Bana Armânească - Nr26a

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 15

Adresa di pi Internet: www.geocities.

com/armaneasca
E-mail: piceavad@cmb.ro

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi


Anlu VI, nr.4 (26) 2001, Bucureshti - România
32 di padzinji - 25.000 lei

REVISTÂ INDEPENDENTÂ DI PLIRUFURII (INFORMATSII) SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Mariana Caciandoni sumu curunâ Ficiuritslji di la sculia 12 di Constantsa tsi furâ la Festivalu a etniiloru di Sibiu

Pânâyirlu trâ Stâ-Mâria atsea mari la bisearica di Samarina


“Bana Armâneascâ” oarâ
TRÂ MULTSÂ ANJI!
shi anlu 2002 cu ambâreatsâ trâ tutâ ARMÂNAMEA
Editorú: Dumitru PICEAVA
2 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
USIA
REVISTA “BANA ARMÂNEASC”
(thimeljlu, njedzl u icâ ncurpiljeatlu) Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
alushtoru numiri: 4 (26) 2001 Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ”
Redactsia; Fundatsia “Bana Armâneascâ”2
Ura la Armânji (D. Piceava)..............3/4 Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui TUGEARU, Wily WISOSHENSCHI.
Expeditsii...(Lena sh-Oani Cola)........5/6 numir, 4 (26), 2001 (1.000 cumãts), Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi
Duri shYeanula! (D.S.P.)........ ...................7
furâ fapti di Lefter Naum di Bucu- Internet la adresa:
Pareia “Pilisterlu” (Al. Gica)................8/9
reshti cumu shi di Vasili Cãlintsaru www.geocities.com/armaneasca
Festivalu di poezii di Scopia (A.Piha)..10
di Tampa (SUA) cari nâ agiutã cu 50 E-mail: piceavad@cmb.ro
Teatru pi-armâneashti (Santa Djica)...11
di $. Redactsia efhãristiseashti a Adresa a redactsiiljei:
tutulorù atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ
Conferintsa...dit Arbinishii (J.Gusho)...12
Armânjlji dit Arbinishii..1915 (V. S.)......13
tora ta s-putemu sâ scutemu tru Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
Armânjlji tu III-lu mileniu (K. Mantsu).14
migdani aestâ revistâti sh-yini cu sc.D. et.6, ap.241, cod 73559,
Fântâna di malâmâ 2001 (S.Yerândã),
pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji cu Bucuresti. Telefon: 01/628 27 86 shi
Alfabetlu armânescu, Ncljinari...............15
vreari ti fara sh-cultura armâneascâ 093/609266.
Istoria a Machiduniiljei (T. Babali).16/17
s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Mash Abonamentili s-facù la adresa a
Padzina ti ficiurits (Tashcu Iliescu,
ashi va s-putemu sh-noi, tu aradha a Redactsiiljei.
Florentina Costea, D.S.P.)........................18
noastâ s-lji-agiutãmu Armânjlji. Tinjisits yivâsitori,
Padzinji adrati di ficiurits shi...........19/20
Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits
Emisiuni la televizia..(M.Caciandoni).21
PAREIA REDACTSIONALÂ: continuarea a colectsiiljei a
Marilena BARA, Yioryi BEICA, Ilie revistâljei “Bana Armâneascâ”
“Duna nalbastrâ” (Y. Platari).............. 22
A.CEARA, Mariana CACIANDONI, armâni abonamentul! Pâhălu a lui
Problemi di istoria a..(D.Papatsafa)....23
Santa DJICA (Scopia), Alexandru ti un an easti: Ti yivâsitorlji di
Andamusi cu S. Bletsa (A.Gica)....24/25
GICA, Dima GRASU, Sashu România: 120.000 di lei. Ti
Hâbãri................................................26/27
YERÂNDÃ (Lozovo-Machidunii), yivâsitorlji ditu xeani: - 20 $ SUA
Rebus, ( D.Piceava, V. Dzega).............28
Kira Iorgoveanu-Mantsu, Yioryi icâ 35 D.M.
Pirmisi.. (Aristonicos), Carti. N.Zdru 29
PLATARI (Aminciu-Gârtsii), Mihai
Tu gura a lumiljei (D.Piceava)........30/31

Fundatsia “Bana Armânea- armâneascâ;


