MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

GHID
pentru învățământul primar
Anul școlar 2020-2021

provocări, analize, soluții

Machetat la
Editura Didactică și Pedagogică S.A.
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

GHID
PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
Anul școlar 2020-2021
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Argument
Răspunsul educației, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, în toate țările
care se confruntă cu această realitate, trebuie să fie inova v și prompt, cu
respectarea standardelor asumate de fiecare sistem de învățământ.
Specialiș i din domeniul educației sunt încurajați să iden fice scenariile cele
mai potrivite pentru specificul școlii și contextul local, as el încât formarea și
dezvoltarea competențelor elevilor să fie con nue, atât în acord cu programele
școlare specifice, cât și cu noile modalități de organizare a procesului de predare-
învățare-evaluare.
Toate părțile interesate, elevi, părinți, profesori, manageri din domeniul
educației sunt invitate să partajeze o viziune nouă, având în vedere faptul că
mediile de învățare și învățarea propriu-zisă, prac cile, instrumentele, resursele
etc. pe durata pandemiei nu mai sunt iden ce cu cele de dinaintea declanșării
acesteia, iar acumulările rapide de experiență, cum ar fi competențele dezvoltate
prin u lizarea tehnologiilor IT, pot fi considerate beneficii reale pentru viitorul
educației din întreaga lume. Punctul de revenire, la sfârșitul acestor etape de
construcție alertă a unor noi modalități hibride de educație nu va mai fi același
pentru niciun sistem care va ș să transforme provocările în oportunități în
beneficiul tuturor elevilor și profesorilor.
Familiile elevilor și comunitățile au nevoie de soluții concrete și dinamice
pentru noul an școlar, adaptate realităților locale, cu respectarea în totalitate a
reglementărilor stabilite de către Ministerul Sănătății.
Directorii unităților de învățământ sunt actorii principali, de la nivel local,
care, cu sprijinul inspectoratelor școlare operaționalizează toate soluțiile propuse
de Ministerul Educației și Cercetării. Aceste soluții sunt însă dinamice în funcție de
evoluția epidemiologică și de condițiile concrete din fiecare școală, pentru a
asigura, indiferent de scenariul adoptat, cea mai bună opțiune privind accesul la
educație al tuturor copiilor.
Directorii unităților de învățământ sunt încurajați să adopte o a tudine pro-
ac vă pentru a contribui la producerea unui impact pozi v în cadrul comunității
școlare și pentru a preveni efectele SARS-CoV-2 în domeniul educației.
Este un moment în care cooperarea deschisă în încercarea de a rezolva
aceste provocări educaționale presupune descoperirea și crearea de soluții
eficiente, prin consultare, suport reciproc, asumarea deciziilor.
Menționăm că acest ghid va fi actualizat con nuu, pe măsură ce vor fi
iden ficate noi aspecte care au impact asupra vieții școlii.

3
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

I. DE CE ACEST GHID?

Ne propunem să iden ficăm soluții cât mai relevante în trei direcții:

• Care sunt prioritățile comunității educaționale în viitorul an școlar?
• Care sunt etapele necesare iden ficării soluțiilor pentru comunitatea
educațională, în funcție de contextul local și scenariul în care se
încadrează unitatea de învățământ?
• Cum putem colabora pentru a găsi soluții aplicabile ca sursă de inspirație
pentru a transforma barierele în oportunități?

II. NOUL AN ȘCOLAR ÎN TERMENI PRACTICI

4
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

II.1. Cum stabilim care este cea mai potrivită modalitate pentru desfășurarea
ac vității începând cu 14 septembrie 2020?
Ce scenarii sunt posibile?
Comunitatea școlară din întreaga lume a iden ficat scenarii similare pentru
con nuarea învățării în viitorul an școlar, care vizează:

Scenariul „verde” (S1): dacă rata incidenței cumulate este sub 1/1000 locuitori, în
funcție de infrastructura și resursele existente la nivelul unității de
învățământ; toți elevii revin la școală cu respectarea și aplicarea tuturor
normelor de protecție;
Scenariul „galben” (S2): Dacă rata incidenței cumulate este între 1-3/1000
locuitori elevii din învățământul primar vor par cipa la cursuri în
școală. Pentru situații par culare, prevăzute în Ghidul Ministerului
Sănătății, cum ar fi întreruperea cursurilor pentru 14 zile, organizarea
cursurilor pentru copiii cu boli cronice sau copii care locuiesc în
comunități cu risc ridicat, în mp ce unitatea de învățământ se află în
condițiile S1 sau S2, unitatea de învățământ poate organiza alternarea
par cipării la cursurile din școală cu par ciparea la cursuri online
(sincron/asincron) sau cu ac vitatea independentă, după caz;
Scenariul „roșu” (S3): La o rată a incidenței cumulate peste limita de alertă de
3/1000 locuitori, Centrul Județean de Conducere și Coordonare a
Intervenției (CJCCI) va realiza o analiza a situației epidemiologice din
localitate. În funcție de existența transmiterii comunitare în localitate și
de numărul de focare existente în școlile din localitate, precum și de alte
criterii de risc, CJCCI poate impune închiderea temporară a școlilor, elevii
desfășurând cursurile online.

II.2. Care sunt principiile de bază în stabilirea modalităților de organizare

internă, în funcție de scenariul stabilit pentru unitatea de învățământ?
a) Modalitatea de organizare internă trebuie să fie realistă: să răspundă
contextului epidemiologic local, să țină cont de infrastructura școlii, de
resursele umane și materiale existente.
b) Pentru fiecare scenariu este necesar să se asigure accesul la educație al
tuturor copiilor.
c) În cadrul fiecărui scenariu trebuie să se asigure respectarea
standardelor de calitate în domeniul educației.
d) Dinamismul scenariilor trebuie însoțit de planuri de acțiune clare, care
să diminueze sen mentul de incer tudine și de improvizație.

5
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

II.3. Care sunt acțiunile premergătoare începerii anului școlar?

a) Evaluarea infrastructurii:
- iden ficarea spațiilor disponibile care pot fi folosite în procesul de
învățământ;
- iden ficarea unui spațiu pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte;
- colaborarea cu autoritățile administrației publice locale pentru a iden fica,
la nevoie, spații suplimentare, necesare desfășurării procesului educa v.
b) Evaluarea necesarului de resurse umane:
- stabilirea, în funcție de numărul de elevi, a organizării spațiilor (sălilor de
clasă), cu așezarea băncilor as el încât să se asigure distanțarea fizică;
- stabilirea circuitelor funcționale;
- asigurarea materialelor de curățenie, igienă și dezinfecție;
- asigurarea permanentă a unui stoc de rezervă de materiale de protecție
pentru elevi și personal;
- organizarea spațiilor pentru pauzele elevilor;
- instruirea personalului pentru aplicarea planului de măsuri.

· Scenariile pot fi diferite la nivelul unui județ/al municipiului Bucureș , o

unitate de învățământ poate trece, pe durata anului școlar, dintr-un
scenariu în altul, în cadrul unei unități de învățământ care are structuri, pot
funcționa simultan mai multe scenarii.
· Inspectoratul Școlar Județean propune spre aprobare CJCCI scenariul în
cadrul căruia va funcționa fiecare unitate de învățământ, în concordanță cu
situația epidemiologică la data de 7 septembrie și infrastructura și resursele
existente în fiecare unitate de învățământ.
· CJCCI va transmite decizia privind scenariul pentru care a optat să funcțio-
neze fiecare unitate de învățământ, începând cu data de 14 septembrie.
· Criteriul epidemiologic în baza căruia școlile vor urma unul dintre cele trei
scenarii este rata incidenței cumulate (numărul total de cazuri noi din
ul mele 14 zile raportat la 1000 de locuitori).

II.4. Care este metodologia de lucru pentru a răspunde cât mai bine condițiilor
specifice scenariului pentru școala mea?

· Conducerea unității de învățământ va desemna un responsabil, dintre

angajații unității de învățământ, care coordonează ac vitățile la nivelul
ins tuției. Acesta va fi în permanentă legătură cu ins tuțiile- suport de la
nivel local/ județean, după caz.

6
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

unitatea de
învățământ
(CA, asociațiile de
părinți etc)

CJCCI/CMBCCI ISJ/ISMB

APL DSP

· Fiecare ins tuție de învățământ pregătește o analiză locală a riscurilor, în baza

căreia sunt stabilite condițiile în care aceasta poate funcționa în fiecare
dintre scenarii.
· Consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar va putea
propune, în urma consultării Asociației de părinți din unitatea de învățământ,
modalitatea de desfășurare a ac vității didac ce.
· Propunerea unității de învățământ preuniversitar, avizată de către
Inspectoratul Școlar Județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului
Bucureș va fi înaintată Comitetului Județean pentru Situații de Urgență/
Comitetului Municipiului Bucureș pentru Situații de Urgență, în vederea
aprobării prin hotărâre.
· Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/ Comitetul Municipiului
Bucureș pentru Situații de Urgență va dispune prin hotărârea adoptată, atât
cu privire la perioada de aplicabilitate a măsurilor stabilite, cât și cu privire la
alte măsuri specifice care trebuie luate de unitatea de învățământ, în funcție
de situația epidemiologică.
· ISJ /ISMB comunică săptămânal Ministerului Educației și Cercetării măsurile
dispuse de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/ Comitetul
Municipiului Bucureș pentru Situații de Urgență.

