție a valorilor umane și
2 CONTURI DE ACTIVE FIXE materiale și a altor active fixe corporale
20 ACTIVE FIXE NECORPORALE 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU
203 Cheltuieli de dezvoltare PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE
205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
drepturi și active similare necorporale
206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive 2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de
208 Alte active fixe necorporale dezvoltare
2081 Programe informatice 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor,
2082 Alte active fixe necorporale brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și
21 ACTIVE FIXE CORPORALE activelor similare
211 Terenuri și amenajări la terenuri 2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe
2111 Terenuri necorporale
2112 Amenajări la terenuri 291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
212 Construcții corporale
213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor și
plantații amenajărilor la terenuri
2131 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și 2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor
instalații de lucru) 2913 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor tehnice,
2132 Aparate și instalații de măsurare, control și mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor
reglare 2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului,
2133 Mijloace de transport aparaturii birotice, echipamentului de protecție a
2134 Animale și plantații valorilor umane și materiale și a altor
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de active fixe corporale
protecție a valorilor umane 293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de
și materiale și alte active fixe corporale execuție
215 Alte active ale statului 2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
23 ACTIVE FIXE în CURS ȘI AVANSURI necorporale în curs de execuție
PENTRU ACTIVE FIXE 2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale
231 Active fixe corporale în curs de execuție în curs de execuție
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
233 Active fixe necorporale în curs de execuție financiare

151
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor 361 Animale și păsări
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor 37 MĂRFURI
active financiare 371 Mărfuri
378 Diferente de preț la mărfuri (adaos comercial)
3 CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN 38 AMBALAJE
CURS DE EXECUȚIE 381 Ambalaje
30 STOCURI DE MATERII și MATERIALE 39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA
301 Materii prime STOCURILOR ȘI
302 Materiale consumabile PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
3021 Materiale auxiliare 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
3022 Combustibili 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3023 Materiale pentru ambalat 3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3024 Piese de schimb consumabile
3025 Semințe și materiale de plantat 3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de
3026 Furaje natura obiectelor de inventar
3027 Hrană 393 Ajustări pentru deprecierea producției în curs de
3028 Alte materiale consumabile execuție
3029 Medicamente și materiale sanitare 394 Ajustări pentru deprecierea produselor
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
magazie 3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
folosință 3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor și
304 Materiale rezervă de stat și de mobilizare materialelor aflate la terți
3041 Materiale rezervă de stat 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3042 Materiale rezervă de mobilizare aflate la terți
305 Ambalaje rezervă de stat și de mobilizare 3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3051 Ambalaje rezervă de stat aflate la terți
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
307 Materiale date în prelucrare în instituție aflate la terți
309 Alte stocuri 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la
33 PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE terți
331 Produse în curs de execuție 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la
332 Lucrări și servicii în curs de execuție terți
34 PRODUSE 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la
341 Semifabricate terți
345 Produse finite 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
346 Produse reziduale 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
proprietatea privată a statului 4 CONTURI DE TERȚI
348 Diferente de preț la produse 40 FURNIZORI și CONTURI ASIMILATE
349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în 401 Furnizori
proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale 403 Efecte de plătit
35 STOCURI AFLATE LA TERȚI 404 Furnizori de active fixe
351 Materii și materiale aflate la terți 4041 Furnizori de active fixe sub 1 an
3511 Materii și materiale la terți 4042 Furnizori de active fixe peste 1 an
3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate 405 Efecte de plătit pentru active fixe
la terți 408 Furnizori-facturi nesosite
354 Produse aflate la terți 409 Furnizori -debitori
3541 Semifabricate aflate la terți 4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de
3545 Produse finite aflate la terți natura stocurilor
3546 Produse reziduale aflate la terți 4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii și
356 Animale aflate la terți executări de lucrări
357 Mărfuri aflate la terți 41 CLIENȚI și CONTURI ASIMILATE
358 Ambalaje aflate la terți 411 Clienți
359 Bunuri în custodie sau în consignație la terți 4111 Clienți cu termen sub 1 an
36 ANIMALE 4112 Clienți cu termen peste 1 an