scâ” easti persoanâ juridicâ
FUNDATSIA -organizarea di activitãts tu noima
românâ di ndreptu privatù, di “B A N A A R M  N E A S C ” a unui clubù, andamusi perioditsi shi
sini stâtâtoari, nonguver- publicitati tu mass-media;
namentalâ, nonprofitù shi apoliticâ. Armânjlorù; partitsiparea la ahtãri Fundatsia easti efhãristisitâ s-
Fundatsia “Bana Armâneascâ” andamusi ditù cratù icâ di pisti sinuri; colaboreadzâ cu caritsido va s-aibâ
dixeashti personalitati juridicâ, uidisitù -pãrãstisirea a niscântorù informatsii simbatii ti Armânji shi easti sinfunipsitù
cu legislatsia românâ (Legea nr. 21/ ahoryea sumù forma ânreghistratâ icâ s-da unâ ndrupari frâtseascâ shi fârâ di
1924, Decretlu nr. 31/1954 shi filmatâ: filmi documentari, caseti audio- cãuli (neconditsionatã) ti fâtsearea a
Decretlu-Lege nr. 8/1989), ditu partea a video; -colaborari cu organizatsii di ra- scupadzlorù adushi aminti;
Tribunalului Bucureshti, sectsia a III-a dio shi televizii, publitsi icâ privati, mass- - adrarea a unui thimeljiù di dati ligati di
tsivilâ tu data di 06. 07. 2000. media, edituri;- colaborarea cu institutsii, comunitãtsli armâneshtsâ ditù România
SCUPOLU organizatsii, sutsati shi fundatsii, cu shi ditù ântreaga lumi shi a activitãtslorù
a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ” scupolu ta sâ s-adarâ activitãts deadunù; cari aesti li au shi ali unâ mediatecâ
easti culturalù: ti nvitsarea, pâstrarea, - ndruparea materialâ ti reconstructsia armâneascâ (cãrtsâ, publicatsii, docu-
promovarea shi creashtirea a limbâljei a bisertsâlorù armâneshtsâ, cu pâradz menti, materiali audio-video);
shi a culturâljei armâneascâ, a adetslorù dats di Fundatsii, di statù, di organizatsii - ndruparea a lucrului di cercetari (filo-
shi a areurlorù spetsifitsi a Armânjlorù, niguvernamentali icâ di inshi particulari; logicâ, istoricâ, etnograficâ) shi activitãts
ca parti a aveariljei culturalâ europeanâ. - promovarea a ligâturlorù umineshtsâ culturali artistitsi (corù, parei di giocuri,
Scupadzlji a Fundatsiiljei va s-hibâ shi a niscântorù ligâturi ma streasi namisa formatsii shi solishtsâ di muzicâ pâstratâ
bâgats tu practichii ashi cumù s-veadi di Armânjlji ditù România shi namisa di dupâ adeti shi modernâ, cenaclu literar,
ma nghiosù: - creashtirea a arâspândi- Armânjlji ditù alti stati; simpozioani); - colaborarea cu alti insti-
riljei a plirufuriiljei (informatsii), a libirâljei - darea di agiutorù ti amintarea di tutsii, fundatsii, organizatsii guvernamen-
tritseari la informatsii shi alâxearea di grâdinitsi shi sculii iu sâ s-anveatsâ carti tali shi niguvernamentali ditù România shi
informatsii pritù: - fâtsearea di publicatsii pri limba armâneascâ, aclo iu numirlu ditù alti stati ti fâtsearea di activitãts dea-
di sinferù culturalù, artisticù, shtiintsi- atsilorù tsi caftâ aestu lucru easti ashi dunù, ashi cumù suntu scupadzlji a
ficù; editarea shi arâspândirea pri virisii cumù aspunù zâcoanili; - organizarea fundatsiiljei; -Scupolu shi obiectivili
di revisti, cãrtsâ, caseti audio shi video di spectacoli di poezii, muzicâ, teatru shi pripusi va s-facâ di cãtrã Fundatsii pritù
cu muzicâ, cântitsi, agiocuri, adets shi conferintsi pi aesti themi, cu scupolu a institutsiili shi organismili a ljei cari va sâ
areuri spetsifitsi a Armânjlor; literaturâ cunushteariljei shi a arâspândiriljei a s-amintâ tu catandisea spetsificâ a
ti ficiurits shi maturi, ufilisirea di mate- limbâljei armâneascâ; - durusearea zâcoanilorù. -Fundatsia colaboreadzâ cu
riali adrati di Fundatsii, ama shi di alti cafi anù a premiilorù “OMLU A ANLUI” organiza-tsiili di idyea noimâ, ditù cratù
institutsii, sutsati, persoani fizitsi, pi a niscântorù perso-nalitãts armâni shi shi ditù xeani, cari au tu planù axirea a
thimeljlu a alâsariljei icâ a ancupârariljei niarmâni a banâljei culturalâ shi idyilorù scupadz, cu cari poati s-ancljidâ
icâ a dixiriljei di licentsâ icâ ndrepturi di shtiintsificâ ti cilâstisirli sh-pãrtsâli a lorù achicâseri (acorduri) etc.
autorù; - organizarea di simpozioani, di axii tu câmpulù a artâljei, a literaturâljei, Prezidentu,
measi arucutoasi, atelier di studio, a shtiintsâljei shi a sportului. - organizarea Dumitru PICEAVA
mutrindalui adetsli, limba shi istoria a di cursuri ti nvitsarea a limbâljei
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 3
“Ura easti iarna a tu cari bâneadzâ elji ama,
inimâljei”. Victor Hugo
“Ura easti unâ amânii
URA LA ARMÂNJI lipseashti s-pricunushtemù câ
unù mari cheadicù tsi s-bagâ
nistãpuitâ”. Cicero. ca elji, Armânjlji, s-nu poatâ sâ-
“Ura”, nâ spunù dictsionarli, easti atsea câ aestâ urâ yinea di la “marea vreari” sh amintâ ndrepturli a lorù yini chiola dit
“sâmtsâri vârtoasâ, atsea duchiri tsi u avea xenjlji andicra di Armânji, cari partea a niscântorù inshi di a lorù. Aeshtsâ
nistãpuitâ di dushmãnilji andicra di vârâ vreari, avea sh-ari sh-tora unù singurù pseftsâ Armânji, cari, pritù tutù tsi facù
icâ di tsiva”. scupo: tuchearea shi asimilarea a lorù. contra a atsilorù ditù miletea a lorù, nu
Seneca spunea câ omlu lipseashti sâ s- Atseali milets, di cara lâ loarâ loclu a suntu altutsiva dicâtù niscântsâ
afireascâ di trei arali: ura, catafronisea Armânjlorù, nu avurâ altutsiva tu minti patriotardzâ.
icâ nihâbârsirea shi anchizma icâ zilia. dicâtù sâ-lji tucheascâ shi s-lji-asimilea- Cu agiutorlu alushtorù pseftsâ patriots
dzâ. Tsi va dzâcâ, s-lji adarâ ca cumù miletsli di cari zburamù ma nsusù sh-
Niscânti ori ama, ura easti sâmtâ,
suntu elji: Grets, Vâryari, Arbineshi. facù multu lishoru sh-multu ghini propa-
aspunea Emil Zola. Ea easti “ribilipsirea
Idyiulù lucru âlu featsirâ sh-lu facù nica ganda a loru contra a Armânjlorù.
a ininjlorù vârtoasi, nihâbârsirea icâ shi Românjlji, a câ nu sâ shtii tora tamam
catafronisea (disprets) alumtâtoari a Aestâ propagandâ nu avu sh-nu ari altu
ti cari scupo. scupo dicâtu atselu ca elji, Armânjlji, s-
atsilorù cari si-nvirneadzâ shi s-cârtescu Aspuneamù tu unù articulù câ nu cuno-
di oaminjlji minuts shi ftohi tu minti nu poatâ sâ-sh amintâ vârâ ndreptu
scu unâ altâ mileti ca atsea a Armânjlorù,
cumù sh-di glâreatsa a lorù”. spetsificu a loru shi s-hibâ niacumtinatu
cari s-hibâ câftatâ, ca hiindalui a lorù, di
Tu aestâ catandisi ura easti vreari. Omlu dauâ milets ahoryea sh-maxus Gretslji tu catandisea ta s-nu poatâ sâ-sh
cari-sh ari ahtari urâ âshi ducheashti shi Românjlji. Ditù idyiulù scupo nu s- zburascâ limba a loru, s-nu-sh tinjiseascâ
suflitlu caldù, livendu, cuvârdã sh- alasâ ma nghiosù, duchimù tora, nitsi adetsli shi aradzli a lorù shi, pân tu soni,
bâneadzâ ma largu ditu nihâbârsirea a Vâryarlji sh-nitsi Arbineshlji. sâ s-agârsheascâ di miletea-lâ shi s-
lucrurlorù arshinoasi shi glâreshtsâ. Ura alushtorù milets s-dutsi pânâ aclo agiungâ s-hibâ tuchits shi asimilats di
Easti ama shi unâ altâ turlii di urâ dicâtù câ, di cara lâ loarâ loclu sh-lâ alâxirâ atseali milets. Tu Gârtsii, ca urnechi,
atsea tsi-anchiseashti di la vreari; easti numa, lâ u loarâ icâ caftâ s-lâ u ljea sh- Armânjlji agiumsirâ tu catandisea ta s-
ura a niputeariljei, a dushmãniljiljei shi a limba a lorù veaclji di ma multu di 2000 nu poatâ sâ-sh zburascâ limba a loru di
omlui glarù shi paraspurù, cari tsiva nu di anji. Nu lji-alasâ Armânjlji nitsi sâ-sh frica a patriotardzâloru lazareanji cari
poati s-lu ljeartâ. Easti unâ mari azburascâ limba a lorù. Atselù Armânù aspunu cu-amânii sh-cu tãcati câ nu easti
dyeafurauâ namisa di eali dauli. cari dzâtsi câ limba armâneascâ, limba a ananghi di ea câtse au unâ altâ limbâ ma
Andicra di miletea armâneascâ, pânâ la lui di dadâ easti ca dealihea tru banâ, ashi mari dicâtu atsea armâneascâ sh-maxus
câdearea a comunismolui, cunushteamù cumù aspusi Sotir Bletsa di Atena, easti limba elinâ. Ti ciudii ama idyiulu lucru
bâgatù tu ahapsi. Sh-ti aestâ furnjii, tu easti aspusu sh-tu alanti craturi balcanitsi
sh-videamù mash ura a xenjlorù andicra
aestù cratù, Gârtsia, cumù sh-tu alti iu bâneadzâ Armânji.
di ea sh-nu cunushteamù icâ u cunu-
craturi balcanitsi, a Armânjlorù lâ easti
shteamù multu psânù ura a niscântorù Tu cratlu România, aestâ propagandâ
fricâ sâ zburascâ armâneashti. contra a Armânamiljei easti faptâ cu mari
Armânji andicra di isãsh miletea a lorù.
Idyiulu lucru easti sh-tu Arbinishii (eara tâcati di unâ parei di patriotardzâ a curi
Ura a xenjlorù contra a pânâ aoa sh-vârâ doi meshi ma nâinti),
Armânjlorù. câpii lâ easti Hristu Cândroveanu, di iu
cumu sh-tu alti craturi balcanitsi, iu, a lâ si tradzi sh-paranuma di Cândruveanji.
Di cara yivâsii ma multi cãrtsâ ligati di Armânjloru lâ easti fricâ ta sâ sh-li caftâ
Armânji sh-di catandisea a lor duchii tinjia Di la surparea a comunismolui,
ndrepturli a lor ti furnjia câ suntu niacumtinatù, elji aspunù pritù fimiridha
tsi lâ-u poartâ niscântsâ di autori ama
fuvirsits di exusiili atsiloru stati. a lorù - scoasâ cu pâradz di la chivernisi
sh-ura a multoru di elji.
Nai ma mari parti di miletsli tu cari -, cumù sh-pritù televizii, pritu conferin-
Tinjia s-videa multu lishorù la autorlji
bâneadzâ Armânjlji nu lâ pricunoscu tsili di la andamusli a loru icâ pritù alti
di arâzgâ armâneascâ, a câ niscânti ori
ndrepturli tsi lâ furâ pricunuscuti di fimiridhi româneshtsâ câ, taha, Armânjlji
minduierli a lor, tu tsi mâtreashti arâzga
Evropa, ashi cumù furâ dati tu Dimân- suntu unâ cu Românjlji iara grailu
a Armânjlorù, s-uidisea cu atsea a atsilorù
darea 1333 ditù 24-li di Cirisharù 1997. armânescu nu easti altutsiva dicâtù unù
autori tsi nu-avea arâzgâ armâneascâ.
Armânjlji, tu aesti craturi (nafoarâ di dialectu a limbâljei românâ.
Ura s-videa shi s-veadi lishorù tu
Rep. Machidunia, iu sunutu pricunu- Atumtsea cându a unui cunuscutu
aproapea tuti atseali cãrtsâ tsi eara sh-
scuts, tu preambululù a Constitutsiiljei), Cândruveanu di Cunstantsa, profesoru
suntu nyrâpsiti di autori tsi avea icâ au
nu suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea di istorii, âlji si bâgã unâ ntribari ligatâ di
unâ altâ arâzgâ dicâtù atsea armâneascâ.
sh-nu au ndreptulù la sculii, la bâsearicâ ananghea di amintari ali unâ pãrtidhâ
Suntu psâni cãrtsâ ligati di problema
sh-nitsi la mass-media iu sâ s-ufiliseascâ (partii) a Armânjloru di România nâs
armâneascâ tu cari autorlji a lorù, tsi nu
au arâzgâ armâneascâ, âlji mutrescu cu limba armâneascâ. apândâsi cu amânii: “ashi tsiva lipseashti
tinjii sh-cu ihtibari Armânjlji, âlji mutre- Ura a niscântorù Armânji andicra tâljeat dit râdâtsinâ” (!?!). Ti elji,
scu, tsi va dzâcâ, ashi cumu lipseashti di isãsh miletea a lorù. Cândruveanjlji, Armânjlji suntu Românji
s-u facâ itsi istoricu icâ omu di shtiintsâ. Ura, atselù sentimentu, atsea duchiri di shi, ti aestâ furnjii, elji nu au izini ta sâ-
Tsi nu s-videa icâ nu s-duchea la atselji dushmânilji andicra di vârâ icâ di tsiva, sh adarâ unâ partii a loru. Maca tu
autori tsi-lji mutrea cu urâ Armânjli, eara nu fu sh-nu easti xeana nitsi la Armânji. chirolu di dupâ câdearea a comunismolui
furnjia ti cari elji avea unâ ahtari duchiri tu cratlu România s-amintarâ ma multu
Spuneamù ma nsusu câ ndrepturli tsi
nistâpuitâ di dushmânilji. di 100 di partii pulititsi nu achicâsimu
lâ furâ dati a Armânjlor di di cãtrã Euro-
Multu ma amânatù aveamù s-duchescu câtse easti ashi di mari taxirati ca shi
pa nu suntu pricunuscuti sh-di miletsli
4 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlji sâ-sh adarâ unâ partii a lorù atselù cari pâltea mâcarea iara tuts alantsâ zborù, pi mucâneashti, “irensposabil”.
sh-cu cari s-poatâ sâ s-alumtâ shi sâ-sh Armânji tsi avea vinitâ aclotsi, vârâ 50 di Sh-câtse site-lu “armâneasca” easti anti-
amintâ ndrepturli a lorù spetsifitsi ashi inshi, nu avea izini di la elù sâ s-aproachi armanescâ ?”. Cându dl. Piceava scoasi
cumu u facù Ungurlji, Ghiftsâlji etc.? di analtsâlji oaspits!?! revista “Bana Armâneascâ” multsâ âlji
Ti furnjia câ Armânjlji di România nu furâ Nu dusimù ananghi di ahtãri “patriots” dzâtsea câ avemù ahâti revisti shi câ nu
alâsats sâ s-organizarâ pânâ tora sh-nu nitsi tu anlu 1999 sh-nitsi tu anlu 2000. easti ananghi di alta. Nâs nu-lji ascultã
sh-adrarâ unâ partii puliticâ a lorù nu La atsea ditù soni andamusi, tsi s-tsânu shi âlu dusi lucurlu ninti shi atsea revistâ
puturâ sâ-sh amintâ nitsi unù ndreptu adzâ easti una dit nai ma bunili revisti
spetsificù a lorù, ashi cumù s-aspuni tu AVINÃ-NJ DOAMNE URA armâneshtsâ tsi s-au scoasâ vârnâoarâ,
Dimândarea 1333. cara s-nu shi nai ma buna”.
Lipseashti s-aspunemù câ pareia di Geaba âlji si deadi ahtari apandisi câ nâs,
Avinâ-nj Doamne ura cu-a ljei jilitù
patriotardzâ di cari zburamù ma nsusù C. T., Cândruveanlu dit Amirichii, tutù
fu agiutatâ ca baea di multu tu lucrulu a Shi-adu-nj nâ nauâ vreari tu-a meu pi-a lui u tsânu.
ljei antiarmânescu sh-di niscântsâ inshi suflitù.
Lipseashti s-aspunemu câ di ahtãri
tsi suntu ca dealihea patriots sh-cari sh- Avinâ-nj Doamne vrearea cu-a ljei mushutets di zboarâ avurâ parti shi tuts
u vorù miletea armâneascâ ama cari, dit suschinù alantsâ Armânji tsi adrarâ tsiva trâ
itii di eryu sh-ziljii cumù sh-di urâ con- Shi-adu-nj nâ-altâ vreari ca unù tserù Armânami. Ditu aestâ parei adutsemu
tra atsilorù cari caftâ s-adarâ ti Armâna- sirinù. aminti: Vasile Barba, Chira Iorgoveanu -
mi tsiva ma multu di elji, lji-nchidicarâ Mantsu, Iancu Perifan, Tiberius Cunia
Armânjlji di România sâ s-organizeadzâ sh-multsâ altsâ tsi s-alumtarâ shi s-alum-
shi sâ-sh aleagâ unâ câpii, fârâ di cari Sh-macâ nu va s-facâ njica-a mea tâ niacumtinatù ti creashtirea a limbâljei
nu puturâ sh-nu va s-poatâ vârâoarâ sâ- câftari armâneascâ cumù sh-ti amintarea a ndre-
sh amintâ vârâ ndreptu spetsificù a loru. Ca dorlu-nj s-amintâ dumnidzasca-lji pturlorù a noasti. Mash atselji tsi nu adra-
Ura, ânchizma shi zilia atsilorù di ma vreari, râ icâ nu facù tsiva nu suntu câtiyursits.
nsusù featsirâ ca itsi Armânù cari adrã Toarnâ-mi atumtsea la-a meali chetsrâ “Dealihea easti câ nu-avemù tsi s-
icâ va s-adarâ tsiva ti miletea a lui Sh-la alutlu-aroshu dit vecljili vãtsrâ. ashtiptãmù di la atselji ditù Americhii
armâneascâ fu sh-easti câtiyursitù, ca Babu, Ciufecu, Lascu, Miliu, Trandu
ancâceatù, angiuratù shi ânchidicatù tu etc.,ma, lipseashti s-lj-apruchemù
locù s-hibâ agiutatù. alantsâ tsi minduiescu ca noi”, nji-
estanù, ti durusearea a premiului “Omlu
Zânatea a mea di yeatru featsi ta s-amù a Anlui”, unù Armânù, tsi noi lu anyrâpsea unu colaboratoarù a noastu.
“Shtiu câ aesti cripâri nu va ti facâ s-
parti di ca baea tinji dit partea a oaminjlorù luyurseamù patriotù ama cari tu naevea
tradz mânâ di la lucurlu armânescu.
cu cari earamù sh-escu n ligâturâ. Di elù earu unù Shumuronju cândruveanù
“Bana Armâneascâ” easti ca unâ
anda ahurhii ama sâ nyrâpsescu pi-armâ- hiptu tu pareia a noastâ, Nicolae Blacioti,
lunjinâ trâ bana a noastâ sh-lipseashti
neashti shi sâ scotù tru migdani revista pri numâ (ex-cunâscâtoru comertsial la
s-ardâ trâ daima”, nji-anyrâpsea ma
Bana Armâneascâ” zboarâli urâti andicra ambasada românâ di Atena), di cara nâ
largu tinjisitlu a nostu colaboratoru.
di mini, ca insu, tsi-nji li avdzâi sh-tsi li arâsi di lu-apruchemù pi stsenâ ta s-ljea
yivâsii nu li-aveamù avdzâtâ sh-yivâsitâ premiili tsi lâ si durusirâ al Yioryi Platari Iara unù altu colaboratorù nji-anyrâpsea:
tu tutâ bana a mea di pânâ tu anlu 1992. shi al Sotir Bletsa, ahurhi sâ spunâ la “ Câti vârâ oarâ mi-acatsâ ca fricâ shi
Atumtsea, di cara ahurhii s-publicù microfonù câ elù nu va sâ zburascâ pi mi-ntrebù desi va s-anâchisimù tsiva!
problemi di Rebus pi limba armâneascâ dialectul aromân (!?!) mea pi limba lite- Cripãrli cu filo-Mucanjlji li aveamù,
tu unâ revistâ româneascâ, avui parti di rarâ, tsi va dzâcâ, pri limba românâ !?!. li avemù shi va li avemù, ma lipseashti
niscânti mushutets di zboarâ nyrâpsiti tu Shi zburâ ashitsi, pi limba a lui literarâ, s-himù gionj s-li arâvdãmù,s-nâ
revista cândruveanâ di-nji si aspâre tutâ pseftulu a nostù patriotù chiro di giumitati alumtãmù shi s-li-anichisimù. Nu-i
soia. Di atumtsea ama numirlu atsilorù di sâhati shi, ti ciudii, nu mata vrea sâ s- lishorù ma noi putemù s-inshimù n capù
tsi si-ncheadicâ di numa a mea sh-di revi- da mpadi di pi stsenâ di nâ alâsã noi tuts sh-cu ahtãrlji .Pistipsecu câ tini va sâ
sta “Bana Armâneascâ” criscu niacum- cu gurili hâscati sh-nâ deadi pisti capù shtii s-u aledz cheanitsa di gârnu”.
tinatù. Cheaditsli a atsiloru Corlu a ficiuritsloru
di ma nsusù aproapea di laprogramlu.
tutù Suflitli atsiloru tsi-nyrâpsirâ aesti
sculia
criscurâ sh-ma multu dinâoarâ tsi reda- 12 di Cunstantsa
Atumtsea cându estanù dedù cali pi musheati sh-tinjisiti zboarâ ditù soni s-
ctsia a revistâljei “Bana Armâneascâ” Internetù a site-lui “armâneasca” ansâ- uidisescu cu suflitli atsilorù oaminji la
ahurhi s-duruseascâ premiili “Omlu a rirâ multsâ pisupra-nji cu zboarâ greali. cari “ura easti sâmtâ, ura easti vreari”,
Anlui”. Tu cafi anù cându tsânumù aestâ Unù di elji, unù Cândruveanu dit cumù aspunea Emil Zola. Ta s-ti
andamusi s-aflã câti unù patriotardu cari Amirichii, C. Trandu pri numâ, aspunea luyurseshtsâ unu omu anotir (superior),
câftã ta s-aspargâ aestu lucru. câ “adrarea a pareiljei electronicâ nâ spuni unâ pãrimii latinâ, lipseashti s-
Ashi fu prota oarâ, tu anlu 1998, cându “armaneasca“ esti anti-armâneascâ sh- nu ai ducheari di urâ andicra di canâ.
lomù apofasea s-durusimù aestu premiu câ D-l Piceava bagâ câtsutlu pi di Cu ahtãri duchiri lipseashti s-bânãmù
“Omlu a Anlui”. Atumtsea, cu apuhia a dinâpoi, u mparti Armânamea shi câ sh-di aoa shi-nclo shi, cu tutâ ura shi
andamusiljei cu Lluis Maria de Puiq shi easti “irensposabil” (?!?). nchizma cu cari himù anvârligats, s-
Vasile Barba la unù restaurantu di Atumtsea, unlù di yivâsitorlji a site-lui dutsemù nâinti niacumtinatù alumta a
Bucureshti, unlu di pseftsâlji a noshtsâ “armâneasca”, (S.Y.), lji-apândâsi ashi: noastâ di crishteari sh-tinjiseari a limbâljei
patriots, cari featsi multi gairets ca “Nu shtiu desi aestu domnu Trandu cari shi a miletiljei a noastâ armâneascâ sh-di
Armânjlji di România s-nu s-organizea- s-adarâ mari Armânù shi cari nu-ari amintari a tutulorù ndrepturlorù a noasti
dzâ shi s-nu s-uneascâ, Samara Stere, adratã tsiva pânâ tora ti Armânji (câ tsi nâ si pricadù ashi cumù nâ suntu dati
pri numâ, nu nâ alâsa s-durusimù premiili cara va s-avea adratâ tsiva va s-aveam di la Dumnidzã!
“Omlu a Anlui” ti furnjia câ elù eara avdzâtâ di nâs) shtii tsi easti atselù Dumitru PICEAVA
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 5

