1. Alegerea soluțiilor de lavaj.

Au fost propuse multe solutii pentru lavaj fara a se ajunge la cea ideala pina In prezent. Cel
mai frecvent folositi iriganti sunt:

- Hipoclorid de sodiu
- Gluconatul de clorhexidină
- Acidul etilendiaminotetraacetic EDTA
- Acidul citric
- MTAD amestec de tetraciclină si solutie dezinfectanta
-

2 Irigare ultrasonică.

Acţiunea se face cu un căpăcel cu ultrasunet îmbrăcat în cauciuc, ce se aplică pe dinte. In căpăcelul

de cauciuc sunt două orificii în care sunt fixate două canule: în una se introduce sol. 2% iod, iar
din cealaltă se elimină bule de aer. După umplerea căpăcelului cu medicament ce conectează
aparatul de ultrasunet în regim pulsatil cu puterea de emisie 0,2 V/cm timp de 1 min.
După procedură în cavitate se aplică pansament steril şi se aplică obturaţie provizorie.
Numărul procedurilor depinde de forma periodontitei: fibroasă - 1-2 proceduri, granulantă,
granulomatoasă 2-3, apoi canalele se obturează după indicaţii.

3 Metode de irigare

- clasic cu ajutorul unei seringi (de obicei de 5ml) si cu un ac (obisnuit/endodontic ). In

functie de 3 parametri (capacitatea de distribuire a unei cantitati de irigant necesara
dezinfectiei si irigarii portiunei apicale a canalului precum si riscul de a impinge
irigantul dincolo de apex si presiunea fata de peretii laterali ai canalului) s-au
conceput mai multe tipuri de designuri ale varfurilor acelor endodontice (2 variante :
cu varf deschis: plat, bizotat si notched si variant cu varf inchis:cu o fanta lateral,cu 2
fante laterale si cu mai multe orificii), astfel ca un ac special trebuie sa fie flexibil, cu
varf bont, cu o fanta laterala, cu diametru mai mic decat al canalului, care se va
introduce pana in 1/3 apicala, la aproximativ 2-3 mm de apex. Injectarea de va face
fara presiune, in continua miscare si sub izolare cu diga si aspiratie corespunzatoare.
- modern s-au inventat sisteme care potenteaza activitatea irigantului dar si introduc
irigant cu reducerea riscului de depasire a apexului de catre irigant
:EndoVac,RinsEndo.

4 Medicamente intracanalare

- Hidroxidul de calciu are avantajul de a fi activ o perioada mai lunga de timp eliberand in
continuu anumiti ioni (se numesc ioni OH) care au un foarte eficient efect antimicrobian.
 Pastele se aplica pe canalele radiculare cu ajutorul acelor Lentulo, similar materialelor
pentru obturatia de canal

Nespecifice:

Preparate ce contin oxigen: Peroxid de hidrogen

Preparate halogene: Preparate ce contin clor (Cloramina, Hipoclorid de sodiu)

Preparate ce contin IOD: Iodinol Iodonat

Preparate Nitrofuranice: Solutie de Furacilina 0.5

Compusi cuaternari de amoniu: Soll apoasa de decamina 0.1

DMSO (Dimexid, Dimetilsulfooxid)

Enzime proteolitice: Chemopsină, Tripsină

Enzime de origine proteică: Sol 0.1 Lizocim

Ortofen (Diclofenac-Natrium)

Antiseptic de origine vegetală: Frunze de eucalipt, Pojarniță

Specifice:

Remedii antibacteriene: Metronidazol

Antibiotici și combinațiile lor cu enzime proteolitice: Septomixine forte

Speicale: Complexoane: Solutii, geluri EDTA, acid citric, Acid propionic

105 : Materiale de obturatie

Sunt materiale pt:

1.-inchiderea ermetica a canalelor pe toata lungimea si latimea lor pana la apex pentru
evitarea infectarii parodontiului apical.

2.-blocarea germenilor microbieni in canaliculele dentinare pentru a le inhiba

dezvoltarea.

3.-asigurarea vindecarii bontului apical prin cicatrizare cementoida sau neodentinogenetica

106: Clasificarea si cerintele catre materialele de obturatie radiculara

Cerinte:a.)-sa se prepare simplu

 b.)-sa fie usor de manipulat

c.)-sa se poata dezobtura usor daca est e necesar

d.)-sa inchida etans canalul radicular necesitand a fi:

-fluid pentru a patrunde in toate anfractuozitatile

-sa nu sufere variatii dimensionale in timp

-sa fie impenetrabil pentru microorganisme

-sa nu se dizolve in saliva sau secretii

-sa nu se resoarba in canal

e.)-sa fie radioopac pentru a se putea verifica radiologic corectitudinea obturatiei

f.)-sa aiba o culoare diferita de a dentinei pentru a putea fi vizualizat la eventuala

dezobturare

g.)-sa nu coloreze dintele si sa fie histofil pentru tesuturile periapicale

h.)-sa fie bacteriostatic

i.)-sa se poata steriliza si mentine steril

j.)-timpul de priza sa fie convenabil

k.)-sa nu provoace raspuns imunologic

l.)-sa nu fie mutagen sau cancerigen.

Clasificarea materialelor de obturatie de canal.Dupa starea fizica in momentul

introducerii in canal si starea fizica in care se mentin, materialele de obturatie de canal se pot
clasifica astfel :

A.Materiale semisolide - pastele care se impart in :

1.-Paste care se intaresc in canal cum ar fi :

a.)-materiale din grupa eugenatului de Zn:EUGEDENT,ENDOMETAZONA

b.)-cimentul fosfat de Zn:EUGEDENT V,ENDOBTUR,CARIOSAN

c.)-materiale derivate de la gutaperca

d.)-bachelitele

e.)-materiale pe baza de rasini epoxidice:AH-24,TERMASI,AH

 f.)-materiale pe baza de Ca(OH)2:BIOCALEX,ENDOFLAX

2.-Paste care raman moi in canal si care pot fi :

a.)-cu actiune antiseptica indelungata: pasta iodoformata, Rockle's, Gysy, etc.

b.)-cu actiune biologica: paste pe baza de Ca(OH)2 .

B.Materiale solide

Sunt reprezentate de conurile endodontice, care pot fi:

a.)-conuri de gutaperca

b.)-conuri de argint

c.)-conuri din rasini sintetice

MATERIALE MODERNE:

1SEALER-TO SEAL,a ermetiza,subtsantele sunt ermetizate

2.FILLER-to fill,a umple a obtura,subst.care umple lumenul canalului

107 Materiale solide : gutaperca

Acestea au forma de prezentare comerciala ca si conuri calibrate, cu dimensiuni si

grosimi corespunzatoare instrumentarului folosit pentru largirea canalelor radiculare.

Dupa materialul din care sunt confectionate ele pot fi:

1.Conuri de gutaperca

Sunt cele mai frecvente, avand in compozitie:

-gutaperca,

-ZnO,

-sulfat Ba,

-ceara,

-oxizi metalici (culoarea alba sau roz).

Avantajele acestora sunt:

-imbunatatirea etanseitatii obturatiei

 -sunt ne rezorbabile

-impenetrabile pentru saliva, secretii, germeni microbieni

-au calitati radioopace

-sunt usor de dezobturat.

Indicatii:

-in obturatiile mixte de canal ( paste + con gutaperca)

-in metodele condensarii verticale si laterale ale gutapercii.

2.Conurile de argint

Contin:

-99,8 % argint si

-0,2% cupru + crom

Calitati :

-au mare flexibilitate

-au efecte antiseptice si oligodinamice prin afinitatea Ag pentru gruparile tiolice din
aminoacizi, acesta denaturand metabolismul proteic microbian.

Defecte:

-greu de dezobturat

-depasirile de apex sunt iritante pentru parodontiul apical

-in timpul obturatiei se fac Rx repetate pentru controlul corectitudinii obturatiei.

Indicatii de aplicare la:

-dintii cu radacini complet formate

-premolarul I superior pentru ca are foramenul apical rotund

-radacinile vestibulare ale molarilor superiori

-radacinile meziale ale molarilor inferiori.

3.Conurile de rasini sintetice cum ar fi:

-rasinile epoxidice,
 -acrilice,

-din nailon,

-poliesteri,

-teflon.

Nu prea se mai folosesc pentru ca nu sunt radio-opace si se pot solubiliza in unele

componente ale pastelor de obturare

Cauciucul se solidifica dupa procesul de vulcanizare- incalzirea polimerului in prezenta sulfului.

Gutaperca este un material plastic care se ramoleste la 60-65 grade C si se topeste la 100 grade
C. Ea nu poate fi sterilizata prin incalzire.Dezinfectarea conurilor se face in sol. Hipoclorid de
sodium 5%.

Materiale din care se confectioneaza conurile sunt:

-alfa gutaperca 20%
-oxid de Zn
-ceara sau rasina
-sulfati de metale
-coloranti biologici, antioxidanti

Principala forma de folosire a gutapercii este conul.