152
4118 Clienți incerți sau în litigiu 4481 Alte datorii față de buget
413 Efecte de primit de la clienți 4482 Alte creanțe privind bugetul
418 Clienți - facturi de întocmit 45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA
419 Clienți-creditori EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE
42 PERSONAL și CONTURI ASIMILATE NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA
421 Personal-salarii datorate etc.)
422 Pensionari-pensii datorate 450* Sume de primit și de restituit Comunității
4221 Pensionari civili-pensii datorate Europene - PHARE, SAPARD, ISPA
4222 Pensionari militari-pensii datorate 4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeana -
423 Personal-ajutoare și indemnizații datorate PHARE, SAPARD, ISPA
424 Șomeri-indemnizații datorate 4502* Sume de restituit Comunității Europene -
425 Avansuri acordate personalului PHARE, SAPARD, ISPA
426 Drepturi de personal neridicate 451* Sume de primit și de restituit Fondului Național -
427 Rețineri din salarii și din alte drepturi datorate PHARE, SAPARD, ISPA
terților 4511* Sume de primit de la Fondul Național -PHARE,
4271 Rețineri din salarii datorate terților SAPARD, ISPA
4272 Rețineri din pensii datorate terților 4512* Sume de restituit Fondului Național -PHARE,
4273 Rețineri din alte drepturi datorate terților SAPARD, ISPA
428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul 452* Sume datorate Agențiilor de Implementare -
4281 Alte datorii în legătură cu personalul PHARE, SAPARD, ISPA
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul 453* Sume de primit și de restituit Autorităților de
429 Bursieri și doctoranzi Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA 4531* Sume de primit de la Autoritățile de
SOCIALĂ ȘI CONTURI Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA
ASIMILATE 4532* Sume de restituit Autorităților de Implementare
431 Asigurări sociale - PHARE, SAPARD, ISPA
4311 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări 454* Sume de primit și de restituit beneficiarilor*-
sociale PHARE
4312 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale 4541* Sume de primit de la beneficiar - PHARE 4542*
4313 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări Sume de restituit beneficiarilor - PHARE
sociale de sănătate 455* Sume de primit și de restituit bugetului
4314 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale (cofinanțare, indisponibilități temporare de fonduri de la
de sănătate Comisia Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA 4551*
4315 Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de Sume de primit de la buget (cofinanțare, indisponibilități
munca și boli profesionale temporare de
4316 Contributia asiguratorie pentru munca fonduri de la Comisia Europeana - PHARE, SAPARD,
437 Asigurări pentru șomaj ISPA
4371 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de 4552* Sume de restituit bugetului (cofinanțare,
șomaj indisponibilități temporare de fonduri de la Comisia
4372 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de Europeana - PHARE, SAPARD, ISPA
șomaj 456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru
438 Alte datorii sociale cheltuieli neeligibile - PHARE, SAPARD, ISPA
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, 457* Sume de recuperat de la Agențiile de
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Implementare - PHARE, SAPARD, ISPA
și CONTURI ASIMILATE 458* Sume de primit de la Agenții/Autorități de
440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru Implementare (la beneficiarii finali)
echilibrarea bugetelor locale 46 DEBITORI și CREDITORI DIVERȘI,
441 Sume încasate pentru bugetul capitalei DEBITORI și CREDITORI AI BUGETELOR
442 Taxa pe valoarea adăugată 461 Debitori
4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată 4611 Debitori sub 1 an
4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat 4612 Debitori peste 1 an
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă 462 Creditori
4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată 4621 Creditori sub 1 an
4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă 4622 Creditori peste 1 an
444 Impozit pe venitul din salarii și din alte drepturi 463 Creanțe ale bugetului de stat
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 464 Creanțe ale bugetului local
448 Alte datorii și creanțe cu bugetul 465 Creanțe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

153
466 Creanțe ale bugetelor fondurilor speciale contului curent general
4664 Creanțe ale bugetului asigurărilor pentru șomaj al trezoreriei statului
4665 Creanțe ale bugetului Fondului național unic de 511 Valori de încasat
asigurări sociale de sănătate 5112 Cecuri de încasat
467 Creditori ai bugetelor 512 Conturi la bănci
4671 Creditori ai bugetului de stat 5121 Conturi la bănci în lei
4672 Creditori ai bugetului local 5124 Conturi la bănci în valută
4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat 5125 Sume în curs de decontare