Tu meslu Avgustu, unâ parei di


Armânj di Bucureshti shi un Almân dit
Excursii-expeditsii pritù horli
Ghirmânii, închisi tu unâ excursii- armâneshtsâ ditù Grâtsii
expeditsii prit horli armâneshtsâ dit
Gârtsii. Idheia nâ vini la unâ muabeti
Bucureshti treisprâdzãts di Armânj (Oani, pritù Gumenisa. Dânâsimù la tsintsili
tsi u fâtseamù tu Cirisharù cându Shana, Monica, Lena, Mihali, Chiratsa, shopati di Livãdz. Mâcãmù (piknik) la
yiurtuseamù bitisirea a sculiiljei Zoea, Yeanula, Thodi, Marilena, Tacu shi shopatù. Mihai Canacheu shi Tacu
armâneascâ shi cându Thodi (profe- Aurelia ashi cumu s-vedu tu cadhurlu di Piceava shi-aflarâ soea. Intrâmù tu dauâ
sorlu Thede Kahl) nâ dzâsi câ elù poati
ma nghiosu, di nastânga nandreapta. casi di Armânj. Giucâmù tu platei. Nâ
s-nâ agiutâ tu aestu lucru. Cu zori nâ
Alexandru nu s-veadi
adunãmu 12 di Armânj, dimi câ ti ti furnjia câ elu adra
multsâ eara amânatù ti ahtari apofasi.
cadhurlu) cu unù leo-
Mari frixi mâcãmù câ nu va s-lomù tuts
furiu (microbus) di 19
viza ti intrari tu Gârtsii, cã va s-himù
di locuri.
duchits, ma pânâ tu soni ascâpãmù tuts.Câtrâ searâ intrãmù
Pânâ tu fudzeari gailelu nâ-l dusi gionli
tu Gârtsii pi la Proma-
Mihai Canacheu, deapoaia lucurlu
honas. Pi calea câtrâ
âncâpu tu mâna al Thodi cari âl bitisi
Puroia di Nsusù
cumù shtii, ghirmâneashti. Scupolu a
vidzumù balta Kerkini,
excuriljei fu s-videmù Armânjlj shi
tu cari s-vearsâ arâulu
locurli iu bâneadzâ, locuri di iu fudzirâ
Strimona. Pi cali tri-
pâpânjlj a noshtsâ, locuri di cari aveamù
cumù pi lângâ hoara
yivâsitâ mash tu cãrtsâ, ma locuri cari
Mandraki (di la
nica li cântãmù tu cântitsi.Thodi avu
mandrâ). Dânâsimù
angâtanù s-tritsemù pit nai ma avdzâtili
locuri armâneshtsâ. Entipusili suntu shi la un mânâstirù
multu mushatù, Timiu
ahâtù di ahândoasi câ va sâhãts ta s-li
spunemù. Ti atsea, vâ dãmù, tora di Prodromu, iu câlu-
oarâ, unù ca jurnalù di cãlãtorii. yrealili nâ chirnisirâ cu
Atselji 12 di Armânj suntu: lâcumi shi apâ aratsi, ti Pânâyirlu trâ Stâ-Mâria atsea marea di Breaza
Tacu Piceava (editor Bana Armânea- ljea haraua. Seara
scâ), Ciona Geacã (profesoarâ), Zoia agiunsimù Puroia di Nsus shi trapsimù turnâmù Axiopoli iu alâsãmù soea shi
la hotelù. Vidzumù niheamù hoara shi nâ anchisimù câtrâ Pella anticâ, veacljea
Carabash (hângioanji), Oani (ingineru)
shi Lena Cola (icunumistâ), Alexandruashtirnumù la hanea al Iani….pi muabeti capitalâ ali Machidhunii tu chirolu al Filip
shi pi cântari.
Gica (asistentu universitar) shi Monica II-lu, iu s-amintã Alexandru Machidon.
Gica (artistâ plasticâ), Chiratsa Todi Viniri 10.08 - Priimnari prit hoarâ, Seara agiunsimù Platamonas iu trapsimù
casili mushati, dunjeaua, bisearica veaclj la hotelu Smolikas. Featsimù banji tu
(farmacistâ) cu hilji-sa Yeanula di 14
Ayiu Yioryi pi dzeanâ di iu s-vedù horli amarea Egei shi mâcãmù la unâ tavernâ
di anj, Marilena Bara (redactor radio),
Aurelia Caranicu (profesoarâ shi Puroia di Nghiosù shi Rodopoli. iu cântãmù pânâ amânatù.
dascalitsâ ti limba armâneascâ) shi Dipusimù tu hoarâ adunândalui amuri. Sâmbâtâ 11.08 - Anvârligarea a
Mihai Canacheu (icunumistu). Neasimù la unù market iu l-aflâmù muntilui Eleambo. Anaparti, câtrâ
presidentul a sutsatâljei ditù aestâ hoarâ. Ascâpitatâ suntu trei hori di Armânj:
Gioi 09.08. - Oara 7 a.m. fudzimù di Deapoaia fudzimù câtrâ Axiopoli Livadi, Kokinoplo shi Fearica (Fteri).
(Boimitsa), Prota vidzumù Dion, templulù anticù
un câsibiciù (chetsari multi ca tu Bashkioi). Andâmu-
pi Axios simù Armânj di Karitsa, unâ hoarâ di
( Va r d a r ) . anvârliga.Ti prândzu agiunsimù Livadi,
Shana cu hoarâ mash di Armânj, vârâ 4000, iu
A l e x a n d r u zburâmù cu ma multsâ di elji, namisa di
s h i - a f l a r â cari eara shi Proiedrulù Capsali. La turnari
s o i a . dânâsimù Kokinoplo iu featsimù muabeti
A l â x i m ù tu platei. Turnarea u featsimù pi la cljeili
v a l u t a . (dirvenea) Tembi, mânâstirlu Ayia Para-
F u d z i m ù shchevia.Seara banj tu amari shi priimnari
câtrâ Livãdzli Dumânicâ 12.08 - Fudzimù di
di Paicu cu Platamonas câtrâ Aminciu. Tricumù pritù
s o e a - l â . Cljeili Tembi di iu inshimù Tesalia.
T r i c u m ù Agiunsimù Larisa, nai ma marli câsâbã
dit Tessalia, deapoaia Tricala (Târcol),
câsâbãlu dit Grâtsii cu nai ma multsâ
Armânj (ma multu ca giumitati). Ti
prândzu agiumsimù Meteora. Vidzumù
dau mânâstiri Ayiu Nicola shi Ayiu
Stefanu. Dipusimù pri padi, multu
mushatù. Lomù prândzul Calambaca,
deapoaia fudzimù câtrâ Aminciu.
Intrãmù tu muntsâlji Pindu iu 90% di
bânâtori suntu Armânj. Prota hoarâ easti
Cireshi (tora n-ari Armânj), deapoaia
Cioranj, hoara al Vasili al Nitsu iu
dânâsimù ma nu-lù aflãmù acasâ. Cafi
hoarâ ari dauâ numi. Cutsufleani, icã
Panayia, hoarâ ti cari Thodi ari nyrâpsitâ Livadi, hoara armâneascâ ditu Gârtsii cu vârâ 4000 di bânâtori
unâ carti. Seara agiunsimù Aminciu, la Tsinâmù, featsimù muabeti shi cântãmù fudzimù câtrâ Yianina. Tricumù pit
hotelu ali Anetâ. Inshimù la bâsearicâ pânâ amânatù. Martsâ 14.08 câmpul di Konitsa di cara inshimù dit
shi tu platei. Mâcãmù la hanea al Costa, Tahina fudzimù câtrâ Breaza. Tritsemù muntsâ. Agiunsimù Yianina, nâ cazãmu
unù di frats. Oaspi la trapezâ, Yoryi al prit naia (regiunea) Zagori (“dupù shi inshimù prit câsâbã. Pi falezâ nâ
Macri, pânâ amânatù. adunãmù cu unâ parei di 5 studentsã di
muntsâ”- slav.), mash pâduri. 46 di
Luni 13.08 - Tahina, vizitâ la muzeulu Crushova, vinits s-anveatsâ limba
hoari, 9 armâneshtsâ. Laclu artificial
Toshitsa, istoriograflu armânù, deapoaia gârtseascâ. Mâcãmù la unâ hani iu aflãmù
Bãiasa (Aou). Hoara Bãiasa, apuntea ca
oaspits la Yioryi Platari. Ti prândzu niscânti ghifti dicunjari tsi zbura
di Arta, vila al Victor, muabeti pi ayunjii
oaspits tu hoara Ncheari (di Aminciu), armâneashti. Vineri 17.08—Tahina
cu Victor shi altsâ Armânj. Di Bãiasa neasimù s-videmù tsitatea al Ali Pâshelu.
hoarâ tu padea a muntilui Pilister pânâ Perivoli s-tindi Valea Caldâ, parcu Deapoaia muzeulu iu aflãm unù armânù
(Peristeri). Pi calea dânâsimù di vidzumù natsional. Perivoli, hoarâ mash di (Foti) cu a lui minimuzeu. Ti prândzu
mânâstirlu Ayiu Nicola. Prândzâmù la Armânj, tu platei prândzâmù shi fudzimù câtrâ Kastoria. Vidzumù pi cali
unâ hani din hoarâ. Muabeti cu cunuscumù Armânj. Acasâ la Zoe shi muntsâlj Gramos. Tricum nghios di horli
huryeatslji. Turnarea pri padi cu zori. Panayioti Papazisi-Papatheodoru. Seara Gramusti shi Deniscu. Dânâsimù tu unâ
Câtrâ searâ anchisimù Amerù, hoarâ tu agiunsimù Breaza (Distrato). S-lucreadzâ hoarâ (Vithos) iu zburâmù cu unâ
pâduri cu ursi, unâ iara tu mesi di hoarâ, câtranea aua. Nâ cazãmù. Inshimù la Fârshiroatâ shi hilj-sa. Seara agiumsimù
ma psohi, vidzumù bâsearica din hoarâ, hani, nâ adunãmù cu lali Ilia shi giucãmù Kastoria, nâ cazãmù shi inshimù s-
multsâ fudzits Canada di multu chiro. prots la platei. Njercuri 15.08 - mâcãmù tu câsâbã. Sâmbâtã 18.08 -
La cafine featsimù niheamâ gimbushi, Stâ Mâria - Tahina la bâsearicâ, gioacâ Fudzimù s-videmù Clisura. Aflãmù
ma fudzimù ayonjea Aminciu câ ni un ansamblu, deapoaia tutâ hoara. Ianula multsâ Armânj. Vizitãmù mushata shi
ashtipta la restaurantu Yioryi Platari. cântã ti Armânjlj di Breaza. Oaspits acasâ veacljea bâsearicâ Ayiu Dhimitri dit anlu
la lali Ilia. Prândzul la Gogu (un nipot al 1419. Fudzimù dapoaia câtrâ Niveasta,
lali Ilia), cu pescu ti adutsearea aminti ali multu mushatâ hoarâ. Vizitãmù muzeulu
Despo, sora al lali Ilia, cântari. Dupù a hoarâlei. Nâ turnãmù Kastoria.
prândzu fudzimù câtrâ Palioseli iu biumù Priimnari. Dumânicâ 19.08
unù cafe. Vidzumù muntsâlji Gamila 1 Vizitâ la mânâstirlu Panaghia Mavriotisa,
shi 2, Smolka, Vasilitsa shi multsâ chinji. cu pãuni, shi tu mâhâlãlu veclju di
La turnari Breaza, neasimù la Yioryi Kastoria. Lomù calea câtrâ Veryia, macari
Iconomu, unù nipotù al lali Ilia cari adarâ cu acordeon pi calea la Zoodohu Piyis.
cârlibani multu mushati. Seara, tutâ hoara Neasimù prota di vidzumù Verghina,
la hani la pânâyirù. Cântâ Ianula la murmintulù al Filip II-lu. Alinãmù di nâ
microfon dauâ cântitsi shi noi giucãmù cazãmù tu unâ cabanâ di schi, deapoaia
ân coru. - Gioi 16.08 - Tahina fudzimù dipusimù tu hoara Seli iu, Sutsata a
Ficiuritslji
Samarina la di la
pânâyirù. Lumi multâ la muljerlor pârângâlisi unâ tsinâ mushatâ.
sculia 12Pi
bâsearicâ. di bâsearicâ criscu un chin. Fudzimù ayonjea Veryia ta s-acâtsãmù
Aushlj acâtsarâ s-giocâ corlu traditsional spectacolu. Nâ turnãmù irushi Seli iu
Cunstantsa
“Tsiatslu”, cu multi dipli. Tu bitisitâ s- aflãmù nica Armânili. Giucãmù shi
ashuirâ. Deapoaia tu platei cântarâ cântãmù, deapoaia muabeti cu Galaitis,
Ghiftsâlj iara. Fudzimù câtrâ Breaza. Maneca shi Avgheru cari tu soni nâ dusirâ
Dânâsimù la un shopatù iu mâcãmù tsi la cabanâ. - Luni 20.08 -
nâ avea bâgatâ nipotlu al lali Ilia cu Lomù câlicea câtrâ Sârunâ nica di
cârlibãnjili. Nâ turnãmù Breaza s-lu tahina. Ancupârâturi shi priimnari. La
alâsãm lali Ilia. Tricumù pi la murmintsâlj oara 14 fudzimù câtrâ Bucureshti.
a hoarâljei iu apreasimù unâ tsearâ. Lu- Agiunsimù Martsâ tahina la oara 4.
“Nivisteana”, monumentu ti muljearea Lena shi Oani COLA
alâsãmù lali Ilia plân-gândalui shi
ditu hoara Neveska (Niveasta)
Tu dzua di Stâ-Mârii di estan, marea Ânji dzâshù atumtsea câ vahi, Yeanula,
yiurtii crishtinâ, nâ aflamù tu uborlu a cari cânta sh-mutrea la atselji oaminji tsi
bisearicâljei di Breaza, hoarâ armânea- Duri sh-Yeanula! stâtea dianvârliga a ljei sh-plândzea, ditù
scâ ditù Gârtsii, iu, deadunù cu ntreaga unâ itii nicunuscutâ di ea, nu va s-poatâ
parei di Armânji vinits ditù Românii, Ear niscânti Armâni ânvitsati tsi lucra s-ducâ cânticlu a ljei ma largu. Ama
loamù parti la pânâyirù. Atena icâ Sârunâ ama cari sh-avea Yeanula nu s-dânâsi sh-dusi cânticlu a
Tu hoarâ s-avea avdzâtâ, nica cu unâ zârtsinjili di aoa, di Breaza. Ti aestâ furnjii,
ljei pânâ tu bitisitâ.
searâ ma nâinti, di unâ ciudioasâ parei di tu cafi anu, dumnilji a loru yinù oatsi,
Tu soni ânji ticni shi a njia ta s-facù
Armânji cari avea vinitâ tâshi dit acasâ, sh-ljea parti la pânâyirlu di Stâ-
cadhuri cu tuts atselji tsi eara aclotsi.
România ta sâ-lji veadâ elji, Breazanjlji. Maria atsea mari.
Ama tu atsea oarâ nu putui s-facu nitsi
Niscântsâ di elji, dealihea câ nâ mâtrea Ca tu bitisita a muabetiljei intrarâ tu
unù cadhurù. Nu videamù ghini nitsi io!
cu ciudisiri ama nai ma multsâ di zborù sh-cu Yeanula, fitica tsi eara tu
Di cara-shi bitisi Yeanula cânticlu
Breazanji nâ mâtrea cu simbatii sh-nâ pareia a noastâ. Di cara zburârâ niheamù
Armânili a noasti di Breaza, dinâoarâ tsi
apruchearâ multu musheatù. cu ea armasirâ ciudisiti di cumù azbura
sh-vinirâ tu-aeari ahurhirâ s-u bashi shi
Idyiulù lucru putemù s-dzâtsemù câ-lu fitica armâneashti shi ahurhirâ s-u alavdâ.
s-u mbrãtsiteadzâ.