Avantajele:
-imbunatatesc etanseitatea sigilarii con.
-insolubile
-inertie chimica
-radioopacitate
-plasticitate
-cedeaza usor dezobturarii
-lipsa toxicitatii si iritatiei
-asigura o obturatie indelungata

Cateva metode de obturare cu gutaperca:

-cu pasta si master con
-condensare vertical
-condensare lateral a gutapercii la rece sau la cald

108 Sigilanti : pe baza de oxid de zinc si eugenol

Acestea blocheaza bacteriile si nu se reduce in volum, ceea ce este o caracteristica pozitiva:

Proprietati negative: solubilitate in lichidul tisular , toxicitate , actiune alergica
Pe de alta parte , eugenolul prezinta un effect antibacterial temporar. Compozitia : oxid de ZN -
42%, rasina stabilita – 27%, subcarbonat de bismuth -15%, sulfat de bariu – 15% , barat de
sodium anhidric 1%, eugenol.
Reprezentanti: Tubliseal, Spad , endomethason, nogemol, RC-2B
109 . Sigilantii pe baza de mineral trioxide aggregate

Sigilantul prezinta bioactivitate adecvata pt MTA , Biocompatibilitate si bioactivitate crescuta.

Are proprietatea de a spori proliferarea fibroblastelor lig parodontal, de a induce diferentierea
osteoblastelor si de a stimula mineralizarea celulelor pulpei dentare.

110 Rasini epoxide pentru obturatia canalelor radiculare

Din acest grup fac parte : AH-26,Thermoseal. AH+, ondodent.

Sunt preparate pe baza de polimeri epoxido- aminici cu adaugare de umpluturi radioopace. Ele
reprezinta un system de tip praf-pasta sau pasta-pasta , care se intaresc dupa amestecarea
componentelor. Mat acestui grup sunt endoermetice (Sealere) si trebuie folosite doar in
combinative cu material semi-solide adica conuri de gutaperca.
Caracteristice:
-proprietati bune de manipulare ( sunt plastic, usor de introdus in canal)
-timp indelungat de prize (6-36 ore)
- sunt inerte fata de tes periodontiului
-sunt stabile in canal, rezistente la umiditate
-sunt termorezistente, fapt ce ofera posibilitatea utilizarii acestui mat impreuna cu gutaperca
-sunt radioopace
-pret inalt, posibilitatea perturbarii aderentei marginale

111 Obturarea radiculară. Importanța obt. de canal

Succesul tratamentului endodontic depinde de :
 Diagnosticul anatomo-clinic
 Planul de tratament
 Cunoașterea morfologiei sistemului endodontic
 Evidarea și lărgirea canalului
 Tratamentul antimicrobian
  Obtutarea canalului
 Restaurarea corono-radiculară
Limita apicală a obturației de canal la 0-2 mm de apexul radiologic, densitatea și omogenitatea
sa radiologică egalitatea etanșeizării asigurate de obturația coronară față de fenomenul de
microinfiltrație marginală întreținut de mediul salivar și microbian oral.
Obiectivele obt. de canal:
 Împiedicarea accesului fluidelor și microfloreiorale în țesuturile periapicale
 Împiedicarea accesului în canalele radiculare pe cale retrogradă a fluidelor periapicale
sau se constituie într-o sursă nutritivă pentru biofilmele intraradiculare restante
 Blocarea microorganismelor restante în și prin materialulde obturație împiedicînd
acțiunea patogenă asupra paradonțiului apical.

112 Obturarea radiculară. Limita apicală a obturației de canal.

În endodonția modernă obt. de canal trebuie să ajungă pînă la limita apicală a tratamentului
chemomecanic reprezentată de lungimea de lucru:
94% (între 0-2 mm de apexul radiologic)
76% (depășirea apexului radiologic)
68% (distanța mai mare de 2 mm de apexul radiologic)
Limita de 0,5 mm față de apexul radiologic ar fi un golud standart fiecare scurtate cîte 1mm a
obt. de canal față de acest reper ducînd la o reducere a succesului terapeutic.
.

113 Tehnici de obturare radiculara . Clasificare

Metodele de obturare a canalelor radiculare:

1. Metoda de obturare cu paste sau ciment
2. Tehnica conului central

3. Metoda de obturare cu paste si cateva conuri de gutaperca:

 Condensare laterala
 Condensare verticala
4. Metode de obturare cu gutaperca incalzita in afara canalului radicular:
 Sistemul Thermafille
 Sistemul de injectare Obtura 2
5. Metoda de obturare cu gutaperca la rece, ramolita chimic (se bazeaza pe utilizarea in
calitate de solvent a cloroformului sau a inlocuitorilor lui- uleiului de Eucalipt, galotan)
6. Metoda de obturare prin condensare termomecanica:
 Umplerea termoplastica
 Condensarea laterala
114 Tehnica obturaţ iei cu un singur con. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Aceasta metoda se utilizeaza cind canalul e pregatit prin metoda obisnuita si forma lui
corespunde formei ultimului instrument utilizat pentru prelucrare.

Esenta metodei consta in introducerea in canal a conului de gutaperca impreuna cu sealer,

corespunzator cu sectiunea canalului, pentru realizarea unei obturatii depline a canalului. Pe
portiunile canalului, unde conul nu se atinge de pereti, e introdus sealerul.

Conul de gutaperca ales trebue sa corespunda marimii si lungimii de lucru a ultimului

instrument, utilizat pentru prelucrarea canalului. Localizarea corecta a conului in canal se
controleaza prin radiografie.

Apoi cu un file sau cu un ac Lentullo, sealerul se aplica pe con sau nemijlocit pe peretii
canalului.

Dupa controlul radiologic final surplusul de gutaperca se topeste la orificiul de intrare a canalului
cu un instrument incalzit, iar surplusul de sealer din partea coronara se indeparteaza.

Din neajunsurile metodei fac parte:

-lipsa condensarii adecvate a materialului in timpul obturatiei, ce duce la implerea insuficienta a

neregularitatilor care se intilnesc pe peretii canalului

- in canalele a caror forma nu corespunde intocmai formei conului stardart de gutaperca, se

contine un surplus de sealer, ce poate duce la formarea porilor pe suprafata sealerului, mai ales in
treimea medie si cea coronara a canalului, precum si la adeziunea slaba a materialului fata de
peretii canalului, ca urmare a tasarii produse pe parcursul prizei

115 .Tehnica condensării laterale la rece. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Condensarea laterala a gutapercii trebuie efectuata atunci cand prelucrarea canalului radicular s-a
facut dupa metoda step-back sau alta similara.
Scopul condensarii laterale este de-a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la
utilizarea cantitatii maxime de gutaperca (filler) si a cantitatii minime de sealer.
Etapele de obturare a canalelor prin metoda condensarii laterale a gutapercii la rece:

Nr Succesiunea Mijloace si metodici

afectiunilor
1 Prelucrarea mecanica a Instrumente endodontice de 4 marimi, dar nu mai mici de marimea 30 cu
canalului radicular corespunzatoare. Antiseptice, preparate pentru largirea chimica a canalelo
(lubrifiante). Dupa prelucrarea mecanica a canalului radicular ultimul ins
mai mic decat marimea 30) trebuie sa treaca liber pana la foramenul apica
intalneasca obstacole. Canalul radicular este format de o forma conica cu
partea apicala
2 Prelucrarea canalului cu Seringa endodontica, ace radiculare, vata, pivoturi de hartie. Dupa preluc
antiseptice, uscarea medicamentoasa si uscare canalul este uscat, secretii din canal nu-s
3 Alegerea conului primar Conuri de gutaperca, standartizate de la marimea 15 pana la 140. Conul e
de gutaperca ca marimea lui sa corespunda marimii principalului file de lucru apical. C
sa se termine cu 0,5-1 mm mai sus de apexul fiziologic si se efectueaza o
Daca conul primar este corect introdus, pe radiografie va fi decelat ca pro
va ajunge la 0,5-1 mm de apexul radiologic al dintelui

4 Aplicarea pe peretii Ac lentulo, ac radicular, file sau pivot de hartie, pasta

canalului radicular uscat
a sealer-ului preparat
5 Aplicarea pe varful Conul primar de gutaperca, pasta. Conul este introdus in canal, neajungan
conului primar a unei mm pana la lungimea de lucru a dintelui
cantitati de sealer si
introducerea conului in
canal
6 Condensarea conului Spreaderul este egal ca marime cu conul primar de gutaperca sau de o ma
mica. Conul primar este presat strans cu spreaderul lateral de un perete al
7 Introducerea si Conuri auxiliare de gutaperca, produse de 5 marimi: Xx-fine, x-fine, fine
condensarea conurilor large. Pe varful conului auxiliar care corespunde marimii spreaderului, se
auxiliare de gutaperca sealer si in spatiul creat de spreader in canal se introduce imediat dupa re
conul respectiv de gutaperca. Conurile auxiliare sunt introduse, pana cand
inceteaza de a mai patrunde in canal. Aceasta procedura se repeta, pana c
con nu va patrunde in canal mai putin de 3 mm, dupa aceasta fiind efectu
radiografie de control

8 Topirea (indepartarea, Excavator, plugger, spirtiera. Surplusul de gutaperca din regiunea orificii
retezarea) surplusului de a canalului sunt topite cu un plugger sferic sau cu un excavator incalzit
gutaperca
9 Pregatirea cavitatii, Instrumente si materiale necesare pentru restaurarea formei anatomice a d
restaurarea partii pierdute Materialel sunt utilizate conform indicatiilor in dependenta de apartenent
a coroanei dentare defectului dintelui