7
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

· În situația în care se va impune prelungirea perioadei de aplicabilitate a

hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență/ Comitetului
Municipiului Bucureș pentru Situații de Urgență, procedura de adoptare a
unei noi hotărâri se va relua.
· Reluarea ac vităților didac ce care presupun prezența fizică a elevilor în
unitățile de învățământ preuniversitar, suspendate conform procedurii
detaliate anterior, în condiții de siguranță sanitară, se va dispune prin
hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență/Comitetului
Municipiului Bucureș pentru Situații de Urgență, cu avizul Direcției Județene
de Sănătate Publică/Direcția de Sănătate Publică Bucureș , cu informarea
unității de învățământ preuniversitar și a ISJ/ISMB.

II.4.1. Cum putem colabora pentru a găsi soluții aplicabile pentru a transfor-
ma barierele în oportunități?

· Stabiliți strategii de încurajare a membrilor comunității școlare și a comuni-

tății lărgite de a prac ca un comportament preven v; comunicarea perma-
nentă și calibrată pe consolidarea prac cilor corespunzătoare de igienă și de
distanțare fizică este o prioritate raportată la responsabilitatea socială a
unităților de învățământ;
· Mențineți un mediu școlar sigur, prin inițierea de proceduri clare pentru
aplicarea Normelor elaborate de Ministerului Sănătății; procedurile trebuie
cunoscute și asumate de toți membrii comunității școlare;
· Iden ficați toate spațiile școlare sau comunitare neu lizate sau u lizate
insuficient, pentru a crește numărul spațiilor des nate elevilor, inclusiv spații
exterioare, acolo unde este posibil, și pentru a facilita distanțarea fizică;
· Comunicați și consolidați prac cile corespunzătoare de igienă și distanțare
fizică în moduri adecvate, în funcție de publicul căruia vă adresați (elevi,
profesori, personal administra v etc.);
· Comunicați părinților importanța monitorizării stării de sănătate a copiilor și
procedura de informare a școlii în cel mai scurt mp în situația existenței unei
minime suspiciuni;
· Dezvoltați canale con nue de comunicare cu DSP-ul, pentru a răspunde
prompt dinamicii epidemiologice din zonă/ localitate;
· Monitorizați cu atenție absențele elevilor și ale membrilor personalului școlii
și informați-vă în legătură cu mo vele absentării;
· Stabiliți un plan de intervenție în situația în care un elev/un membru din
personalul școlii este confirmat cu SARS-CoV-2;

8
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

· Indiferent de scenariul pentru care ați optat, pregă ți planuri de acțiune

pentru toate scenariile, as el încât o posibilă schimbare a condițiilor locale
să permită o trecere la un alt scenariu fără sincope majore;
· Inițiați planuri de acțiune pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile,
inclusiv prin iden ficarea de parteneri din societatea civilă care să vă
sprijine în asigurarea accesului la educație al tuturor copiilor.

!
În acest an școlar este posibil ca la început să optați pentru începerea
în cadrul unui scenariu și să fie nevoie, la un moment dat, ca opțiunea
inițială să fie schimbată, urmare a dinamicii criteriilor care au stat la
baza primei opțiuni.

II.5. Care sunt pașii de parcurs pentru stabilirea celui mai potrivit scenariu și
pentru implementarea acestuia conform planului de acțiune al unității de
învățământ?
Pasul 1: Pasul 2:
Iden ficarea criteriilor Inițierea evaluării pe baza unor criterii
specifice care influen- care pot influența modul de organizare a
țează modul de organi- ac vității școlii în scopul iden ficării celui
zare a procesului de mai potrivit scenariu
învățământ

Pasul 3: Pasul 4: Pasul 5:

Iden ficarea celui Iden ficarea Elaborarea unui plan
mai potrivit scenariu impactului de acțiune centrat pe
pentru școală și scenariului asupra schimbările care
comunitate calității procesului vizează procesul de
de învățământ predare - învățare -
evaluare
Schema 1 – Etapele procesului de stabilire a celui mai potrivit scenariu
și de implementare a acestuia conform planului de acțiune

II.5.1. Pasul 1: iden ficarea criteriilor care influențează par ciparea școlară și
relația cu scenariul stabilit
Găsiți, mai jos, o ”rețea” de criterii care influențează derularea unui scenariu. Lista
criteriilor se poate ex nde, în urma analizei locale în cadrul echipei de lucru. Analiza
criteriilor sprijină unitățile de învățământ în iden ficarea punctelor tari, dar și a
aspectelor vulnerabile, as el încât planurile de acțiune să stabilească intervenții
concrete pentru o bună funcționare.

9
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

II. 5. 2. Pasul 2: Inițierea evaluării pe baza criteriilor care pot influența modul de
organizare a ac vității școlii în scopul iden ficării celui mai potrivit scenariu

• În coloana (2) a tabelului care urmează sunt cuprinse criteriile specifice ale unei
unități de învățământ. Această listă poate fi completată cu alte criterii care au un
impact în deciziile pe care urmează să le luați.
• În coloana (3), în baza autoevaluării, se menționează dacă unitatea de învățământ
răspunde/ nu răspunde criteriilor sau dacă anumite criterii nu se aplică în cazul
acesteia.
• Fiecare unitate de învățământ va analiza criteriile specifice pentru a pregă cât
mai bine derularea unui scenariu pentru o anumită unitate de mp.

10
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Exemplu:

Nr. Da/NU/NA
Criterii
crt.
(col. 1) (col.2) (col.3)
Număr de schimburi în școală (C1)
- un schimb
1. - două schimburi
- trei schimburi
Efec ve de elevi/ clasă (C2)
- maximum 12
2.
- între 13 – 25
- peste 25
Condiții igienico – sanitare (C3)
- Conforme reglementărilor
3.
- Necesitã ameliorare
- Neconforme
Acces la școală cu mijloc de transport școlar
4. – Da (C4a)
- Nu (C4b)
Cazuri de SARS-CoV-2 în comunitate/
școală (C5)
- mai puțin de un caz raportat la mia
5. de locuitori în ul mele 14 zile (C5a)
- 1-3 cazuri înregistrate la mia de
locuitori în ul mele 14 zile (C5b)
- peste 3 cazuri confirmate la mia de
locuitori, în ul mele 14 zile (C5c)

6. Existența unui cabinet medical în școală (C6)

Acces la internet acasă/ Echipament elevi (C7)

7. - Da (C7a)
- Nu (C7b)

11
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Echipamente asigurate în școală/ pentru

8. profesori (C8)
Existența spațiilor pe care primăriile sau
9. alți factori interesați de educație le pot
pune la dispoziție (C9)

10. Existența, în școală, a unei persoane

specializate în IT (C10)

11. Resurse pedagogice specifice învățării

online (C11)

II.5.3. Pasul 3: Iden ficarea celui mai potrivit scenariu pentru școală
și comunitate
În urma evaluării pe baza criteriilor care pot influența modul de organizare a
ac vității școlii, echipa din cadrul școlii analizează și iden fică cel mai potrivit
scenariu pentru școală și comunitate.
Această opțiune va fi discutată cu membrii echipei suport și va fi prezentată
comunității educaționale, din perspec va criteriilor care au condus la scenariul
ales, existând posibilitatea ca, la un moment dat, scenariul inițial să fie înlocuit
cu un alt scenariu, în funcție de evoluția epidemiologică.

SCENARII SI VARIANTE POSIBILE

SCENARIUL „verde” (S1): posibilitatea revenirii tuturor elevilor în mediul școlar.

Asigurarea distanțării (1m) dintre elevi, respec v dintre elevi și profesori
impune, în unele situații, împărțirea clasei pe grupe. Modalitatea de funcționare a
grupelor este la decizia fiecărei unități de învățământ.
Scenariul 1 presupune, totodată, inițierea unor măsuri de reorganizare
administra vă, prin u lizarea eficientă a spațiilor disponibile, inclusiv prin
organizarea programului în schimburi, cu respectarea intervalelor necesare pentru
igienizare.
Orarul fiecărei clase va fi structurat as el încât să permită desfășurarea unor ore
de curs în spațiul exterior, prin rotație.

! Se va păstra, constant, aceeași componență a grupului de elevi!