fâtseamù sh-noi, tsi va dzâcâ, câ-lji mu- - S-u ascultats cumù cântâ! Lâ spusirâ
Dupâ psânù chiro, di cara shidzurâ
treamù Breazanlji cu ciudisiri, ti furnjia n corù ndoi ditù pareia a noastâ.
niheamù muabeti, Armânili a noasti di
câ, a câ aveamù avdzâtâ di aestâ hoarâ -Pareia
Ia s-ti“Pilisterlu”
videmù cumù shtii s-cântsâ
Breaza u pârâcâlsirâ Yeanula ta s-lâ ma
armâneascâ, Breaza, nu shteamù câ tu tini, lea, fiticâ mushiticâ! Lji-aspusirâ
cântâ unù cânticù.
ea bâneadzâ ahântsâ Armânji sh-cari Ar- doamnili di Breaza.
Shi Yeanula nu shidzu multu pi
mânji nica nu sh-agârshirâ limba a lorù. Sh-Yeanula, di cara avdzâ pârcâlsearea,
mindueari shi ahurhirâ unù nãu cânticù,
Di cara s-bitisi huzmitipsirea vâcfeascâ, shidzu niheamù pi mindueari sh-deapoaia
tutù ashi di musheatù ca protlu cânticù.
unâ parei di tiniri Armânji ditù aestâ hoarâ ahurhi s-cântâ unù vecljiu sh-musheatù
Iara Armânili a noasti di Breaza, cu tuti
deadi tu uborlu a bisearicâljei unù multu cânticù armânescu ânvitsatù di la paplu
câ s-avea nvitsatâ niheamù cu aestâ turlii
di cânticù, iara nu puturâ ta sâ-shi tsânâ
lãcrânjli ashi cumù nu puturâ ta sâ sh-li
tsânâ nitsi alantsâ tsi eara deanvârliga.
Tu soni nâ dzâsimù: Iavea cumù unù
aplo cânticù poati ta s-nâ minâ suflitli
shi s-nâ leagâ noi, niscântsâ Armânji cari
nu nâ aveamu cunuscutâ pânâ atumtsea!
Njilji di zboarâ nu potu sâ-lji leagâ oaminj-
lji ma ghini di cumù poati sâ-lji minâ shi
sâ-lji leagâ unù cânticù musheatu.
Tu atsea searâ ama tu idyiulù locù fu
mari ziafeti. Armânjlji breazeanji mâcarâ
sh-giucarâ dupâ muzica cântatâ di idyea
parei di Ghiftsâ, pânâ tu njedzù di noapti.
Tu bitisitâ, una di atseali Armâni di
Breaza tsi u avea ascultatâ Yeanula ti
prândzu, âlji pârâcâlsi Ghiftsâlji ta sâ-lji
da cali ali unâ fiticâ vintâ tâshi di
Yeanula shi tinjisitili doamni di Breaza Bucureshti s-cântâ unù cânticù.
Ghiftsâlji âlji deadirâ cali shi Yeanula iara
musheatù spectaculù di cântitsi shi a ljei. Dinâ cali tu pareia a noastâ s-featsi
cântã dauâ cântitsi armâneshtsâ musheati
giocuri armâneshtsâ. isihii, a câ lumea s-priimna shi zbura pritù
di u ascultarâ tuts alantsâ Breazanji tsi
Curyiosu lucru fu câ, aproapea doauâ uborlu a bisearicâljei.
eara aclo.
sâhãts, câtu tsânu spectacolu, iholu a Dupâ niheamù chiro canâ di atselji tsi
Di cara cântã Yeanula tinjisita Armânâ
cântitsloru tsi li ascultamu l-cunushteamu eara dianvârliga ali Yeanulâ nu avdza altu
di Breaza s-dusi di-lji pârâcâlsi Ghiftsâlji
ama zboarâli nu putumu s-li achicâsimu tsiva dicâtù cânticlu a ljei.
ta sâ-lji da cali s-cântâ sh-ali unâ altâ
ici ti furnjia câ tutâ cântarea, tsi fu faptâ Zboarâli sh-iholu a cânticlui cumù sh-
featâ vinitâ di Bucureshti. Ama Ghiftsâlji
di unâ parei di Ghiftsâ, fu mash pi mushuteatsa a boatsiljei ali Yeanulâ lâ
nu mata-lji deadirâ cali shi ali Aurelii ta
gârtseashti. mulje suflitlu a Armânilorù a noasti di
s-cântâ.
Di cara s-bitisi spectacolu, ditù multsâlji Breaza cari, dupâ niheamù chiro,
Di cara fudzimù di la ziafeti lu ntribãmù
Armânji breazanji tsi avea loatâ parti la ahurhirâ s-lâcrâmeadzâ.
Pap Ilia disi poati s-nâ spunâ ti cari furnjii
pânâyirù, niscântsâ di elji s-apruchearâ Mutreamù la Armânili di Breaza cumù
nu-lji si deadi cali shi ali Aurelii ta s-cântâ
di noi sh-featsimù deadunù musheati sh-la atselji a noshtsâ tsi cunushtea
unù cânticù armânescu. Iara Pap Ilia nâ
muabets sh-putumù, cu aestâ apuhii, di cânticlu shi u ma avea avdzâtâ Yeanula
apândâsi: Tora di oarâ, duri sh-Yeanula!
nâ cunuscumù cama ghini. cumù cântâ sh-nu-nji yinea s-pistipsescu
D.S.P.
Nâinti di vgari di la pânâyirù s- cându-lji videamù cumù aproapea tuts
apruchearâ di noi niscânti Armâni cu cari lâcrâma.
featsimù unâ muabeti niheamù ma lungâ.
8 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
Oani Nicolae, unù omù cu inma
Motto: “Caftâ uspitsâljea
atsilorù unâ turlii cu tini” PAREIA di malâmâ.
Sâmtulù Efrem Sirul
Nu pistipseamù vârnâoarâ
“PILISTERLU” Pânâ tora inshimù shasi ori tu
migdani cu spectaculi: doauâ ori
câ va s-agiungu s-cântu shi la Muzeulu a Huryeatlui Român,
s-giocù tu unù ansamblu. Mindueamù câ armâneascâ. Pareili di avyiulgeadz la spectacolù ândreptu di revista “Bana
nu amù hãri ti unù ahtari lucru (shi adzâ (lãutari) ditù România avurâ mãri axii Armâneascâ” tu Martsu 2001 (“Premiili
duchescu idyiulù lucru: câ nu hiu undzitù (merite) ti tsânearea tu banâ a folclorlui Omlu a Anlui”), la spectacoli ândreapti
ti cânticù shi giocù). Tu Alunarù 2000, armânescu maxus tu chirolu comunistu. di Sutsata Culturalâ Macedo-Românã
cându Oani Nicolae shi Aurica Piha loarâ Aesti parei armâneshtsâ, pritù cântitsli di (120 anji di la amintari) sh-di Sutsata
apofasea s-ahurheascâ lucurlu ti unù la numtâ, u tsânurâ apreasâ cândila a Culturalâ Armâneascâ (Dzua Natsionalâ
ansamblu armânescu sh-mi câlisirâ sh- cânticlui armânescu. Ama, ashi cumù a Armânjlorù, Maiù 2001) cumù sh-la
dzâtsea Tache festivalu “Proetnica” di Sighishoara
Papahagi, mu- (festivalu a Minoritãtslorù ditù
zica a avyiul- România). Tu ahurhitâ nu avumù
geadzlorù solishtsâ. Aesta sh-ti furnjia câ featili
“poati s-da armâni suntu multu arshinoasi. Ama ma
semnu mash ti nclo putumù s-li cândâsimù shi adzâ
lucri mpru- avemù patru solisti: Ianula Gheorghe (13
mutati shi di anji; avemù nãdia câ pisti niscântsâ
ashlamãi anji va s-hibâ unâ steauâ a cânticlui
(altoiuri)”. Shi armânescu), Flori Costea (biochimistâ la
putemù s- “Biofarm”; tu aestu numirù ditù Bana
videmù adzâ câ Armâneascâ putets s-yivâsits shi protlu
România, a ljei articulù ânyrâpsitù ti baba a ljei),
cânticlu sh- Mirela Ciobanu (tsi lucreadzâ la Opera
mini, ânji fu andirisi s-lâ dzâcù câ nu voiù gioclu armânescu agiumsirâ s-hibâ multu Românâ). Boatsea a ljei easti multu
s-mi mintescu tu aestu lucru. Di arshini, ayunjisiti. Aesta ti ita a ligâturlorù cu undzitâ ti cântitsli culti armâneshtsâ.
lâ tâxii câ va s-yinù sh-mini la andamusli folclorlu românescu ama sh-di itia a Mirela âshi xanaaflâ identitatea a ljei
alushtui ansamblu ama mash unâ oarâ “modernismului”; tuti suntu ma ayunjisiti armâneascâ pritù cânticù.) shi Aurelia
tu mesù, nu cathi stâmânâ (ritmolu adzâ. Ama aestâ “ayunii” nu undzeashti Caranicu (profesoarâ di limba englezâ.
minduitù ti aesti andamusi). Ashi cu cânticlu shi gioclu armânescu ditù Deadunù cu Marilena Bara, sh-ea unâ
luyurseamù atumtsea. Adzâ, ashteptu cu zâmani tsi eara multu ashtirnuti. “Pilisterâ”, suntu protili dhascalitsi armâni
niarâvdari cathi sâmbâtâ ta s-mi Anargalui: aesta eara filozofia la prota sculii armâneascâ di Bucureshti,
andâmâseascu cu sotslji a mei di la pareia armâneascâ. Easti amârtii s-chiremù aesti sculia nr. 39. Nu shtiu desi ari cânticù
“Pilisterlu”. Aestu articulù easti unâ lucri arâdhâpsiti di strâpâpânjlji a noshtsâ. armânescu tsi Aurelia s-nu lu shtibâ. Ea
dhoarâ ti ficiorlji shi featili di la aestu Neagu Djuvara dzâtsea câ muzica easti easti dhascala a noastâ di muzicâ
ansamblu. Unâ dhoarâ ti tutù tsi anvitsai partea nai ma vârtoasâ ditù unâ culturâ, armâneascâ). Lipseashti s-lu adutsemù
shi dixii di la elji. inima a ljei. Cându unâ mileti cheari, atselù aminti shi Costel Yarmayan, atselù tsi fu
Armânamea easti disicatâ adzâ di ditù soni lucru tsi tsâni cheptu easti protlu tsi nâ agiutã instrumental (cu
ncâceri mutrindalui arâzga shi limba a muzica (limba cheari nâintea a ljei): “tuti armonica). Tsi ânvitsãmù nai ma
Armânjlorù. Câvgãlu nu dânâseashti shi s-facù canda muzica ari arâdâtsinjli nai importantu la aestu ansamblu fu atsea
multsâ s-antreabâ cari easti culaea ma ahândoasi, zmuldzearea a lorù câ tuts himù isa, câ cathiunù di noi easti
(ceareia) s-lji adunji Armânjlji deadunù. hiindalui nai ma greauâ shi fitrusearea a importantu, easti musheatù shi ari hãri
Tuti tâbâbiili di Armânji vorù cânticlu shi ljei tu locù xenù nai ma anargalui.” tsi ashteaptâ s-hibâ scoasi tru migdani
gioclu shi aesta fu furnjia ti cari Oani lo Ti importantsa a cânticlui shi a gioclui (ashi cumù unâ bâbuchi s-alâxeashti tu
apofasea s-adarâ unâ parei di folclorù zburâ shi Tache Papahagi tsi dzâtsea câ unâ lilici). Ca unù semnu di tinjii lâ-aducù
armânescu Bucureshti. Cânticlu shi eali suntu unù semnu câ Armânjlji suntu aminti sh-numa aluntorù tiniri “Pilisteri”:
gioclu potù s-hibâ unâ apunti anamisa di autohtonji tu Pindu, câ nu dipusirâ tu Mihai shi Mariana Gheorghe, Mihai shi
tuts Armânjlji. Oani, celniclu alishtei locurli iu bâneadzâ adzâ. Piricljiulù câ s- Nicu Sima, George shi Zori Chishish,
parei, s-mindui sh-câ aestu ansamblu cheari unù ditù nai ma importantulù lucru Mihai Canacheu, Muticâ Stere,
poati s-hibâ unù locù iu tinirlji armânji s- tsi facù identitatea armâneascâ lu pimsi Georgiana Mishu, Maria Culerda, Diana
hibâ prâxisits armâneashti. Nu mash Oani s-adarâ aestu ansamblu. Tu ahurhitâ Cuturela, Tinela shi Mihaela Stere, Angela
pritù cânticù sh-giocù ama sh-pritù anyisamù s-avemù unâ câpii tsi s-hibâ Cuciumita (furâ shi altsâ tu aestu
zborlu armânescu: nomlu easti ca tuts sh-dirijorù shi regizorù shi ansamblu ti ma psânù chiro. Tora,
s-mutrimù sâ zburâmù mash administratorù. Nu putumù s-aflãmù unù ahurhirâ s-urdinâ la ansamblu shi altsâ
armâneashti. Easti unâ itii ti cari easti ahtari omù ama tihea a noastâ easti mari: tiniri armânji vinits aoa di la sculia
ananghi di aestâ praxi muzicalâ avemù unù chihâie moralù shi aestu easti armâneascâ). Tu chirolu ditù soni
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 9
ahurhimù s-diftursimù (s-repetãm) ma Ti ânveatsâ câ
multu giocurli. tuti lucârli ditù
Aesta dupu tsi niscântsâ di noi furâ aestâ dunjeauâ
oaspits la Armânjlji ditù Gârtsii. Aclo au unâ aradhâ.
duchimù câ Armânjlji ditù Românii Filozofia nai
tsânurâ ma ghini limba ama Armânjlji ditù ma ahândoasâ
Gârtsii tsânurâ ma ghini gioclu sh- a gioclui armâ-
cânticlu (ama mash melodhia nu shi nescu easti
zborâli). Calea tu Gârtsii fu ti noi sh-ca idheia di
unâ “geografii muzicalâ”. Vidzumù aclo aradhâ: nu
locuri tsi li shteamù mash ditù pirmithili mash ca
a pâpânjlorù sh-ditù cântitsi: Livãdz (“Mi “adeti”, nu
lo unù dorù di hoarâ”), Aminciu shi mash ca
Amerù (“Di la Aminciu pânù la Amerù”), ordine” (taxi,
Pisuderi (“Shcreta Pisuderi”), Ianina nizami). Gioclu
(Featâ di Ianina” shi “La valea di Ianina” easti ritual”
shi ahâti altili. Tutù aclo duchimù câtù (aradha ari sh-
undzescu cântitsli shi giocurli Yeanula shi Aurelia mbrãtsitati di patriotlu armânu
noima di
armâneshtsâ cu locurli iu bâneadzâ ditu Gârtsii, Yioryi Platari
“ritual”). Gioclu
Armânjlji. Easti tamam ashi cumù easti ritual: atselji tsi gioacâ sh-loclu iu personalitati vârtoasâ, canâ nu s-alasâ sh-
dzâtsea Mihali Prefti tu poezia “Ditù gioacâ s-umplu di hari sh-di idheia di nâ easti multu greu ta s-apufusimù
sinuri âshi inshi”: sâmtu. varianta tsi va u cântãmù icâ va u