116 Tehnica condensării verticale. Timpii operatori. Instrumentar, materiale.

Conform acestei metode conul primar de gutaperca este surtat pana la nivelul orificiului de intrare
in canal, incalzit si condensat cu un plugger incalzit in directie apicala. Spatiul format in urma
condensarii este umplut cu bucatele mici de gutaperca, care deasemenea sunt incalzite si
condensate. In acest caz este realizata umplerea maxima a canalului cu gutaperca, fiind folosita o

Nr. Etape
1 Uscarea canalului cu un con de hartie si verificarea orificiului apical cu ajutorul instrumentului, care
marime mai mica decat ultimul file apical
2 Ajustarea conului pana la orificiul radiologic (umplerea intregii lungimi de lucru) si retezarea capat
3 Indepartarea conului si retezarea 0,5-1,0 mm din apex. Insertia repetata si verificarea retentiei
4 Pregatirea pluggerelor de 3 dimensiuni: cel mare trebuie sa intre in canal pana la 3-4 mm, cel mediu
neajungand pana la apex cu 15 mm si cel mic- neajungand pana la apex cu 10 mm. Marcarea lungim
fiecarui plugger
 5 Irigarea si uscarea canalului
6 Introducerea unei cantitati neinsemnate de sealer cu ajutorul unui ac Lentulo manual si repartizarea
pereti (cimentul este necesar la obturarea cu gutaperca la cald, in special pentru compensarea contra
acesteea la racire)
7 Acoperirea treimii apicale a conului cu un strat fin de sealer
8 Inttroducerea conului, marcarea lungimii lui prin strangerea impreuna a branselor pensei
9 Indepartarea surplusului de con din ostiumul canalar cu ajutorul unui excavator fierbinte sau a unui
incalzitor (prima unda calda ce duce la cresterea temperaturii gutapercei cu 5-80C, ce permite deform
condensare)
10 Inceputul condensarii: cel mai mare plugger este coborat in pulberea cimentului apoi condenseaza g
sens apical. In urma acestor actiuni se realizeaza obturarea canalelor laterale in treimea medie a can
11 Crearea undei calde secundare prin imersionarea in canal a partii ascutite infierbantate a pluggerulu
pentru 2-3 sec
12 Presarea verticala si laterala cu pluggerul mediu (prin aceasta se realizeaza in continuare obturarea c
laterale). Compactarea se efectueaza pana la 3-4 mm de la apex
13 A 2-a incalzire cu plugger incalzitor
14 Condensarea verticala cu cel mai fin plugger
15 Finalizarea obturarii verticale (indepartarea resturilor de gutaperca de pe pereti cu ajutorul pluggeru
16 Umplerea backpacking cu fragmente retezate de gutaperca, condensarea lor cu un plugger la rece, in
condensarea si repetarea ulterioara a acestor actiuni pana la umplerea finala a canalului. La aceasta
deasemenea posibila introducerea gutapercei cu ajutorul seringii
17 Curatirea cavitatii dintelui pana la jonctiunea smalt-dentina si restaurarea ei provizorie. In cazul mo
adauga uneori ciment in portiunea cervicala (etansarea bifurcatiei)

117 Obturaţ ia canalelor radiculare cu tehnica Thermafill, Gutacore. Timpii operatori.

Instrumentar.

Metoda de introducere a gutapercii pe conductor (Thermafille).

Gutaperca de faza α, încălzita până la temperatura de lucru, devine lipicioasă şi adezivă, şi datorită
acestui fapt, se fixează bine pe tija centrală. Aceasta ajută la introducerea materialului de obturaţie
pe toată lungimea canalelor. Tija funcţionează ca un conductor (port-gutapercă) central; el
compactează gutaperca pe toata lungimea canalului, asigurând o ermetizare apicală şi reducând
tasarea masei obturate.

Thermafilele se recomandă a fi folosite în combinaţie cu ermetice de tip “fără eugenol”

(Termasil, AH-26, АН Plus, Sealapex). Aceste materiale de obturaţie au o adeziune maximă,
tasare minimă şi, deasemenea, timp de lucru îndelungat până la priza materialului.
Ultimul aspect este important, deoarece, în caz de necesitate, poate fi efectuată o corecţie. Pentru
încălzirea uniformă a tuturor tipurilor de thermafille se utilizează un cuptor, care asigură o
temperatură optimă în timp de câteva secunde.

Obturarea canalelor radiculare cu utilizarea thermafillelor prevede efectuarea

următoarelor etape:
1. Anestezia, deoarece presiunea apicală apărută în timpul pătrunderii thermafille-ului,
poate provoca o senzaţie de discomfort.
2. Înregistrarea lungimii de lucru cu utilizarea verificatorului.
 3. Alegerea thermafille-ului de aceeaşi mărime şi lungime ca şi verificatorul utilizat pentru
înregistrarea lungimii de lucru definitive.
4. În timpul de azi în setul Gi Ti file cu conicitatea 10, 8, 6, 4% intră un set de thermafille,
fapt ce uşurează şi accelerează considerabil obturarea canalului. Dacă canalul are o
curbură mare, atunci, începând cu mărimea 35 şi mai mult, conductorul metalic este
preventiv flexat. În asemenea caz pot apărea fisuri în gutapercă, dar aceasta nu importă,
fiindcă ele dispar la încălzire. Pivoţii cu mărimea 25 şi 30 sunt flexibili, de aceea nu este
necesar de a le flexa în prealabil. În afară de aceasta, în procesul de încălzire flexibilitatea
conductorului metalic se măreşte.
5. Prelucrarea obturatorului cu o soluţie de hipoclorit de sodiu de 5% timp de 1 minut,
clătirea cu alcool de 70%, şi uscarea.
6. Uscarea canalului cu conuri de hârtie sterile.
7. Încălzirea obturatorului în cuptor.
8. Introducerea unei cantităţi mici de pastă sau de ermetic în canal cu ajutorul conurilor de
hârtie sau cu acul Lentullo, pentru a unge pereţii pe toată lungimea.
9. Obturarea canalului. Thermafillul, încălzit în cuptor, se introduce în canal pe lungimea de
lucru înregistrată anterior. Dacă canalul a fost corect calibrat, iar gutaperca - încălzită
până la starea necesară, obturatorul ocupă locul fără mari eforturi. După introducerea
obturatorului în canal la nivelul orificiului de intrare se adună surplusuri de gutapercă.
Acest aspect este normal, fiindcă pe pivot este aplicat un strat de gutapercă, calculat
pentru umplerea celor mai largi canale.
10. Înlăturarea mânerului obturatorului thermafille. Conul de plastic se taie cu o freză sferică
la orificiul de intrare a canalului. Conul din aliaj inoxidabil se taie cu 1-2 mm mai sus de
orificiul de intrare a canalului cu ajutorul unei freze-con. Pentru înlăturarea conductorului
din titan se utilizează o freză fisurală. Dacă este necesar un control radiografic, acesta se
efectuează până la înlăturarea mânerului (pentru extragerea obturatorului, în caz de
necesitate).
11. Condensarea gutapercii în jurul pivotului cu ajutorul plugger-ului, care va preveni
înlăturarea accidentală a gutapercii din orificiul de intrare a canalului.
12. Înlăturarea surplusului de gutapercă din cavitatea dintelui pentru crearea accesului spre
alte canale.
13. Toate etapele relatate mai sus sunt repetate, dacă dintele are câteva canale. După
obturarea tuturor canalelor surplusul de gutapercă se înlătură din cavitatea dintelui, iar
fundul se acoperă cu ciment ionomer, iar după aceea se aplică o obturaţie de durată.

Firma Dentsply Maillefer – producătorul Thermafille®, – recomandă următoarele etape de