12
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SCENARIUL „galben” (S2): în situația în care unitatea de învățământ se înca-

drează în S2, elevii din învățământul primar vor par cipa la cursuri în școală.
Totuși, în situații par culare, pentru anumite perioade de mp, se impune
abordarea învățământului blended learning/ la distanță/ hibrid . După caz, pentru
perioade scurte de mp, de 14 zile, și pentru elevii din învățământul primar, în
următoarele situații:
a. La apariția unui caz confirmat de îmbolnăvire de COVID-19 într-o clasă din
unitatea de învățământ - se suspendă cursurile școlare ale clasei respec ve,
pentru o perioada de 14 zile. În situația în care într-o sala de clasa își
desfășoară cursurile școlare 2 clase (dimineața, respec v după-amiaza), se vor
suspenda cursurile doar pentru clasa în care a fost confirmat cazul COVID-19.
b. La apariția a trei cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19 în clase
diferite, se suspendă cursurile școlare ale unității de învățământ, pe o
perioada de 14 zile de la data la care a debutat ul mul caz.
c. În cazul apariției de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul cadrelor
didac ce, aceș a au obligația de a anunța conducerea unității de
învățământ care va informa DSPJ despre eveniment. DSPJ va efectua
ancheta epidemiologică și va analiza situația din unitatea de învățământ
împreună cu directorul unității de învățământ, as el:
§ Situația 1: În cazul în care cadrul didac c a predat numai la o singură
clasa (ex. învățător/profesor care a avut o singura oră) și nu a venit in
contact cu alte cadre didac ce din școala, se vor suspenda cursurile de
la clasa respec vă
§ Situația 2: În cazul în care cadrul didac c a predat numai la o singură
clasă (ex învățător/profesor care a avut o singura oră) și a venit în
contact cu alte cadre didac ce din școală (cadrele didac ce din unul
dintre schimburi - în școlile cu mai multe schimburi de predare), se vor
suspenda cursurile de la clasa respec vă și vor fi izolate la domiciliu
cadrele didac ce cu care acesta a venit în contact
§ Situația 3: În cazul în care cadrul didac c a predat la mai multe clase și
nu a venit în contact cu alte cadre didac ce din școală (ex. profesor de
sport) sau numărul cadrelor didac ce a fost mic (cadrele didac ce din
unul dintre schimburi-în școlile cu mai multe schimburi de predare), se
vor suspenda cursurile la clasele cu care acesta a venit în contact și, în
funcție de caz, vor fi izolate la domiciliu cadrele didac ce cu care acesta
a venit în contact.
§ Situația 4: În cazul în care cadrul didac c a predat la mai multe clase și a
venit în contact cu multe cadre didac ce din școală (cadrele didac ce
din toate schimburile - în școlile cu mai multe schimburi de predare), se
vor suspenda cursurile întregii unități de învățământ.
· Redeschiderea cursurilor școlare pentru clasa/unitatea de învățământ unde
au fost suspendate temporar cursurile se decide de către DSP județeană,
respec v a municipiului Bucureș , cu avizul prealabil al CJCCI.

13
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

· În funcție de situația epidemiologică la nivel județean, DSP județeană poate

decide prelungirea perioadei de suspendare temporară a cursurilor unei
clase/unități de învățământ.
Învățământul de p blended learning/la distanță/hibrid se va aborda doar în
situații par culare și presupune cel mai ridicat nivel de inovație și competențe
profesionale, as el încât să se poată combina predarea eficientă, față în față, cu
facilitarea învățării la distanță, în mod flexibil. Alternarea învățământului față în față
cu cel online, prin crearea unui con nuum pedagogic, este o situație care rezultă din
evoluția epidemiologică dintr-o școală.
Este posibil să se recurgă la învățarea de p blended learning/la distanță/
hibrid, mai ales în situația în care apar cazuri de îmbolnăvire în școală și, pentru un
interval de 14 zile, se trece de la învățarea în școală la învățarea la distanță. Totodată,
este posibil să se combine învățarea față în față cu învățarea la distanță în situația în
care există copii care locuiesc într-o comunitate ce se încadrează în S3, iar școala își
desfășoară ac vitatea în comunități încadrate în S1 sau S2. Totodată, în situația
copiilor cu boli cronice se poate apela la modalitățile de învățare menționate mai sus.
SCENARIUL „roșu” (S3) în comunitățile cu risc ridicat, cursurile se vor desfășura
online. Consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar va putea
propune, în urma consultării asociației de părinți din unitatea de învățământ, ca
desfășurarea ac vității didac ce care presupune prezența fizică a elevilor în
unitatea de învățământ să se realizeze prin intermediul tehnologiei și a internetului.
Variantele scenariului 3 pot fi:
ü Scenariul 3.1
Organizarea
ac vității Observații
online – cu clasa
Toți elevii clasei - Elevii au echipamente (tablete, laptopuri etc.) și acces la internet;
- Lecțiile se vor organiza online;
- Profesorii pot filma secvențe de predare și pot transmite elevilor
lecțiile filmate; în cadrul comisiilor metodice se pot distribui
diferite subiecte care se pot materializa în scurte secvențe de
predare și se pot u liza de către toate clasele pe nivel.
- Se recomandă ca pla ormele u lizate și aplicațiile IT să fie
unitare la nivelul unei unități de învățământ; în acest fel, se
poate construi o experiență comună, care poate fi partajată de
către întreaga echipă;
- Se recomandă ca primele lecții online să fie dedicate modului de
u lizare a tabletei/laptopului etc.; totodată, se vor stabili reguli
clare privind par ciparea la lecțiile online;

14
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Organizarea
ac vității Observații
online – cu clasa
- Fiecare comisie metodică va es ma impactul desfășurării
cursurilor online asupra curriculumului și evaluării;
- Siguranța navigării pe internet în situația minorilor trebuie să fie
o temă abordată de toți cei implicați: profesori, elevi, părinți.

ü Scenariul 3.2

Organizarea
ac vității
– pe grupe (G)

online Suport la Observații

distanță
prin
măsuri
non-standard

G1 G2 – grup – În situația în care într-o clasă sunt elevi care nu au echipa-

vulnerabil; mente digitale și/sau acces la internet, cadrele didac ce
fără echi- vor informa conducerea școlii pentru iden ficarea unor
pamente măsuri de suport;
digitale – Atenția cadrelor didac ce va fi acordată menținerii elevilor
și/sau fără cuprinși în G2 în întregul proces de predare-învățare-
internet evaluare;
– Accentual se va pune pe structurarea vizuală foarte clară a
elementelor-cheie, prin transmiterea de fișe cu imagini,
scheme, diagrame, tabele etc.
– Accentul se va pune pe „liste de ac vități zilnice” – de ex. 30
de minute lectură;
– Monitorizarea elevilor din G2, la distanță, presupune iden-
ficarea persoanelor care au acces în comunitate, cum ar fi
mediatorul școlar, asistentul social sau implicarea servi-
ciilor poștale, după caz.
– Se va colabora cu mediatorii școlari și se va lua în calcul
resursa umană existentă în proiectul SMIS:122607, în
comunitățile în care se derulează acest program.

15
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

II.5.4. Pasul 4: Iden ficarea impactului noului scenariu asupra

calității procesului de învățământ
• SCENARIUL 1: MĂSURI ȘI IMPACT

a) Care este impactul asupra curriculumului, inclusiv

asupra resurselor necesare?

• iden ficarea unor soluții alterna ve pentru lecțiile în care este dificil să se
mențină recomandările de distanțare fizică (de ex. separatoare între elevi, care
pot fi însă dezinfectate riguros); desfășurarea unor lecții în mediul exterior;
• proiectarea lecțiilor, a procesului de predare-învățare-evaluare în condițiile
învățării în unități de mp diminuate, după caz;
• iden ficarea competențelor/conținuturilor esențiale, fundamentele pentru
celelalte competențe, pentru eficien zarea predării; este necesar un
management foarte bun al resursei mp;
• structurarea pedagogică, în manieră coerentă, prin alternarea secvențelor de
predare cu cele de ac vitate independentă, proiecte, studiu individual.
• alfabe zarea digitală a elevilor, as el încât, în situația în care se impune
trecerea la S3, să existe abilitățile necesare pentru u lizarea echipamentelor și
a aplicațiilor digitale;
• în situația elevilor care și-au format abilități TIC, acestea se vor dezvolta în
con nuare, prin integrarea în învățarea față în față sau prin con nuarea u lizării
în cazul unor teme/proiecte etc.

b) Cum ar trebui să stabilim orarul?

• elaborarea unui orar adaptat în funcție de numărul de schimburi;

• stabilirea unui orar decalat, as el încât să fie posibilă păstrarea distanțării
inclusiv pe durata pauzelor.

c) Care este impactul asupra evaluării?

• structurarea, cu precizie, a unităților de învățare pentru a asigura evaluarea

suma vă și pentru a oferi feedback foarte clar elevilor;
• încurajarea autoevaluării, as el încât elevii să privească reflexiv propria
ac vitate, să iden fice reușitele, dar și acele aspecte pe care le-ar putea
îmbunătăți; să fie încurajați să își stabilească obiec ve personale în învățare.

16
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

d) Cum colaborăm în echipa pedagogică?