“Tuts muntsâlji cu pâduri shi cu Cu tutâ tinjia ti adets sh-lucrili ditù giucãmù. Unù altu cheadicù ti noi easti
vãljiuri, zâmani, “Pilisterlji” bâneadzâ chirolu di xichea di distsiplinâ a Armânjlorù. Nu
Cu shopati di asimi shi cu arâuri - adzâ. Nu shutsâ pâltãrli la tsi s-fatsi adzâ dzâtsi unù mintimenù zborù armânescu
Nu-lji alâsãmù aclo! Di ets s-virsarâ tu lumi. Nidzemù deadunù la munti, la câ “patru Armânji suntu unâ hoarâ”?
Tu cântits, sh-isturii, shi-a noasti hani, la sportu icâ la priimnari. Ama noi nu himù patru, ama ma multu
zboarâ”. Agiumsimù ca unâ fumealji (tsi totna nu di yinyits. Sh-nu himù unâ hoarâ, ama
Lucrândalui la giocuri duchimù (pisti u agârsheashti gimbushea). ma multi. Greu s-tsâni arada la zborù sh-
Ti furnjia câ vremù ca totna cându la lucru. Ama tihea a noastâ easti câ
inshimù tru migdani sâ-lji ciudusimÎ avemù tuts hazi. Shi spiritù criticù. Ti
atselji tsi nâ mutrescu, nâ bâgãmù tru atsea putemù s-duchimù alathusurli a
minti s-nu pãrãstâsimù doauâ ori idyiulù noasti shi s-mutrimù s-nâ alâximù.
spectaculù. Aesta nu di pirifanji, ama ta Ligatù di numa a pareiljei a noastâ,
s-nu lâ si aurascâ a oaminjlorù di noi. “Pilisterlu”, lipseashti sâ spunù câ vârâ
Sh-câ, ashi cumù dzâtsea pârintili Andrei shasi meshi nu avumù numâ. Pânâ tu
Scrima, vremù “s-avemù totna altâ soni nâ andâmusimù nâ oarâ shi cathiunù
vidzutâ, s-himù totna ca xenji ti lumi”. di noi dzâsi unâ numâ shi, pânâ tu soni,
Ama ta s-adrãmù aestu lucru easti armasi numa “Pilisterlu” pripusâ di
Mirela shi Flori ananghi s-anvitsãmù multi cântitsi shi Mirela. Prota nâ pizuimù niheamâ ama
giocuri. Shi cându ânvitsãmù vârâ cânticù deapoia duchimù câ aestâ numâ nâ si
haraua tsi tsâ u da gioclu) tsi va s-dzâcâ nãu totna avemù idyiulù cheadicù. uidiseashti nai ma ghini. Pilisterlu easti
“aradha”. Loclu iu shedz, ciciorlu tsi-lù Cathiunù shi shtii cânticlu (icâ gioclu) simbolu ti irini cumù sh-ti vreari.
muts (nu multu; mash “caplu” poati s- ashi cumù s-cântâ (icâ s-gioacâ) tu “Perister” easti unù ditù nai ma analtsâlji
easâ tru migdani), s-eshtsâ sinfunù cu fumelji sh-tu soi. muntsâ ditù Machidunii. Tuti aesti
alantsâ; tuti ti ânveatsâ tsi easti “aradha”. Sh-di multi ori nu un-dzeashti ca cumù agiundzea ta s-nâ cândâseascâ. Ama ma
lu shtii fu tsiva. Tu atselù chiro difturseamù
alantu ditù cânticlu cu aestâ numâ. Feata ditù
soea a lui. cânticù (hâidipsitâ di dadâ-sa cu numa
La ca- “Pilisterù”) nu-lu va nitsi araftulù, nitsi
thiunù âlji picurarlu, nitsi cârvânarlu. Ea lu vrea
si pari câ tâmpânarlu. Aoa easti poati semnulù nai
adetsli s- ma ahândosù ti apofasea a noastâ. Nu
tsânù ma avemù sinferù ti amintari, aveari shi alti
ghini tu lucri fârâ njedzù. Noi mirachea u avemù
soea a lui. ti cânticù sh-ti giocù. Tsi va s-dzâcâ: ti
Sh-cumù lucri tsi yinù ditù suflitù, ti mushuteatsa
t u t s a geanlui.
Armânjlji Alexandru GICA
au unâ
10 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
artisticâ u spusi poezia ”Gavranlu”,
Simpozionlu internatsionalu di poezii armâneascâ armânipseari dupu Edgar Allan Poe.
“Constantin Belimace” - 2001 - di Scopia Anami a artishtsâloru, hiratimati a
organizatorlor! Ti jali ama, multsâ di a
Cathi oară cându yini oara sâ-nj mi ducu isnafea, ma ta sâ-lj dishteaptâ atselji noshtsâ durusits poets ditù Machidunii
tu Machidunii unâ emotsii ahândoasâ ânj Armânj tsi nica dormu. Sh-ta s-nâ shi nu mash, nu vinirâ la aestâ manife-
minâ geanlu has canda va negu sâ-nj cândâseascâ câ Armânjlj suntu tuts stari. Pistipsimù ama câ tu altâ aradâ, tut
vedù Dada. Estan u aflai cama mârân- poets, Spiru nâ ciudusi cu promotsia a ma multsâ poets va s-poatâ s-nâ hârsea-
ghisita (vishtidzâtâ), ama tutù ahâtù di cartiljei di poezii, simnatâ Dimitri Fuchi, scâ cu a lor stihuri.
musheatâ shi ashtiptatâ ti hilji a ljei di fratili a poetlui. Nicunuscutù pânâ tora “Dzâlili a culturâljei armânească” di
iutsido. Andamusea cu fratslj armânj easti di yivâsitori, Dimitri antruyiseashti Scopjia avurâ shi alti turlii di manifestari
dipriunâ unâ harauâ fârâ mãrdzinj. Ama stihurli cu mari hari. Ia cumù, tu unâ artistitsi. Oapsitsilji furâ tinjisits la unâ
tihea ta s-ti adunj cu ahântsa artishtsă fumealji fitrusirâ dauâ lumãchi cu cari expozitsii hrisusitâ a pictorlor armânj ditù
armânj contemporanj nu u ai totna. Lj- cupacilu a literaturâljei armâneascâ s-fatsi Machidunii, s-dusirâ di bâgarâ lilici la
adună deadun “Sutsata a scriitorlorù shi- ma avutù. Idyiul pon ti duruta-lj farâ âlù groapa al Gotse Delcev, erou machidu-
a artishtsâlorù ditù Machidunii, tsi duchimù sh-tu creatsia al Costa al Mundi neanù di dada armânâ shi furâ câlisits la
ândreapsi doilu an arada “Festivalu ditù Vâryârii. Cu unâ boatsi arsâ di dor, premiera a piesâljei di teatru pi armânea-
internatsional di poezii armâneascâ”. regizorlu armânù di Sofia sh-astindzi shti di la Teatrul a Natsiunjlor. Ti piesa di
Nicuchira, Vanghea Mihanji Steryiu nâ seatea mash cându dânâseashti la teatru, regizatâ di Toma Enache nu-nj si
ashtiptã la Hotelu “Panorama” di iu deali- ”Fântâna a limbâljei armânească”. Di la cadi sâ zburãscu mini, ama cara va s-
eara s-dau vârâ premiu, atumtsea sigura
aestu va-lù duruseamù cu tutâ inima a
publiclui. Cu mari interes ti aestâ urnechi
artisticâ, Armânjlji dit sală duchea, bâna
cu cathi unâ minari di pi stsenâ iara
haraua tsi u spusirâ tu soni, nu va u
agârshescu vârnâoarâ. Yioryi Platari (di
Atena) cu chibara-lj nicuchirâ ânj spusirâ
câ s-duchirâ canda eara Aminciu. Iara
Sutir Bletsa (oaspi di tinjii) dzâsi câ elù
va s-alumtâ ti aestâ culturâ armâneascâ,
tsi nu easti cu ici tsiva ma nghiosù di alti
culturi. Alushtorù alumtâtori, tsi s-facù
Armânji tsi loarâ partzi la Simpozionu curbani ti a lor mileti, noi, njica parei di
Bucureshti lâ-ncljnãmù aestu spectacolù.
thea ai unâ hrisusitâ mutritâ a câsâbãlui aestu artistu ashtiptamù ama sh-unù Tuti aesti nu vrea s-fătsea ama cara s-
filmu ti epopeea a Armânjlor. Nu putemù nu eara atselj duruts everghets armânj,
Scopjie. Ma nu avui oarâ tora s-mutrescu
s-nu-lù adutsemù aminti Nikola Kiurciev tsi nă purtară tu Machidunie.Hăristusim
anvârliga câtse anda shedz di zborù cu
(Vâryâria) cu a lui strâfuldzirãri di ashi a durutlui Lifteri Naum shi
ahântsâ oaminj creatori di mushuteatsâ,
bageanaclu a lui, Dumitru Marin cu
unâ mistiryioasâ hari tsâ mâyipseashti metafori, i Dumitru Piceava (România)
livenda nicuchiră, Florica.
suflitlu. Tsânù minti câ la tsina la cari cu a lui stihuri “plichisiti tu cheatrâ”.
Câ premiera s-featsi tu Machidunii, nu
fumù câlisits, nâ hârnimù cu zborlu Aua, tu Machidunii anvitsai câ a Poeziljei
fu unâ stihiseari. S-anudă ashi unâ veaclj
armânescu di dultseamea a curi nu âlj si dzâtsi “Cânticù”, a câ shteamù di la
adeti a teatrului pi armâneashti ditu
puteamù s-nâ sâtuãmù. Unâ tsinâ ti Papahagi câ aproapea tuti poeziili populari
vecljili sculii armâneshtsâ. Iara ti noi,
niagârsheari anda shedz la measâ cu eara adrati ti cânticù. Ma tu Machidunii
Armânjlji di Bucureshti fu unâ furnjii s-
artishtsâ fârâ preaclji. Nâ cumnicã dauâ nica s-tsâni aestu zborù tsi multu mi arisi.
nâ spunemu vrearea ti vruta a noastâ
dzâli arada cu poezia modernâ tsi poati Aestu lucru lu spusi shi Nicola al Cioli tu
Dadă - Machidunia.
s-sheadâ cu pirifanj tu itsi antologhii cartea ”101 cântitsi armâneshtsâ di tu
Aurica PIHA
universalâ, poetlu Spiru Fuchi di Albania. Vâryârii.”, unâ culeadziri di creatsii
Lj-aveamù yivâsitâ opera literarâ ama folcloritsi shi culti bâgati pi noti muzicali,
Nota a Redactsiiljei:
cându âlù cunuscui duchii câ mash un pi iholu vecljiu armânescu. Tutù aoa avui 1.Piesa di teatru “Lali Nida s-ampuli-
ahtari gean durutù ti Armânami poati s- câbilea s-lj ascultu poetslj xenj seashti cu strânghilj” fu tradusâ di T. Ena-
anyrâpseascâ unâ poezii mesianicâ. “Noi, (Arbineshi, Ghiftsâ, Sârghi), a curi che dupâ piesâ “Conu Leonida fatsã cu rea-
Armânjlji nâ amintãmù poets shi cara stihuri furâ yhivâsiti shi pi limba a loru ctsiunea” di I. L. Caragiale (1852-1912).
alanti milets s-alumtâ cu armatili, noi va di dadâ ama shi pi armâneashti. Shi câtse 2. Tuti aestea ama nu vrea s-eara cu căbili
s-mutãmù caplu andzeanâ pritù poezia axia prindi s-hibă pricunuscutâ, ta s-hibâ publicati tu aestâ revista maca nu
di nai ma buna hari, ânj dzâsi Spiru Fuchi. nâscântsâ di elj amintarâ premiu ti va s-eara sh-unu durutu dicunjearu tsi s-
Ti elù, poetlu prindi s-hibâ câmbana a creatsii. La sectsia armâneascâ lo premiu ampuliseashti s-u scoati aestâ revistâ sh-
isnafiljei. Ti siminarea a sentimentului Spiru Fuchi. Premiul ti nai ma buna cari, ama, nu avu sh-elu locu tu atseali
natsional Fuchi ufiliseashti nâscânti ori interpretari, âlj si deadi al Toma Enache doauâ mashinji a durutsloru everghets tsi
ironia, ama nu ta sh-u câtiyurseascâ (România), tsi cu multâ mãsturlichi agiumsirâ Scopia.
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 11
cafi dzuâ la lambâ, sâ scula shi s-baga
TEATRU PI-ARMÂNEASHTI - SCOPIA tu stranji armâneshtsâ. Rolja u-adusi cu
mari siyurlichi di actor profesional ( ti
Surori shi frats dâruts! deapoaia s-hârseascâ shi dip tu soni ciudii! ) shi tuts noi nâ dusi tu eta cându
Aseara, Sâmbâtâ, 2-li shi-aoaltats, egzaltatâ sâ ntreabâ: cum ? , tsi s-ashtipta“buna nicuchirâ armânâ“ avea mash dultsi
Dumânicâ, 3-li di Brumaru, Scopia s- pâ-n tora? , va-s poatâ iara ? , va-s aibâ zborù ti nicuchirlu a ljei. A ljei “ashi soare,
tsânu “simpozium” shi “ festival interna- nica? … sh-bâtea pãlnjili, nu dânâsea nitsi ashi soare “ li avdzâi s-diftursea ahânti
cându rflectoarili
ori dupu spectaclu di Armânili moderni
s-asteasirâ. Ma di adzâ. Shi s-nu facù alatusi, sâ spunâ
“biss “ nu-avu ( câ nu-u aducù aminti tu soni câ nu eara
câ nu putea s- ahâtù bunâ ma ti-atsea câ rolja lji-eara
aibâ)! Vidzumù ma njicâ Irina Paris !
oclji lãcârmats di Dumidzalim, tsi transformari! Irina
harauâ, vidzumù mulaca, cu dultsi zbor intrâ pi stsenâ cu
oaminj ( Armânji poala mplinâ di leamni ma din gurâ
) emotsionats scutea focu sh-pirâ. Mâtsina ca cu
pân ti ciudii ma cifoarticâ (ca cum sh-li-undzeashti-a
tutù unâ oarâ unâljei huzmichearâ) shi-lj deadi nauâ
pânâ actorlji tonalitati shi dinamicâ-a spectaclului ( “
“giuca” pi stse- pam-pam ! pam – pam “
nâ,” contacta” Sh-tu dipisitâ: s-bâneadzâ Armânamea!
cu elj canda di Ashi dipisi spectaclul cari nica multu
tsional di poezii armâneascâ“ , ma nj-si totna shi di-aradâ suntu la teatru pi chiro Armânjlji dit Machidunii va-lâ
pari câ Armânjlji dit Machidunii nai ma armâneashti. Va u spunù pârearea a mea aducâ aminti. Poati sh-nu lipseashti s-
multu s-hârsirâ pi un altu evenimentu personalâ ma pistipsescu câ ea u mpartu adutsemù aminti câ poati (more di-altu )
cari fu realizat ân-cadrili-a ashi numitâljei cu sh-tuts oaspitslji-a spectacolului: eara lipsitâ ma mari propagandâ pit mass-
manifestatsii “Dzâli-a culturâljei “evenimentu extraordinar” cu “artishtsâ media shi presa ti aestu evenimentu