obturare a canalelor radiculare:
1. Calibrarea canalelor. Pentru a înregistra mărimea obturatorului Thermafill®, pentru
obturarea canalului respectiv se utilizează instrumentul Verificator cu ajutorul căruia se
înregistrează mărimea canalului radicular. Verificatorul corespunde mărimii ultimului
instrument de lucru utilizat la întreaga lungime de lucru. Un asemenea Verificator
trebuie:
 Uşor să treaca pe toata lungimea de lucru fără efort (dacă Verificatorul nu trece pe
toata lungimea de lucru, trebuie de mărit conicitatea de preparare sau de utilizat
un Verificator cu o dimensiune mai mică).
 Să ne ofere o senzaţie de uşoară rezistenţă (sarcină de tracţie înapoi) la înlăturarea
instrumentului (dacă această senzaţie lipseşte, Verificatorul trebuie schimbat cu
altul de o mărime mai mare).
2. Alegerea obturatorului. Alegeţi obturatorul thermafill, corespunzător Verificatorului, care
a fost folosit pasiv pe toată lungimea de lucru. Înregistraţi lungimea de lucru pe pivotul
 central din masă plastică al Thermafille®-ului conform inelelor şablonarde sau cu
stoppere de silicon.
3. Aseptica. Dezinfectaţi obturatorul în soluţie de hipoclorit de sodiu nu mai puţin de 1
minut, şi uscaţi-l cu aer.
4. Încălzirea obturatorului se efectuează în cuptorul ThermaPrep®:
 stopperul de silicon trebuie să se afle mai jos de fixator;
 apăsaţi butonul, care corespunde mărimii obturatorului;
 apăsaţi butonul “Start”, aflat înaintea fixatorului folosit (cel din stânga sau din
dreapta).
5. Uscarea canalului, introducerea sealerului. Până când obturatorul se încălzeşte,
amestecaţi sealerul pentru canalul radicular. Pentru uscarea deplină a canalului până la
introducerea cimentului utilizaţi conuri de hârtie sterile. Introduceti sealerul pe pereţii
canalului în strat fin pe toata lungimea de lucru, utilizând conuri de hârtie sterile sau file.
6. Obturaţia canalului radicular. Extrageţi precaut obturatorul din fixator, şi imediat
introduceţi-l în canal, înaintând încet spre apex. Pentru a preveni sucirea, convingeţi-vă
că instrumentul avansează conform axului obturatorului. La introducere gutaperca, cu
care este acoperită tija obturatorului, va umple toate canalele laterale şi va bloca canalul
radicular până la apex. Peste câteva secunde după ajungerea la apex trebuie de aplicat
presiune. Dacă trebuie de obturat câteva canale radiculare, utilizaţi alternativ ba fixatorul
stâng, ba cel drept, ceea ce va economisi timpul dumneavoastră.
7. Tăierea pivotului şi a mânerului. După confirmarea radiologică a obturării canalului
radicular pe toata lungimea de lucru tăiaţi tija de plastic a obturatorului cu o freză
Therma-Kat, ataşată la pneumopiesă (300 mii de rotaţii /minut), fără răcire.
8. Înlăturarea surplusului de gutapercă. Înlăturaţi cu un excavator endodontic surplusul de
gutapercă, care poare bloca accesul către cavitate şi alte canale. Utilizaţi pluggerul pentru
condensarea gutapercii ramolite din jurul obturatorului. Pentru obturarea tuturor canalelor
unui dinte pluriradicular, repetaţi consecutivitatea etapelor, şi întotdeauna începeţi cu
canalul, la care accesul este cel mai greu.
9. Pregătirea pentru aplicare de pivot. La realizarea spaţiului necesar pentru pivot folosiţi
freza PostSpace cu piesa contraunghi sau cu turbină, cu o viteza de rotaţie 200-300 mii
rotaţii pe minut, fără răcire cu apă, prin presiune mică. Introduceţi freza până la contactul
cu tija Thermafill®-ului. După ramolirea tijei de plastic, treceţi prin presiune apicală pe
toată lungimea calculată (maxim - 2-3 sec.), scoateţi freza pentru a preveni
supraîncălzirea.
Acum se poate cu ajutorul unui drill, uşor şi fără efort, de format canalul pentru pivot.
Freza PostSpace îndepărtează materialul de obturaţie fără vibraţie, şi spaţiul pentru pivot
poate fi creat după obturarea canalului. Freza trebuie să treacă uşor, fără exercitarea unor
eforturi suplimentare. Dacă freza nu avansează în canal, controlaţi unghiul lui de inserare.
10. Înlăturarea în caz de tratament repetat. Obturatorul endodontic Thermafill®, care are o
canelură, prevăzută pentru înlăturarea uşoară. Pentru înlăturarea obturatorului
Thermafill® treceţi pe toata lungimea pivotului cu un instrument rotativ, de ex. cu un
profile din titan-nichel .0,6/25 sau file-ul Gi-Ti™ .0,6/20, pentru a înlătură gutaperca
înconjurătoare. Căldura, care este creată de rotirea instrumentului, ramoleşte pivotul de
plastic al obturatorului. Viteza de rotire a instrumentului trebuie să fie de 600-800 rotaţii
pe minut. Pentru ramolirea gutapercii poate fi utilizat un solvent (Cloroform), pentru a
facilita trecerea instrumentului de titan-nichel.

Avantajele tehnicii de obturare cu Thermafill®:

 Obturarea tridimensională a canalului radicular;
 Ermetizarea apicală a canalului radicular (gutaperca încălzită ajunge exact până la apex),
inclusiv a canalelor radiculare laterale;
 Obturarea uşoară a unor canale lungi, curbe şi înguste;
  Reducerea timpului de lucru;
 Utilizarea uşoară şi deprinderea rapidă a manoperelor.

Utilizarea Thermafill®-ului nu se recomandă:

 În cazul dinţilor fără constricţie apicală: cu apexul deschis, resorbţie ş.a.
 În cazul dinţilor laterali, accesul în care este îngreunat; la pacienţii cu deschiderea
limitată a cavităţii bucale;
 Pentru canalul radicular, în care este imposibil de format conicitatea apicală cel puţin
de .04.

118 Retratament. Factorii decizionali

Forma dentratament efuctuata in antecedente- trat endo s a incercat in repetate randuri, uneori
dintii sunt lasati deschisi p.u o perioada de timp in vederea drenajului ce poate duce la dificultate
in dezinfecti
Motivul tratamentului anterior
Momentul finalizarii tratamentului anterior- momentul in timp cand s a realizazt trat poate da
informatii referitoare la tehnica si materialele utiliate.
Experienta medicului ce a realzat tratament anterior-practician experimentat sau specialist.
Locatia realizarii tratamentului initial- tari si tehnici diferite
Examenul radiologic
119 Etapele retratamentului ortograd. Accesul.

1. Accesul la nivelul spatiului endodontic.

2.Indepartarea materialelor existente coronar si in canale.
3.Retratamentul chemo-mecanic al sistemului endodontic si al canalelor omise
4.Sigilarea tridimensionala a retelei endodontice
5.Reconstituirea coronara a dintilor cu retratament endodontic.
6.Retratamentul intr-o sedinta vs multiple sedinte.
.Accesul retratamentului ortograd.
Daca restaurarea coronara se considera a fi adecvata accesul la nivelul camerei pulpare se face
ca si in cazul tratamentului endodontic primar la locul de electie in funtie de tipul dintelui.
Cand reconstituirea coronara se dovedeeste inadecvata se recurge la sacrificarea ei . Preferabil
inlaturarea ei intacta .

120 Trepanarea sau indepartarea obturatiei coronare sau a coroanelor de invelis.

Obturatii coronare- trepanarea la locul de electie sau indepartarea se face cu sprijinul digii. Daca
obtur coronara e recenta sau nu prezinta zone de fractura se realizeaza cavitatea de acces . In
cazul in care prezinta zone de sigilare precara se prefera indepartarea integrala sau partiala.
Coroane-trepanarea sau indepartarea reprezinta un acces endodontic,in cazul cand accesul se face
prin coroana poate aparea dificultatea localizarii canalelor.Daca coroana are semne de infiltratie
datorita substantei dure necista indepartarea ei. Daca coroana e recenta , e posibil descimentarea
sa prin metode moderne ce va asigura si reconstituirea provizorie a dintelui.( posibil trepanarea
daca nu putem)

121 Indepartarea dispozitivelor corono-radiculare.

Este nevoie de radiografii realizate in trei incidente.
Clasificarea dispoztivelor: design- cilindrice, conice
Actiune asuprea peretilor radiculari: active, passive
Materialul : metal, non-metal.
Alt aspect este cimentul cu care fac prize: oxifosat(usor), rasinice adezive, glassionomer.( mai
complicat)
Materialul ce alcatueste bontul protetic trebuie indepartat din jurul dispozitivului cu o freza si
anse electronice(CT4).Daca e infiletat déjà ( Dentatus) folosim o cheie speciala. Dupa aceasta
adaptam cheia si cu inver acelor de ceasornic dislocam dispozitivul.
Daca am fracturat fragmentele de reconstituire , miscarea necesara e de periere circumferentiar
intre perete si dispozitiv.- nu se utilizeaza racirea .

122 Inlaturarea materialelor existente coronar si in canale.

Manoperele de retratament endodontic presupun crearea acceului in spatial endodontic,

indepartarea obturatiei precedente, debridarea canalului radicular, dezinfectarea iatrogeniilor sau
a defectelor existente si refacerea tratamentului chemo-mecanic si o obturatie endodontica cu un
material adecvat.
Avem nevoie : instrumente manual, instrumente cu ultrasunete , instrum mecanice, instrumente
electronice : apex finder, preparate medicamentoase: solvent, antiseptic, irigatii .