• colaborarea profesorilor pentru alcătuirea eficientă a orarului din per-

spec va centrării orelor de curs pe dezvoltarea competențelor cheie;
• implicarea cadrelor didac ce în iden ficarea nevoilor de material
didac c și colaborarea în partajarea resurselor create/iden ficate;
• încurajarea partajării de informații concrete, în echipele de profesori,
cu privire la ceea ce funcționează în sălile de clasă și la provocările
aplicării curriculumului la anumite clase, în contextul reducerii duratei
programului școlar, după caz;
• în funcție de modalitatea decisă de unitatea de învățământ pentru
organizarea formațiunilor de studiu, cadrele didac ce vor colabora
pentru a asigura coerența abordărilor didac ce, pentru a susține
adaptarea rapidă a noilor colegi etc.

e) Cum colaborăm cu părinții?

• colaborarea va viza, în special, starea de bine a copiilor;

• acordarea unei atenții speciale copiilor care revin în ac vitate după o peri-
oadă de izolare la domiciliu, caran nă, alte situații;
• menținerea comunicării cu părinții pentru susținerea copiilor în ac vitatea de
acasă; temele clasice pot fi însoțite, pentru organizarea programului în anu-
mite zile din săptămână, cu „liste” de ac vități (ex. 30 min. lectură, 30 min.
ac vități de scriere a unor mesaje, în diverse contexte de comunicare etc.);
• se recomandă organizarea de întâlniri individuale și reuniuni online cu părinții
clasei.

f) Cum asigurăm accesul la educație al grupurilor vulnerabile?

• elaborarea de programe specifice pentru elevii care fac parte din gru-
puri vulnerabile;
• iden ficarea și diagnos carea cât mai promptă a dificultăților întâm-
pinate de elevi în învățare și inițierea de planuri remediale;
• asimilarea și dezvoltarea tehnicilor de diferențiere pedagogică (din
punct de vedere al resurselor didac ce u lizate, al mpului alocat
învățării, al evaluării etc.)
• iden ficarea unor resurse educaționale adaptate remedierii unor
dificultăți de învățare.

17
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

g) Ce elemente specifice influențează managementul școlii?

• prin implicarea echipei de profesori, se va elabora un plan de

acțiune pentru aplicarea scenariului/scenariilor pentru fiecare clasă;
• mediul școlar va reflecta toate condițiile de siguranță sanitară
cuprinse în Ghidul Ministerului Sănătății, de la distanțarea băncilor,
asigurarea circuitelor, plasarea de dispensere cu dezinfectant în
punctele de tranzit cele mai potrivite, decalarea orarului etc.;
comunicarea vizuală a regulilor de siguranță sanitară se va adapta
vârstei copiilor;
• managementul școlii va avea o abordare integratoare și se va asi-
gura că, în situația în care este necesară trecerea de la un scenariu la
altul, sunt create mecanismele necesare pentru schimbare;
• în condițiile în care la nivelul unui UAT există mai multe școli care
depind de aceleași microbuze școlare care asigură transportul
elevilor, se impune o bună ges onare a programului şcolar (de ex.
transportul va fi decalat pentru a se evita contactul copiilor din școli
diferite și se vor lua măsuri de dezinfectare a microbuzelor școlare);
• monitorizarea atentă a prezenței elevilor și a profesorilor; orice
suspiciune de îmbolnăvire va conduce la stoparea par cipării la
școală a clasei respec ve, până la clarificarea situației epidemiolo-
gice, cu anunțarea imediată a DSP și ISJ/ISMB;
• în acest caz, se vor respecta toate indicațiile prevăzute în Ghidul
Ministerului Sănătății, inclusiv cele primite din partea DSP.

h) Care este impactul asupra resurselor umane din cadrul școlii?

• acordarea unei atenții speciale managementul mpului și al

stresului;
• con nuarea abilitării digitale și curriculare (specificul unei ore cu
durata diferită de lecția obișnuită, structura lecției, ac vități de
învățare relevante pentru formarea de competențe, ritmicitatea
evaluării etc.);
• încurajarea culturii colaborării.

18
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SCENARIUL 3: MĂSURI ȘI IMPACT

a) Care este impactul asupra curriculumului,

inclusiv asupra resurselor necesare?

• proiectarea lecțiilor, a procesului de predare-învățare-evaluare în

condițiile învățării online;
• asigurarea/u lizarea de resurse relevante; se va evita folosirea
resurselor online care nu sunt relevante pentru dezvoltarea
competențelor elevilor și care nu sunt coerente din punct de vedere
al impactului asupra învățării elevului;
• selectarea/stabilirea, la nivelul unității de învățământ, a pla ormei
u lizate pentru învățarea online;
• abordări integrate, centrate pe competențe.

b) Cum ar trebui să stabilim orarul?

• elaborarea unui orar al lecțiilor online, prin care să se asigure un

echilibru între ac vitățile online și cele desfășurate în sala de clasă;
• micșorarea duratei lecțiilor desfășurate online, compara v cu cele
față în față.

c) Care este impactul asupra evaluării?

• u lizarea metodelor/instrumentelor de evaluare specifice învățării

online (testul online, portofoliul electronic, proiectul etc.);
• postarea portofoliului electronic pe pla ormă, acolo unde este posibil;
u lizarea portofoliului electronic pentru evaluarea progresului elevilor;
• evaluarea integrată (exemplu: dacă se evaluează prin proiect – se
poate acorda califica v la discipline diferite).

19
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

d) Cum interacționăm cu elevii?

• monitorizarea stării emoționale a elevilor, având în vedere importanța

acesteia în învățământul la distanță;
• obținerea unui feedback din partea elevilor, referitor la starea lor emo-
țională la începutul fiecărei ore de curs;
• u lizarea temelor pentru acasă ca modalitate eficientă de învățare,
fără ca acestea să cons tuie o presiune asupra elevilor și asupra
familiilor acestora;
b) Cum arîntrebui
• evitarea, să stabilim
evaluarea online, orarul?
a situațiilor prin care să se controleze
„corec tudinea” modului de susținere a evaluării; acestea pot fi
înlocuite cu strategii alterna ve: proiectarea evaluărilor care permit
accesul la „cărți deschise”, surse de informare etc. în mod deliberat;
prezentări ale unor proiecte etc.;
• promovarea comunicării și colaborării dintre elevi pentru a construi și
menține un sen ment de comunitate care poate s mula mo vația de
a par cipa și de a învăța;
• asigurarea flexibilității în desfășurarea ac vității online, înțelegând
prin aceasta că fiecare cadru didac c va reflecta asupra noului statut
al elevului și va aborda cu deschidere setul de reguli aplicate în
interacțiunea clasică.

e) Cum colaborăm în echipa pedagogică?

• desemnarea, la nivelul unității de învățământ, a unei persoane -

c)resursă
Care este
careimpactul
va acordaasupra evaluării?
asistență cadrelor didac ce pentru u lizarea
pla ormelor/aplicațiilor IT pentru învățarea online;
• colaborarea profesorului pentru învățământ primar/învățător/
ins tutor cu profesorii de limbi moderne, religie, educație fizică;
colaborarea între profesorii care predau la aceeași clasă;
• colaborarea între învățătorii de la același an de studiu/profesorii
care predau aceeași disciplină de învățământ – schimb de materiale,
proiectare în comun, realizare de materiale în comun;
• popularizarea, la nivelul unității de învățământ, a experiențelor de
succes în învățarea online.

20
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

f) Cum colaborăm cu părinții?

• acordarea de suport elevilor și părinților pentru u lizarea

pla ormelor/aplicațiilor IT;
• monitorizarea prezenței și a ac vității elevilor de către profesori,
păstrând o comunicare constantă cu părinții;
• stabilirea unui mod de organizare a programului elevilor în ”clasa
virtuală”, a unor reguli de pul: elevul va par cipa la lecția online
într-un spațiu dedicat, de lucru, fără alți factori perturbatori în jur;
ținuta va fi adecvată unui mediu școlar; nu se vor consuma alimente
în mpul orelor de curs online etc.
• evitarea unor sarcini suplimentare pentru părinți.

g) Cum asigurăm accesul la educație al grupurilor vulnerabile?

e) Cum colaborăm în echipa pedagogică?
• implementarea unor măsuri adecvate pentru ca toți elevii, inclusiv cei cu
nevoi specifice de învățare, să aibă acces la scheme de învățare la distanță;
• iden ficarea situațiilor extreme (exemplu: familii fără curent electric -
posibil să nu poată folosi tableta pentru că nu au curent electric) și crearea
unor planuri de intervenție specifice (valorificarea resursei umane din
proiectul SMIS: 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare
integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”);
• elaborarea de programe specifice pentru elevii care fac parte din grupuri
vulnerabile; colaborarea cu serviciile de asistență socială/serviciile de
poștă/mediatorii școlari pentru a transmite elevilor materiale suport și
pentru a oferi feedback, în situația în care există elevi care nu au acces la
internet/echipamente necesare învățării online;
• iden ficarea ONG-urilor care pot susține contactul școlii cu familiile
elevilor aflați în situații vulnerabile.

21
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

h) Ce elemente specifice influențează managementul școlii?