armâneascâ “ . extraordinari. istoric ti cultura armâneascâ, câ specta-
Dupu aproapea 100 di anj, Armânjlji Vidzum un mari talentu di artistu ( Toma colulù va s-eara pi nivel profesional cara
dit Balcanu iara s-cânâscurâ cu teatrulu Enache) cu mâsturlâchi s-ti treacâ dit un s-avea shi ma multi efecti di tehnicâ, ma
ca spetsificâ expresii culturalâ. Dzâcu chiro tu altu shi s-tsâ si parâ câ oara tutâbunâ ilustrari muzicalâ shi-alti chirâturi
câ aproapea câ nu shtimu di tamamu eshtsâ “aclo”, cu noimâ shi puteari ti ca tu aestâ oarâ suntu di – primansus.
desi teatru pi armâneashti s-giucã pânâ lishoarâ shi trâ oarâ transformari shi unâ Putem mash s-adâvgãmù: “s-bâneadzâ
la anlu 1916 cându fu ncljism liceulu di limbâ curatâ armâneascâ, ca di un chiro, actorlji cari lu nyearâ teatrulu
Bituli icâ curmarea s-featsi ma ayonjea canda cu anj di dzâli cafi dzuâ gioacâ pi armânescu”! Cu umuti shi pistipseari câ
icâ ma amânatu. Ma ti atsea, dupu cum armâneashti. ( Avdzâi un di nigâ mini cari multu ayonjea va s-adarâ unù ansamblu
spunu T.Papahagi, B.Nastev (alias Toda nu paraputea s-aravdâ cumù comenta: “ artistic cari di-arada va s-gioacâ pi
al Nasta ) shi altsâ, sâ shtii câ protlu canda avdu aushlu a meu cumù zburashti armâneashti pi stsenili di teatrili ditù
teatru pi armâneashti fu organizatù tu cu dadâ-mea.
30-li di Apriirù anlu 1888, tu sala di sculii Sh- cara s-nu
tu hoara Gopesh, ningâ Bituli. Actorlji hibâ ti ciudii
eara unâ parei di tinirlji di Gopesh cari tu tsi roljâ l-
nvitsa la liceulu di Bituli sumù vidzumù
cumândusearea-a “rejiserlui” Costa Toma, nâ ciu-
Cosmescu, atumtsea profesorù la liceulu dusimù tuts
adusù aminti ma nsusù. Furâ giucati cari li shteam
piesili: “Scljinciulu“ (“L` Avare“) di di ma ninti
Molier shi alti trei comedii ma njits. Irina Paris shi
“Scljinciulu”, ca cum shi “ Lândzitlu Aurica Piha
nilândzit “(tutù ashi di Molier) di pi (pânâ tora
frântseashti pi armâneashti li tradusi mash jurna-
Costa al Cozma, alias Costa Cosmescu. listi la Reda-
Ma ti atsea altâ oarâ. Aoaltats, ctsia armâ-
Sâmbâtâ, tu 3-li di Brumarù, Scopia, la neascâ di la
Teatrul-a natsionalitãtslor“ fu giucatâ Radio Româ-
piesa “Lali Nida s-ampuliseashti cu nia Interna-
andrihâshtsâlj“ di I.L.Caragiale shi tsional) di
Aurica Piha shi Toma Enache ghinuitsi di Vanghea Mihani-
tradusâ pi armâneashti di actorlu shi Bucureshti .
Steryiu la bitisita di spectaculu
rejiserlu Toma Enache di Bucureshti. Cu siyurlichea
Echipa njicâ ( Toma Enache- “ Nida“ , cu cari câlcarâ sh-pi stsena di teatru shi Machidunii, vâ pitrecu multi nclinâciunj
Aurica Piha – “Kira”, nicuchira a lui” lishureatsa cu cari “giucarâ prezentarâ unâ di Scopia.
shi Irina Paris – “huzmicheara“) u talentu. Aurica Piha giucã pi stsenâ ca Cu mari tinjii shi vreari frâtseascâ,
featsirâ publicâ prota s-ciuduseascâ, dzânâ-n corù, tsâsea pi-nâ casâ canda Santa al DJICA
12 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
altili. Scosirâ tu liului Ivrupian ashi shi di la institutsionili
PROTA CONFERINTSÂ TI m i y d a n i guvernâtari ali Chivernisea Albanezâ.
MINOROTÃTS DITU ARBINISHII oaminjlji mãri Aisti nâ da nâdia câ lucrli fapti va si
nâintedzâ, s-aducheashti, cu cilistâsirili
ditù etnia a nostâ
Tu 18-li shi 19-li di Sumedru, tu nãulu tsi suntu tinjisits tu tutâ Arbinishia. Elj ma mãri a noasti.
spusirâ câ pânâ tora nu avem avutâ vârâ Vremu s-bâgãmù oarâ câ aistâ achicâ-
Hotelù (Rogner) di Tirana, s-organizã
cheadicù di acticvitãtsli a noasti shi seari shi bunâ ashtiptari ti prublemili tsi
prota Conferintsâ ti Minoritãtsli dit
pistipsimù câ sh-ma nclo nu va s-avemù li sculãm tu seminaru shi ân general ningâ
Arbinishii di cãtrã Secretariatlu trâ institutsinili guvernâtari tu Arbinishii easti
nchidicãri. Opinia a nostâ bunâ s-deadi
Conventsia Cuadâr ti Apârarea a Minori- unu reflexionu cum di lucrili tsi li-ari faptâ
di unù referatù tsânutù di profesorlu
tãtslor Natsionali shi Consiliulù Ivrupianù demograf, Arqile Bârxolli, care deadi Sutsata a nostâ ashi shi di la cilâstâsirili
ân colaborari cu Ministerlu ti Lucri Xeani shtiri di numirlu a Armânjlor ditù Arbini- fapti pi planlu internatsional trâ Armânjlji,
ali Albanii. La aestu seminarù furâ shii, tsi nu suntu loati di la statisticâ, câ ma ahoryea di la ULCA, Freiburgu.
acljimats shi reprezentantsâ di la Sutsata nica nu easti faptâ registrarea a popului Aflâmù arastea sâ-efhâristâsimù ali câpia
a noastâ, tsi reprezenteadzâ tuts Armânjlji dupu natsionalitati. El scosi tu migdani ali ULCA, D-lu Vasile Barba shi tuts tsi
ditù Arbinishii: Vanghel Shundi - câ Armânjlji poati s-hibâ ma multu di 100 lucreadzâ aclo ti Armânamea.
prezidentulù a Sutsatâljei, Robert di njilji. Zborlu easti ti Armânjlji tsi Cându lucrili s-colaboreadzâ di nuntru
Çollaku- Secretar Gineral ali Sutsatâ, Jani bâneadzâ nuntru tu cratlu tsi azâ s- a craturloru cu atseali internatsionali eali
Gusho - Shef Redactor a revistâljei acljemâ Albania, thimeljusitù dupâ 1912, s-facu ma lishoari ta s-nâintedzâ shi ma
“Frãtsia” shi Dhimitâr Kazanxhi tu numa tsea shi nu dupu statistitsli tsi suntu dati rezultativu. Di la etnia a nostâ ari multi
a tinirlor armânj ditu Arbinishii. dininti ali alishtei datâ cându tu Arbini- personalitâts cum deputats, oaminjlji tsi
Vremù sâ scutemù tru miydani câ shiia turtseascâ eara shi multu locuri tsi sântu tu Chiviria icâ tu câpiili a Partidi-
Armânjlji ditù Arbinishi suntu cânuscuts tora suntu tu Gârtsii icâ tu Cosovo shi loru, icâ tu adminstratsii. Cumu avemu
ca minoritati ahoryea dupâ Constitutsia Machidunii ali Iugoslavii. El spusi câ etnia spusâ shi ma ninti prublema easti câ
Naouâ (1998) shi dupu tsi easti ratificatâ a nostâ easti cama multu di tuti etniili multsâ di elj nu s-declareadzâ câ suntu
Armânj di itia câ aistâ lji-aspari câ unâ
di Parlamentulù Conventsia Cuadâr trâ alanti tsi bâneadzâ aoa: gârtseascâ, slavo-
machedonianâ shi slavo-montenegreanâ. tsiva tsi nu ari importantsâ.
Apârarea a Minoritâtslor Natsionali.
La Seminarù, pi numa a Armânjlor, s- Lucru a nostu esti sh-va s-hibâ tsi s-
La raportulù tsi easti pitircutù a Consi- crishtem conshtiintsa a caitsido tsi s-u
câftã tsi easti ananghi ti ndauâ lucri shi
liului Ivrupianù multi ori easti ânyrâpsitâ declareadzâ tsi etnii suntu.
s-bâgã ma ghini pi cali ambarâ. Ashi easti
shi di catandisea a minoritatiljei etnicâ ananghea tsi ningâ Academia di Shtiintsâ Easti ghini si sâ shtii câ ma multu noi
armânâ ditù Arbinishii shi prublemili tsi ali Arbinishii s-aibâ un sector ahoryea avemu borgea s-lucrãm, ma ahoryea cu
suntu sculati di la noi. tsi sâ studiadzâ isturia a minoritâtsilor tu sculii, activitâtsi, cunushteraea a noastâ
Faptu tsi tu aistu Raportu guvernâtar, Arbinishii, ma ahoryea ti atseali minori- culturalâ, câftarea ufitsialâ ta s-fâtsem
pitrcutù la data 29-li Alunar 2001 C.I., tãts etnitsi tsi nu puturâ s-aibâ unâ isturi liturghia pi limba a noastâ aclo iu ari
easti multu cândisitorù ti Sutsata a nostâ scriatâ pi limba albanezâ ta si s-cunuascâ comunitati armânâ shi deapoea s-
câtse ân mod ufutsialù sâ zburashti di di tuti miletsli di aoa; si s-cunoascâ nu- dzâtsem câ iu shi cai ni ncheadicâ.
catandisea a Armânjlor ditù Arbinishii. mirlu tamam ali cafi unâ minoritati; si Concluzii
Ti noi aistâ ari multu mari simasii shi sâ studiadzâ cultura, limba shi traditsiili Aistu Seminaru easti mash un protu pas
spuni ân mod ufitsial câ noi tu Arbinishii a loru shi dupu aistâ si sâ facâ ma limpidi trâ crishterea a dialogului namisa di sta-
himù unâ soi ca alti minoritâts natsionali. ti tuts cari easti catandisea a lor tu Arbini- tili, ma shi namisa di Chiviria albanezâ
La Seminaru s-tsânurâ niscânti themi, shii. Cu multâ simasi, spusirâ elj câ easti shi Sutsatili diversi, tsi reprezenteadzâ
cum di expertsâ di la Consilulù Ivrupianù ananghi shi agiutarea shi ndupurârea minoritâtsli natsionalâ. Tamam di aistâ
ashi shi di la Institutsionili guvernitari shi finantsiarâ dupu proiecti fapti di noi, ti itii s-va s-nâ videmu unu-alantu ca parte-
niguvernitari ditu Arbinishii. tipusearea a cãrtsâlor, icâ textili di sculii neri shi nu ca upunents, tsi s-nu si s-
facâ goleatsâ namisa di legislatsionlu shi
La Seminarù, pi numa a Armânjlor ditu pi limba a nostâ. Tutù ashi, aclo iu ari
bâgarea a loru tu banâ.
Arbinishii zburârâ shi domnjilj Shundi, cilimeanj pi sculili shi suntu tu numirlu
vrutù, dupù câftarea a lorù, si s-da Conventa easti unâ hãlati (instrument)
Çollaku shi Gusho, care bâgarâ textu pi yii, cari ari scupo apârarea shi garantarea
puterea ta sâ si-nveatsâ limba armânâ shi
lucrili fapti pânâ tora di Sutsata a noastâ. a ndriptatili a tutâlor minoritâtslor, ca unâ
aistâ si s-cunoascâ tu programlu ali
Ma ahoryea si zburâ ti tsânearea yii shi sculii, pânâ 2-3 ori tu stâmânâ. Ti noi piesâ nimpârtsâtâ a societatiljei albanezâ.
nvitsarea a limbâljei di dadâ, cumù cu asitâ ari multâ importantsâ, ca limba ali Themili tsi s-tsânurâ tu aisti dauâ dzâli,
sculia di la Diviaca ashi shi cu cursuri tu dadâ s-nu cherâ ma sâ s-avutsascâ di ahurhindalui di la dizvoltãrlji di soni puliti-
multsâ câsâbâdz, ma ahoryea Tirana, oamilji tsi u shtiu ea cum cu zburâri ashi tsi-legislativi, registrarea a popului,
Curceau, Elbasan shi Fearica, iu adzâ shi cu scriari shi alidzeari. aspecti a minoritãtslor tu Conventa
bâneadzâ ma multsâ Armânj; editurili fapti Cu multu mari importantsâ easti shi Cuadâr, ndrepturli ti nvitsâtura pi limba
di cãrtsâ pi limba a noastâ, cu rivista darea ali unâ arãlâchi la radio shi televizii di dadâ a minoritãtslor natsionali, loclu
“Frãtsia” tsi ari ma multu di 5 anj di cându ta si s-transmiteadzâ hâbãri shi activitãts tsi s-vrea s-aiba la media, partitsiparea a
easi tu aradhâ unâ orâ tu mesù shi ma pi limba a minoritãtsâlor. oaminjilor di la minoritãtslji tu bana
multu easti ânyrâpsitâ pi limba a nostâ Aistâ ndriptati u avemù shi câtse ra- culturalâ, sutsialâ, icunumicâ, shi alti
armânâ. Tutù ashi elj spusirâ tu dio-lu shi televizia publicâ s-tsâni cu taxa prublemi publitsi, nâ deadi unâ cunu-
Seminaru ti partea di agiutorù tsi u au a popului, iu facù parti shi minoritãtsli shteari ma limpidâ ti catandisea naevea,
datâ Armânjlji ditù Arbnishii tu tuti shi ashi au ndriptati si s-avdâ aclo zborlu vidzutâ aistâ di partea a borgiljei tsi nâ
câmpurli di lucru: shtiintsâ, artâ, culturâ a lor. Vremu sâ scutemu tu migdani câ easti dupu ratificarea ali Conventii Cuadâr
cumù sh-di alumtili la cari loarâ elji parti tuti tsi s-câftarâ di la reprezentantsâlji a shi bâgarea a ljei tu practichii....
trâ indipendentsâ shi libertatea, ti crea- noci, pi numa a Armânljlor, s-ashtiptarâ
shtirea a icunumiiljei, a nvitsâturâljei shi ghini cum di la reprezentantsâlji a Consi- Jane GUSHO
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 13