123 Indepartarea materialelor de reconstituire coronara din camera pulpara.

Folosim radiografia retroalveolara si putem estima cantitatea de material folosita pentru

reconstituireaa bontului. Indepartam cu ajutorul mangnificatiei folosind freze diamantate pana la
evidentierea unor zone de podea a camerei pulpare.Apoi trecem la indepartarea din aproape in
aproape cu ajutorul anselor ultrasonic (CT4, CPR2 , Pro-Ultra ENDO)

124 Indepartarea materialelor de obturatie endodontica.

Cel mai des gasim 4 categorii de materiale ce se pot gasi la nivelul canalelor radiculare:
gutaperca, gutaperca cu tija transportatoare, sigilanti, conuri de argint.
Gutaperca trebuie eliminate treptat in 3 segmente, sau daca este in obutratie cu monocon sau
conuri calibrate poate fi dislocate dintr o miscare. In alte cazzuri utilizam tehnici combinate:
instrumentar manual, rotativ, ultrasonic solvent .
Cel mai frecvent dezobturarea se face utilizand instrumentar de otel sau Ni-Ti alaturi de un
solvent (chloroform). Folosim viteza de 500 rpm. Prin folosirea tehnicii crown-down si a instrum
rotativ conicitatea este de 2 % astfel obutratia va fi indepartata in totalitate odata ce inaintam in
apex.
Zehnder si Paque sunt de parere ca trebuie sa utilizam turatiile mai putin fapt sa nu incalzim
gutaperca, iarca in loc de solventi sa utilizam iriganti pentru indepartarea portiunilor de obturatii
dislocate (EDTA).
Conul de argint- se folosesc rar la noi in tara , folosim anse ultrasonice pentru a indeparta
materialul de reconstituire si cavitatea de acces este libera, se fac irigatii abundente cu hipoclorit
de sodiu. Apoi cu pensa Stieglitz retragem conul din canal.
Tija transportatoare- se poate inlatura manual cu pensa Stieglitz iar gutaperca restanta cu tehnici
ca si in cazul obturatiilor de condensare.
Pentru tija din plastic folosim instrument rotativ cu conicitate 0,06 la 300 rpm pentru a prinde tija
de transportatoare si a o disloca.

125 Solventi pentru sigilanti.

Solvenitii au scop de a ramoli gutaperca : cloroformul, uleiul de eucalypt, xilenul, halotanul.

Firma Specialites- Septodont a conceput 2 solutii pentru indepartarea materialelor de obturare
endodontica : Endosolv R- rasini fenolice, Endosolv E- cimenturi pe baza de eugenol.
Cloroformul cel mai intalnit solvent, necesita insa multa precautie(cancerogen). Se foloseste
intro cantitate mica de 1ml pentru ramolirea gutapercii sub protectia cu diga.
P.u obturatii prin compactare sau condesare lateral,vertical folosim heat-pluggerul – introducem
pluggerul in canal si indepartam .
Tehnica crown-down permite eliminarea cantitatii mari de pasta din treimea coronara si medie .
Cand pasta e din cimenturi cu duritate- utilizam freze si anse ultrasonic.

126 Clasificarea erorilor si complicatiilor in tratamentul endodontic:

1 Erori şi complicaţii care pot apărea în regiunea coronară a dintelui şi pa -

rodonţiului marginal în timpul creării accesului şi lărgirii orificiilor de intrare în

canal:

1.1.Erori şi complicaţii mecanice:

1.1.1. nedeschiderea camerei pulpare a dintelui { eroare de trepanare)\
l. 1.2 camera pulpară a dintelui prea larg deschisă;

1.1.3. deschiderea incompletă a camerei pulpare;

1.1.4.perforarea coroanei cu afectarea parodonţiului marginal;

1.1.5. perforaţie intraradiculară;

1.2. Erori şi complicaţii chimice:

1.2.1. parodontită marginală arsenicală;

1.2. 2. parodontită marginală apărută în urma folosirii acidului tricloracetat, sulfuric,

clorhidric etc.

2 Erori şi complicaţii, care pot apărea la nivelul rădăcinii dinţilor.

2.1 . Crearea pragurilor.

2.2 Căi false (perforarea pereţilor canalului radicular);

2.3 Fracturarea instrumentelor în canalul radicular;

2.4 Obturarea parţială a canalului radicular; 3. Erori şi complicaţii posibile în

parodonţiul apical.

3. 1.Hemoragie în canalul radicular.

3.2. Traumă mecanică a parodonţiului apical;

3.3. Afectarea parodonţiului apical de origine chimică:

3.3.1. arsenicală;

3.3.2. alte substanţe chimice;

3.4. împingerea maselor putride după apex;

3.5. Afectarea formaţiunilor anatomice înconjurătoare (sinusuri, enfizemul ţesuturilor

moi, obturarea canalelor radiculare cu refularea materialului după apex).

4. Erori generale:

4.1. Aspirarea corpilor străini.

4.2. înghiţirea acelor (instrumentelor endodontice)

4.3. Leşin, colaps.

127 Accidente în lărgirea canalelor radiculare

Perforaţie a pereţilor şi a fundului camerei pulpare a dintelui
Perforaţie apicală a canalului radicular
Perforaţie longitudinală a peretelui canalului radicular
Blocare a canalului cu rumeguş de denti nă sau cu ţesuturi moi

Profilaxia acestei complicaţii constă în respectarea unor reguli:

-în timpul lucrului trebuie folosite procedee tehnice îndreptate spre prevenirea blocării

canalului radicular cu rumeguş de dentină.

-înainte de a introduce instrumentul în canal, el trebuie flexat corespunzător curburii

canalului.

- în timpul lărgirii canalului cu file-uri trebuie de efectuat mişcări de pilire, iar mişcările rotative
ale instrumentului trebuie să fie reduse la minim.

128 Blocajele radiculare. Cauze. Conduita.

Blocare a canalului cu rumeguş de dentină sau cu ţesuturi moi. Cauzele acestor complicaţii cel
mai des sunt utilizarea prea timpurie a instrumentului de mărime mare şi nerespectarea regulii de
revenire la un file mai mic pentru controlul permeabilităţii canalului pe toată lungimea. La
blocarea canalului poate duce şi înlăturarea incompletă a pulpei, şi irigarea insuficientă a
canalelor în procesul de prelucrare instrumentală. Profilaxia. Pentru a exclude această
complicaţie trebuie numaidecât de respectat regulile şi etapele prelucrării instrumentale a
canalelor ra¬diculare, de irigat abundent canalele după utilizarea fiecărui instrument endodontic.
Blocarea lumenului canalar cu rumeguş dentinar sau cu ţesuturi moi .. Tactica medicului. cazul
blocării canalului acesta trebuie irigat bine, trecut pe întrea- ga lungime de lucru cu un
instrument subţire (K-reamer sau PassFinder), iar apoi - de¬blocat orificiul apical cu K-reamer
numărul 06 sau 08.

129 Pragurile. Cauze. Conduita

Nu s-a îndepărtat triunghiul din zona coronară și s-a creat un prag ( acul a luat traiectoria greșită).

Cauza creării în canal a pragurilor sau a lărgirii apicale mai des este folosirea în timpul lucrului în
canalele curbe a unui file gros şi neflexibil, care nu a fost flexat preventiv după forma canalului.

In cazul rotirii brutale in canal ainstrumentului flexat, canalului i se atribuie o formă de clepsidră.

Profilaxia acestei complicaţii constă în prevenirea blocării canalului cu rumeguş de dentină. Este
deasemenea necesară flexarea preventivă a instrumentului

Conform curburii canalului, iar în timpul lărgirii canalului cu file-ul trebuie efectuate mişcări de
pilire şi nu- cele de rotaţie. Reducerea vădită a riscului de creare în canal a pragurilor sau a lărgirii
apicale permite lucrul cu instrumentele ce au vârf neagresiv (Batt-tip).
 130 Fenestrarea. Cauze. Conduita.
Fenomenul de fenestrare este un incident care poate apărea în timpul tratamentului endodontic în
apropierea zonei de furcatie radiculară pe rădăcinile mezio-vestibulare și /sau palatinale ale
molarilor superiori și pe rădăcinile meziale ale molarilor inferiori.

Această iatrigenie poate fi cauzată de:

• Utilizarea unei tehnici de lucru incorecte: cavitate de acces incorecta sau incompleta;
exercitarea unor presiuni excesive; folosirea miscarilor de rotatie in canal pentru
instrumentele care nu sunt realizate in acest scop; efectuarea unor miscari ample
persistente, de pilire , nerespectarea secvențialității instrumentelor de largire
• Folosirea unui instrumentar necorespunzator in tratamentul radacinilor subțiri și concave:
ace de oțel neprecurbate, ace rigide cu diametrul crescut în porțiunea apicală a canalelor
Consecință a acestui accident este deviația de la anatomia radiculară prin subțierea peretelui
intern al curburii cu o eventuală perforare în portiunea coronară și medie a canalului (Bakland
, Gutmann).

Fenestrarea este o perforație lungă, verticală, ce apare în special în porțiunea mijlocie a

canalului, creată de o prelucrare excesivă a peretelui intern al canalului radicular curb.
(Hulsmann).

Fenestrarea se manifesta prin apariția unei hemoragii spontane într-un canal uscat anterior și chiar
o sensibilitate pe care pacientul o resimte brusc. Se evidențiază prin aplicarea unui con de hîrtie în
canal care va confirma localizarea perforației.

Un diagnostic de certitudine este greu de obținut datorita absentei simptojmelor clinice și

capacității limitate a radiografiilor retroalveolare de a reda radiologic perforația. S-a încercat
utilizarea CBCT-ului în precizarea diagnosticului fenestrării ca de ex: apex locator, microscopul
operator, endoscopul, scanarea OCT.

Pentru a preveni realizarea unei fenestrari trebuie luate urmatoarele masuri:

• Cavitatea de acces trebuie realizata astfel incit instrumentarul sa poata fi introdus in canal
pe o directie ciot mai dreapta;
• Frezele Gates- Glidden trebuie folosite cu atentie, fara ca sa ajunga in portiunea curba a
canalului
• Folosirea unei tehnici anticurburape portiunea externa a curburii canalului
• Acele de otel trebuie precurbate inainte de intoducere in canal

131 Transportarea apicală. Cauze. Conduita.

Majoritatea canalelor au un anumit grad de curbura in timp ce instrumentarul endodontic este
realizat pe model drept, ceea ce duce la tendinta acestuia sa se indrepte singur in interiorul
canalului.