• elaborarea unei strategii de aplicarea a scenariului/ scenariilor pentru

fiecare nivel de studiu sau clasă, prin implicarea echipei de profesori;
• abordarea integratoare, la nivelul managementului școlii, as el încât să
se creeze mecanismele necesare pentru schimbare, în situația trecerii
de la un scenariu la altul;
• colaborarea dintre școli în cazul în care sunt profesori ce își comple-
tează norma în mai multe școli, în scopul organizării unui orar adecvat
pentru fiecare școală;
• digitalizarea la nivelul managementului școlii - u lizarea de instru-
mente digitale pentru planificare, monitorizare, evaluare;
• u lizarea condicii online, acolo unde este posibil.

Tranziție de la un scenariu la altul: pentru situații par culare, urmare a

apariției unor cazuri de îmbolnăvire în școală, pentru un interval de 14 zile se trece
de la învățarea în școală la învățarea la distanță. Este posibil să se combine învățarea
față în față cu învățarea la distanță în situația în care există copii care locuiesc într-o
comunitate care se încadrează în S3, iar școala își desfășoară ac vitatea conform S1.
Totodată, situația par culară se referă și la copiii cu boli cronice sau la alte cazuri
specificate în Ghidul Ministerului Sănătății.
În mod concret, din mo ve epidemiologice se poate trece, pentru situații
par culare, de la învățarea în școală la un învățământ hibrid/ la distanță. Este posibil
însă ca aceste tranziții să se producă de mai multe ori pe durata unui an școlar.
Pentru aceste posibile ieșiri din Scenariul ”Verde”, trebuie să ne pregă m și, în
consecință, planificarea calendaris că, prin asocierea elementelor programei cu
alocarea de mp considerată op mă de către profesor. Aceasta trebuie structurată
flexibil, cu posibile treceri spre învățământul la distanță.

22
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

• SITUAȚII PARTICULARE: MĂSURI ȘI IMPACT

Tranziția de la un scenariu la altul.

a) Care este impactul asupra curriculumului, inclusiv asupra

resurselor necesare?
• proiectarea unui con nuum didac c, în condițiile alternării învăță-
mântului față în față cu cel online; u lizarea coerentă a resurselor,
din perspec va formării competențelor elevilor;
• proiectarea didac că riguroasă, având în vedere că în mediul online
procesul de învățarea necesită o altă durată;
• reflecția con nuă și proiectarea coerentă a procesului de predare-
învățare-evaluare în condițiile învățării online și trecerii de la
învățarea din clasă la învățarea de acasă/ online;
• asigurarea/u lizarea de resurse necesare transmiterii LIVE a lecțiilor
pentru grupele de elevi care învață online;
• asigurarea unor pachete de resurse cu înregistrarea unor secvențe de
predare;
• desfășurarea unor lecții de consolidare/recapitulare la revenirea în
școală.

b) Cum ar trebui să stabilim orarul?

• orarul trebuie să fie flexibil, în funcție de țintele pedagogice;

• micșorarea duratei lecțiilor desfășurate online, compara v cu cele
față în față, prin planificarea unor ac vități alterna ve sau
succesive, după caz;
• ponderea ac vității față în față/online poate fi diferită în funcție de vârsta
elevilor și poate fi reflectată în orar; se recomandă 20 de minute pentru
CP și clasele I - a II-a și 30 de minute pentru clasele a III-a - a IV-a.

c) Care este impactul asupra evaluării?

• combinarea metodelor/instrumentelor de evaluare pentru

respectarea specificului învățării față în față, respec v online;
preponderent, evaluarea se va face pe durata lecțiilor față în față.

23
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

d) Cum interacționăm cu elevii?

• acordarea unei atenții speciale stării de bine a elevilor, relațiilor sociale și

coeziunii la nivelul clasei;
• monitorizarea dificultăților elevilor și iden ficarea de soluții de remediere,
as el încât să se evite adâncirea diferențelor de achiziții/competențe dintre
elevi;
• acordarea de suport personalizat elevilor;
• teme diferențiate, în funcție de pul de par cipare la lecție (față în față sau
online);
• promovarea comunicării și colaborării dintre elevi, pentru a construi și
menține un sen ment de comunitate care poate ajuta mo vația de a
par cipa și de a învăța.

e) Cum colaborăm cu echipa pedagogică?

• desemnarea, la nivelul unității de învățământ, a unei persoane-resursă care

va acorda asistență cadrelor didac ce pentru u lizarea pla ormelor/
aplicațiilor IT pentru învățarea online;
• împărtășirea de către profesori a lecțiilor proiectate online pentru a oferi
sprijin/idei colegilor; partajarea resurselor create/ iden ficate;
• popularizarea, la nivelul unității de învățământ, a experiențelor de succes în
învățarea online.

f) Cum colaborăm cu părinții?

• acordarea de suport elevilor și părinților în u lizarea pla ormelor/aplicațiilor

IT;
• temele clasice pot fi însoțite în organizarea programului în anumite zile din săp-
tămână, cu suges i de ac vități (exemplu: 30 min. lectură, 30 min. scris etc.).

g) Cum asigurăm accesul la educație al grupurilor vulnerabile?

• elaborarea de programe specifice pentru elevii care fac parte din grupuri
vulnerabile;
• implementarea unor măsuri pentru ca toți elevii, inclusiv cei cu dizabilități, să
aibă acces la scheme de învățare la distanță.

24
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

h) Ce elemente specifice influențează managementul școlii?

• dezvoltarea unei viziuni comune, la nivelul școlii, pentru implementarea

învățării combinate;
• elaborarea unei strategii de aplicare a scenariului/scenariilor pentru fiecare
clasă, prin implicarea și consultarea membrilor echipei de profesori;
• abordarea integratoare, la nivelul managementului școlii, as el încât să se
creeze mecanismele necesare pentru schimbare, în situația trecerii de la un
scenariu la altul;
• colaborarea dintre școli, în cazul în care au profesori comuni, pentru
organizarea unor orare adecvate;
• ges onarea op mă a programului fiecărei școli, în condițiile în care, la
nivelul UAT, există mai multe școli care depind de aceleași microbuze
școlare ce asigură transportul elevilor (va fi decalat programul de transport
pentru a se evita contactul copiilor din două școli; se vor lua măsuri de
dezinfecție a microbuzelor școlare);
• digitalizarea la nivelul managementului școlii - u lizarea de instrumente
digitale pentru planificare, monitorizare, evaluare.

i) Care este impactul asupra resurselor umane din cadrul școlii?

• iden ficarea de strategii de susținere a cadrelor didac ce pentru asigurarea

unui bun management al mpului;
• abilitarea digitală și curriculară în situația învățământului online;
• încurajarea culturii colaborării și comunicării;
• asigurarea flexibilității în desfășurarea ac vității online, înțelegând prin
aceasta că fiecare cadru didac c va reflecta asupra noului statut al elevului
și va aborda cu deschidere setul de reguli aplicate în interacțiunea clasică.

25
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

II.5.5. Pasul 5: Elaborarea unui plan de acțiune centrat pe

schimbările care vizează procesul de predare – învățare
– evaluare; implementarea planului de acțiune

Pentru a elabora planul de acțiune prin care se a ng obiec ve referitoare

la creșterea calității procesului de învățământ în condițiile implementării
unui scenariu ce implică elementele specifice școlii online, vă recomandăm
să răspundeți la următoarele întrebări:
· Ce anume aveți de făcut pentru a ngerea obiec vului? (iden ficarea
ac vităților ce trebuie întreprinse pentru asigurarea calității proce-
sului de învățământ, conform obiec vului stabilit)
· Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei acțiuni?
(evaluarea resurselor de care aveți nevoie pentru op mizarea
procesului de predare-învățare-evaluare, corespunzător scenariului
ales: materiale, financiare, umane, informaționale, de spațiu, de
mp)
· Cum veți selecta resursele umane necesare pentru implementarea
acțiunii? (iden ficarea persoanelor ce se pot implica în implemen-
tarea cu succes a ac vităților proiectate)
· Care este impactul acțiunilor? (iden ficarea efectelor pe care le
produc ac vitățile proiectate, măsura în care acestea contribuie la
realizarea obiec vului propus)
Planul de acțiune se aprobă în Consiliul de administrație al unității de
învățământ, la începutul anului școlar și ar putea avea următoarea structură:
Nr. Obiec ve Acțiuni Resurse (umane, Orizont Responsabili Impact Indicatori Mijloace
crt. materiale, de mp, de mp de de
informaționale, de verificare verificare
spațiu etc.)