4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru șomaj 513 Disponibil din împrumuturi interne și externe
4675 Creditori ai bugetului Fondului național unic de contractate de stat
asigurări sociale de sănătate 5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne și
468 Împrumuturi acordate potrivit legii externe contractate de stat
4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul 5132 Disponibil în valuta din împrumuturi interne și
de stat externe contractate de stat
4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul 514 Disponibil din împrumuturi interne și externe
local garantate de stat
4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de 5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne și
tezaur externe garantate de stat
4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 5142 Disponibil în valuta din împrumuturi interne și
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate externe garantate de stat
47 CONTURI DE REGULARIZARE ȘI 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
ASIMILATE 5151 Disponibil în lei din fonduri externe
471 Cheltuieli înregistrate în avans nerambursabile
472 Venituri înregistrate în avans 5152 Disponibil în valuta din fonduri externe
473 Decontări din operații în curs de clarificare nerambursabile
48 DECONTĂRI 5153 Depozite bancare
481 Decontări intre instituția superioara și instituțiile 516 Disponibil din împrumuturi interne și externe
subordonate contractate de autoritățile administrației publice locale
4811 Decontări privind operațiuni financiare 5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne și
4812 Decontări privind activele fixe externe contractate de autoritățile administrației publice
4813 Decontări privind stocurile locale
4819 Alte decontări 5162 Disponibil în valută din împrumuturi interne și
482 Decontări intre instituții subordonate externe contractate de autoritățile administrației publice
483 Decontări din operații în participație locale
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA 517 Disponibil din împrumuturi interne și externe
CREANȚELOR garantate de autoritățile
491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor-clienți administrației publice locale
4911 Ajustări pentru deprecierea creanțelor- clienți 5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne și
sub externe garantate de autoritățile administrației publice
1 an locale
4912 Ajustări pentru deprecierea creanțelor- clienți 5172 Disponibil în valuta din împrumuturi interne și
peste 1 an externe garantate de autoritățile administrației publice
496 Ajustări pentru deprecierea creanțelor- debitori locale
4961 Ajustări pentru deprecierea creanțelor- debitori 518 Dobânzi
sub 1 an 5186 Dobânzi de plătit
4962 Ajustări pentru deprecierea creanțelor- debitori 5187 Dobânzi de încasat
peste 1 an 519 Împrumuturi pe termen scurt
497 Ajustări pentru deprecierea creanțelor bugetare 5191 Împrumuturi pe termen scurt
5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ȘI 5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la
BĂNCI COMERCIALE scadență
50 INVESTIȚII PE TERMEN SCURT 5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru
505 Obligațiuni emise și răscumpărate înființarea unor instituții sau a unor activități finanțate
509 Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe integral din venituri proprii
termen scurt 5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru
51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ȘI înființarea unor instituții și servicii publice sau activități
BĂNCI finanțate integral din venituri proprii
510 Disponibil din împrumuturi din disponibilitățile 5196 Împrumuturi interne și externe contractate de

154
autoritățile administrației publice locale SPECIALA
5197 Sume primite din fondul de rulment conform 550 Disponibil din fonduri cu destinație speciala
legii 5198 Împrumuturi primite din disponibilitățile 551 Disponibil din alocații bugetare cu destinație
contului curent general al trezoreriei statului specială
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR 552 Disponibil pentru sume de mandat și sume în
520 Disponibil al bugetului de stat depozit
521 Disponibil al bugetului local 553 Disponibil din taxe speciale
5211 Disponibil al bugetului local 554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deținute
5212 Rezultatul execuției bugetare din anul curent de serviciile
522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului publice de interes local
local 5221 Disponibil curent din fondul de rulment al 555 Disponibil al fondului de risc
bugetului local 556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru
5222 Depozite constituite din fondul de rulment al construirea de locuințe
bugetului local 557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în
523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe proprietatea privata a statului