Chiar și atunci cind acele sunt precurbate, acele din otel tind sa se indrepte odata introduse in canal.
Acest lucru duce la o largire apicala prin expansiunea peretelui extern al curburii, fenomen denumit
in literatura de specialitate fermoar apical.
De asemenea, incercarea necorespunzatoare de a depasi un prag format prin manipularea
necorespunzatoare, concomitent cu fenomenul de fenestrare, poate duce, pe masura ce diametrul
creste , la aparitia fenomenului de transportare apicala.

De obicei instrumentarul de otel predispune la aparitia acestor iatrogenii, insa unor numeroase
studii comparative efectuate s-a conluzionat ca toate tehnicile produc modificari ale canalului
(sisteme Ni-Ti, intrumentar manual).

Atunci cind trebuie prelucrat un canal radicular cu un unghi al curburii pronuntat si o raza a acesteia
redusa, trebuie selectate cu atentie diametrul si conicitatea intrumentelor folosite.

Pregatatirea unei cavitati de acces corecte si realizarea preevazarii asigura reducerea curburii
curburii într-un stadiu incipient al tratamentului de largire.

Daca transportarea apicala cu perforarea apexului s-a realizat, canalul trebuie irigat din abundentă,
pentru a îndeparta resturile de țesut și microorganismele din porțiunea canalului care a rămas
neprelucrata. De asemenea in aceasta siuație este indicat folosirea unei tehnici de obturare a
canalului termoplastică.

Prin urmare, iatrogeniile prezentate: fenestrarea , formarea pragurilor, transportarea apicala , au in

comun faptul ca pot surveni in urma transportarii canalului , aceasta insemnind orice deviere
nedorita de la traseul initial al canalului.(Peters).

Factorii secundari ce pot surveni in aparitia multiplelor accidente sunt: experienta practicianului,
viteza de rotatie si secventa specifica a acelor.

132 Fracturarea instrumentarului în canale. Cauze. Conduita.

Conform literaturii de specialitate, 1-6 % din dinții cu obturații radiculare prezinta un instrument
fracturat in interiorul canalului.

Facorii care influientiaza riscul de fracturare a instrumentarului endodontic sunt :

- Natura materialului din care este confectionat

- Tehnica de fabricare

- Uzura
- Gradul de curbura a canalului
- Modul de manipulare si sterilizare
Pentru a preveni fracturarea instr. este necesar de luat o serie de masuri cum ar fi:

- Realizarea unei cavitati de acces care sa asigure un traseu in linie dreapta la orificiile
canalelor radiculare
- Stabilirea unei căi de alunecare a instrument. inainte de largire
- Evitarea aplicarii unei presiuni necorespunzatoare asupra instrumentelor in timpul
utilizarii
- Monitorizarea frecventei de utilizare a instrumentarului endodontic
- Verificarea acesuia inainte si dupa utilizare pentru a observa eventuale defecte si
deformari
 - Sterilizare si stocare corespunzatoare
- Utilizarea unor motoare endodontice corespunzatoare, monitorizarea vitezei de rotatie si
a a fortei de cuplu .
In cazul fracturarii instrumentarului, operatiunea de largire trebuie intrerupta si pacientul informat.
Trebuie realizata o evaluare radiologica pentru a identifica pozitia si posibilitatea de indepartare a
fragmentului precum si anatomia canalului in vederea identifivarii caii optime de abordare a
fragmentului. De asemenea si insusirea prwescriptiilor de utilizare si utilizare preclinica a
instrumentarului rotativdin Ni-Ti in vederea minimizarii riscului de fracturare in timpul
tratamentului.

133 Tratamentul accidentelor

Cea mai buna metoda de tratare a complicatiilor ca urmare a acestor accidente este prevenirea lor.
Prin urmare determinarea corecta a curburii canalului si a lungimii de lucru este primul pas si poate
cel mai imprtant in prevenirea acestor accidente.

Pentru realizarea acestui lucru Hulsmann si schafer propun utilizarea unui stoper ferm fixat si
centrat pe instrum endodont si stabilirea cu exactitate a unui punct de reper coronar.

Astfel acul este introdus pe canal fixat la un dispozitiv electronic pentru masurarea lungimii de
lucru. Orice neclaritate poate fi verificata si radiologic cu acul inserat pe canal.

Daca lungimea de lucru nu poate fi atinsa , se folosesc agenti chelatori si o irigare abundenta a
canalului dar controlata pentru a nu impinge continutul in paradontiul apical.

Repectarea acestor masuri precum si manipularea pasiva cu grija a instrum fine , precurbate si
evitarea celor cu diametru mare si rigide, previn aparitia blocajelor pe traseul canaluluio, care ar
duce la pierderea lungimii de lucru, aparitia pragurilor si a perforatiilor.

Se recomanda ca instrumentele folosite in prelucrarea regiunii apicale sa aiba conicitate invers

proportionala fata de gradul de curbura al canalului pentru a evita aparitia fenomenului de
transportare apicala sau fracturarea instrumentului.

Utilizarea unor ace rigide , insuficient dprecurbate duce la indepartarea unei cantitai mari de
dentina radiculara din zona de curbura ducind la modificarea acesteia si la aparitia fenomenelor de
fenestrare si perforare apical.

Chiar daca fenomenul de indreptare a canalului nu poate fi complet evitat chiar si cu instrumentarul
de Ni-Ti, atunci cind se respecta cu strictețe etapele de tratament acest fenomen este suficient de
redus pentru a nu fi detectat clinic si deci fara relevanta in prognosticul tratamentului.

134 Anestezie incomplete Cauze Conduita

Mai des sunt erorile tehnice în administrarea anesteziei şi încălcarea regulilor cre asepsie. Este
necesar de a ţine minte că unele complicaţii nu depind de medic, şi nu întotdeauna ele pot fi
 prevăzute. Consecinţele acestor complicaţii sunt periculoase, - atât pentru pacient, cât şi pentru
medic. Orice medic trebuie să le cunoască şi să facă tot ce-i stă în puteri pentru a le preveni.
Efectul anestezic insuficient apare în cazul alegerii incorecte a anestezicului, sau _ a metodicii
de anestezie, sau - la încălcarea tehnicii de efectuare a acesteea. Ca urmare a acestui fapt apare
o sensibilitate dureroasă la îndeplinirea etapelor de tratament.
In afară de aceasta, la efectuarea anesteziei se pot întâmpla reacţii alergice la anumite preparate,
cea mai gravă şi mai periculoasă complicaţie fiind şocul anafilactic, în rezultatul căruia la
pacient cade tensiunea arterială, se instalează tulburări respiratorii, apare o stare anxioasă/ de
frică, şi pacientulyierde cunoştinţa. În asemenea caz într-un răstimp scurt devine posibil un
sfârşit letaI. In această complicaţie este necesară acordarea asistenţei de urgenţă!!!.

135 Acces endodontic incorect. Cauze. Conduita.

1. lipsa accesului direct spre canalul radicular;

2. deschiderea incorectă a camerei pulpare;
3. utilizarea unui efort considerabil asupra instrumentului în timpul lucrului manual sau
mecanic;
4. încălcarea tehnicii de utilizare a instrumentului;
5. inserţia instrumentului la o adâncime considerabilă în timpul rotirii instrumentului duce
frecvent Ia blocare, iar apoi - şi la fracturarea instrumentului în canal;
6. instrumentul trebuie să se rotească nu mai mult de 120-1800;
7. încercarea de a lărgi canalele radiculare nu cu o piesă endodontică. În timpul rotaţiei
doar în direcţia acelor ceasorni_ cului are loc introducerea profundă în canalul radicular
şi, în consecinţă, fracturarea;
8. încălcarea consecutivitătii utilizării instrumentarului e~dodontic;
9. lucrul cu instrumentele deformate, răsuci te. Lipsa sau insuficienţa controlului faţă de

starea instrumentelor endodontice.

10. lucrul în canalul uscat;
11. graba în lucru.

136 Posibile erori (perforaţia planşeului şi peretele camerei pulpare, fractura

peretelui). Perforaţia pereţilor canalului radicular.

Perforarea fundului camerei pulpare ca urmare a unei orientări şi acces vizual insuficient. Cel mai
des aceasta se remarcă din cauza înlăturării incomplete a tavanului deasupra camerei pulpare a
dintelui. Ca exemplu poate servi perforarea cervicală a coroanei molarului inferior ca rezultat al
preparării tară a fi luat în consideraţie înclinarea dintelui.

Perforarea la nivelul coletului dintelui (supra- sau subgingival) se întâlneşte în caz de vizualizare
insuficientă, şi în cazul preparării tară a ţine cont de poziţia dintelui.

Trebuie de subliniat, că diagnosticarea perforaţiilor nu prezintă mare greutate. Apariţia sângerării

în asociere cu durerea indică formarea perforaţiei. în acest caz este necesar de efectuat un control
radiologie. Concomitent este de dorit ca în orificiul suspectat a fi de perforaţie să fie introdus
material radioopac. Un material care ne convine este conul de gutapercă. In majoritatea cazurilor
medicul nu consideră necesar să înştienţeze despre acest lucru pacientul şi să înscrie în fişa
medicală, ceea ce este deasemenea o greşeală.