Armânjlji ditu Albania la anlu 1931 Armânjlji di la munti


bâneadzâ tu naia a Corciljei, tsi amintarâ
di Vasile Stoica tu aestu locù muntosù ma multi hori
curatù armâneshtsâ. Mizi tu ndauâ di
Tu colectsiili a Arhivilor Natsionali ali aestea s-aflâ pri ninga populatsia
tu bana româneascâ dit Transilvania.
Românii - Directsia a Arhivilor istoritsi armâneascâ shi unâ slabâ populatsii
Centrali di Bucureshti, s-pâstreadzâ tu
Capitala a cratlui, Tirana, ari unâ
populatsii armâneascâ di 850 di sufliti. arbinisheascâ. Numirlu a Armânjlorù di
Fondulù Vasili Stoica unâ parti dit rapoar- la munti s-analtsâ la 8.000 di sufliti.
tili diplomatitsi cari aestu li pitricu tu Aproapea tutâ populatsia crishtinâ
Zânatea a lorù printsipalâ easti creashtirea
chirolu câtù fu Tirana ministru plenipo- ortodoxâ a Capitalâljei easti armâneascâ;
a oilorù, a prãvdzâlorù curnuti shi a
tentsiarù ali Românii (1930-1936). tu eforia parohialâ, adratâ dit 6 membri,
caljlorù. Tu niscâti hori s-fatsi shi
Pãrãstisimù ma nghiosù nsimnãrli al mizi tora unù mesù putu s-hibâ aleptu agriculturâ.. Unâ njicâ parti easti acâtsatâ
Vasile Stoica ditù chirolu cându s-afla
Tirana. Diplomatlu românù avea intires
s-cunoascâ câtù ma multu dit bana a
Armânjlorù dit Albania (a curi lâ dzâtsi
Românji), câftândalui locurli iu bâna elji.
1931
27-li di Martsu. Numirlu a bânâtorlorù
armânji dit Albania nu poati s-hibâ
cunuscutù tamam. Atseali tsi li dãmù ma
nghiosù suntu adunati di intelectualji
armânji sh-di oaminjlji a noshtsâ di pisti
ditù aestu cratù. A câ nu nâ da dicâtù
unâ tsifrâ aproapea di atsea cari easti nae-
vea, eali nâpoi suntu datili nai ma tamam
cari li putemù s-li avemù pânâ tora.
Numirlu a Armânjlorù dit Albania easti
cca. 40.000. Dupâ lucrulu tsi-lù facù shi
dupâ turlia a lorù di banâ Armânjlji
aeshtsa si-mpartu tu 4 parei:
1) Câsâbunji; 2) Agricultori; 3)
Munteanji (ashi lâ spuni autorlu a
Armânjlorù di la munti) tsi acâtsarâ Fumealji fi Fârshirots di Coritsa tu stranji di câsâbã (C. Burileanu, 1906)
chendrâ shi 4) Munteanji nomadz icâ
Fârshirots. shi unù membru arbinesu. cu cârvânitlu tsi-lu facu cu calji icâ cu
Câsâbunjlji (Armânjlji ditù câsâbadz) Armânjlji agricultori muli tu nãili di munti pri iu nu potù s-
suntu arâspândits pritù tuti chentrili bâneadzâ tu avutlu câmpu a Muza- treacâ machinjli. Nicuchiratili a lorù suntu
tugireshtsâ ali Albanii, iu adrarâ tu chiljei (triunghiulù Durrazo-Berat - musheati, casili vârtoasi, prãvdzâli buni.
niscântsâ câsâbadz chiola parei vârtoasi. Valona), hindalui ashtirnuts tu ma multi Armânjlji fârshirots
Numirlu a lorù easti di vârâ 10.000. Tu hori curatù armâneshtsâ, tru unù numirù
bâneadzâ veara tu muntsâlji dit Not-
caplu a câsâbadzlorù cu populatsii ma mari di hori di populatsii mixtâ armâ-
Apirita a Arbinishiiljei, iara tu chirolu a
armâneascâ sheadi Corcea icâ Coritsa, nâ shi arbinesâ shi pi ma multi mulchi
iarnâljei tu câmpurli ditù Not-Ascâpitata
cu vârâ 2.500 di Armânji; yini deapoa dispârtsâti. a ljei, aproapea di amari. Numirlu a lorù
Bercatlu cu 1800, Fieri cu 1500, Numirlu a lorù easti di vârâ 13.000. s-analtsâ la vârâ 8-9.000 di sufliti.
Elbasan cu 900, Tirana cu 850, Cavaia Mizi a treia parti di elji au loclu a lorù, tsi
Zânatea a lorù easti creashtirea a
cu 600, Durazzo (Durres) cu 600, nu lâ agiundzi shi aestu; nai ma marea
prãvdzâlorù: oi, vãts shi calji njits di
Pesmeti cu 360, Pogradets cu 240 di parti a lorù lucreadzâ, tu unâ dealihea munti. Bâneadzâ organizats tu vârâ 70-
sufliti armâneshtsâ. catandisi di iobãgii, lucrândalui pi mãrli 75 di parei di câti 10-15 di fumelji sumù
Tu altsâ câsâbaadz numirlu a lorù easti muluchi a beilorù arbineshi. cumândusearea a câti unù “celnicù”.
njicù: Shcodra (Scutari) 140, Valona Suntu oaminji axi tu agriculturâ shi
Bana di niacumtinatâ migrari lji-
90, Arghirocastro 30 di sufliti. irbapi; cu tutâ urfâniljea tu cari bâneadzâ, ncheadicâ ta sâ-shi adunâ unâ culturâ ma
Leagânlu ali unâ mari parti dit aeshtsâ nicuchiratili a lorù suntu anotiri, tsi va analtâ shi ta s-aibâ unâ conshtiintsâ
Armânji câsâbunji fu Mocopole, cari pi dzâcâ, ma musheati shi avuti dicâtù natsionalâ nâintatâ. Mizi ndoi celnits ma
la anlu 1770 avea ma multu di 60.000 di atseali arbinesi, casili a lorù suntu curati, dishtiptats s-minduescu la unâ tsiva
bânâtori, aproapea tuts Armânji, avea chischini, armãtusiti cu tsâsâturi. emigrari tu România. Nai ma multsâ di
unâ tipografii, unâ vivliotecâ publicâ, unâ Bânândalui ama tu parei njits arâspânditi elji ducù ma largu cu tãcati bana shi
vârtoasâ banâ intelectualâ shi tugireascâ, namisa di Arbineshi shi alargu di chentrili zânãtsli a lorù clirunumsiti di la pârintsâ,
cu lumãchi pânâ Pesta shi Viena. armâneshtsâ, duchirea armâneascâ la stribâtândalui vecljili cãljiuri.
Di Moscopole sh-tragù zârtsina nâshi easti multu psânù criscutâ. Limba (Continuari tu numirlu yinitoru)
fumeljli Shaguna, Gojdu shi Mocioni, armâneascâ tsi u zburãscu easti oarfânâ Adusâ pi-armâneashti:
cari giucarâ unù rolù ashi di importantu shi ncârcatâ cu zboarâ arbineshtsâ. Redactsia “Bana Armâneascâ”
14 Nr. 4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
Matilda Caragiu-Mariotseanu -
ARMANJLJI TU TREILU MILENIU
azburâscu di ducheari natsionalâ ma di limba di dadâ.
Tu “Ro-
ducheari etnicâ, câ unù ethusu duchirâ Armânjlji tu
m â n i a
daima Armânjlji, idheia a identitatiljei treilu mileniu?
literarâ”, nai
etnitsi, pirifanja câ suntu lefteri/liberi, Trâ harauâ,
ma avdzâta
nindzânucljats la canù, bânarea cu tinjii prufitiili-a anvi-
revistâ di tsatlui Tache
literaturâ shi culturâ ditù România, shi nu ahâtù unâ idhei natsionalâ. Ditu
aestâ turlii di mutreari a lucârlorù, Paphagi (tsi-nyrâpsi cãrtsâ fundamentali
numirlu 32, 15-21 di Agustu 2001, s- tu armânâ) nu s-featsirâ. Tu zborlu ninti
tipusi unù multu bunù articolù anyrâpsitù ndreptulù ali unâi etnii, tsi shi-ari limba a
la Dictsionarlu a lui dzâtsea: Eta yinyits
di profesoara shi academiciana armânâ ljei di dadâ, ahoryea, la azburari shi-
va s-hibâ eta a astindzeariljei a Armânjlorù
Matilda Caragiu-Mariotseanu. anyrâpseari easti unù ndreptu hirescu, Ma unù altu mari anvitsatù, profesorlu
Articolù easti di mari simasii trâ elementarù. Trâ harauâ, tu-aeshtsâ ditù Cicerone Poghirc dzâtsea: Unâ limbâ tu
problema armâneascâ shi nâ hârsimù s- soni anj, minduiarea evropeanâ s-dusi cari nica s-anyrâpsescu poemati nu easti
videmù câ profesoara Matilda Caragiu- câtâ unâ dizligri noauâ a-ndrepturilorù a unâ limbâ moartâ. Nu hiu di partea
Mariotseanu nu-agârshi câ ari unâ mari limbilorù dzâsi njits, minoritari. Dupâ atsilorù pesimishtsâ (fârâ nâdii) cându
borgi trâ fara a ljei: s-da apandisi- Raportulù trâ Armânj, tsânutù di LLuis minduiescu la limba armâneascâ shi
ndreaptâ, yiysitâ trâ yinâtorlu a limbâljei Maria de Puig la Consiliul ali Evropâ, la lexiconlu-a meu DIARIO (Dictsionar
shi-a popului armânescu. 24 di Cirishearu 1997, s-lo unâ apofasi Armân/Macedo-Vlah, Bucureshti, 1997)
Articolù easti multu mari, pi doauâ unanimâ (di tuts) trâ aflarea a cãljiuriloru easti mârtirii câ armâna easti unâ fisi yie,
frândzâ di revistâ, shi va s-hibâ ghini desi di bâgari a limbâljei armânâ tu-aradha di dinamicâ, tu minari.
va s-aibâ vârâ chiro s-lu-apriducâ tutù limbâ azburâtâ di unâ minoritati. Cu alti Yinâtorlu a limbâljei armânâ easti tu
pi-armâneashti. Tora voiu s-vâ pitrecù zboarâ, s-featsi unâ legitimari a Armânj- mânjli-a tinirloru: elj lipseashti s-u-
mash-ndoauâ cumáts tsi-nj si pârurâ nai lorù shi-a limbâljei armânâ tu vâsiliili azburascâ, s-u-anyrâpseascâ, s-u-aibâ
balcanitsi. angâtanu, s-u-avutsascâ, s-u
ma di simasii trâ noi. S-adyivâsimù
Ma-nghiosù profesoara Matilda Caragiu tinjiseascâ. Mash ashi va s-fixeadzâ shi
ndoauâ di minduierili-mplini di mintiminilji normili lingvistitsi shi ortografitsi. Eali
a profesoarâljei Matilda Caragiu (zboarâli n-aspuni tsi câljiuri prindi acâtsati trâ
ascâparea a limbâljei a noastâ. Bagâ lipseashti s-hibâ lucurlu-a colectivitatiljei
anyrâpsiti cu yrami mãri suntu scoasi tu (a tutâlorù azburâtorilorù); a comunita-
migadani di profesoarâ): Alâsânda antribarea: Tsi easti ti-adrari?
tiljei armâneascâ di pisti tutù.
nanaparti isturia, caftu s-vedù unâ cali La-aestâ-ntribari tsi lipseashti s-nâ u
Armâna nu moari. Atsea tsi-ncâpu tu
di dutseari nâinti a Armânjlorù (di bâgãmù tuts, Prof.Matilda Caragiu da DIARIO nu easti limbâ moartâ, ma unâ
evolutsii)shi-a limbâljei armânâ tu treilu aesti apandisi mintimenâ: Easti ananghi yie, musheatâ, singhinisitâ (emotsio-
mileniu, tu contextulù balcanicù. di unâ alâxeari di mentalitati/minduiari tu nantâ). Fârâ di-altâ, rolu-a cratlui, tu cari
Armânjlji suntu unâ urnechi tipicâ di etnii lumea balcanicâ, ma multu ca tu lumea Armânjlji bâneadzâ, eati multu mari ...
la cari lâ si dimonstreadzâ identitatea ditù Ascâpitata evropeanâ. Adzâ, cându Ma, nu ma njicu easti shi rolu-a
di la ea ishishi shi cari identitati s- câlcãmù tu treilu mileniu, nu s-mata Armânjloru ishishi. Cu alti zboarâ,
andrupashti pi limba a loru maternâ/di astrâxeashti idheea di idiosincrazii VREAREA a loru tra sâ-shi tsânâ limba.
dada, tsi u azburáscu di 2000 di anj (niastrâxeari) la avdzarea ali unâ limbâ Easti limbidù câ ARMANJLJI va s-
Miletsli suntu unâ cu limbili tsi li- tsi nu easti a ta. Cu alti zboarâ, nu s- chearâ mash atumtsea cându va s-chearâ