venit pentru echilibrarea bugetelor locale 558 Disponibil din cofinanțarea de la buget aferenta
524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe
Capitalei nerambursabile
525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 56 DISPONIBIL AL INSTITUȚIILOR PUBLICE
5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de ȘI ACTIVITĂȚILOR FINANȚATE INTEGRAL
stat SAU PARȚIAL DIN
5252 Rezultatul execuției bugetare din anul curent VENITURI PROPRII
5253 Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți 560 Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral
526 Disponibil din fondul de rezervă al bugetului din venituri proprii
asigurărilor sociale de stat 5601 Disponibil curent
527 Disponibil din fondul de rezervă constituit 5602 Depozite ale instituțiilor publice finanțate integral
conform Ordonanței de din venituri proprii
urgență a Guvernului nr. 150/2002 561 Disponibil al instituțiilor publice finanțate din
528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii venituri proprii și subvenții
de executare silită 562 Disponibil al activităților finanțate din venituri
529 Disponibil din sumele colectate pentru unele proprii
bugete 57 DISPONIBIL DIN VENITURILE
5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de FONDURILOR SPECIALE
stat 571 Disponibil din veniturile Fondului național unic de
5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul asigurări sociale de
local sănătate
5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul 5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului
cardurilor național unic de asigurări sociale de sănătate
53 CASA ȘI ALTE VALORI 5712 Rezultatul execuției bugetare din anul curent
531 Casa 5713 Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți
5311 Casa în lei 5714 Depozite din veniturile Fondului național unic de
5314 Casa în valuta asigurări sociale de sănătate
532 Alte valori 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor
5321 Timbre fiscale și poștale pentru șomaj
5322 Bilete de tratament și odihnă 5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului
5323 Tichete și bilete de călătorie asigurărilor pentru șomaj
5324 Bonuri valorice pentru carburanți auto 5742 Rezultatul execuției bugetare din anul curent
5325 Bilete cu valoare nominală 5743 Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți
5326 Tichete de masă 5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor
5328 Alte valori pentru șomaj
54 ACREDITIVE 58 VIRAMENTE INTERNE
541 Acreditive 581 Viramente interne
5411 Acreditive în lei 59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE
5412 Acreditive în valută VALOARE A
542 Avansuri de trezorerie CONTURILOR DE TREZORERIE
55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor
DESTINAȚIE emise și răscumpărate

155
6 CONTURI DE CHELTUIELI 6457 Cheltuieli cu contribuția asiguratorie pentru
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE muncă
601 Cheltuieli cu materiile prime 6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția
602 Cheltuieli cu materialele consumabile socială
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 646 Cheltuieli cu îndemnizațiile de delegare, detașare
6022 Cheltuieli privind combustibilul și
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat alte drepturi salariale
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării
6025 Cheltuieli privind semințele și materialele de personalului
plantat 65 ALTE CHELTUIELI OPERAȚIONALE
6026 Cheltuieli privind furajele 654 Pierderi din creanțe și debitori diverși
6027 Cheltuieli privind hrana 658 Alte cheltuieli operaționale
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 66 CHELTUIELI FINANCIARE
6029 Cheltuieli privind medicamentele și materialele 663 Pierderi din creanțe imobilizate
sanitare 664 Cheltuieli din investiții financiare cedate
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor 665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar
de inventar 666 Cheltuieli privind dobânzile
606 Cheltuieli privind animalele și păsările 667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând
607 Cheltuieli privind mărfurile câștiguri din schimb
608 Cheltuieli privind ambalajele valutar - PHARE, SAPARD, ISPA
609 Cheltuieli cu alte stocuri 668* Dobânzi de transferat Comunității Europene sau
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI de alocat programului
SERVICIILE EXECUTATE PHARE, SAPARD, ISPA
DE TERȚI 669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri
610 Cheltuieli privind energia și apa bancare) - PHARE,
611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile SAPARD, ISPA
612 Cheltuieli cu chiriile 67 ALTE CHELTUIELI FINANȚATE DIN
613 Cheltuieli cu primele de asigurare BUGET
614 Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări 670 Subvenții
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII 671 Transferuri curente între unități ale administrației
EXECUTATE DE TERȚI publice