Perforaţia pereţilor canalului radicular.

Această complicaţie este o variantă a cormplicatei precedente - supralargirii longitudinală a
canalului la treimea medie la "curbura mică" a rădacinii.

Cauzele cele mai frecvente sunt: subestimarea curburii canalului de către medic, lucrarea într-un
canal curbat cu instrumente flexate insuficient, supralărgirea unui canal îngust. In afară de aceasta,
apariţia acestor complicaţii pot fi provocate şi de particularităţile anatomice ale rădăcinilor.

• Incercarea de a trece canalul cu efort în cazul blocării accesului cu rumeguş de dentina

• Utilizare a instrumentelor cu vârf agresiv;
• Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor curbe;
• Deschiderea insuficientă a cavităţii dintelui sau incercarea de a prelucra canalul radicular
fară crearea accesului direct a instrumentului endodontic în canal.

137 Subobturarea canalului radicular. Cauze. Consecinţe. Conduita.

Cauze:

Bariera naturala in canal

Praguri create in timpul prepararii canalului

Preevazare insuficienta

Con master neadaptat lungimii sau grosimii canalului

Presiune neadecvata in timpul condensarii laterale.

Tratament:

• Indepartarea obturatiei de canal scurte si efectuarea retratamentului.

• Daca metoda de obturatie este obturatia prin condensare laterala la rece, conul master
trebuie marcat la lungimea de lucru.

138 Supraobturarea canalului radicular. Cauze. Consecinţe. Conduita.

Materialul de obturatie in exces poate cauza distructie tisulara si inflamatie. Discomfort

postoperator, sensibilitate la masticatie ce dureaza cateva zile.
Cauze:
Instrumentare excesiva
• Apex deschis
 • Indepartarea constrictiei apicale in timpul tratamentului mecanic, nu mai exista un stop
apical.
• Rezorbtie interna inflamatorie
• Dezvoltarea incompleta a radacinii
• Forte excesive in timpul condensarii laterale
Preventie
• Evitarea suprainstrumentarii.
• Prepararea corecta a unui stop apical.
• Alegerea conului master correct si potrivirea acestuia la lungimea de lucru.
• In cazul apexurilor largi – folosirea conurilor master customizate.

139 Fractura rădăcinii. Cauze. Conduita

Cauze
• -tratamentul mecanic de canal si plasarea de pivoti endo.
• Cauza principal este cimentarea pivotilor si aplicarea de forte excesive de condensare pentru
obturarea unui canal prepara tinsuficient sau excesiv.

Preventie
• Prepararea corecta a canalului radicular
• Folosirea unei presiuni potivite in timpul obturatiei
• Folosirea finger spreaderelor in locul hand spreaderelor.
Semne • Sunet brusc si aparitia durerii in timpul obturatiei de canal.
• Aparitia unei pungi parodontale inguste sau a unei comunicari sinuzale precum si o
radiotransparenta laterala ce se extinde catre portiunea apicala a fracturii verticale.
• Confirmarea - radiologic si chirurgie exploratory.

140 . Inhalarea de corpi străini. Conduita.

În timpul efectuării tratamentului endodontic poate avea loc pătrunderea instrumentului în căile
respiratorii (aspirarea). Aceste complicaţii se întâlnesc rar, dar sunt extrem de periculoase.
Pot fi aspirate ace radiculare, freze, files, drill-uri, bucăţele de amalgam, ciment etc. Cauzele ce
contribuie acestei complicaţii sunt: poziţia incorectă a pacientului în fotoliu, deschiderea
incorectă a cavitătii dintelui, neatentia medicului în timpul efectuării manoperelor endodontice.
Este necesar de a respecta strict regula ce constă în faptul că instrumentul endodontic trebuie
ţinut sigur, strâns cu buricele degetelor şi la rotirea acestui instrument el trebuie operat printr-o
captare bună. Pe lângă aceasta, trebuie de atras o atenţie aparte la fixarea sigură a frezelor în
piese.
După fixarea frezei în piesă trebuie de efectuat proba extraorală, pornind bor-maşina, şi numai
după aceasta - de trecut la operarea cu freza acţionată în gura pacientului. Pe lângă aceasta, se
recomandâ'tn caz de manopere endodontice folosirea digii.
 Şi - încă ceva!!! Este necesar de folosit în timpul tratamentului aspiratoare de salivă, deoarece
aceasta va împiedica nimerirea salivei pe mâinile medicului şi alunecarea instr~mentelor, ceea
ce poate duce la căderea ultimilor şi - prin urmare - la înghiţirea lor.

In cazul aspirării instrumentului este necesar de a chema ambulanţa sau echipa de urgenţă (în
instituţii medicale gen spital), pentru efectuarea bronhoscopiei şi extragerea corpului străin sau
de a efectua traheostomia.

Varianta optimă este spiializarea şi supravegherea pacientului în serviciu chirurgical.

141 Înghiţirea instrumentelor. Cauze. Conduita.

În timpul efectuării tratamentului endodontic poate avea loc pătrunderea instrumentului în
tractul gastroihtestinal (înghiţirea)). Aceste complicaţii se întâlnesc rar, dar sunt extrem de
periculoase.
Pot fi înghiţite ace radiculare, freze, files, drill-uri, bucăţele de amalgam, ciment etc. Cauzele
ce contribuie acestei complicaţii sunt: poziţia incorectă a pacientului în fotoliu, deschiderea
incorectă a cavitătii dintelui, neatentia medicului în timpul efectuării manoperelor endodontice.
Este necesar de a respecta strict regula ce constă în faptul că instrumentul endodontic trebuie
ţinut sigur, strâns cu buricele degetelor şi la rotirea acestui instrument el trebuie operat printr-o
captare bună. Pe lângă aceasta, trebuie de atras o atenţie aparte la fixarea sigură a frezelor în
piese.
După fixarea frezei în piesă trebuie de efectuat proba extraorală, pornind bor-maşina, şi numai
după aceasta - de trecut la operarea cu freza acţionată în gura pacientului. Pe lângă aceasta, se
recomandâ'tn caz de manopere endodontice folosirea digii.
Şi - încă ceva!!! Este necesar de folosit în timpul tratamentului aspiratoare de salivă, deoarece
aceasta va împiedica nimerirea salivei pe mâinile medicului şi alunecarea instr~mentelor, ceea
ce poate duce la căderea ultimilor şi - prin urmare - la înghiţirea lor.
În cazul înghiţirii instrumentului şi pătrunderea lui în tractul gastrointestinal este necesar este
făcută pacientului o radiografie cu scop de a determina localizaţia instrumentului înghiţit, i se
administrează preparate sedative şi regim alimentar bogat în celuloză. Trebuie de preîntâmpinat
pacientul despre necesitatea de a-şi urmări scaunul, deoarece în decurs de 2-4 zile instrumentul
trebuie să iasă din organism, ceea ce trebuie de ştiut la sigur. Dacă instrumentul n-a fost evacuat
odată cu scaunul, - este inevitabilă intervenţia chirurgicală.
Varianta optimă este spiializarea şi supravegherea pacientului în serviciu chirurgical.

142 Emfizemul părţilor moi. Cauze. Conduita.

Emfizemul (lat. emphysema) - prezenţa aerului în ţesuturi. În stomatologie poate apărea a.n.
emfizem post-operator sau chirurgical (engI. surgical emphysema), când aerul poate pătrunde
in ţesuturi, iar bacteriile pot forma în ţesuturile moi gaze oarecare. Prezenţa gazelor sau a aerului
în ţesuturile afectate creează o senzaţie caracteristică de crepitaţie (este o senzaţie de trosnire,
scrîşnet) la atingere, şi poate fi depistată în cadrul investigaţiei radiologice.
Aerul aflat în ţesuturi uşor se absoarbe imediat ce accesul aerului către ţesuturi sau formarea în
ţesut a gazelor încetează.

Clinic apare asimetria feţei în regiunea emfizemei, iar la palpaţie apare crepitaţia. Pacientul
trebuie calmat şi i se recomandă remedii sedative.