În elaborarea/implementarea planului de acțiune, puteți avea în vedere

aspecte, precum:
Ø asigurarea permanentă a condițiilor igienico – sanitare în unitatea de
învățământ;

26
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Ø asigurarea, în condiții op me, a accesului la școală cu mijloc de

transport școlar;
Ø asigurarea permanentă a condițiilor de igienă și de distanțare fizică a
elevilor pentru prevenirea situațiilor de Covid – 19;
Ø efectuarea demersurilor necesare funcționării în condiții op me a
cabinetului medical, acolo unde acesta există;
Ø solicitarea sprijinului din partea primăriei cu privirea la asigurarea de
spații care pot fi puse la dispoziție în scopul asigurării condițiilor
impuse de distanțarea fizică in sălile de clasă;
Ø iden ficarea de posibili parteneri pentru asigurarea conexiunii la
internet la domiciliul elevilor;
Ø asigurarea accesului elevilor la echipamentele necesare învățării
online;
Ø modernizarea echipamentelor la nivelul unităților de învățământ și
stabilirea de măsuri pentru asigurarea accesului cadrelor didac ce și
al elevilor la resursele educaționale;
Ø stabilirea modalităților de u lizare a pla ormelor, aplicațiilor și a
resurselor educaționale deschise care vor fi u lizate în procesul de
învățare online;
Ø valorificarea, la nivelul unității de învățământ, a resurselor
pedagogice specifice învățării/evaluării online;
Ø îmbunătățirea competențelor digitale ale profesorilor și ale elevilor;
Ø diversificarea modalităților de susținere a ac vităților pentru posibile
cazuri speciale, inclusiv pentru elevii cu CES;
Ø îmbunătățirea modului de comunicare a specialistului IT din unitatea
de învățământ cu cadrele didac ce, în scopul asigurării suportului
necesar u lizării eficiente a pla ormelor de învățare/ aplicațiilor TIC;
Ø diversificarea modalităților de colectare a feedback-ului de la elevi,
părinți, cadre didac ce, alte categorii de personal, prin u lizarea de
instrumente specifice;
Ø elaborarea de proceduri pentru ac vitatea personalului didac c
auxiliar și nedidac c în situația în care școala optează pentru scenariul
învățării online;
Ø elaborarea de proceduri pentru situația în care un elev sau un cadru
didac c este suspect de SARS-CoV-2 sau este diagnos cat ca fiind
pozi v.

27
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Pe parcursul implementării planului de acțiune, managerii unităților de

învățământ asigură monitorizarea ac vităților proiectate și desfășurate, în
scopul cunoașterii progresului făcut, pe termen scurt, prin implementarea
scenariului pentru care a optat unitatea de învățământ, u lizând
instrumente specifice de monitorizare.
Persoanele implicate în procesul de monitorizare (directorul unității de
învățământ, responsabilii ac vităților) analizează periodic rezultatele
obținute pe termen scurt, prin raportare la ceea ce s-a planificat, iden fică
problemele ce trebuie rezolvate și propun măsuri cu caracter corec v/
ameliora v pentru perioada următoare, în scopul eficien zării învățării față
în față sau / și online.

În concluzie:

Transformați viziunea în acțiune, din perspec va unei școli cu o

cultură centrată pe colaborare!
Analizați și împărtășiți experiența dobândită în perioada cursurilor
online din anul școlar trecut, as el încât să se construiască acțiuni care să
se potrivească cel mai bine comunității școlare!
Dezvoltați con nuu competențele profesionale ale echipei școlii;
iden ficați oportunități privind dezvoltarea profesională și comunicați-le
comunității profesorilor!

III. CARE SUNT PRIORITĂȚILE PENTRU URMĂTORUL AN ȘCOLAR?

Aceste priorități vor orienta iniția vele întreprinse și vor sprijini stabilirea
nevoilor pentru fiecare unitate de învățământ

28
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

III.1. Prioritatea 1

Scenariul 1, deși pare cel mai apropiat de specificul organizatoric de

dinaintea declanșării pandemiei, în fapt există adaptări importante, în
contextul epidemiologic al infectării cu SARS-CoV-2.
Primele schimbări pe care școala trebuie să le ia în calcul sunt cele legate
de normele igienico – sanitare.
Ghidul elaborat de Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ministerul
Educației și Cercetării, precizează normele igienico – sanitare necesare
pentru aplicarea scenariilor posibile. Ghidul cuprinde descrierea modului de
organizarea a procesului de învățământ în școală, cu referire la următoarele
aspecte:
• Organizarea spațiilor pentru prevenirea contactului apropiat
a) Organizarea circuitelor în interiorul școlii (curte, săli de clasă,
coridoare etc.)
b) Organizarea sălilor de clasă
• Sala de clasă va fi amenajată as el încât să fie asigurată distanțarea
fizică de cel puțin 1 metru, ceea ce implică următoarele:
- Dispunerea mobilierului în așa fel încât să fie respectată distan-
țarea fizică;
- Stabilirea modurilor de ocupare a sălii de clasă în funcție de
numărul de elevi (realizarea oglinzii clasei);
- Respectarea unei distanțe de cel puțin 1 metru între elevi și,
respec v, între elevi și profesor;
- Poziționarea băncilor în așa fel încât elevii să nu stea față în față;
- Eliminarea din sălile de clasă a unor obiecte de mobilier și
echipamente inu le;
• Componența grupurilor/claselor va fi neschimbată și elevul nu va
putea schimba clasa/grupul. Contactul reciproc între grupuri va fi
limitat.
• Elevii vor ocupa în mod constant aceleași locuri și nu le vor schimba
între ei pe toată perioada cursurilor.

29
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

• Vor fi limitate deplasările în clasă.

• Nu este permis schimbul de obiecte personale.
• Aerisirea claselor se va face înainte de sosirea elevilor, prin
deschiderea ferestrelor mp de 30 minute, apoi în mpul
recreațiilor, minimum 10 minute și la finalul zilei.
c) Organizarea grupurilor sanitare:
• Acolo unde este posibil, se va asigura eșalonarea pauzelor;
• Se va ges ona deplasarea elevilor spre și dinspre toaletă (plecarea
și întoarcerea în clasă).
• Se va insista pe rigoarea igienei elevilor, spălarea pe mâini înainte
și după ce merg la toaletă.
d) Organizarea curții școlii
e) Organizarea și primirea elevilor
• Unul sau mai mulți membri ai personalului unității de învățământ
vor sta la intrarea în școală pentru a ges ona sosirea și fluxurile de
persoane.
• Distanțarea fizică va fi menținută la intrare, folosind panouri,
marcaje aplicate pe sol, dispozi ve de distanțare, bariere etc.
• Se recomandă intrarea eșalonată, la intervale orare stabilite în
funcție de zone sau de clădiri (etaj, aripă etc.).
• Este recomandată intrarea prin mai multe uși de acces pentru a
reduce fluxul de elevi
• Căile de acces (de p poartă, ușă) vor fi menținute deschise în mpul
primirii elevilor pentru a limita punctele de contact.
• Va fi asigurată comunicarea cu elevii și cu familiile acestora, în
vederea respectării intervalelor de sosire, cu scopul de a evita
aglomerarea la intrare.
• După dezinfecția mâinilor, elevii vor merge direct în sălile de clasă.
• Accesul oricăror persoane străine (părinți, alți însoțitori etc.) va fi
interzis.
f) Organizarea procesului instruc v-educa v
g) Organizarea ac vităților și supravegherea în mpul pauzelor
• Intervalele aferente recreațiilor vor fi stabilite în mod eșalonat
pentru fiecare clasă în parte;
• Elevii din ciclul primar trebuie supravegheați pe toată durata
pauzelor de către cadrele didac ce, pentru păstrarea distanțării
fizice.

30
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

31
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

• Nu vor fi prac cate jocuri de contact sau cu mingea, nici ac vități care
implică schimbul de obiecte. Vor fi evitate, de asemenea, structurile de joc ale
căror suprafețe de contact nu pot fi dezinfectate.
• Vor fi eliminate jocurile și alte ac vități care implică formarea unor
grupuri care duc la reducerea distanței între elevi.
• Elevii nu vor consuma în comun mâncarea sau apa și nu vor schimba
între ei obiectele de folosință personală.
h) Organizarea ac vităților spor ve
• Se pot desfășura doar anumite jocuri spor ve, exclusiv în aer liber.
• Jocurile cu mingea, sporturile de contact și sporturile colec ve vor fi
evitate.
• Nu vor fi u lizate echipamente spor ve care să fie manevrate de toți
elevii (sau manevrarea va fi efectuată doar de un adult); în caz
contrar, va fi asigurată în mod regulat o dezinfectare adaptată.
• Orele de sport efectuate în interior trebuie limitate la ac vități
spor ve care nu presupun efort mediu/intens cu asigurarea
obligatorie a distanței fizice de minimum 1,5 metri, situație în care
purtarea măș i nu este indicată;
• Pentru desfășurarea orelor de educație fizică, elevii vor fi instruiți,
ca pe tot parcursul ac vității să nu își a nga fața, gura, ochii, nasul
cu mâinile neigienizate.
• La finalul orelor de educa e fizică, toți elevii trebuie să se spele pe
mâini cu apă și săpun mp de minimum 20 secunde. Dacă nu este
posibilă spălarea mâinilor, este necesar să se efectueze igiena
mâinilor cu un an sep c pe bază de alcool.
• Se vor efectua curațenia, dezinfecția cu soluții avizate și aerisirea
sălii de sport după fiecare grupă de elevi.
i) Monitorizarea prezenței
Se impune implementarea unor sisteme de monitorizare a absențelor,
care să permită compararea cu parele obișnuite privind absențele. As el,
autorităților sanitare locale trebuie anunțate în cazul în care crește numă-
rului de absențe ale elevilor și ale personalului, cauzate de boli respiratorii.
• Măsuri de protecție la nivel individual:
a) spălarea mâinilor;
b) purtarea măș i de protecție.
• Măsuri igienico-sanitare în unitatea de învățământ (curățenia și dezin-
fectarea spațiilor și a echipamentelor).