622 Cheltuieli privind comisioanele și onorariile 672 Transferuri de capital între unități ale
623 Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate administrației
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal publice
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri 673 Transferuri interne
6242 Cheltuieli cu transportul de personal 674 Transferuri în străinătate
626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 676 Asigurări sociale
627 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 677 Ajutoare sociale
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți 679 Alte cheltuieli
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE,
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE și PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU
VĂRSĂMINTE DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE
ASIMILATE 681 Cheltuieli operaționale privind amortizările,
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte provizioanele și ajustările
asimilate pentru depreciere
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 6811 Cheltuieli operaționale privind amortizarea
641 Cheltuieli cu salariile personalului activelor fixe
642 Cheltuieli salariale în natura 6812 Cheltuieli operaționale privind provizioanele
645 Cheltuieli privind asigurările sociale 6813 Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru
6451 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări deprecierea activelor fixe
sociale 6814 Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru
6452 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de deprecierea activelor circulante
șomaj 682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
6453 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări 6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale
sociale de sănătate neamortizabile
6454 Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de 6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale
munca și boli profesionale neamortizabile

156
686 Cheltuieli financiare privind amortizările, 7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării
provizioanele și ajustările bunurilor sau pe
pentru pierderea de valoare desfășurarea de activități
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru 736 Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile
pierderea de valoare a activelor financiare internaționale
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru 7361 Taxe vamale și alte taxe pe tranzacțiile
pierderea de valoare a activelor circulante internaționale
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor 739 Alte impozite și taxe fiscale
de rambursare a obligațiunilor 74 VENITURI DIN CONTRIBUȚII DE
689 Cheltuieli privind rezerva de stat și de mobilizare ASIGURĂRI
6891 Cheltuieli privind rezerva de stat 745 Contribuțiile angajatorilor
6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare 7451 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări
69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE sociale
690 Cheltuieli cu pierderi din calamități 7452 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de
691 Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active șomaj
fixe 7453 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări
7 CONTURI DE VENITURI ȘI FINANȚĂRI sociale de sănătate
70 VENITURI DIN ACTIVITĂȚI ECONOMICE 7454 Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de
701 Venituri din vânzarea produselor finite munca și boli profesionale
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 7455 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale persoane cu handicap neîncadrate
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 7459 Alte contribuții pentru asigurări sociale datorate de
705 Venituri din studii și cercetări angajatori
706 Venituri din chirii 746 Contribuțiile asiguraților
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 7461 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale
708 Venituri din activități diverse 7462 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de
709 Variația stocurilor șomaj
71 ALTE VENITURI OPERAȚIONALE 7463 Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale
714 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși de sănătate
719 Alte venituri operaționale 7469 Alte contribuții ale altor persoane pentru asigurări
72 VENITURI DIN PRODUCȚIA DE ACTIVE FIXE sociale
721 Venituri din producția de active fixe necorporale 75 VENITURI NEFISCALE
722 Venituri din producția de active fixe corporale 750 Venituri din proprietate
73 VENITURI FISCALE 751 Venituri din vânzări de bunuri și servicii
730 Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de 7511 Venituri din prestări de servicii și alte activități
la persoane juridice 7512 Venituri din taxe administrative, eliberări
7301 Impozit pe profit permise
7302 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din 7513 Amenzi, penalități și confiscări