azburãscu i limba da la unâ mileti astrâxeashti adzâ xichia di tolerantsâ. ARMANA, ashi cumù chirurâ vegliotslj
duchearea a identitatiljei a ljei. Ma Tuts bânâtorilji ditù Balcanù suntu isa ditu Dalmatsia cându chiru vegljiota.
identitatea etnicâ bâneadzâ concretù tu dinintea-alù Dumnidzá: crishtinj, Aestâ easti nai ma marea frixi: câ
cathi omu/insu. Easti limbidu câ, itsi muslimanj, uvrei - a câ suntu elj Grets ARMANA nu va s-aibâ chiro s-moara
(ditu Gârtsie i ditù Asia Nicâ), Armânj pe-anarga-anarga, aputrusitâ i intrânda
cumù va-lj dzâtsemù la atsea turlii di
(amintats pi-atseali locuri), Slayi (vinits tu ea elementi xeani, ma pritu
azburari/comunicari anamisa di elj (limbâ ALASAREA a elj di Armânjlji ishishi. Tr-
i dialectu ali strãromâna - ma canâ-oarâ tu eta VI), Turtsâ (ditu Turchia Evro-
peanâ i di-atselj armashi dupâ 500 di anj atsea lipseashti tuts s-lucrãmù trâ
dialectu ali dacoromâna!). Armânjlji s- tsânearea a limbâljei armânâ tra s-
alâmâsirâ/cilâstâsirâ tra sâ-shi tsânâ pânâ di-amirãrilji-nturtseacâ), Uvrei (asprân-
anchidicãmù ashi chiardirea a ARMANJ-
adzâ limba a lorù, cari easti actulu/cartea dits, cumu sâ shtii, tu tutâ lumea).
LOR. ARMANA lipseashti s-hibâ
a loru di identitati tu lumi. Unù rolù di mari simasii lu-ari Gârtsia - AZBURATA fârâ acumtinari ...
Amârtie easti câ nu daima shi nu pisti vâsilia a mintiminlâchiljei (iu s-amintâ Matilda Caragiu bitiseashti aestu
tutù iu bâneadzâ, Armânjlji s-alâmâsirâ filosofia), vâsilii tsi prindi sâ-shi toarnâ articolù di ahândoasâ minduiari shi
trâ sâ-shi tsânâ limba - câtivârâoarâ di mãrli shi-alâvdatili traditsii paideitsi, ducheari armâneascâ cu-aesti zboarâ: Tsi
ispetea-a xenjiloru, ma nai ma multi ori educatsionali. Tinjia trâ elinismu, trâ musheatù asunâ aestâ idhei a perenitatiljei
câbatea fu a lorù: multsâ Armânj sh-di- cultura clasicâ elinâ, lipseashti turnatâ la- (armâneari tu banâ) a Armânjiloru shi-a
adzâ, chiola shi-atselj tsi, cu zboarâ, atsea tsi fu tu-ahurhitâ: sinferu/intiresu limbâljei armâneascâ tu poezia alù Nushi
alumtâ trâ tsânearea shi-ascâparea a trâ CULTURA shi nu trâ PUTEARI (acâ Tulliu: Nu v-agârshits pârintsâlji
limbâljei armâneascâ di la cheardiri, nu easti puliticâ, icunomicâ). Gârtsia poati Shi populu-armânescu...
shi-nvitsarâ taifa armâneashti. s-mutâ unâ boatsi di tolerantsâ, di- Nu cheari nâ pâduri
Trâ njicshurarea, dzuâ di dzuâ, a acâchiseari inter-balcanicâ shi, ma multu, Fidãnjli cându crescu...
numirlui di-azburâtori di-armânâ, câbatea andicra di culturili njits, minoritari tsi nu Cu vreari armâneascâ,
u poartâ Armânjlji ishishi. Nu voiù s- caftâ altutsiva ca bânari niacumtinatâ tu Kira Mantsu
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 15
1.1Sonlu “â”. consoanâ cât sh- Festivalu di cânticu armânescu
Sonurli “ă” shi “â”, ALFABETLU ARMÂNESCU dupâ grupuri di
cari, dupâ apofasli ufilisitù tu revista Fântâna di malâmâ - 2001
“BANA ARMÂNEASC” consoani. Pot s-hibâ
di Freiburg 1988 Tu dzua di 18-li di Maiu, estan, tu Aula
ufilisiti cu icâ fârâ
Universalâ di Scopia s-tsânu III-lu fes-
shi Bituli 1997, eara seamni diacrititsi pisuprâ. Urnechi: omù
tival di nali cântitsi pri limba armâneascâ,
nyrâpsiti cu unâ singurâ literâ “ã”, si- icâ omu, ponù icâ ponu etc. iu yivâsearea “Fântâna di Malâmâ - 2001”. La festivalù
nyrâpsescu cu literi ahoryea shi maxus: a lor s-fatsi tu unâ singurâ silabă shi aushi,
loarâ parti 18 di cântâtori ditù Machidu-
Sonlu “ă”si-nyrâpseashti cu litera “ã” aroshi etc.iu yivâsearea a lor s-fatsi tu nii ditù cari 12 eara Armânji, 5 Vâryari
(litera “a” sh-pisuprâ semnul tilda “~”). dauâ silabi (a-ushi, a-roshi).Vocalili shi unù Ghiftu. Atsea searâ tu Aulâ vinirâ
El s-avdi ca francezlu “e” dit que, shcurti icâ semivocalili i shi ù canâoarâ vârâ 2500 di Armânji ditù Machidunii shi
jusque, ca albanezlu “ë” i ca româ-nescul nu formeadzâ unâ silabâ ahoryea. oaspits ditù Gârtsii, cari, cu mari harauâ
“ă”. Urnechi: cãpri, câpãchi. bâtea pãlnjili atumtsea cându pi stsenâ
2.2. Verbili icâ adjectivili sâ-nyrâ-
Sonlu “â“ si-nyrâpseashti cu litera “a” psescu tu forma “-eshtsâ” sh-nu inshea tinirlji cântâtori shi cânta pi
sh-cu semnul circumflex (^) pisuprâ. El “eshti”. Urnechi: mindueshtsâ, sâlighe- musheata limbâ armâneascâ.
s-avdi ca tu zboarâli româneshtsâ: shtsâ, alâxeshtsă, vâryâreshtsâ. Dupâ tsi bitisirâ cu cântarea, la pauza
român, câine i ca tu zboarâli a noasti: 2.3. După “ts” shi “dz” dit bitisita a cari s-deadi ta s-poatâ sâ s-voteadzâ ti
Armân, mânâ, lânâ etc. Lipseashti zboarâlor s-ufiliseshti “â” sh-nitsi cum cânticlu cari nai ma multu lâ lo hari,
organizatorlji a festivalui, tu numa a
sumliniat câ nu s-ufiliseashti litera “î” (â “i”. Urnechi: analtsâ, ashterdzâ, frândzâ.
din i) ashi cum easti tu limba română. Armânjlorù ditù Machidunii, al lali Nasi
Armasirâ nialâxiti:
1.2 Sonlu gamma - consoanâ velopa- Combinatsiili di yramati“lj”- al Yiuryitsa âlji si deadi unâ statuetâ cu
forma a cârliglui armânescu (ghini câ lâ
latalâ fricativâ - sâ scrii cu dauâ turlii di consoanâ lingo-palatalâ - s-avdi ca tu
ticni) ca pricunushteari ti pâstrarea a
yramati: y shi g. a) Litera “y” (i greacâ), zboarâli dit limbili italianâ: gli, figli,
conshtiintsâljei armâneascâ pit activitatea
cari fatsi parti dit fondul fonetic interna- cogliere; spaniolâ: llamar, llevar, lluvia.
tsi u avu tu tuts aeshtsâ anji ca cântâtorù.
tsional, easti ufilisitâ ahât ti nyrâpsearea Ca urnechi: ljepur, calji, elj, pulj etc.
Dupâ elù pi stsenâ vini oaspitli ditù Gârtsii
a zboarâlor xeani, iu ari tesea di semi- Combinatsiili di yramati “nj” - Yioryi Maneca, cari cântã vârâ giumitati
vocalâ, ca tu zboarâli: New-York, yoga, consoanâ palato-lingualâ - easti reprezen- di sâhati pi unù iho safi armânescu, ti
cât sh-tu loc di gamma, iu ari tesea di tatâ di yramatli “n” shi “j” shi s-avdi ca cari fu multu aplaudatù.
consoanâ, ca tu zboarâli: ayru, ayonjea, tu zboarâli: njelu, Armânj, ponj etc. i ca La festivalù s-deadirâ ma multi premii:
yramâ. b)Totna cându sonlu gamma s- tu zboarâli dit limbili italianâ: giugno, Maria Zicova fu premiatâ ti nai ma buna
aflâ tu zbor nâintea a yramatlor “e” shi segno, signore; francezâ: acompagner. interpretari, Santa al Djica ti nai ma bunlu
“i” s-ufiliseashti litera “y”. Urnechi: yea- Semnul “j” (iota) fu ufilisit tu aestâ textu, a Damir Imeri ti nai ma bunlu
arajman. Tuts loarâ câti unâ plachetâ di
tru, yeanitsar, yinar, yiptu. Ama ti furnjia ndziminari ca semnu di palatalizari ti prota
câ suntu Armânj cari tu grailu a lor nu- oarâ di Mihai Boiagi tu gramatica armâ- malâmâ shi câti 8.000 di denari (vârâ
lu au sonlu gamma, ashi cum suntu neascâ tsi u scoasi Wiena tu anlu 1813. 250 di mãrchi ghirmâneshtsâ). Loclu III
Crushuveanjlji, poati s-hibă ufilisită tu loc Combinatsiili di yramati “sh” asunâ fu amintatù di Ljiupce Tashcov ti
di gamma sh-litera “g”.Urnechi: gumar, ca tu inglizescul “sh” dit numa Shake- cânticlu “Mash armânâ poati s-mi
frângâ”. Premiulù, unâ statuetâ di
gramâ, gâitan, migdani.Tu revista a speare. Ca urnechi: shoaric, shulinar etc.
halcâmi shi 15.000 di denari, fu durusitù
noastâ, pânâ la Simpozionlu di Bituli, tu Combinatsiili di yramati “ts” asunâ di Dina Cuvata. Loclu II lu-amintã
loc di gamma fu ufilisitâ mash litera “Y”. ca tu numili italiani:Mazola,Venezia etc. cânticlu “Gramustea” interpretat di
2.1.Ufilisirea a vocalilor shcurti “u” Ca urnechiâ: tsayi, tsâruhi etc. Oliver Nicolo-vschi. Premiulù fu
shi “i” dit sonea a zborâlor. Eali s- Redactsia “Bana Armâneascâ” durusitù di Mita Papulji shi eara unâ
ufilisescu ahât dupâ unâ singurâ statuetâ di asimi shi 30.000 di denari.
Loclu I lu amintã Goce Arnaudov ti
CARTEA DI NCLJINÃRI cânticlu “Tini lea Crushu-
veanâ”.Premiulù, unâ statuetâ di malâmâ
NCLJINAREA DI CÃTÃDHIXIRI shi 60.000 di denari fu datù di Nico
(cãtãfronisiri, umilire) Popnicola. Organizarea alushtui festivalù
fu agiutatâ di Societatea actsionarâ
Doamne Sâmte, Atselù tsi ntru atseali di nsusù shedz shi spri atseali tapinoasi “Fersped” cumândusitâ di Armânji
mutreshtsâ shi, cu ocljulù a Tãu atselù tsi tuti li veadi, caftsâ cãtrã tutâ duruts ti Armânami, atsea tsi adrã ca
stizmusirea, nâintea a Ta aplicai gusha a suflitlui shi a truplui shi a Tsãia nâ aestu festivalù s-hibâ nai ma bunlu
ncljinãmù, Sâmte a Sâmtsâlorù; tindi mâna a Ta atsea nividzuta ditù sâmtulù festivalù organizatù tu Machidunii. Marli
amintaticù ti aestu festivalù fu atselù câ
locù a Tãu shi vluisea-nâ noi tuts. s-promovarâ vârâ 5-6 cântâtori tiniri
Iartâ-nâ alathusea atsea di vreari shi atsea fârâ di vreari, atsea cu zborlu sh- armânji. La festivalù nu cântarâ ndoi
cu fapta. Durusea-nâ a noauâ, Doamne, cãtãdhixiri, durusea-nâ lãcrinji cânâscuts cântâtori armânji ca Pero
vãcufeshtsâ ditù tutù suflitlu, ti-aspilarea a amârtiilorù a noasti atseali multili. Tsatsa, Teya al Tugearù, Mitco Arapci.
Durusea njila a Ta atsea marea pisti tutâ lumea a Ta shi pisti noi, niacshilji Pistipsimù câ, cu aeshtsâ ndoi cântâtori
aroghi a Tãlji. shi cu altsâ tiniri cântâtori armânji cari
au sinferlu ta s-cântâ, yinitorlu festivalù
Câ vluisitâ shi multualâvdatâ easti numa a Ta, a Tatãlui shi a Hiljlui, shi a va s-hibâ mash cu cântâtori armânji tsi
Sâmtului Duhù, tora sh-daima, sh-tu eta-a etilorù. Amin. siyura câ va s-facâ ca intereslu s-
Adusâ pi-armâneashti: D.S.P. creascâ nica ma multu nu mash tu
Machidunii ma shi tu alanti vâsilii iu
bâneadzâ Armânjlji.
Sashu YERÂNDÃ

S-ar putea să vă placă și