143 Hemoragia intracanalară. Cauze. Conduita.

Hemoragia din canalul radicular cel mai des se întâlneşte în cazul extirpaţiei vitale a pulpei (de
la 1 până la 6%). In mare parte hemoragia este favorizată de efectul adrenalinei prezente în
compozitia anestezică.
Înainte de obturare este necesar de a curăţi canalul radicular şi de a atrage atenţia asupra culorii
meşei cu ajutorul căreea a fost efectuată uscarea canalului.
Hemoragia apare de regulă din cauza vascularizării regiunii apicale a dintelui. La îndepărtarea
pulpei cu ajutorul pulpextractorului se produce ruptura vasculară,

Cauzele hemoragiei sunt: a) încălcarea tehnicilor de prelucrare instrumentală a canalelor

radiculare; b) îndepărtarea incompletă a pulpei.
Pe lângă aceasta, hemoragiile pot apărea la:

• perforarea zonelor de furca ţie,

• a pereţilor canalelor radiculare,
• orificiul apical larg (la tineri),
• prelucrarea instrumentală agresivă a canalelor radiculare, • traumatizarea periodonţiului
cu instrumente endodontice.
Este necesar de a lua în consideraţie cauzele generale de apariţie a hemoragiilor. Din ele fac
parte afecţiunile sistemului cardio-vascular, diateza hemoragică, reumatismul, schimbările
aterosderotice ale sistemului vascular (Ia persoane în etate), în timpul menstrelor etc.
Modul de stopare a hemoragiei. În cazul unei hemoragii intense în canalul radicular sunt
introdu~e substanţe hemostatice (acid aminocapronic de 5%, sol. de 10% de clorură de calciu).
In canalul radicular este introdusă o meşă îmbibată cu sol. de 3% de apă oxige- nată, "Vagotil",'
»Caprofer". Mecanismul de acţiune al preparatelor respective constă în accelerarea
coagulabilităţii sangvine. Dacă hemoragia a fost imposibil de stopat, este util de a lăsa în canal
meşa, umectată cu unul din remediile sus-menţionate, sub pansament de dentină artificială.
Pentru profilaxia acestei complicatii înainte de extirparea pulpei este necesar de a efectua
diatermocoagularea acesteea. În' rezultat se formează o zonă de demarcare, şi la extirparea
pulpei este realizată nu o plagă lac erată (nu are loc ruptura vaselor), ceea ce previne apariţia
hemoragiei.

144 Metode de prevenire a accidentelor în terapia endodontică..

respectarea unui şir de reguli în

timpul tratamentului endodontic:
estimarea exactă a lungimii de lucru şi corecţia ei în cazul îndreptării
canalului
radicular;

respectafâa exactă a regulilor şi metodicii de prelucrare a părţii apicale a

canalului;

lucrul în regiunea apexului radicular -

cu acurateţe, fără presiune apicală
excesivă;

utilizarea unor radiografii

de măsurare" adăugătoare în cazuri suspecte;

utilizarea în cazuri suspecte a metodelor corono-apicale de prelucrare a

canalelor radiculare

Utilizarea obligatorie a gelurilor pentru lărgirea canalelor radiculare.

 Utilizarea instrumentelor preventiv flexate;
•
pulpoextractoarele şi instrumentele mai mici de numărul 10 după o
singura folosință trebuie aruncate fiind de o singura utilizare

145 Examenul clinic: Anamneza. Anamneza medicală și dentară.

Este primul pas în stabilirea diagnosticului , care orientează examenul clinic, diagnosticul
corect fiind sugerat de un istoric bine conturat al bolii, examenul clinic și examinările
complementare. Este important că in timpul anamnezei medicul să adreseze întrebări intr-
o secventă logică orientînd anamneza în consecință.

Anamneza medicală. O bună anamneză medicală ne indrumă asupra modului de

reazlizare a teraăiei endodontice. Este util a fi folosită fișa pacientului cu un chestionar
imprimat care cuprinde anamneza medicală endodontică, pentru a nu uita niciuna dintre
bolile generale importante. Fișa pacientului este o fișă medico legală.

• În afectiuni Cardiovasculare cu manifestări coronariene – trebuie luată legătura

cu cardiologul pentru medicatia de inainte a tratamentului, trebuie prescrierea
unei medicatii analgezice inaintea tratamentului pentru combaterea durerii.
• La pacientii pregătiti pentru interventiile chirurgicale cardiace valvulare –
tratamentul pe dintii viatli se efectuează obligatoriu cu antibioprofilaxie, nu este
admis retratament endodontic
• Pacientii cu hipertensiune arterială nu li se administrează anestezic cu
vasoconstrictor și tratamentul nu trebuie să depășească o oră.
• Trebuie să aflăm dacă pacientul nu urmează o medicație zilnică pentru a evita
interacțiunile medicamentoase
• Pacienții cu tratamente cu anticoagulante este nevoie de a lua mereu legătura cu
medicul generalist.

Anamneza dentară. Scop: de a stabili motivul prezentării la stomatolog, scrut istoric al

afecțiunii și evoluția pînă acum.

Cauza și caracterul durerii trebuie să il auzim de la pacient adresînd numeruase întrebări. Trebuie
să interogăm astfel încît să aflăm:

• Localizarea durerii;
• Momentul apariției (ziua/noapte);
• felul apariției (spontan/provocat);
• Factorii declanșatori (rece, cald, presiune, masticație)
• Intensitatea durerii
• Caracterul (pulsatilă, înțepătură)
• Durata (intermitentă/continuă) • Frecvența (crize dureroase/continuă)
 146 Examenul clinic general.

- Dezvoltarea somatică în raport cu vîrsta, sexul, tipul cinstituțional - Starea general

- Orientarea temporo-mandibulară
- Atitudinea: Cooperant/ nu cooperează

147 Examenul clinic loco-regional.

• Examenul exooral
• Examenul endooral: examenul părților moi; examenul arcadelor dentare

148 Examenul clinic: Examenul exooral și endooral.

• La inspecție la examenul exooral se urmăresc:

- Forma feței (rotunda, ovală, pătrată, triunghiulară)

- Simetria feței (păstrată/asimetrică)
- Șanțurile faciale (normal, șterse, accentuate)
- Aspectul tegumentelor (modificări de culoare, aspectul)
- Armonia etajelor feței (egale, proporționale, neproporționale)
- Fanta labial (închisă/ deschisă)
- Raportul buzelor (treaptă inversată sau pozitivă)

La palpare:

- Elasticitatea părților moi ale feței

- Integritatea conturilor osoase
- Sensibilitatea punctelor sinusale
- Punctele de emergență a la nivelul trigemenului
- Grepele ganglionare limfatice (dacă există ganglioni palpabili)
- Examinarea articulației temporo-mandibulare (amplitudinea deschiderii gurii)
- Excursia mentonului în cursul de mișcări de deschidere închidere a gurii

• La inspecția în examenul endooral se urmăresc:

- Sănătatea țesuturilor dentare dure și moi

- Aprecierea stării mucoasei orale, gingivale (culoare de exemplu)
- Leziunile odontale carioase/necarioase
- Integritatea dentară
- Dinții afectați (modificări de culoare)
- Obturații (localizare, corectitudinea acestora)

La palpare
 - Leziunile carioase se palplează cu sonda după care urmărim tipul durerii ce ne dă
informații mai detailată despre timpui afecțiunii
- LA fel examinăm mobilitatea tuturor dinților (3 grade de mobilitate)

149 Examenul clinic: Examenul părților moi.

Se inspectează mucoasele tuturor zonelor cavității bucale: labiala, jugala, linguală, a planșeului
bucal, palatinala, gingivala, istmul faringian, fosa tonsilara, regiunea retromolara.
- Se apreciază culoarea mucoasei orale, care, in condiții normale, este roz și trebuie consemnata
existența leucoplaziei, leziunilor precanceroase sau canceroase, a eritrmelor sau a cicatricilor
post chirurgicale endodontice.
- gingia cu indicatorul de imunosupresie poate fi sediul infecțiilor HIV, afecțiuni muco-
cutanate.
- Tumefactia intraorala palpata bilateral, determinam dacă este localizata/difuza, consistenta
(ferma/fluctuanta), localizarea (pe palatul anterior, in porțiunea posterioară, in fund de sac
vestibular), întinderea cu afectarea țesuturilor și a spațiilor anatomice vecine.

150 Examenul clinic: Examenul arcadelor dentare.

Inspecția
- forma arcadelor dentare, cea superioară - parabola, cea inferioară - elipsă, pot fi prezente
arcade in trapez
- dinții prezenți (formula dentară)
Igiena orală: • integritatea dentară -dinte prezent și integru
• dinte afectat
Modificări de culoare (discriminare intrinseci):
• prezenta cariilor -localizare, profunzime
• Leziuni odontale necarioase: fracturi, eroziuni, abrazii
• Obturatii -localizare, material, corectitudine
• Lucrări protetice existente

Palparea

- durere vie urmată de hemoragie (deschiderea accidentata a camerei p., pulpa este sănătoasă)
- Durere violenta urmată de hemoragie (inflam. pulpara ireversibila simptomatica)
- Durere moderată cu apariția unei picături de puroi(inflam pulpara ireversibila purulentă)
- Ușoară sensibilitate cu sângerare abundentă (inflam pulp ireversibila asimptomatică)
- Absenta sângerării și a durerii (necroza și gangrena pulpara)

Percuția

- se face percuția axiala, lovind dinspre ocluzal spre axul dintelui (denota afectarea
paradontiuluj apical)
- Transversal, lovind dinspre vestibular spre oral (denota fractura, defecte osoase paradontale,
abcese paradontale)
Mobilitate

- gradul l - mișcări aproape imperceptibile in send V-O

- Gradul ll - mișcare orizontala maxim 1mm in V-O și M-D
- Gradul lll- mișcare orizontala mai mare de 1mm + mișcare in sens vertical
Afectarea furcatiei determinata cu sonda Nabers.

- clasa l - furcatia se palpează pina la 3mm

- clasa ll - furcatia se palpează mai mult de 3mm dar nu este penetrantă

151 Examenul clinic: Examene complementare.

- efectuarea testelor de vitalitate termică

- Testul la cald - Testul la rece
- Testele de vitalitate electrice - Testul de masticatie
- Testul frezajului exploratory
- Testul anesteziei selective
- Transiluminarea
- Examenul radiologic