capital de la persoane 7514 Diverse venituri
juridice 7515 Transferuri voluntare, altele decât subvențiile
731 Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de (donații, sponsorizări)
la persoane fizice 76 VENITURI FINANCIARE
7311 Impozit pe venit 763 Venituri din creanțe imobilizate
7312 Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 764 Venituri din Investiții financiare cedate
732 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din 765 Venituri din diferente de curs valutar
capital 766 Venituri din dobânzi
7321 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din 767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru
capital acoperirea pierderilor din
733 Impozit pe salarii schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA
734 Impozite și taxe pe proprietate 768* Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD,
735 Impozite și taxe pe bunuri și servicii ISPA
7351 Taxa pe valoarea adăugată 769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru
7352 Sume defalcate din TVA acoperirea altor pierderi
7353 Alte impozite și taxe generale pe bunuri și (Cheltuieli neeligibile-costuri bancare - PHARE,
servicii SAPARD, ISPA
7354 Accize 77 FINANȚĂRI, SUBVENȚII, TRANSFERURI,
7355 Taxe pe servicii specifice ALOCAȚII

157
BUGETARE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ, 8038 Ambalaje de restituit
FONDURI CU 8039 Alte valori în afara bilanțului
DESTINAȚIE SPECIALĂ 8041 Publicații primite gratuit în vederea schimbului
770 Finanțarea de la buget internațional
7701 Finanțarea de la bugetul de stat 8042 Abonamente la publicații care se urmăresc până
7702 Finanțarea de la bugetele locale la primire
7703 Finanțarea de la bugetul asigurărilor sociale de 8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
stat 8044 Documente respinse la viza de control financiar
7704 Finanțarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj preventiv
7705 Finanțarea din bugetul Fondului național unic de 8046 Ipoteci imobiliare
asigurări sociale desănătate 8047 Valori materiale supuse sechestrului
771 Finanțarea în baza unor acte normative speciale 8048 Garanție bancară pentru oferta depusă
772 Venituri din subvenții 8049 Garanție bancară pentru buna execuție
7721 Subvenții de la bugetul de stat 8050 Disponibil din garanția constituită pentru buna
7722 Subvenții de la alte bugete execuție
773 Venituri din alocații bugetare cu destinație 8051 Garanții constituite de concesionar
specială 8052 Garanții depuse pentru sume contestate
774 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile 8053 Garanții depuse pentru înlesniri acordate
7741 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în 8054 Înlesniri la plata Creanțelor bugetare
bani 8055 Cauțiuni depuse pentru contestație la executarea
7742 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în silită
natura 8056 Garanții legale constituite în cadrul procedurii de
776 Fonduri cu destinație specială suspendare a
778 Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă executării silite prin decontare bancara
programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe 8057* Garanție bancară pentru avansul acordat (ISPA)
nerambursabile 8058 Creanțe fiscale pentru care s-a declarat starea de
779 Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu insolvabilitate a
gratuit debitorului
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI 8059 Garanții acordate de autoritățile administrației
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE publice locale
VALOARE 8060 Credite bugetare aprobate
781 Venituri din provizioane și ajustări pentru 8061 Credite deschise de repartizat
depreciere privind activitatea operațională 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
7812 Venituri din provizioane 8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat
7813 Venituri din ajustări privind deprecierea 8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană
activelor fixe - SAPARD
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor 8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană
circulante - PHARE
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de 8066 Angajamente bugetare
valoare 8067 Angajamente legale
7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare 8068* Angajamente legale -SAPARD
a activelor financiare 8069* Angajamente de plata
7864 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare 89 BILANȚ
a activelor circulante 891 Bilanț de închidere
79 VENITURI EXTRAORDINARE 892 Bilanț de deschidere
790 Venituri din despăgubiri din asigurări
791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
8 CONTURI SPECIALE
80** CONTURI în AFARA BILANȚULUI
8030 Active fixe și obiecte de inventar primite în
folosință
8031 Active fixe corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau
reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare
8036 Chirii și alte datorii asimilate

158
158