32
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Acolo unde procesul instruc v-educa v se desfășoară în schimburi, este

necesară o pauză de 1-2 ore între schimburi, pentru realizarea curățeniei,
dezinfecției și aerisirii spațiilor.

Pauzele trebuie organizate as el încât să se păstreze principiile de bază:

distanțare, componență constantă a grupelor, igienizarea mâinilor etc.
Decalarea pauzelor este o soluție care necesită o riguroasă organizare și
multă flexibilitate, acceptată de întreaga comunitate școlară.

III.- Prioritățile 2 și 3

Accesul tuturor elevilor la educație, în contextul diferitelor scenarii, este

o provocare importantă. Deschiderea către comunitate este esențială. În
primul rând, „lecțiile învățate” în perioada învățământului la distanță sunt
sursa deciziilor actuale.
Pentru a exemplifica, ne vom referi la câteva situații posibile, fără a
acoperi totalitatea situațiilor specifice fiecărei comunități. As el, putem
iden fica situații de pul:
a) Copiii care nu au beneficiat de echipamente sau/și internet în anul
școlar trecut;
- Aceș elevi cons tuie o prioritate a școlii; planuri remediale, ac vități
de suport, resurse pedagogice adaptate, abordare diferențiată etc. toate
acestea trebuie analizate, iar intervenția va fi promptă și consistentă;
b) Copiii sau membrii familiilor care sunt diagnos cați cu SARS-CoV-2;
- Pentru aceș elevi, cel puțin două iniția ve sunt necesare: menținerea
elevilor în contact cu ac vitatea de învățare, concomitent cu atenția
acordată stării lor emoționale.
- Este important să contactăm și să colaborăm cu ONG-urile locale, cu
echipele comunitare integrate, cu consilierii școlari, cu mediatorii școlari, cu
părinți - voluntari etc. care ne pot sprijini pentru a susține educația tuturor
elevilor din comunitatea școlară.

33
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

c) Copiii care doar din acest an școlar vor beneficia de echipamente IT;
– Aceș elevi înregistrează de la început un decalaj în cunoașterea
u lizării echipamentelor; prin urmare, să nu uităm că înainte de a înregistra
progres în cadrul disciplinelor de studiu, au nevoie de suport pentru
formarea abilităților de bază în ceea ce privește u lizarea echipamentelor;
acest demers necesită iden ficarea unor resurse umane și planificarea,
într-un anumit interval de mp, precum și modalități concrete de lucru etc.
Fiecare școală are o responsabilitate importantă pentru asigurarea par -
cipării școlare a tuturor copiilor din comunitate și pentru iden ficarea
soluțiilor par culare pentru a susține progresul lor educațional. Monito-
rizarea par cipării școlare a elevilor trebuie însoțită de soluții flexibile, dar
prompte și adaptate fiecărui copil în parte.
Alternanța/ combinarea par cipării la cursuri în incinta școlii cu învățarea
la distanță determină o abordare crea vă a structurării con nuumului
pedagogic, prin schimbarea întregii paradigme a învățării. Inovația este
nucleul acestui demers, deoarece purile de abordare a predării-învățării-
evaluării nu sunt juxtapuse, ci sunt redimensionate, remodelate, as el încât
să se creeze un con nuum pedagogic, indiferent de pul de organizare a
procesului de învățare. Reflecția, planificarea strategică, adaptarea locală la
propriile contexte etc., toate acestea sunt provocări profesionale la care cu
toții trebuie să răspundem prin crearea unei noi culturi ins tuționale.
În situații par culare, pot exista cazuri în care școala să recurgă la
„învățarea hibridă/ blended learning”.
Învățarea combinată este un model flexibil, nefiind nevoie ca profesorii și
elevii să fie în același mp în același spațiu fizic în mod constant. La nivel
prac c, acest aspect necesită o atenție specială în ceea ce privește
abordarea pedagogică, în condițiile în care se folosesc diferite medii de
învățare, de la cel școlar, la cel de acasă, studiul independent, proiectele,
aplicațiile prac ce etc.
Învățarea combinată bine organizată poate avea o serie de avantaje. Ea
încorporează ideea că elevii nu mai sunt doar receptori pasivi de
informații și profesorul nu este singurul facilitator. În schimb, o combinație
între învățarea în școală și la distanță încurajează individualizarea învățării,
creșterea autonomiei, mo vația etc.
Perioadele de ac vitate în școală pot spori abilitățile sociale și
sen mentul apartenenței la comunitatea școlară, precum și oportunitatea
de a oferi direct elevilor un suport personalizat.

34
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Este important să fie definite în mod clar rolurile și așteptările pentru

profesori, în ceea ce privește modalitățile de interacțiune cu elevii, inclusiv
în ceea ce privește asigurarea con nuumului pedagogic, prin corelarea cu
abordările didac ce față în față.
Pentru situații par culare, abordarea hibridă conduce la un nou p de
învățare, o învățarea care nu înseamnă doar combinarea învățării online cu
învățarea în spațiul fizic; acest proces de învățare integrează diverși factori:
medii de învățare (acasă, online, școală, locul de muncă, altul), procesul de
dezvoltare a competențelor (învățare con nuă și dezvoltare profesională);
domeniu afec v (mo vație, sa sfacție, descurajare, frustrare) și persoane
(cursanți, profesori, părinți, alt personal). Din acest mo v, este important să
avem în vedere învățarea combinată în cadrul dezvoltării con nue a întregii
școli și a tuturor părților interesate. (Blended learning in school educa on –
guidelines for the start of the academic year 2020/21- European
Commission)
În abordarea combinată se va ține cont de factori, precum:
– vârsta și competențele de învățare ale elevilor;
– conținutul și competențele prevăzute de programele școlare;
– disponibilitatea infrastructurii adecvate (computere, conexiuni, loc de
studiu);
– competențele profesorilor;
– cultura pedagogică a școlilor.
Abordarea va fi diferită, de asemenea, în funcție de perioada de mp
petrecută în învățarea la distanță și cea din școală, în funcție de gradul de
autonomie a elevilor și de ac vitățile propuse de profesor.
În acest context, elevii dobândesc cunoș nțe preliminare acasă sau de la
distanță (prin ac vități de lectură, cercetare online etc.), iar profesorii
folosesc orele de curs de la școală pentru a structura învățarea și pentru a
facilita aplicarea acesteia în prac că.
Învățarea combinată invită la analiza procesului de învățare care se
ex nde atât înainte, cât și după o secvență de învățare structurată sau o
„lecție”.
Cultura colaborării este fundamentală pentru reușita acestui p de
învățare. De exemplu, este recomandat să se creeze resurse în comun în
echipele pedagogice, indiferent de clasa la care profesorul predă.
Menționăm că varianta mai potrivită este realizarea, de către profesori, a
unor scurte înregistrări cu secvențe de predare pentru anumite discipline/

35
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

teme și transmiterea acestora către elevii care nu se află la școală. Această

variantă are avantaje substanțiale:
– centrarea pe elementele cheia în predare, care să sprijine elevul în
propriul demers de învățare;
– folosirea eficientă a mpului pentru a crea resurse educaționale de
calitate;
– mp redus pentru a urmări secvențele de predare;
– posibilitatea ca elevul să revadă secvențele de predare, ori de câte ori
are nevoie;
– posibilitatea pregă rii unor pachete de resurse de către cadrele
didac ce și transmiterea lor, în funcție de planificare, indiferent de clasele la
care predau.
Managerii unităților de învățământ și profesorii vor planifica programul
de studiu, vor iden fica modul în care programul de învățare la distanță
poate ar cula cel mai bine îmbunătățirea competențelor vizate de elevi în
lecțiile anterioare cu formarea și dezvoltarea de noi competențe. În acest
mp, este u l pentru părinți să fie consiliați să ia în considerare nevoile
educaționale ale copilului, cele de mișcare, de contact social, de mp liber și
să beneficieze de explicații echilibrate despre contextul existent.
Durata lecțiilor la distanță ar trebui să se bazeze pe capacitatea de
adaptare a elevilor la acest p de interacțiune, precum și pe abilitățile
metacogni ve. Se recomandă ca durata lecției pentru elevii din CP-I-II să nu
depășească 20 de minute, iar pentru elevii din clasele a III-a și a IV-a, 30 de
minute, cu pauze de 20 de minute.

III.3 Prioritatea 4

Responsabilitatea personală și socială a profesorilor sunt așteptări

importante în toate țările care se confruntă cu efectele pandemiei. Educația
trebuie să con nue, să depășească barierele produse de situația complexă
pe care o traversăm, as el încât sistemele de educație să con nue să își
a ngă țintele propuse.

