Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 243 vizualizări

    Testament Comentariu

    Încărcat de

    Paula Camciuc

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Testament Comentariu

    Încărcat de

    Paula Camciuc
    243 vizualizări1 pagină

    Titlu original

    TESTAMENT COMENTARIU.docx

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    243 vizualizări1 pagină

    Testament Comentariu

    Încărcat de

    Paula Camciuc

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    Sunteți pe pagina 1din 1

    TESTAMENT COMENTARIU

    Tudor Arghezi, pe numele adevărat Ion N. Theodorescu, este un vârf al modernismului


    interbelic, prin temperamentul artistic de substanţă, prin forţa de expresie şi estetica
    novatoare, opera lui constituind nu numai o revoluţie literară formală, ci o izbitoare luptă
    a eului cu lumea, o pendulare „între păcat şi înălţare, între materie şi spirit”. (Pompiliu
    Constantinescu)

    Poezia Testament, situată în fruntea volumului de debut Cuvinte potrivite (1927), reflectă
    lirismul subiectiv şi constituie, poate, cea mai cunoscută şi elocventă artă poetică din
    lirica românească. Alte poezii programatice argheziene sunt Portret, Rugă deseară, Ia
    aminte, Flori de mucigai, Poetica etc.
    În spirit modern, imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune
    artistică specific argheziană prin atotputernicia cuvântului ca forţă creatoare a
    sensibilităţii lirice, prin funcţia expresivă şi estetică a revalorificării limbajului artistic.

    Propriu oricărei arte poetice, lirismul subiectiv se manifestă şi în această poezie,


    confirmând prezenţa eului liric prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de verbele şi
    pronumele la persoana I - „voi lăsa”, „să schimbăm”, „am ivit”, „am prefăcut”, „făcui”,
    „grămădii”, „mea”, „eu”, „mine”, prin mărcile lexico-gramaticale ale adresării directă,
    pronume şi verbe la persoana a II-a, „să urci”, „aşaz-o”, „-ţi”, „tine”, „te” şi prin vocativul
    „fiule”.

    Structura şi compoziţia textului poetic


    Modernismul
    Modernismul poeziei Testament este argumentat prin structura compoziţională, cele
    şase strofe inegale se constituie în secvenţe lirice ideatice, în care poetul îşi exprimă în
    mod direct concepţia despre cuvânt, poezie şi creaţie artistică, accentuând condiţia
    artistului în lume, idei ce înscriu poezia în specia artă poetică.
    Tudor Arghezi
    În sens conotativ, titlul Testament este sugestiv pentru ideea fundamentală a poeziei,
    aceea a relaţiei spirituale dintre generaţii şi a responsabilităţii urmaşilor faţă de mesajul
    primit de la străbuni. în sens denotativ, titlul ilustrează faptul că poezia este un „act
    oficial” întocmit de poet, prin care lasă moştenire urmaşilor, averea sa, opera literară:
    „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte”.
    Tema
    Tema este modernă şi exprimă concepţia despre artă a lui Arghezi, definind programatic
    întreaga sa operă lirică, în care cuvântul este atotputernic, stăpân absolut al Universului,
    iar creaţia literară este rodul harului divin şi al trudei. „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după
    moarte / Decât un nume adunat pe-o carte. / În seara răzvrătită care vine / De la
    strămoşii mei până la tine, / Prin râpi şi gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, /
    Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă, / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.”

    Incipitul
    Incipitul atestă lirismul subiectiv, fiind reprezentat de adresarea directă prin forma
    negativă a verbului la persoana a II-a singular, având rolul de a accentua valoarea
    deosebită a moştenirii, opera literară, bunul cel mai de preţ al poetului, pe care acesta o
    lasă prin testament viitorimii: „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte,/ Decât un nume
    adunat pe-o carte”.

    S-ar putea să vă placă și