36
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Elevii au nevoie de sprijinul și încurajarea noastră acum mai mult ca

oricând. Respectarea regulilor stricte trebuie văzută din perspec va respon-
sabilității sociale. Chiar dacă distanțarea fizică, în acest context pandemic,
contravine ac vităților desfășurate în echipă, învățării prin cooperare,
profesorii au rolul de a iden fica acele resurse și abordări pedagogice care să
conducă la s mularea și susținerea interacțiunii dintre elevi.
În primul rând, u lizarea/postarea unor PPT-uri, a unor texte sau
filmulețe nu este suficientă pentru învățarea colabora vă. Accentul se va
pune pe colaborarea dintre elevi, în a ngerea unui scop comun; totodată,
elevii vor fi încurajați să pună întrebări unii- altora și să se susțină reciproc.
În cadrul scenariului 1, în interacțiunea directă profesori-elevi, elevi-elevi
va fi încurajată respectarea regulilor la nivelul comunităților educaționale,
dar și în afara acestora, va fi susținută, prin abordări noi, ac vitatea în
echipă, sprijinul reciproc, colaborarea.
Se va promova empa a față de membrii comunității aflați în situații
dificile și se va cul va civismul, cu respectarea măsurilor de siguranță.
Crearea de spații virtuale de sprijin pentru copiii aparținând grupurilor
vulnerabile, implicarea ONG-urilor pentru a asigura transmiterea resurselor
educaționale elevilor care nu au acces la învățământul online, implicarea
mediatorilor școlari, a asistenților sociali din UAT-uri etc. toate acestea sunt
iniția ve care susțin spiritul civic și responsabilitatea socială.
Responsabilitatea socială se referă și la modul în care soluționăm
problemele persoanelor aflate în risc sau care au boli cronice, prin impli-
carea membrilor echipei pedagogice. Colaborarea cu ISJ/ISMB, cu alte
unități de învățământ, cu ONG-uri, voluntari etc. poate să conducă la iden -
ficarea unor soluții a pice.
Exemple:
– iden ficarea unor persoane cu experiențe anterioare de lucru cu
copiii/elevii, prezente în comunitate, care pot asista profesorii aflați în
situații de risc;
– comasarea orarului pentru profesorii nave ș , as el încât să nu fie
expuși zilnic la riscul de infectare;
– iden ficarea unor cadre didac ce pensionate, a unor studenți la
facultăți de profil, absolvenți de liceu pedagogic care au alte
ocupații/profesii, dar au disponibilitatea desfășurării unor ore de curs în
școală;
– încurajarea colaborării între profesori, as el încât să se lucreze în echipe.

37
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

IV. CUM PUTEM VALORIZA ÎN PRACTICĂ

PROVOCĂRILE CONTEXTULUI ACTUAL?
Ø Evaluați infrastructura existentă pentru a adopta cel mai potrivit p
de tehnologie.
Ø Explorați diverse opțiuni pentru instrumente de învățare la distanță,
inclusiv:
– lecții online;
– secvențe de lecție înregistrate de către cadrele didac ce și
transmise elevilor;
– lecții care pot fi descărcate din diverse surse;
– programe de radio și televiziune.
Ø Dezvoltați o comunitate pedagogică în care profesorii împărtășesc
unii altora cum să u lizeze eficient tehnologia pentru învățământul la
distanță și cum să-i implice pe toți elevii în învățare.
Ø Iden ficați cele mai valoroase puri de interacțiuni și limitați numărul
de aplicații și pla orme; nu toate instrumentele sunt adaptabile
tuturor contextelor de învățare.
Ø Creați comunități de sprijin profesori – elevi, profesori – profesori.
Ø Asigurați accesibilitatea serviciilor de educație pentru elevii cu
dizabilități;
Ø Iden ficați modalitățile în care se pot recupera anumite unități de
conținut, odată ce perioada de învățare la distanță s-a încheiat;
Ø Iden ficați mijloacele de predare cele mai potrivite obiec velor pe
care le aveţi şi scenariului în care vă desfăşuraţi ac vitatea. Învățarea
online oferă cea mai mare versa litate și oportunitate pentru
interacțiune. În situația în care nu toți elevii au dispozi ve și internet,
explorați parteneriate cu sectorul privat și comunitatea locală în
scopul găsirii de soluții pentru cât mai mulți dintre elevi.
Ø Creați un spațiu virtual în care să comunicați cu profesorii, elevii și
părinții despre obiec vele învățării, strategii și ac vități propuse,
resurse etc.
Ø Dacă o strategie de învățare online nu este fezabilă, în anumite
comunități, accentul se va pune pe dezvoltarea unor mijloace
alterna ve de conectare a elevilor la procesul de învățare, cum ar fi
programe TV locale, pachete de învățare fie în formă digitală, fie pe
hâr e, după caz. Explorați parteneriate cu organizații comunitare și/ sau
cu parteneri privați pentru a putea distribui aceste puri de resurse.

38
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Ø Asigurați un sprijin adecvat pentru elevii aparținând grupurilor

vulnerabile în mpul derulării scenariului S3.
Ø Încurajați îmbunătățirea comunicării și colaborarea dintre elevi,
pentru a favoriza învățarea reciprocă și starea de bine.
Ø Creați un mecanism pentru dezvoltarea profesională a cadrelor
didac ce și pentru părinți, în scopul sprijinirii elevilor în noua
modalitate de învățare și pentru asigurarea suportului părinților.
Ø Creați modalități care încurajează profesorul să colaboreze cu ceilalți
membri ai comunității profesionale, simultan cu întărirea autonomiei
fiecăruia.
Ø Asigurați un sistem de comunicare cu fiecare elev și o formă de
verificare zilnică a ac vității acestora în situația alternării învățării
față în față cu învățarea la distanță, precum și în situația derulării S3.
Ø Dezvoltați mecanisme de interacțiune periodică, pe durata
scenariului 3, cu echipa de profesori.
Ø Oferiți îndrumare elevilor și familiilor acestora pentru u lizarea în
siguranță a instrumentelor online, în scopul păstrării stării de bine a
elevilor, precum și al asigurării protecției împotriva riscurilor în
mediul online la care pot fi expuși minorii.
Ø Reflectați asupra priorităților din programele școlare și alocați mp
suficient pentru formarea competențelor fundamentale; mpul
des nat măsurilor de siguranță, modul de organizare a cursurilor etc.
toate acestea vor avea un impact asupra procesului de predare-
învățare-evaluare.
Ø Inovația și crea vitatea vor rămâne atuuri pentru a face față
provocărilor, uneori descurajante; orarul, dimensiunea clasei,
programele școlare etc. trebuie înțelese ca mijloc pentru a ngerea
unui scop, nu ca un scop în sine.
Ø Consolidați un sistem de învățare ex ns. Scenariul 3 ne determină
să stabilim noi parteneriate, să iden ficăm noi ins tuții care se pot
implica în domeniul educației, ONG-uri, parteneri privați, companii
etc.
Ø Dezvoltarea profesională trebuie să con nue pentru a ne familiariza
cu noi abordări, demersuri didac ce adaptate modului de
interacțiune profesor – elev, printr-o înțelegere profundă a progra-
melor școlare.

39
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

În concluzie:

Reluarea ac vității școlii nu trebuie înțeleasă ca reluarea funcționării

școlii; o nouă cultură organizațională este necesară pentru a dezvolta,
crea v, un nou mod de a educa.

Surse de informare despre abordarea educației în contextul

pandemiei:
„Norme privind ins tuirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unitățile de
învăţământ în perioada pandemiei COVID-19" - Ministerul Sănătății
h p://www.oecd.org/publica ons/educa on-responses-to-covid-19-an-
implementa on-strategy-toolkit-81209b82-en.htm
h ps://learningportal.iiep.unesco.org/en/library/spotlight-quality-
educa on-for-all-during-covid-19-crisis
h ps://www.schooleduca ongateway.eu/en/pub/resources/publica ons/
blended-learning-guidelines.htm
h ps://www.oecd.org/educa on/Suppor ng-the-con nua on-of-
teaching-and-learning-during-the-COVID-19-pandemic.pdf
h ps://www.who.int/news-room/detail/29-06-2020-covid meline
h ps://www.unicef.org/media/65991/file/Technical%20note:%20Protec
on%20of%20children%20during%20the%20coronavirus%20disease%2020
19%20(COVID-19)%20pandemic.pdf

40
Gabriela Droc – inspector general MEC

Elena Crenguța Alexe – prof. Școala Gimnazială Coresi, jud. Dâmbovița

Cristina Rădița Brădilă – prof. Liceul Ilie Măcelariu – Miercurea Sibiului, jud.Sibiu

Rada Dumitru – inspector școlar pentru management instituțional ISJ Ilfov

Claudia Ionescu – Director Școala Gimnazială Nr. 4 Elena Donici Cantacuzino Pucioasa,
jud. Dâmbovița

Coralia Matei – inspector școlar pentru învățământul primar, ISJ Prahova

Mirela Mihăescu – inspector școlar pentru învățământul primar, ISJ Dâmbovița